in i $i ii - dacoromania · doina grecu probleme comune in ciiestionarele alr i $i alr ii editarea...

6
DOINA GRECU PRoBLEME COMUNE IN CIIESTIONARELE ALR I $I ALR II Editarea chestisnarelor ALR II (1988) qi ALR I (1989) insolite, fiecare, de cite un indice al problemelor anchetate, oferd, dincolo de facilitilile le$ate de consultarea materialului atlasului, posibilitatea unei cunoaEteri corecte qi exacte a inventarului ,,infeblrilor", a unei evaluiri din diverse puncte de vedere a bogdfiei datelor (programate qi neprogramate) din cele dou6 chestionare qi faionzeazd studierea raporturilor dintre ele. Acest ultim aspeot meritd incd sd fie urmdrit, cu atit mai mult cu c6t istoricul alc[tuirii celor doud chestionare, atit c6t ne este el cunoscut, evidenfiazd un drum deloc lipsit de sinuozitllii in prefala la ALR Vl Sextil PuEcariu, lingvistul care a ini$at qi a condus lucrdrile atlasului, relateazd cb ia inceput i s-a incredin{at lui Sever Pop alcltuirea unui chestionar care ,,a fost discutat cu de-amdnuntul:de membrii Muzeuluipimbii Rom0nel in 1l gedinle qi completat mai ales cu chestiuni care aveau sd scoati in evidenf5 specificul romdnesc. In urma acestor adause" chestionarul a iegit at6t de bogat, incit unui singw anchetator i-ar fi trebuit prea mult timp ca s6-l tennine inb-un numdr destul de mare de puncte. De aceea am conceput planul siifacem simultan doud ancherc, cu doi anchetatori qi cu doud chestionare diferite, tn puncte dderile. Din redaclia prim6 a chestionarului au fost scoase deci chestiunile prea speciale qi au fost pdstrate mai ales cele ce se raportau la noliuni cunoscute de oricine [...]. Restul chestiunilor a format baza celui de-al doilea chestionar, odezvoltat , pe care l-a completat D-l Emil Petrovici cu infeb[ri referitoare la terminologia ipecial6 a celor mai diferite aspecte ale vielii de la 1ar5 qi a realiti{ilor romdneEti" (p. 8). $i tot Sextil Puqcariu precizsazl, de data aceasta in prefala la ALR II/I, cd ,,uneori au fost necute inten$onat citeva chestiuni din ALR I gi in ALR II" (p, trD Si-qi ilustreazdafirmaliaprin ftei exemple pe care Ion Mdrii, inh-un articol "pi*tio 1989r, le com"nieazi, ardt$nd cd doui dintre ele ,,nu sunt bine alesel', nereprezentind ,,o identitate problematicd" (p, 142). Ocupdndu-se, in prima I ALR -Din iwemndrile unui redactor (l/I): probleme (= intrebdrr) lexicule suplimennte in ancheta ALR II, in CL, XXXIV, 1989, nr. 2, p. 14l-146. DAC1RzMANIA serie nouii, il, 1996-1997, Clui'Napoca' p. 79-84

Upload: vananh

Post on 17-Feb-2019

222 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: IN I $I II - Dacoromania · DOINA GRECU PRoBLEME COMUNE IN CIIESTIONARELE ALR I $I ALR II Editarea chestisnarelor ALR II (1988) qi ALR I (1989) insolite, fiecare, de cite un indice

DOINA GRECU

PRoBLEME COMUNE IN CIIESTIONARELEALR I $I ALR II

Editarea chestisnarelor ALR II (1988) qi ALR I (1989) insolite, fiecare, de

cite un indice al problemelor anchetate, oferd, dincolo de facilitilile le$ate de

consultarea materialului atlasului, posibilitatea unei cunoaEteri corecte qi exacte

a inventarului ,,infeblrilor", a unei evaluiri din diverse puncte de vedere a

bogdfiei datelor (programate qi neprogramate) din cele dou6 chestionare qi

faionzeazd studierea raporturilor dintre ele. Acest ultim aspeot meritd incd sd

fie urmdrit, cu atit mai mult cu c6t istoricul alc[tuirii celor doud chestionare, atitc6t ne este el cunoscut, evidenfiazd un drum deloc lipsit de sinuozitllii

in prefala la ALR Vl Sextil PuEcariu, lingvistul care a ini$at qi a condus

lucrdrile atlasului, relateazd cb ia inceput i s-a incredin{at lui Sever Pop

alcltuirea unui chestionar care ,,a fost discutat cu de-amdnuntul:de membrii

Muzeuluipimbii Rom0nel in 1l gedinle qi completat mai ales cu chestiuni care

aveau sd scoati in evidenf5 specificul romdnesc. In urma acestor adause"

chestionarul a iegit at6t de bogat, incit unui singw anchetator i-ar fi trebuit prea

mult timp ca s6-l tennine inb-un numdr destul de mare de puncte. De aceea am

conceput planul siifacem simultan doud ancherc, cu doi anchetatori qi cu doud

chestionare diferite, tn puncte dderile.Din redaclia prim6 a chestionarului au fost scoase deci chestiunile prea

speciale qi au fost pdstrate mai ales cele ce se raportau la noliuni cunoscute de

oricine [...].Restul chestiunilor a format baza celui de-al doilea chestionar, odezvoltat ,

pe care l-a completat D-l Emil Petrovici cu infeb[ri referitoare la terminologia

ipecial6 a celor mai diferite aspecte ale vielii de la 1ar5 qi a realiti{ilorromdneEti" (p. 8).

$i tot Sextil Puqcariu precizsazl, de data aceasta in prefala la ALR II/I, cd

,,uneori au fost necute inten$onat citeva chestiuni din ALR I gi in ALR II" (p,

trD Si-qi ilustreazdafirmaliaprin ftei exemple pe care Ion Mdrii, inh-un articol

"pi*tio 1989r, le com"nieazi, ardt$nd cd doui dintre ele ,,nu sunt bine alesel',

nereprezentind ,,o identitate problematicd" (p, 142). Ocupdndu-se, in prima

I ALR -Din iwemndrile unui redactor (l/I): probleme (= intrebdrr) lexicule suplimennte in

ancheta ALR II, in CL, XXXIV, 1989, nr. 2, p. 14l-146.

DAC1RzMANIA serie nouii, il, 1996-1997, Clui'Napoca' p. 79-84

Page 2: IN I $I II - Dacoromania · DOINA GRECU PRoBLEME COMUNE IN CIIESTIONARELE ALR I $I ALR II Editarea chestisnarelor ALR II (1988) qi ALR I (1989) insolite, fiecare, de cite un indice

80 DOINA GRECU

parte a acestui articol, Ei de existenla unor probleme comune in cele dou6chestionare, apdrute ca unnare a faptului cd pe parcursul anchetei pentru ALRII Emil Petrovici, determinat de specificul chestionarului sdu, a introdussuplimentar numeroase noi probleme, menite sd-i faciliteze desfrqurareaanchetei, Ion Mdrii sFbliniazi importanfa unei studieri amdnun{ite a lor:,,Prezen[a in num[r atdt de tnare a unor probleme documentate in ambeleanchete permite, desigur, realizarea si a unor hd4i (sau MN-uri) lexicaleonomasiologice (neinterpretative gi/sau interpretative) cu o refea de puncte multmai deas6, h[rqi (sau lvfN-uri) care, prin compararea (pe care, pdnd in prezent,nimeni nu a realizat-o) rdspunsurilor inregisfuate, penffu aceeaEi problemi, decdhe doi anchetatori din localitili diferite, dobdndesc o semnificalie deosebitddin punct de vedere metodologic, constituind, intr-un fel, qi un extraordinarexamen practic al anchetei cu chestionar, al documentlrii aceleiaqi problemelexicale de cltre doi anchetatori, in localitali invecinate, al notaliei foneticeimpresioniste etc." (p. I M).

Lectura paralel5 indf"ilorper ite un inventar al problemelor comune celordoui chestionare; chiar gi fErd o statisticd riguroas5, este limpede cE ele nu suntdoar,,cAteva". Existen{a lor are, credem, motiva[ii variate.

Astfel, se eviden{iazd faptul cd qi in Chestionarul ALR I existlun numdr, edrept, relativ mic, de probleme suplimentate, dintre care unele au fostprogramate spre documentare gi in Chestionarul ALR II.

IatE c6teva exemple: chestiunea [149] ,,bdt6turd la degete" a fostsuplimentatE , din a27 -a localitate anchetatd, cu ,,bItdturd in talpI", identicd cuproblema [22531din ALR II (= ,,bitdturd in talpi"); din a 70-a localitateanchetatii, chestiunii [87] ,,seard" i s-a adlugat;i o intrebare pentru,poapte",problemdurmlritiin ALR II sub nr. [23741; sub numErul [1258], chestionarulALR I, in afard de ,,eu tremur de frig", inregistreazd, din a ?2-a localitateanchetatd, qi ;,cl6n15nesc dinfii din gurd", problemd similard cu chestiunea[2119] din ALR II (,,imi cldn{inesc dinfii de frig"); incepAnd cu a 80-a localitateanchetatd, sub chestiunea [1300] ,gaistE', s-a introdus si ,,vdtale", care figureazdqii:r ALR II, sub numdrul [5915] ,Jatale, brdgle"; chestiunea t56931 ,,hoare(paseri de curte)" din ALR II a fost dublatd prin introduberea in chestionarulALR I [993], pe l6ngd intrebarea pentru ,,gdin6. p1.", $i a problemei ,,hoarE(colectiv)", qi anume din a 46-a localitate anchetatS.

Asemenea situalii kebuie analizate atent; nu pot fi considerate ca fiind peace:laqi plan probleme ca ,,md doare la inim6" (suplimentatd la chestiunea [22];,inimd" din ALR I) Ei ,,md doare la inimd (sd arate unde)" de sub nr. [2204] dinChestionarul ALR II.

Dacd ar fi sI se caute o motivare gi pentru suplimentirile introduse de SeverPop, atunci, in mod evident, ea nu poate fi aceeaqi pentru ambii anchetatori aiALR. Chestionarul ALR I cuprinde spre documentare onomasiblogicd mai ales

Page 3: IN I $I II - Dacoromania · DOINA GRECU PRoBLEME COMUNE IN CIIESTIONARELE ALR I $I ALR II Editarea chestisnarelor ALR II (1988) qi ALR I (1989) insolite, fiecare, de cite un indice

PRoBLEME coMUNE iN eln I st ALR lr

nofiuni generale, pentu care interogarea era mai simplu de realizat. Aici nu maipoate fi vorba de stringenfele impuse lui Emil Petrovici de metodologiaanchetirii, determinate de specificul chestionarului (neputdndu-se formula ointebarepentru spec iel parte fErEaseface apel la genl intre g;venIon Mdrii, art. cit., p. la3). Chiar qi din exemplele date mai sus se observd cIrela$a dinhe chestiunea programati inilial gi cea introdusd suplirnentar nu maieste totdeauna atit de direct motivatii ca in cazul ALR II, explicafiile care s-arputea da pdrind a fi diferite de la un caz la altul. Uneori, chiar felul in care aputut fi formulatd intrebarea parc sd fi dus la rEspunsuri care sd generezcinteresul pe.nfu problema suplimentati, ca in cazul chestiunii [258]; alteori, eposibil ca informatorii sE fi oferit date suplimentare care sd fi stAmit curiozitateaanchetatorului pentu problema inruditi semantic (vezi chestiunea [49]) sau camodul in care a fost pusd infrebarea sd fi dus la o repetatd decodificarcneaqteptatS, care sd fi afas atenlia qi sd fi determinat suplimentarea (vezichestiunea 11871).

Daci pentru asemenea situafii putem face doar supozi{ii, qtim cu sigurant5,cel pu[in dintr-un exemplu, cum s-a luat hotirdrea inftoduceriiin ChestionarulALR I, pe parcursul anchetei, a unor probleme noi, sub pozilii distincte.

in articolul L'Atlas linguistique de la Roumanie S. Pop arat6: ,,On a pensequ'il n'6tait pas n6cessaire de mettre dans le questionnaire le mot nas <nez>,,

parce que, selon toute vraisemblAnce, il est employ6 et prononc6 de la m€memanidre dans toutes les regions roumaines. Mais, dans les enqu€tes que j'ai fait,j'ai pu observer qu'il y a une r6gion 6tendue dans la partie occidentale de laTransylvanie of I'on emploie, d la place du mot nas <tez',le mot ncri (plurieldu nard qarine,). Cette r6gion pounait 6he d6limit6e par une ligne allant deSatu Mare vers Baia Mare-{luj-Beiuq-Arad. Aussi cette question, et d'autreencore, ont-elles etd introduites plus tard dans le questionnaire"z.

Aceastdproblem5, care apare in Chestionarul ALR I srtrb pozilia [961], esteurmdrifi qiin ALR II, unde figureazd in chestionar sub nr. [2035]. Nu qtim c6tedin chestiunile comune cu ALR II au fost introduse in Chestionarul ALR Iulterior, dar ahage atenlia faptul cd existi cinci pozi[ii, qi anume [1956] ,,cu ee

te qtergi pe fat5?", U9571 ,,mdduvd", [1958] ,,brdcinar de ald la izmene", [959],,toate hainele de pe om cu o vorbd" qi [1960] ,,leagdn (cum este?)" in dreptulcdrora se precizeazl c[ au fost introduse incepdnd cu a 6-a (doar chestiunea

U9581cu a 5-a) localitate anchetatii. No{iunile de sub trei dintre ele, si anume

[956], [1958] qi U9601 sunt urmirite gi in Chestionarul ALR II: [5952],Brosop, Eervet", t33 131 ;,a{a cu care igi leagl izmenele" qi [2657J ,,leag6n" (firda se cere insl qi descrierea obiectului). De remarcat cd celor cinci chestiuni de

mai sus le urmeaz6, ca pozilie, dar fErI nici o men{iune, tocmai ,$8s", despre

care am aflat cu certitudine cd s-a infodus ulterior. Problemele care sunt grupate

81

2 RLR,lx, t933, p 89-90

Page 4: IN I $I II - Dacoromania · DOINA GRECU PRoBLEME COMUNE IN CIIESTIONARELE ALR I $I ALR II Editarea chestisnarelor ALR II (1988) qi ALR I (1989) insolite, fiecare, de cite un indice

82 DOINA GRECU

sub infeberile urm6toare, infre [1962] qi [2002], sunt din sfere semantice,foarte,

diferite. Ceea ce atrage aten$a este faptul c6, aproape fBrd exceplie, ele iqirgdsesc,

corespondentinChestionantl ALR II, chiar dac[int-o formulare relativ identicS,(de fapt, noi nu qtim exact cun s-a inhebat): U962l,,eu shdnut" - [2050] ,,omulstrdnut6"; [1965] ,,eu vdrs, vomez" - [2l07l,,vlrs (bor[sc, vofir)"; [1.966],,dulce" - [2110] ,,dulce"; 11967l,dintii strepezesc" - [21201,,din[ii, cdrtd

mdndnci mult acru, se... strepezesc"; [1968] ,,omuqor" - t2l29l,,ornusor";.t19691 ,,eu azvdrlu" -IZ226l,,azvdrlu"; [197U ,,eu fug (cur, alerg)" - [2236] ,,cupicioarele alerg"; llg7zl,,sar" - I22371,,cu picioarele sar"; Il974l,;slab, fir6putere" - I2272l,,slab : flrd putere't; [985] ,,haine noi" - WDll,lraine noi':;[1990] ,,sfimt" ' [3478] ,,strflmt"; [L9941,,s-a spart paharul" - [4403]"(blidul,paharul) se sparge"; [995] ,,eu ucid (sensul)" - [3596] ,,ucide qi cerinseamn6";

Il997|,eu fac focul dimineala" - [3856] ,,fac focul"; [998] ,,zaleIa lant",r[3948] ,,za (la lanf), pl."; [1999] ,,furculi16" - [3948] ,,furculitd, pi."; [20001i,,leturi (hdlbe la porci)" -[4121],,l6turi". ' ,i,:

Factura diversd a problemelor dintre pozi[iile U962]qi [2A021, plasarea lordupb chestiuni despre care qtim sigur cd au fost introduse pe parcursul anchetei

Ei gruparea lor inainte de capitolul,Jffb" par motive suficiente pentru a credecd qi ele au fost adiugate ulterior. De ce tocmai acestea iqi gdsesc corespondent,in marea lor rnajoritate,ln Chestionarul ALR.II, nu Etim; e greu insd de presupus

ca in situagia in care, aqa cum preciza Seve.r Pop, aproape parafrazdndu-l pe

Sextil Puqcariu, ,,Le questionnaire a 6t6 discutd chapifre par chapitre dansplusieurs sdances du Musee de la langue roumaine et en mdme temps a 6td

compldtd par des termes importants en usage dans les diverses r6gions'? (art. cit.,p. 90), ar fi putut tece neobservatE o dublare at6t de frecvent[ a unor problemegrupate, deci ugor de controlat. Sd mai finem seami qi de faptul cd'SextilPuqcariu, inh-una din cunoscutele-i rubrici Pe marginea cdrSilol, menfioneazici anchetatorii ALR iqi programau munca de teren in aga fel, inctt sd poatdparticipa la qedin{ele de comunicdri de martea ale Muzeului Limbii Romtne,gedinle in care iqi expuneau toate problemele ivite in cursul anchetelor.

Mai existE, cum a precizat Sextil Puqcariu in prefala deja citatd a ALRII/I, qi

un set de probleme programate de la inceput pentru a fi comune celor doudche$tionare. La ele se referd qi Sever Pop, dar ftrd a preciza weuna: ,,Lesenqu€teurs ont laisse subsister d dessein quelques questions identiques pourconnaitre certains termes sur un r6seau plus 6tendu" (art. cit., p. 91).

O deducere a acestui gen de probleme cornune Wbazaunor argumente cumar fi pozilia in chestionare gi incadrarea in capitolele corespunzitoare',estedeparte de a oferi certitudini. Cu rezervele pe care le impune o astfel de operalie,rernarcdm ci problemele comune pasibile de a se incadra inh-o asemenea

'DR, Vl, 1931, p. 506.

Page 5: IN I $I II - Dacoromania · DOINA GRECU PRoBLEME COMUNE IN CIIESTIONARELE ALR I $I ALR II Editarea chestisnarelor ALR II (1988) qi ALR I (1989) insolite, fiecare, de cite un indice

PR0RLEME, coMUNE iN nlR I st At-R II

a Vezi exemple la L Mirii, art. cit., p. 143-144. .,,r

5 Art. cit., p. 97. Ideea ancheiirii in context este reluatd de S. Pop ;i ilustratd cu exemple qi

in articolul Cu pileiul ,, Buletinului Atlasului LingvLttic ltalian", in DR, VIll, 1936, p. I 68, nota

2.

83

categorie nu sunt doar ,,clteva". Ele sunt, de obicei, onomasiolQgice, dar nu

lipsesc nici intrebdrile terminologice (qi semasiologice)sau morfologice. Cu titludi exemplu, menlionem: ,,copilul care suge (sugaci)" ALR I [83] -,,copil de

faqd = cocu16" ALR lll2654;,,eu scraEnesc din dinli (ctnd mi-e ciudd rdu pe

cineva)" ALR I [91] -,,scrdqnesc din din{i" ALR II [2118]; ,addriu de iese

sAnge" ALR I 1136b] -,,cu ringhiile zgdrii" ALR II t2l89l; ,porumb (cucuruz),

pl." ALR I t9001 -,nporumb" ALR II l5l22l;,,;tiulete" ALR I [903] -,;drug6,qtiulete, porumb (pdpu;d dezvoltatd)" ALR II [5laa]; ,,pdnuEi" ALR I [904] -,,frunze, pene" ALR il [51a5]; ,,eu mdnAnc, mdn0nci, mdnincd, mAncdm,

mincali, mendnce" ALR I [78] - ,,mdndnc, mAnc (1-6)" ALR ll [4542]; ,,el a

incepuisd mdnfrnce" ALR I [79] -,,s8 mdndnce" ALR II lala{;,,zard (la ce se

zice2)" ALR I tl820l - ,,zard (sens)" ALR II [5430].- Fdrd indoiald, multe probleme onomasiologice pot fi de asemenea exploatate

ca fiind comune celor doud chestionare, ca urmare a formulirii in ALR II a

,,intrebdrii" pentru notiunite de detaliu prin sintagme in care figureazd qi

termenul'care expriml nofiunea generald, ca de exemplu ,deget"'ALR I [131]-,,degetul mare" ALR II [2.184l,,degetul ardtdtor" ALR II [21851, ,degetulmijlociu" ALR II [2186], ,,degetul inelar" ALR II l2l87l,,,degetu] inic" ALRII [2188]

4.

Mai existd qi categoria pioblemelor urmdrite in contexte mai largi, din care

fiecare termen, in mdsura in care este inregistrat, poate fi exploatat implicitcomparativ cu material din celdlalt atlas, ca de exemplu ,,subsuoari,:p1." ALRI 11061 -',,subsuori md gddi.f'ALR II [2l93l. Dar Ei aici, intre ceea ce s-a

programat;i ceea ce s-a realizat efectiv, prin anchet6, pot exista diferen{e adesea

marcante, asupra cbrora S. Pop a atras aten{ia specificdnd c6, alSturi de exemple

facile ca ,Jonefoarte deqtept" (: chestiunea[247] din ALR I), se inregisheazigi propoziqii care ,,sous la forme oi elles sont rddig6es, ne sont pas adaptdes au

patois du village [...]. L'enqu€teur enregistre souvent une phrase qui n'a pas de

rapport avec celle du questionnaire, preuve 6vidente que la phrase de la languelitt€raire n'a pas, dans le patois, de correspondant exact"s. .Acesta este unavertisment pentru cei care, utiliz6nd materialul ALR, pun fErd discemimintsemnul egalitllii intre problema formulatd in chestionar Ei un r[spuns notat pe

figd, aspect asupra ciruia Ion Mirii, cel mai bun cunosc[tor al materialului ALR,a atras aten{ia de multe ori.

Tocmai datoritd acestor deosebiri, menliondm cd semnalSrile frcute aici se

bazeazd pe ceea ce s-a formulat in chestionar qi nu pe ceea ce s-a realizat inanchetd ori s-a exploatat, selectiv, pentru publicare. Interesul s-a concentrat in

Page 6: IN I $I II - Dacoromania · DOINA GRECU PRoBLEME COMUNE IN CIIESTIONARELE ALR I $I ALR II Editarea chestisnarelor ALR II (1988) qi ALR I (1989) insolite, fiecare, de cite un indice

84 DOINA GRECU

principal asupra alcetuirii chestionarelor qi a evaluirii (cantitative) a problemelorlor comune. lnsistenfa cu care S. Puqcariu qi S. Pop au revenit .rsupra alc5tuiriichestionarelor, a discutErii lor (ca qi a problemelor ivite in cursul anchetelor) inqedinlele Muzeului, in permanentele contacte dintre conducltorul lucririi gi ceidoi anchetatori, arati importanta care s-a acordat acestei operafii qi vine inspri.jinulpdrerii ci problemele comune celor doui chestionare nu sunt, cel pu{inin marea lor majoritate, intimpldtoare. Fdrd indoiali c6 Ei frecventele drumuricornune qi intilniri pe teren ale celor doi anchetatori, aqa cum rezultd ele dinJumalul lui S. Pop, au fost prilej pentru discutarea unor asemenea preocupdri.

Faptul cb dorinfa de a se obline un material cAt mai bogat a fost permanentdublatE de sentimentul necesitllii'unui conffol rdzbate qi din ideea relulrii unorprobleme chiar in interiorul aceluiaEi chestionar: ,,Le questionnaire de IALRprdsente aussi quelques questions r6petees deux fois, qu'on a maintenues avecintention, maiJ d une grande distance I'une de I'autre. Elles permettront aulinguiste de constater si le zujet a donn6 plus tard le m€me mot et I'a prononcdde [a m6me fagon, Telles sont les questions: soage "malaxer, faire de la pdte,(1669 et 1847), albind,,abeille" (1699 et 1886) etc."6.

$i in existen{a unui numlr mare de probleme comune celor doui chestionaretebuie vdzuti urmdrirea unui contol, dar qi a realizirii, sub unul dinfe aspecte

- acela al numdrului de puncte anchetate - a principiului complementaritdfiicelor doul atlase,,caxe se integesc unul pe altul" gi .,formeazAimpreund Atlasullingvistic romdn", operd care ,datoreqte tot atet de mult unuia cdt gi celuilaltdintre cei doi colaboratori" (S. PuEcariu, tPrefatal Ia ALR Il/I, p. III).

Institutul de Lingvisticd qi Istorie Literard,,Sextil PuScariu"

Cluj-Napoca, str. Emil Racovild, 21

:6S.Pop,.arl. cit.,p.gS.lnrealitate,inChestionurulltRlproblemelesuntformulate: ,.Eusog lAinea (sensul)" sub chestiunea p75l gi ,,Eu sog piinea (a-i da o formi)" sub fl 847J, (numaipentnr,,albind'problema fiind identici sub ambele chestiuni). Pentru nonidentitatea celor doui,,intrebdri", vezi I. MErii, art. cit., p. 142.

De remarcat ci atit ,,a soage" cit qi ,,albini" sunt urmirite ;i cu Chestionarul ALR II(pozi[iile [3996], respectiv [5a58]).

Interesant este faptul c[ in exemplele date pentru a ilustra problemele comune celor doudanchete nici S. Puqcariu, nici S. Pop n-au tinut seami de diferenfa dintre tipul de intrebiriterminologice qi'cele bnomasiologice, degi in alcituirea chestionarelor se constat5 o practicifrecventii de urmirire a unui rapod intre cele doui tipuri. Numai aqa se poate explica ci ALR I

tl?721 programeazA,pdrlan gi ce inseamni", iar ALR II [5332] ,,cirlani"; ALR I [4] ll ,.livadd;i ce inseamnd" .- ALR II [6061 ] ,,livadl"; ALR I [ 776] ,;nioard 9i ce inseamni" - ALR II[5333] ,,mioarn"; ALR | 19381 ,,nute1|i ce inseamni" - ALR II [5245] -nutreq"; ALR I [7761

,pldcintd gi ce inseamnE ' - ALR II [303 I ] ,,phcintn". $i numIrul exemplelor poate fi sporit.