In 1993, Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacice de la Gradistea

In 1993,Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacicede la Gradistea.Un studiu multidisciplinar efectuat la fata loculuia pus in evidentafaptul ca sub ceea ce este acum decopertat exista un urias ansamblu arhitectonic,un ansamblu militaro civil compact,cu mai multe nuclee,intins pe o suprafata de peste 200 de kilometri patrati.Acestoras ingropat este predacic si e foarte bogat in aur. Specialistii romani au intocmit niste planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strans intr-un dosar trimis Ministerului Culturii si Cultelor. O copie a planurilor a ajuns insa si la cautatorii clandestini de comori, care au relatii puternice in zona clasei politice. Hotii stiu acum cu exactitate unde sa caute.

In mod ciudat,posibilitatea ca vestigiile din Muntii Orastieisa fie scoase de pe lista UNESCO, merge mana in mana cu dejacelebrul scandal al bratarilor dacice. Dupa cum se stie, ele au fost gasite in siturile de la Gradistea de catre hotii de comori si scoase apoi clandestin din Romania. Au ajuns in Statele Unite, unde un colectionar american de buna credinta a anuntat oficialitatile ca aceste artefacte se comercializeaza pe piata neagra. Ulterior statul roman a recuperat o parte din ele si a demarat o ancheta. In mod uluitor,numele unor politicieni de calibru, precum Adrian Nastase si Dan Iosif au fost asociate cu disparitia bratarilor.Cei doi au fost banuiti ca ar fi intermediat traficarea in tara a doua tezaure sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, respectiv15 brataridacice de aur.

Conform unor informatii neoficiale,subsolul din zona Gradisteia fostsondat din satelitde catre rusi pe la inceputul anilor 90.Rusii vorbeau despre situri antice, dar sipreistoricenecunoscute inca in zona Gradistei. Coroborand aceste date cu informatiile unor scriitori antici, care spuneau cadacii au taiat si au zidit muntii,Guvernul Romanieia cerut aflarea adevarului. Astfel, intre anii1993 si 1999, in perimetrul fortificatiilor dacice de la Gradisteas-au desfasurat cercetari pe mai multe discipline, pentru realizarea unui studiu de ansamblu privind zona arheologica. Cercetarile au fost demarate deMinisterul Lucrarilor Publice, Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode decat sapaturile arheologice, si chiar elaborarea unei strategii de punere in valoare a constructiilor preistorice de la Gradistea.

Abia in urma acestui studiu,care sa detalieze ce si unde trebuie sapat, urma sa aiba loc decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor si transformarea zonei intr-o rezervatie arheologica nationala, punct turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din partea jandarmeriei, care urma sa opreasca ofensiva jefuitorilor de comori.Rezultatele,care nu au fost date oficial publicitatii,sunt uluitoare. Fortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila montana, cu mai multe nuclee,intinsa pe o suprafata de 200 de kilometri patrati. Majoritatea vestigiilor sunt inca acoperite de pamant.

Din comisia formata au facut parte specialisti pentru detectarea straturilor de profunzime prinmagnetometrie, specialisti in probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori, arhitecti si specialisti in geodezie.Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. Fortificatiile sunt deosebit de complexe si sunt suprapuse, in multe locuri, pe asezari mai vechi. Pentru a avea o imagine a modului in care s-a lucrat, dam exemplul grupului format dintr-un geodez si un specialist in magnetometrie.Geodezul, regretatul general de divizie Vasile Dragomir,cauta zonele de reliefcare pareau transformate pentru utilitati militare. Al doilea instala magnetometrele sitrasa profilul subsoluluiin zona indicata.

Magnetometruleste un aparat care poate radiografia si pune in evidenta elementele din subsol, la adancimea dorita de operator. In acest caz sondajul a mers pana la o adancime de opt metri. Asa au fost descoperite constructiile scufundate in pamant, dar si incintele subterane care i-au uluit pe cercetatori. Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor dacieste situata pe masivul Sureanu, munte care coboara catre est, nord si vest in Podisul Transilvaniei,intre raurile Sebes si Strei.

La inceput ne-am intrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii sa poata tine piept asaltului unei armate uriase, bine inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era condusa de unul dintre cei mai buni strategi pe care i-a avut Roma vreodata. Raspunsul l-am gasit la fata locului:folosirea eficienta a terenului printr-un complex militaro-civil. Dacii au construit, in primul rand, la poalele muntelui, in nord si vest, un zid de aparare foarte lung, deoarece sistemul era cel mai vulnerabil in acea directie. Ceva in genul zidului lui Hadrian din Scotia,lung de 170 de km. In interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos in sus. Fiecare terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au fost construiteuna sau mai multe cetati fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers pana acolo incat fiecare cvartal al unei aglomeratii urbane mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In studiu, eu numesc modul fiecare aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un cartier mai mare, intins pe cateva hectare, al imensei fortificatii. In acest fel,un modul era aparat de mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta sunt mici, in general de cateva zeci de metri.Distantelecele mai mari de la un nucleu fortificat la altulnu depasesc patru kilometri. Fiecare aglomerareare locuintele si sanctuareleei, asa cum apar si la Sarmisegetuza Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee exista insa numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi, mai vechi decat perioada dacica clasica. De asemenea,asezari civilese gasesc peste totpe vaile apelor dintre munti. Totul pe o suprafata de aproximativ 200 de kilometri patrati. Intreaga zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice construite foarte interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe un asemenea drum sa vad ce se intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este facut sistemul de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului de fortificatii a fostneglijarea laturii sud-estice, considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural suficient. Aceasta neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele chiar pe acolo si a atacat apoi fortificatiile de sus in jos, ne-a spus regretatul general de armata Vasile Dragomir.

Un oras predacic subteran. Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o reprezintaincintele subterane. In zona numita Vartoape, pe o suprafata de aproximativ patru kilometri patrati exista75 de gropi conice, de diferite dimensiuni, unelecu diametre de pana la 70 de metri. Aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Este vorba deincinte naturale modificate de mana omului. Multe dintre ele comunica cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incintepleaca mai multe tuneluri catre muntiidin apropiere, unele partial prabusite. Unul merge chiar catre sanctuarele din Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost detectate cateva incinte subterane. In urma masuratorilor a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare,constructii cu o vechime mult mai mare deca cele de la Sarmisegetuza.Conform studiului itocmit, acest oras subteran si constructiile de la suprafata, mult mai numeroase decat cele de la Sarmisegetuza Regia, au constituit centrul fortificatiilor, cu alte cuvinte centrul mega-orasului regilor daci, sau al cui va fi fost mai inainte.Arheologiidin zona au fost, si sunt,mai putin entuziastiin legatura cu aceasta descoperiresi mai retinuti in declaratii.

Pe Culmea Vartoapelorse afla o intinsa asezare dacica, iar culmea, stancoasa, calcaroasa, eimpanzita de mici grote care uneori iau aspectul unor pesteri. Pe micile platouri de la gura catorva au fost descoperite fragmente ceramice dacice, sustine arheologul Ioan Glodariu, muzeograf la muzeul din Deva. Acesta considera ca terasele si cetatile erau dens populate pe vremea dacilor. Mai mult, fiecare terasa locuita era aprovizionata cu apa, atat locuintele, cat ai atelierele de fierarie, prin conducte care captau izvoare de la distante apreciabile. Foarte interesant este faptul ca aceste conducte de apa subterane aveau, din loc in loc, chiar decantoare.

Hartile oficiale au ajuns la hotii de comoriDosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, gasite de echipa speciala de cercetatori,a fost multiplicat in patru exemplare, care au fost trimise la MLPAT, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii si UNESCO.Alexandru Mironov a inclus cetatile pe listele UNESCO.Urma sa se initieze o ampla campanie de sapaturi arheologice si sa se realizeze un centru turistic exceptional.Programul a fost insa stopat, iar copii ale dosarului cu hartile siturilorau ajuns la hotii de comori. Astfel reusesc acesti hoti sa mearga la punct ochit, punct lovit, pe un teritoriu atat de mare. Singurul impediment in calea acestora este acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la Gradistea. De aceea se tot lanseaza ideea, de origine romaneasca, cum ca cetatile vor fi radiate din patrimoniul mondial.

Nu se scoate nici un obiect UNESCO de pe liste. Asta e o prostie. Sigur cineva incearca sa vanda si Sarmisegetuza. Asta e singura explicatie,este de parere Alexandru Mironov. Ramane insa o intrebare extrem de importanta:cine le-a dat hotilor planurile secrete ale complexului si, implicit, planurile comorilor de la Sarmisegetuza?Din analiza ulterioara a datelor a rezultat ca cea mai mare parte a acestei asezari, uriasa pentru antichitate, a fost construita inainte de perioada dacica. Mai mult, comorile cautate acum de hoti au fost ingropate inainte de perioada clasica a civilizatiei dacice. Lucru deductibil prin logica comuna: daca romanii cuceritori au strans tot aurul gasit la fata locului, de ce se mai gasesc comori de ordinul zecilor de kilograme in aceasta zona?

Sursa: marea enciclopedie a geto dacilorGOANA DUPA AURUL SARMISEGETUSEI.COMORILE DACICE SUNT FURATE CU HARTILE STATULUI ROMAN

Celebrul post britanic de televiziunea folosit sateliii i o tehnologie numit LIDARcu carea scanat mprejurimile incintei sacre din capitala dacic.Aa a descoperit o echip de la BBC nSarmizegetusa Regiaurme aleconstrucilor romane.Rezultatele suntspectaculoase,spun cei de la BBC, dar prefer deocamdats pstreze secretulasupra descoperirii lor.Arheologii romnivor primi o copie a hrii obinute astfeldoar dupdifuzarea documentarului, la sfritul verii.

Filmrile pentrucoproducia BBC Discovery Channels-au derulat i la Sarmizegetusa Regia, dup ce indicii interesante,ce rmn deocamdat secrete, le-au fost oferite productorilorde o scanare din satelit.BBClucreaz de anul trecut la acest proiect despreImperiul Romani despre cumtehnologia prin sateliti ajut pe arheologis descopere noi situri arheologiceromane. Filmrile la documentar au nceput n martie i, de cinci sptmni, echipa BBC s-a plimbat de-a lungul fostului imperiu i a filmat nItalia, Tunisia, Iordania, iar, la final, a popositn Munii Ortiei, la Sarmizegetusa Regia, fosta capital a dacilor, cucerit de romani n urma a dou rzboaie grele: BBC e aici pentru c lucrm la un documentar despre Imperiul Roman i despre cum tehnologia prin satelit ne ajut s descoperim noi situri arheologice n tot imperiul. n Romnia, i n special, n aceast parte a Romniei, exist o motenire cultural foarte bogat i suntem foarte interesai s descoperim urmele romane,spuneLouise Bray, productorul documentarului. CoproduciaBBC-Discoveryva avea90 de minute i este dedicat special Imperiului Roman, o tem foarte bine primit de telespectatorii posturilor. Proiectul a demarat n septembrie 2011, dar filmrile efective au nceput de-abia n luna martie. Munca de teren se finalizeaz odat cu cadrele filmate sus, n Munii Ortiei, iar partea interesant apare n documentele la care deocamdat are acces doar staff-ul documentarului. De altfel, membrii echipei au fost ndeajuns de secretoi pe toat durata vizitei lor i au preferat s opreasc filmrile de ndat de ziaritii romni au ajuns n zon.

Contractul de confidenialitatencheiat cu autoritile i arheologii romnii-a mpiedicat i pe acetia s dea prea multe date despre materialul BBC, dar entuziasmul specialitilor care au fost alturi de echipa de filmare e relevant: Sigur c acest documentar e foarte important pentru arheologi, pentru c aceast colaborare cu BBC-ul nu nseamn doar o colaborare cu o televiziune superprofesionist, care d informaie curat, care promoveaz n felul acesta situl, dar ne ofer ansa s avem i rezultatele investigaiilor fcute cu noua tehnic LIDAR privind situl de la Sarmizegetusa. i, din punct de vedere tiinific, asta va fi un pas mare nainte,a declarat profesorul universitar Gelu Florea,coordonatorul antieruluiarheologic de laSarmizegetusa Regia.

Cu laserul prin istorieProductoarea documentarului,Louise Bray, este arheologi pasionat de istoria veche. Pe teren, la cetile dacice, a nsoit-o chiar eful de antier de pe sit, profesorul universitardr. Gelu Florea, cea mai autorizat surs n ceea ce privete Sarmizegetusa Regia.Toi romnii trebuie s atepte ns difuzarea coproduciei pentru detalii. Cert este c ziaritii britanici au folosit sateliii postului pentru a scana teritoriul fostului imperiu n cutarea de situri care nu i-au spus nc ultimul cuvnt.Cevaa atrasatenia lor ctre Sarmizegetusa Regiainu ctre ruinele romanede la Ulpia Traiana.

Louise Bray, productoarea documentarului, observ c bogia Munilor Ortiei nu se rezum la comorile arheologice, ci cuprinde att natura, ct i oamenii.Louise Bray a deciss includ situl din Munii Ortiei n proiectul eii, pentru a obine detalii interesante asupra a ceea ce pmntul ascunde n zon,a nchiriat un avionpecare s-a montat echipamentul LIDARLight Detection and Ranging. BBC folosete acum un tip de tehnologie numit LIDAR, n care postul a investit sume importante, i aceasta ne-a descoperit o nou imagine, o imagine foarte larg a pdurii care nconjoar acest sit. Este o descoperire foarte interesant, parte din ea se cunotea dinainte, este vorba despreo structur roman de aprare, credem noi, dar nu suntem siguri 100%.

Descoperirea este foarte importantpentru c este pentru prima dat cnd aceast structur poate fi observat integral, deciputem vedea marele plan al cetiipentruprima dat. Este tot ce a dezvluit productoarea britanic despre descoperirea din sol aprut dup ce tehnologia LIDAR a bombardat solul sitului cu impulsuri luminoase, oferind o imagine clar a ceea ce ascunde natura. Dac echipa BBC a decupat din harta obinut din satelit doar o structur roman, arheologii romni cred c tehnologia LIDAR le va aduce detalii si despre ruinele dacice: Imediat dup difuzarea filmului, din august ncolo, vom primi aceste hrtii. Ateptm s vedem imaginile i sunt convins c aceast nou tehnic pune n eviden tot felul de structuri care altminteri din fotografie aerian nu se vd. Trebuie s v imaginai tot acest deal fr vegetaie, vzut de la nlime, ceea ce din punctul nostru de vedere spune foarte mult, mult mai mult dect ce se vede cu ochiul liber, de la nivelul solului, crede profesorul Gelu Florea. Doar din toamn vom ti, dup ce arheologii romni vor viziona imaginile, dac descoperirea BBC schimb teoriile n ceea ce privete istoria capitalei dacice.

Promovare pentru patrimoniuLouise Bray a ajuns n luna februarie pentru prima dat n Romnia, n recunoatere: Era zpad mult i atunci nu am reuit s vd mare lucru, dar acum sunt entuziasmat de ceea ce este aici. Aceast parte a Romniei este frumoas, ne bucurm de clipele trite, oamenii sunt superbi, arheologii sunt minunai, timpul uitai este o zi nsorit perfect, deci trim un timp minunat i suntem mulumii c am venit.Avem i noi n UK o mulime de monumente, dar aici totul este inedit, situl i natura.Noi nu mai avem nici lupi, nici uri i nici suprafee att de mari de asemenea pdure, spune productoarea a crei echip a fost mereu nsoit n teren de un vntor cu puca n spate.

Echipa de cercetare a vrut s includ Sarmizegetusa Regia n film i nu ne pare deloc ru. Am nceput s citim despre sit i apoi am luat legtura cu domnul Gelu Florea. Pentru acest program am filmat n alte trei ri: Imperiul Roman se ntindea mai demult pe o suprafa unde acum sunt 16, chiar mai multe ri. Noi am ales doar patru ri dintre acestea unde s ne filmm documentarul, am filmat n Tunisia, n Africa de Nord, am filmat n Iordania i, de asemenea, n Italia. Romnia este a patra ar unde filmm.

Pe directorulParcului Natural Grditea Muncelului Cioclovina (PNG),Lucian Stratulat, adresa BBC l-a surprins: nici c se putea promovare mai bun att pentru monument, ct i pentru ntreaga zon protejat: Cnd am vzut prima dat adresa de la BBC prin care ne cereau acceptul s filmeze n ceti am rmas plcui impresionai, pentru c nu ne-am ateptat ca parcul s fie promovat n acest fel, i prin folosirea unei tehnologii de vrf. Bineneles c ne-am dat acceptul imediat, chiar am promis echipei de filmare c i vom sprijini cu tot ce se poate. Acest documentar nseamn foarte mult nu dar pentru cetile dacice, dar i pentru Parcul Natural Grditea Muncelului Cioclovina. V dai seama c prin realizarea acestui documentar se realizeaz o conexiune ntre biodiversitate, tradiie i istorie. Zona este ncrcat de istorie, iar promovarea cetilor implic promovarea parcului natural a crui valoare este de necontestat.

Arheologii romni au spus demult c doar3 la sut din vestigiile vechii capitale a Dacieiau fost pn acum scoase la lumin, restul rmnnd ascunse sub pmnt.Tehnologia special folosit poate oferi i specialitilor parcului date despre biodiversitatea din zon; n timp ce preedintele Consiliului tiinific al PNG, cercettorul Radu Stelian, care a discutat minute bune cu englezii despre minuniile naturale din zon, crede: Pe lng siturile arheologice, pn i natura de aici, care e magnific, are i ea valene de patrimoniu UNESCO. Europa descoper c romnii au i ei ceva interesant, c Romnia are o cultur i o civilizaie veche.

Vestea c o televiune precumBBC filmeaz n cetate, a fcut turul sitului. Toi turitii au tras de departe cu ochiul la echipa care se plimba i filma la pas n pdurea din jurul incintei sacre i toi au sperat c documentarul va mbunti imaginea Romniei n lume.

Audien de milioaneDocumentarulva fidifuzat n luna august de BBC, apoin septembrie de Discovery SUA, aa c zeci de milioane de oameni vor afla informaii i vor vedea imagini din fosta capital a Daciei,Sarmizegetusa Regia: Noi avem o audien estimat de 30, pn la 40 de milioane de oameni n ntreaga lume: n UK, America, Europa, Asia i Australia, practic peste tot n lume, deci e o ocazie minunat de a arta lumii ce parte minunat a Romniei este aceasta i s le dea de neles ct de important era aceast lume n vremea romanilor, credeLouise Bray.O lume despre care tiu puine pn i turitii romni n lipsa unei finanri continue i suficiente, la care se adaug condiii de lucru primitive, arheologii au fcut puine descoperiri, dar i datele publicate nu are cine s le expun turitilor interesai n lipsa unui ghidaj de specialitate n cetile dacice.

Ci dintre romni tiu de exemplu c: Situl de la Sarmizegetusa este foarte mare: ultima ridicare topografic pe care am terminat-o toamna trecut, cu ajutorul profesorului Rus de la Facultatea de Geografie din Cluj, ne arat un sit care are ase kilometri lungime pe ax, peste 250 de terase antropogene, amenajate n antichitate, se ntinde pe aproape 400 de hectare de teren plan, deci v dai seama c e mult i de-abia acum avem o dimensiune real a tot ce s-a ntmplat aici n antichitate,spune universitarul clujan, care ateapt cele 10 milioane de lei alocate deocamdat pe hrtie de fostul Executiv: Sumele alocate de Bucureti ne ajut foarte mult, este vorba de acel program multianual anunat de Ministerul Culturii i care sperm s-l putem pune n aplicare din aceast var cel trziu, pentru patru ani i, dac toate lucrurile merg bine, vom lucra i la Sarmizegetusa, dar i n alte centre dacice din zon.

Lipsei de informaiei se adaug i infrastructura deficitar, pentru c drumurile numai trasee turistice nu par. Louise Bray a caracterizat accesul ctre Sarmizegetusa Regia ca fiind bumpy: Drumul ctre sit este plin de hrtoape i este un pic peste mna turitilor s vin aici. Au nevoie de o main 44, dar este un sit att de frumos nct cu certitudine a face efortul s vin aici, dac a fi un turist care ar vizita Romnia i n mod special aceasta parte a rii. Este un sit minunat, iar drumul n-ar trebui s-i impiedice pe oameni s vin. Englezii chiar glumesc cu siguran, pe vremea romanilor, drumurile erau mai bune.

Tehnologia LIDARLight Detection and Ranging (LIDAR) este otehnic activ de teledeteciecu ajutorul creiase pot obine date de o acuratee ridicat despre topografia terenului, vegetaie ori diverse structuri i construcii. Potrivit specialitilor, aceast tehnologie folosete trei sisteme de baz scanarea lasercare msoar distanele cu precizie, plussistemul depoziionare global (GPS)iInertial Measurement Unit (IMU)pentru nregistrarea orientrii. Tehnologia presupunefolosirea de calculatoarecu capacitate ridicat de stocare i calcul.Cu ajutorul scanrii laser, sunt nregistrate diferenele de timp dintre impulsurile laser trimise din avionul ce efectueaz zborul i cele reflectate de suprafaa topografic.Un receptor GPSmontat pe avionul care transport tehnologia nregistreaz poziia continu a acestuia.

n teren,este amplasat o staie GPSpentru a corecta diferenele, iar traiectoria de zbor s fie nregistrat extrem de precis.Sistemul IMUmsoar continuu nlimea i acceleraia avionului. Datele despre topografia terenului cu sistemul LIDAR se obin prin recepionarea impulsurilor laser ntr-un anumit interval de lungime de und, cunoscut ca banda infrarou apropiat.

Avantajul tehnologiei LIDAR aparedatorit fasciculului laser care penetreaz vegetaia indiferent ct este de dens.Aceeai tehnologie a fost folosit de arheologii care au descoperit oraul maia Caracol n acest caz, oamenii de tiin au apelat la LIDAR, adicau folosit semnale laser care au penetrat jungla i au reflectat dinspre pmnt o imagine 3D a sitului Caracol,unul dintre cele mai mari orae dinistoria maia. Au fost ndeajuns 10 ore de msurtori cu ajutorul laserului, fcute n patru zile, pentru ca tehnologia s pun la dispoziia arheologilor o hart mult mai detaliat dect ce obinuser specialitii dup un sfert de secol de cercetri la sol. Folosit n arheologie, tehnologia LIDAR arat exact mrimea sitului, limitele lui i construciile n terase.

BBC i Discovery scaneaz Sarmizegetusa ascuns

Sursa: Laura Oan 3 May, 2012

http://www.replicahd.ro/?p=4188http://www.replicahd.ro/Ministrul Culturii atenioneaz c cetile dacice risc s fie scoase de pe lista UNESCOMinistrul Culturii,Mircea Diaconu, a atras atenia, vineri seara, 25 mai,ntr-o conferin de pres, la Alba Iulia, c dac nu se acioneaz cu maxim urgen, cetile dacice risc s fie scoase de pe lista UNESCO.Riscul este foarte mare, dac vin i vd c nu am fcut nimic, a declarat ministrul Culturii, care a vizitat n cursul zilei de vineri Sarmizegetusa Regia, despre care a spus c estetampila, sigiliul naiunii noastre.Chestiunea e grav,a afirmat Diaconu, care a adugat c arborii de acolo par mai importani dect vestigiile. E de neneles lucrul acesta, a adugat demnitarul.Cetile dacice suntprotejate UNESCO. Ce facem noi cu asta? Nimic. i dac cumva vine un control UNESCO? Pierdem statutul. Deci, dac nu facem ceva cu urgen maxim, pierdemstatutul de protecie UNESCOpentru cetile dacice, a punctat oficialul.Diaconu a criticat suprapunerea de orgolii personale, nesfrite, ntre specialiti, administratori. Eterna problem a Romniei. Al cui e locul, obiectul, cine e eful, cine comand aici. Unii zic c sunt ei, alii c-s ei, a mai spus Diaconu, care a adugat c trebuie sparte orgoliile.Ministrul a afirmat c vrea s-i pun la aceeai mas pe cei din administraia public local, de la Consiliul Judeean Hunedoara, pe specialiti i Ministerul Culturii, pn va fi gsit o soluie.Lucrurile mi se par extrem de simple i de rezolvat imediat. Adic, s nceap s lucreze toi, fiecare pe meseria lui, a spus acesta. Fiecare s fac ceva i de maxim urgen, a adugat Diaconu, care a apreciat c e absolut dureros ce se ntmpl acolo. Ministrul a mai spus c va organiza peste dou sptmni i jumtate o conferin de pres laSarmizegetusa Regia. Oficialul a precizat c sunt fonduri, fiindc investiiile sunt absolut minime. Investiiile nu sunt mari, problema e a noastr de organizare, de coordonare, a spus acesta.Noi, ca stat, nu am fcut nimic, avndu-le deja nscrise n UNESCO. (). Riscul este foarte mare dac vin i vd c nu am fcut nimic. (). Problema se pune exact aa i cu Brncui. Ziceau s aducem osemintele lui Brncui acas. Am zis nti s-l meritm pe Brncui. Ct vreme neglijm total tot ce nseamn ce a mai rmas de la Brncui, cele dou brne sub care s-a nscut. i alea sunt cumprate de cineva. (). Ct vreme noi nu facem aici cultul Brncui, noi nu-l meritm pe Brncui. nti s-l meritm i dup aceea promit, m zbat, m duc, m lupt, orice e legal de fcut ca s vin Brncui acas, a declarat Mircea Diaconu.