survage PICTURA (col. T. ZiirnEscu)

michonze PICTURA <col. T. reirnescu)

IN 1931 PICTURAIn_ ultima vreme Europa prezinta propor-

tiile ;anui imens laborator. Curele uriasede transmisiune tree prin creierii noi si dinfrunte scapdrd lumina Ultravioletd a uneinaturi din ce in ce mai desvirginate. Per -forrnante se succed, uzine biziie fecundindmateriatele, cosuri cresc spre cer furnind caniste crini negrii un holocaust utilitarist. Intreoameni, intre salopetele descheiate la pieptsurprinzi fosforescent pe D-zeuL-un orn cuziva, d-zeu luptind cu sine insusi, egalin-du-se din coeficente. Vezi prin ferestruicascuncla a bordeiului sau a locuintei tip aproletarului, in albie ferneia spalind ca uncurcubeu, rufele scrobite de sudori. 0 in-trecere i Un sgornot de inceput de:Iveac.Cu tot oportunismul unora, cu tot bilantulincd neincheiat nu putem sa riu spunernca nu sintem pasagerii unei epoci de ncu

inegalat optimism. litizboiul urias cu-apa-ratele lui feroce, catastrofele explodind carachete intr'o cherrnezd a nebuniei fecunde,conflagratiile economice, regii pribegi, im-perii sucombind, granitele mutindu-se ca injocul unui sah geografic, Indiile suscitate,puhoaiele galbene ale rdsäritului pornite,structuri sociale alte in zdmislire, scornirilemaiestre, reactiunea ca efortul unei expieri,opresiunea tenace a istoriei, degringoladacapitalului ca risul viciat al curtezanei lod -trine si bete, nire:u1 proletariatului cum niciMarx nu-1 anuntase pentru vremea noastril,nu pot fi decit simptomele evidente al unuirobust optimism, al unei ev incipient siinalt. De 20 de ani o izbucnire se astepta.Sub fiecare pleoapd un vulcan incepuse safumege, frunlile se bombau. 0 congestieinainta prin artere, rotulele luau virtejuri,prin inimd treceau batalioanele in mars cainaintea unei ferestre. Si cineva a dat sem-nalul la Serajevo.

Un rege a fost ciopartit i o regind si-aoferit in fasii carnea ca o danie de garoafe.Singele improscat pe asfalt i ziduri aprin-dea focosul. Si au inceput pe drumurilede praf sä *curgd fluviile armate, portile seinchideau grele sub pusti, si din santuri inteonoapte crescura urzicile sirmelor ghimpate.$i citiva ani a urmat un holocaust gigantsi pdgin, popoarele se sleiau intrecindu-se intreele, o tensiune a fortelor cele din urmd seIncerca. Copiii esind din parcurile cu pietrisintilneau in drum canonada aeriand ca

www.dacoromanica.ro

o sinistra bdtae de flori, In ochi, pe suflet i in singe s'auinoculat emotiile tari, lasitatile au fost nimicite i nevoiaunui curaj al primului instinct näscu. Si acei rdmasi, aceiintorsi i scapati de cataclism, au trebuit sti continue unritm pornit, un ritm constructiv, o avalansä ce-i cuprindea.Si au gasit intre cuferile vechi lucrurile de alta datd, pu-trede. Viorile erau fragile si muzica prea subtire de por-telan pentru o ureche spartd i buimacd, pentru nervii inchin vertigiusi a trebuit o performantd sa vie sä satisfacdnecesitatea de a se intrece pe sine. In viatd, In artd, Intot. Futuristii italieni primau, apoi dada la Zurick eralegitim. In picturd cubismul ddrirnase ca un Samson, pi-

vechi si a sdrit de pe un mal pe celdlalt inteo noapteLindberg si au pornit dupa el aeronave mari ca alte pla-nete. Glasurile s'au auzit dintro parte la cealaltd a pd-mintului i timpul si durata i intinderea se comprimau.

Ornul se prevala la un plan unde istoria Ord atunciII lasase pigmeu. In singe izbucnia o zdcdminte nouä, ofortd spärgea cristalele i coiful purtat de nichel se'nrosiala o ardere dinduntru. Orasele In cavalcadd depäsiau ovitezd i cinematografele ardtau in fiecare seard globulcu latitridinele lui, Intro mind ca pe un bibelou. Strdziinotau in lumina traversind pietoni, de o rotatie algebricd.Artistul, cu ei, se aratd la o potenta noud. Poetii perduserdlacrimile i miinile de raze se copsesera. Rdzboaiele artis-tice In iuresul general s-au dat mai aprige ca oricind.Anarhia venise ca un bisturiu amputind. O operatie ceza-rianä a avut loc *nitre 1914-1920. Din intenstinele in fläcgrio cometà tisni in trompeta fiecdrui poet, prin penelul fie-cdrui pictor. S poate pictura mai mult decit literatura aizbutit sd ipuie o etapd a et s realizeze un rezultat, sä-silasemne o evolutie, intetit. Naturei pind atunci observatdcu un ochiu aparent, incepuse sd-i se dea o interpretareliricà noud. Idealismul lui Ingres ignorat, naturalismul luiCourbet si delicatul Corot intrecut, i cu elemente luatedin viatd se ridica printr'un stil i o interpretare peste fiintdspre o reverie ineditd. Era falanga fauvistd a lui Matisse;Braque, Vlamink, Duty si a altora prin 1906 ca o impo-trivire disciplinei academice i post-inmesionismului. Con-testati au luptat impregnind libertAti noi picturei, divulgInddomenii alte, un idealism creator îi anima. Pictura deve-nitä rnanieristä i poncifd era depasità. Venise cinevacare intrecind limitele impresioniste, care nu voia sd maiserveascd natura si se ldsa servit de ea ca sä se poatä ridicaprin senzatiile lor proprii spre o noud estetich sau o p r-petuare a el prin alte lentile sensibile cu atit cu eft Cézanne,Seurat si Renoir contribuiserd, introduclnd o epocd de reali-zdri, transformind tecnica impresionistä intruna estetica :luminozitätile lui Vlamink, Van Dongen aduceau o ancordcare stisia pleoapele i umplea de roug culcusul satirului.Naturalistii si eclecticii au venit dupä ei, ca un academismradical, inversind eforturile plastice ale predecesorilor lor,literalizind compozitia, desenul i coloritul Wrid a colo cA ci-neva a putut sd spuie : Intr'o pinzd de Manet sti intot-deaima In care parte sà Intorci umbrela ca sa te ferestide soare". StrAduintele fauvistilor fund astfel denaturatesuccesul lor era deferit. Dupd elimindrile naturalistilorale eclecticilor doctrinei In s'ne a plastirei intrinsece tre-buia o desfdsurare mai definitivd i aici interveni cubismulcdruia Ii incumba reinoirea artei In timpul nostru, inainteacdreia prin 1910 din Italia curentul futurist veni cu BoccioniCarra, Russolo, Balla i Severini. Ndscut dinteun cubismTau inteles era intemeiat pe ceiace Marinetti numia Dina-mismul plastic si care err toatti denumirea lui romanticd nuera decit un instinct. Simultaneitatea stdrilor de suflet, vi-teza perceptiei, ansamblul senzatiilor vizuale, dispersareaobiectului, fuziunea detaliilor intro pinzd futuristä nu eradecit un naturalism vazut mret mai repede, mu t mai in-tens, anticipind ernótia. $1 totusi a rdmas ca o foarte legitirndIncercare de rdsvrAtire artisticd impotriva ap1srii magni-fice a artei italiene de peste 4 secole.

Cubismul venit ca o renuntare la tot ce e picturalpentru a se consacra unei pure analize plastice. A creiacompozitii noi cu elemente cunoscute dar in afara ori card

expresii sensuale, decorative, psichologice, sau alte, fdceateoria pe care inamicii lor o socoteau absconsä, matematicdsi contrazisä. Lucrdrile lor de analizd cdutau noi resurse li-niei, culorii, compozitiei. Picasso, Braque, Juan Gris, Gleises,Leger, putin dui:A ei Marcoussis, Le Frasnaye, Picabia,Filla, disociau elementele plastice aducind principiul linieiabrupte al fauvistilor, fluctuind in. cursul anilor divers siraportat sensibilitatii artistului In parte. Picasso, Gris urmauun lirism plastic cu forte mereu reincadrate ; Braque pietadupa temperamentul sdu cu o tendintd usor decorativä;Leger dupä gustul lui pentru spectacole mecanice, Delaunaycu dinamismul i cu contrastele sale simultane.

S'au descompus obiectele in constanta lor geometricd,pictura trebuind sd fie un fel de geometrie lirica. Ochiulnostru sensibil ii gdsia in singurele forme, in formele initiale alegeometriei, satisfactiile lui infime. Ele sunt acele ce i-au re-levat sensul luminii asa cum el de partea lui le-a creiat.Si in acest cerc vicios imaginatia trebue sà le cauteca sà poatd da sensibilitätii noastre subiectele emotiuniice-i trebuie. Problema materiei ii preocupd deasemeni. Intablou s'au introdus materiale straine : bucati de ziar, decarton, oglindd, nisip, etc. Si spre 1921 evoluau spre oarta a expresiunii, spre o perioadd sinteticd. Intinerind spi-ritul picturii, cubismul a trebuit sd-i insufle i un sufletnou. Utilizind elementele plastice inoite evoluau intro md-surd repede. Picasso, Braque, Gris se degajau oarecum dinperioada lor scolasticd, simplificind mijloacele, In cercetäritot mai objective.

In urma revolutiei deslantuite, cubismul i spiritul saude analizd incepurd sd fie practicate de artistii din toate

Lhote sosi incercind sd selecteze inovärile cu virtu-tile clasice ale picturii aducind eubisnall sensibil. Subiec-tul reapitru in favoarea deformärii lui geometrice savantd

legerd asociindu-se cercetärii idealiste. Arta lui Chagall.si a lui Chirico cari diferiti prin conceptie, se intilneauprin efortul inventiunii Price. Urma purismul citorva pictoribelgieni Ozenfant, Jeanneret, Servrankx etc , incercind sàaducd un sistem- rational picturii prin constanta senzatieicdutatd Intre formele i culorile cele mai simple si pure.

Si o epocd de religie picturald alit de bogatd nu putusd nu provoace o desldntuire care s'o descompund. Da-daismul ndscu ca o cruciadd din care trebuiau "sti se des-prindd dupd a ceia suprarealistii Juan Miro, Picabia i altiicontinuati din expresionismul german : Paul Klee, PapazoffHoerle ì complectati cu Masson, Arp, Ernst, Malkine,Tanguy, Dalli, Roy, opunind obiectivismului cubist o sistemdsubiectivd. Freudistä trebuia sà asculte de inspiratia abso-lutd In afara ori cdrui control rational, pictind starea de visinterioard prin orice mijloc grafic. Qu ei eliberarea din for-mule e mult mai definitivd, artistul pus Inteo turbind cu elInsusi trebuie sd se afirme Chirico furnizd materialul unuicosmar funambulesc, apoi Picasso prin ingenuitatea fante-ziei sale, prin descoperirea unei valori plastice de o po-tenta subconstientd.

Astea ar fi inventariile succinte ale unei istorii plas-tice de 20 de ani Incoace. In 1931 Parisul a adus prinIulie o expozitie numai de citeva pinze ale lui Picasso. Re-inoit mereu acest epocal pictor aduce tot un cubism ex-presiv i o unitare cu el cu tot schimbul produs In forme

'n acordurile lui cromatice. Juan Miro deasemeni expunepinzele lui in care continua descompunerea psichologicd asubiectului prin forme abstracte elemente subliniate introindependentd totald. Kandinsky tot atit de abstract si so-lidar cu viziunea sa. Hans Arp deasemeni. Fresce i o cdu-tare asidud a unui fond plastic aduce i italianul Campigli.Au mai vernisat Cossio, Beaudin, Masson, Dali, Miro rele-vatiile unei arte plind de curaj si de o esteticA intelectua-lizatd. Marcoussis, Osenfant i Tores Garcia persistenti. MaxJacob si idodigliani au aptirut I ei din nou cu o picturdIn care virtutile cunoscute se precizeaza.

Din acesti se vor desprinde i vor impune epociinoastre un drum si o etapd, un grad si o inmultire a este-ticei. Natura ing,enunche si trece coloratd prin singele lorpe un drum jalonat de statui i conchistadori. gh. dinu

www.dacoromanica.ro

1.1

DESEN jean david

NOTE PENTRU 0 CAMERA ALBASTRA(FRAGMENT)

Acolo serile infloreau elegantNiel elefantul albastru, de veghe pe raftul cu vo-

lumele tiintelor sexuale, nici masca Amenisei as4-unui cap cäzut depe crucifix, nu atenuau trans-

cedentala disciplind a fiintelor ce-§i consumau treptatviata.

TAcerile se impleteau din priviri, §i cu totul ab-stractä se afirma existenta unei iluzii aproape mate-riale, cu rezonantä de Bach i regretul destoinic, inco-licind sufletul precum arpele pe Laocoon.

Inteo searà in care calendarul anunta 13, Amenisräsfoii portile dulcei vrajitorii cu aceastä obsesie :

Les Cantiques de i'Elintrope"

Paloarea îi rateazä efectul and nu exprimä con-stringerea elanului dement §i pinä la ultimul ei ton,adicA cel livid, îi este interzish evadarea spre un ori-zont ce-ar putea evoca un suris.

Amenis spuse:Am oroare de tot ce e comun.Vreau sá explic dece in acest reverber biciuit

de vintul nordic, ametit de romantica zäpadä vola-Wit, stelele îi gäsesc ecou silabilesc destinul.

Nu doresc nunta faunilor.Stoicismul sterilitätii presupune o educatie a-

leasi.

Am oroare de tot ce e comun.

Dar cuvintele Amenisei nu se voiau spovedanie.Amenis se spovedea prin fapte. Mersul, olimpici

invitatie i miinele in venic puls de senzitivá, con-struiau gimnastica in care delirul îi avea un rezidiu.

La miezul noptii se istovea convocarea fericirii.Sub calcii covorul din cuburi descindea in trape

nebänuite, jos, mereu mai jos, fund marin, betii reci,in care nimbul electricitätii îí lipea opacitatea deghe¡ar.

Era un divin sanctuar.

Oträvurile se diferentiau prin ritm.Amenis lubea oträvurile amare í ar fi dorit re-

capitularea Borgienilor, chiar factice sau in glumäprecum teatrul de pdpu0.

0 desechilibrare echivaleazä cu un spatiu de vis.Recrudescenta se impune cu un caracter de

plantä sumbrd; nu vrea dans, nu vrea muzici, nuvrea religie.

Amenis tie inchide ferestrele pleoapelor pe obo-seala ei.

0 inviorarea s'ar fi impus prea brutal, prea opacin flinia ei, intreaga din cristal í imn.

filip corsa

www.dacoromanica.ro

DISCURS PENTRU UN CREPUSCULUn incendiu prin arborii in genunchi sau e profilul

(oraselor rosu.Fulgere pieptimate'n rädäcini fluviiile le serial

(subtiri in albumSi pestii mari se sbOteau in lanturile de sare

(ale furtunei.Din miini anotimpul scapi ca un vas purtat

(prin gradiniUn flux prin zahárul amar, in obrajii diafani

(ai copiilorSunt fructele sträväzute ca'n masticatia aurului.Stílet desfácut in evantai, in ochiul vinfitoruluiUn cerb se apleacá in oglinzí, trece mai departeUn om vazut prin celälalt, prin gitul de lebadd

(al mesteacOnului.Pomii veniau mugind in abatoarele toamnei, pasii

(pe un coridor de frunze räsunauIn falange sunt toartele lichide ale metaluluiSi in aceastä imobilá floare a täceriiDe n'ar fi fost minusile cu un deget ale petalelorPima unde cerul s'ar fi tatuat de crimeDe n'ar fi fost tevile de lacrimi ale ploiiS'ar fi carbonizat in miinile aprinseChid stafia primáverii a trecut prin caisi$i cind vara digera ca un pintec putred mimoza

(torida a fruntii.In mansarde inima e un stup de stele, un borcan de tip eteDar bicluiti pe o stepi a foameiCadavrele poetilor se descompun in cinteceSi timpla ca o grotä linga lampa floare de jarCapul aura al cAprioarei e in acest fluture alUn ochiu sfisie pinza de fum, din umerii plafonului

(corabia porniaNuferii se inläturau pe perei nämolul lotografillor

( se tulburaO corabie e toamna ca un panou de albatrosiSi fumegau vulcanii in buzunarul haimanaleiE gitul lumii in girafa acestei mansardeSi'n aceastä oazd a mintii papagalul treptelor

(vorbeste.Pupilele ajungeau in virful degetelorCdutindu-te pe intuneric, cu tortele aprinse vintul

(trecea prin pomiO trenä funebrd de läcuste; o trend de zipeziDin miini se mai vad florae gerului pe geamuriUnde mingaiai in buclele tale lun aIatá acum lama dansind in frac prin valsurile albe

(ale grädineiIn bratele goale zapezile le tii ca háturiSi cascadele le despletesti pe umerii de ghiata.Glesnele zdrelite de stele in mersul mätäsos

(al geruluiFântinile lingeau tälpile umblind prin cerSi ingenunchiau pietrele in murmurul de bronz

(al foculuiIn vijeliile de marmorà femeile mureau

(pe colonadeUn salt in vid al gitlejului, ca o pasire cutitul tipà

Din pieptul scApat.Un salt dupá läcuste al trenuluiSi cälätorii transparenti pe mosorul rotilor suridBolovanii stringeau gitul apelor la cothuri

(in muntiSi cu un fir de singe risul cesea in zipadd

(bufonul fragilor.Ca un soldat tropäie in orasul de silex vulcanulSi pe caldarimul de lemn fruntile se reazämáErupe de fluturi craterulFintini cinerare isbucnesc in trompetaFluturi devorind ferestrele, pe catafalcul pianului o

(pasáre cu degete ciugulea.Caválerii au murit bind in corn crepuscululSi'n coif luna trecu prin gradina de portocali.In cupe necheza calul strivind boabeleSi 'n inimi potcoava se inrosia sau inima e

(0Rupi ca pe un trandafir alb mina domniteiSi o stea cu luger o pui in paharul cu apd.De 'aici incep peretii lurniiSi turnul ca un jet dur al materieiIn imbrätisarea plantelor iatä cadavrul tau

potcoavit

(de sticliPrin convalescente díafane si celelalte astreSi spectrul cArnii ca o filfiire a marmorei.Iatá flacoanete verzi ale flacdreiRAsturnate pe miini, pe flamuri, pe termometreSi a izbucnit un ciclan de vulturiSi cerul a fugit ca un pdianjenSi au rämas lebedele in dreapta si in stinga taNoaptea ca o metresà neagra a luminiiSi aurora sá umble prin sopirle cu pasi de smarald.Din mina ta o frunzá a rämas pe umirul toamnei0 frunzá a ramas pe frunte, o frvnzä

(pluteste 'n lacrimiIn salcia aburitä a pleoapei cad zilele una cite unaIn migrene, in simfoniile galbene, violoncelul e o frunzäO frunzá se prObuseste 'n inimí, pe buclele

(incinerate pe banciO frunzä zábrelitá e luna la ferestrele inchisorilorO frunza e obrazul adormit al fintineiO frunza cizutd in noroi al prostituatel

si sterge-o in sãrutarea fosnind prin lilieci.0 frunza e carnea ta izbitä cu cravasaE vintul rämas in pami ca Siegfried cu o frunzáInvulnerabil flaut, frunze de doliu croncOnesc pe clapeO frunzi e cerul sau e o menagerie de aburiUn cire in nori se 'ndepärteazä, amazoana cade

(de pe trapezIn degetele mele cind scriuAtitea evolutii ale zboruluí, atitea pásAri ale toaleteiMuinile tamburinind ploile de zincUn leu flämind e prin coridoarele pustiiSi n'au ramas decit oamenii cu obrazul de aramäSi sábíile cu penele smulse

stephan roll

www.dacoromanica.ro

OVALUL DIN FINTÎNAPeisaj uitat printre uleiuri in volute, pierdut

printre tesäturi siriene cu trupuri calde cum unelegolfuri. Intr'un jilt se clatinä o pasäre neagra si prinportelanul parfumului inchegat in bibelourt si unduitin ornamente in flori mate un decor selenar sufera.Un nimb de paftale conduce spre aleia cludata cuinima in aschii presärata. Cuvintul pregeta pe reliefulgindului ; din tipat a ramas o raza ca un stilet lune-cind pe sira sptnarii un ecou pe o pajiste madreporica.Fluid de rubin in penumbra manejului. Copacii oferapinteni albi, antenele lor culeg clestarul polar si. svo-nurile scutura zapada pe zincografia orasului balet.Presimti cum in apropiere fumul locomotivei imprastiebaloturi de bumbac peste soldurile albe ale cimpieicu iarna la brat. Intunericul vine cu precadere, im-bratiseaza vintul si din ecvatorul veacului, ca dintr'unbrîu rosu infloresc soneriile altui orizont. Un saltim-bane bea cerneala carafelor umplute cu miez de noapte,ghemuit in creier ca dupa un salt mortal a tepti ca-prioara basmului sá pudreze cu erezii ceardacul co-piläriei. Ceardacul oprit inalt linga piatra ca unsfint fara nume. Emotii fragile, pojghite de cristalsurprinse de vuietul miracolelor, se cuibaresc in pislaverde dintre prundis ca sopirlele. Surisul acesta potirdaruit discret iti lumineaza geometria subterana. Incearcanele ochilor silabisesti depärtarea drumuluiparcurs ca un poem trimis en inima odata pe pan-glica riului. Indrazneste un salt printre crengile caresturi de cerbi, si vor urma nelinistea fosnetului,pumnul beznei urmdrindu-te cu ochi de lilieci, spasmulsingelui izbit in temporali precum furtuna in uluce.Si poate frunza inimei ca o ruf a Playa va astepta soa-rele pe gratarul coastelor. Plecare chit de havaianaPlecare porumbeii fluturind taraful batistelor albe.Ochii ablrití de lacrimi. Undeva asteapta taftaua in-sulelor de margean pazita de rechini.Pinä departe pa-mintul se prosternd cu luceferi scormoniti in noroi.cu spinii, cu margheritele si cu toate ginganiile desafir. Gazelele asteaptd in cusca padurilor cu viori,cind lebäda de opal -a aurorei trece mina stravezieprintr'o perdea de dalii. Noaptea numai stelele demare lumineazá tandari fosforescente.

Casa va famine cu lacat de plumb. E o plecarefara semnal. In urma vor famine idolii buni pentru in-cinerare la prima trimbitä. Trimiti o confesie, o iri-zare ultima a mintii in muguri de cerneala, un mesajde hohote prin vazduhul cu fluturi de magnezie si unstrigat destins, o bufnita care va viola cu prevestiri li-nistea clipei solemne. Pentruca exista o orä a inältáriidincolo de poala alba a verbului vlaguit si o depasirespre misterele din launtrul nostru. Intre dotfä fulgeresubsolul de intuneric seamana until semn de intre-bare. Smulgi cristalul ranei í sáruti licarul din pleoa-pele adormite intre dantele mäceldrite. Te strecori spi-ralat prin bijuteria nuferilor crescuti pina la genuchica baláriile si adormi cu trupul dezgolit gata sa pri-meascä grindina stelelor cazatoare. Dincolo e o reteainvizibila din sirma ghimpatä reteaua se va volatilizamiine in zmeura räsäritului. Acum urci trepte limpezisi fiecare lespecle asemenea crinilor congelati plinge.0 rugäciune trezeste inutil gradina tatuatá cu cangrenesi triluri. In bronz trec fregatele räzboinicilor. Planetae un ochiu mort, o lucarna in galop din neant in neant.

Altadata. Un brat ca un lujer presat se apleacaspre cäpätiiu. Inseamna neglijent cu o dunga imate-riala lebäda pernei pernei, cu moliciunea calda aplinei proaspete. Un diamant desteapta floarea ezitarii,desarta vitrinele de vise si trimite spre miracolul ta-Hei de trestie sarutul. Pe buze Ii ramâne aroma ne-

deslusita a cärnii iar in geana insomniei mocngste in-candescentä sarabanda zigzagurilor nevimuite. Ca flu-turele din crisalidä, baladape care o credeai putre-zitá in sertarul cu destriMäri primeneste splinul.Efervescente, cuvintele acoperà" continentul cit palma.Bratele se desfac si cuprind universul in frunze sisfinti si naluca de fildes fluid trec miresele prin fe-rigele ravasite. Iata-le urca scara de piatra cu pane-rete cloud coapse acoperite cu frunze sonore de dafin.Pe un plan paralel. un dans ritual sapat in iedera ner-vilor. Curind ianturile se vor rupe acolo uncle dinda-rätul portalurilor pornesc fära intoarcere aleile. Aleileslut serpi in catalepsia noptii. Si singele vuieste cuhalucinatia elicelor. Scoarta arborilor e lava si itifreci pieptul gol de invelisul aspru. Acum orizontul asburat e in ochii secerati de noapte. far plopii card-toresc spre gara steaua polará.

Un viraj prin acel panoptic interzis, cu intestinesfirtecate, cu naufragii mistuite la incrucisarea clipelorcind din clorofild inimile scad sum frunzele condam-nate la intuneric.

Incä un viraj prin cocarda catastrofei care ti-apurificat teasta si prin garoafa incrustatä indelibil.Anotinipii se apropie, o saruta si mina apropie dinclatinari destinul ca o beteala nesperata. Taraful ha-vuzelor isbucneste din arterele taiate si respiratia tur-bura in pupild clocotul vulcanilor pinä eri prizonieri.0 pirueta prin bratarile cerurilor cu umbrele buclatela brat, cu stepele in spate cu lacrimile prefäcute insamintä de azur in locul suitei de cavaleri medievali.Se va mistui oare aceasta clipa in care ezitärile aupierit, clapele ard pentru neclintirea frumosului siflacarile fildesului profileazi un buchet de vräbii ?Pentru prima oara luna observä &it e de singurä.

Inca un viraj dincolo de insolenta buruienilor.Undeva unde chiotele destrami satenul irisilor ta-väliti in cer. Lumina foarfec5 pietele, naste aglome-ratiile, tacerile se sinucid in colivii cu demonii dea-valma. La un semn rochia inmiresmatä a eiminetii etaválita in funinginea uzinelor. Cuvintele zornáie cioc-nindu-se in aier. Cuvintele tricoteaza cu pudra zum-zetelor moneta cetatii.

Inca un viraj aici aproape, unde cuvintele tac,unde cuvintele insirate pe un fir icnit din creier, as-teapta miozotisul prietenului plecat, asteapta privireacare sa zebreze cu du-te vino ghirlandele negre. Pagi-nile de poem fals si al5turi de paginile ridicolului filtrumagic. Si iar paginile minjite de viscul unsuros almieril sau lacrimilor scrise cu miinile perfidiei as-cunse dupa manusi ca dupa vn zimbet. Practica poe-mului bandaj al orgolinW. Dar vor fi putine si pa-ginile ca un refugiu o firida pentru singele scapat dincipästru, pentru aripile de foc ale incertitudinii. In-certitudinea scrijelind csatura poetului cu sulite, con-tinu. 0 cazma de silex trece prin märuntaie, sfirtecarinichii si lasà odata cu ultimul strop de cerneala pu-pilele oarbe. Fintinile sc mniuneci. Din purpura sinn-cisilor in efluviile de scintel a mai ramas Domnitacare e poema.

Domnita e de jarafec la-o in brate.Domnita e de fum sarut-o.Domnita e salbateca mingii-o.Domnita e din vis pistreaza-i fotografia.Domnita e virgina fecundeaz.o I

sap pana

www.dacoromanica.ro

SCURT -CIRCUITOMUL DE DUP A U A

Imediat dupiräiboi, chid printre cetitorii eclecticiproza lui Galaction pläcea, din Moldova, scobora, peciriruia unei stele, omul de dupa usä. L'am intilnitla Tineretul Socialist, printre leaderi, firav, cu o sapcäde liceu, cu ochii ca doi colibrii negrii si cu obrazulperdut sub pometii dui:4 care vedeai agitindu-sevilvätii. Aducea in scrisul lui, in schitele färä urnor"cetite prietenilor si inteun cerc literar, nelinistea cres-cutä sub piele ca o echimozá, suferinta obscurá a fir-gusorului moldovenesc, nimbul negru si mizer al ghe-toului. In acizi o umanitate sfäriia in prima plachetätipäritá putin dupi aceia. Fundoianu il relevaseiubia asa cum era neindeminatec si timorat printredomnii cizelati in cancanuri si'n sunetul gol al im-portantii kr. Si-a ramas dupä usi iscodind, zgribu-lindu-se In tenebre, angajat in meteahna unei vieti bi-rocratice, antrenindu-se in näpaste, in gafe, inteo in-terpretare satiricá a lumii nu statirizind-o el, cirelevind partea hilard si cabotinä a fiecirni vi-ciindu-si nervii cad dansau pe. un trapez ai cAruiärusi erau bituti in inimá, singele se izbia de stin-

cite de fosfor ale besnei si s'a inchis in odala mobi-lati, de unde a ris de semeni si de marionete. Inscris cu o promoroacá pe degete, gerul ardea pieleaca fierul alb si o piliturä a intelige0i curgea printreMere. 0 scrutare in märuntale printre vipere tälpilecälcau strepezit, a lentilá o sucia in toate felurile sasurprindg reversul unui adevár, reverberul unui ochiuaprins inteo conjuctivitá stelará de insomnii, disecin-du-se pe el si oferind bucáti intregi si algebrice fiecärui,si a rámas un scriitor cu o efervescentä laten IA siinterioari, arzind ca un cuptor de va r pentru ocoacere de curcubei si diavoli pentru care succesuilui n'a fost niciodata rásunätor. Talanga trece in cer-neald adine si sunetul nu-1 auzi cleat in profunziuniunde florile se lau de miini si arborii se culcd in certrágindu-si la cäpätäi cite un nor. Evolutia lui, cres-terea in rotunzimi tangentiale, unde cc se multiplicápe o suprafatá aceíasi, Omul de dui:á usä a crescutcu el insusi. Revirimentul din Paradisul Statistic nu haretina, 1-a härtuit si 1-a transpus pe un plan de undeexistenta lui ametia. Cuvintele s'au fre cat intre elepinä cind miinile au luat foc si pärul s'a incendiat,dar omul de dupa usä a ars tirziu ca o luminare ,

toti fluturii noptii, si 1-am simtit lingä umärul nostrushins si intors cu spatele pe culoarul aceleiasi cälä-torii. L-au revendicat altii, i-au contestat modernismul1-au suspectat, nu i-au negat talentul si el a trecutintre crupe mai departe, pe un drum unde potcoavelese desfrunziau in argila si glesnele se izbiau intre eleca pietrele ascutite si a apärut mereu cu el, färäamalgamuri cari 1-ar fi situat pe un raft cu premii sizorzoane. Ion Calugaru e mo der nist prin sinteza,prin profetia scrisului sin, prin evolufia ideei literare.Ochiul lui s'a concentrat si pe multe fatete ca dia-matii, aspectele lumii apar centripete,

In toate cirtile lui de pinä acum, scriltorul îischimonoseste biografia ca 'ntr'o oglinda in care te

strimbi, citeodate voit, citeodatä ineluctabil. Viataapare asa cum orasul o härtuie, cum destinul el oconformä. Exodul prin camerile mobilate confine oparte dinteinsa. In fiecare din ele altii cari trebue

ia rolul de prieteni, de pfirinti ce Il vor nemul-tumi. Camera mobilatá e sufletul in care peretii sesparg si trec dincoio de rigiditatea lor mohoritä, deconstelatia stelnitelor, de bilantul care trebuie incheiatdupá faptul fiecärei zile.

Camera mobilata e pericardul si bâtaile inimeise aud in fiecare pagina. Camera din Rahovei era za-brelitá si 'n zábrele toatá noaptea ca o bufnitä sedescojea biserica din fata ei. Esirea printeun labirintsi'n panopticum miscau gazda cu familia eL PrieteniiII primia la geam dupà care capul lui era condamnat,vocea straind si o resemnare acutá rábufnea. Toatáviata, lumea, cerul e transformat si comprimat la di-mensiunea ei. Aici omul s'a ascuns ia gandif, acdutat in feriga cuvintele pentru -el, in urzicä pentruceilalti. Eroli sunt desváluiti fard mila in pártile lorrusinoase ca sa le crape obrazul pus ca un vas co-municant cu fesele. Peisajul se aciduleazä, in depar-tári puse imagini ca lampioane, sa lumineze perspectiva.Fraza abrupta, lame se succed, taie din profil si dinplin, conturul celor ce-1 inconjoará. Degetele fiecäruisunt puse sub luminare si un mhos de stirv, un fumcoclit se ridica din pagini. 0 potentd intilnitá prinscriitorii rusi, vacarmul infernal si vindecativ ti-I oferáfiecare cuvint ca trei degete. Modernismul imputatnu-i decit o marotá care sperie pe unii si chiar peacei ce-1 revendicä. Dar Ion Calugäru nu poate stanici langa Cezar Petrescu cu prävilie de engrosist laOborul literar, nici lingá Sachiveanu cu romane devacantd, nici. lingä Camil Petrescu aceastä gäina hrá-nindu-se cu diamante de porumb. I s'au gäsit cindvaafinitäti cu Creanga. Poate. Limba se incumetä prinisvoare reel si prin válvátái. Serpuie, se desface incozi de pàun, sunä intreagá unde ai ciocáni-o si sen-sibilitatea o umflä ca pe o omidd cu polen, îi schimbaprofilul si fotografiaza in fiecare obiectiv Inca o fa-tetà, incä o atitudine. Gäsiti lii Caligralia vietii 1) o im-bulzire repede de psihoze, o vervä asmutitä si'n totzvonul o asonantá poate din Joyce. Creangä avea po-vestirea calmä, scria in lemn incrustari de mestesugar,simplitatea cursiva, reveria personagilor fara eferves-cente, termometrul unei (emperaturi normale. Ion Cálu-gáru isi creste dinadins temperatura isi inoculeazä mi-crobii unei nelinisti, si pe frunte, ca 'nteo tigaie, febraridieä chipuri de diavol pe pereti, care-1 sperie siscrie ca sä scape, sä atenueze mercurul care urcäprin toate incheieturile, sa puie diagnoze, sä soarbáotravuri, fezandindu-si si zilele si copilaria si adoles-centa : sä astept inteun gang, pe ploaie sá treacáviata". Si rämine in gang, cocosat sub teasta lui säriclá plingind.

1) capitolul II din carte.

roll

www.dacoromanica.ro

REINCARNARI (woe:PlumPasul de eri prin fmetul luneiCine i$i mai aduce de voi aminte amintiriPrin singele transparent, te-ai zörit pe thieApoi fulgii noptii te-au troienit

Punctul de cerneald a peniteiCu sufletul imprumutat la inceputTe migei spiritul meu, invocat de aiciDe aici unde nu mai sint cum niceiieri

Te-a coprins tristetea cäuteirliTreceai paralel prin mine $i prin tineAcum ti-e inima necunoscuteí scheletul trepidant$i un zigzag de visuri pleacd din toamnä mai departe

Lasei-mä sä-mi despart carnea de tine, sä mä pip&Sei las sä curgei cerul pe aici in spre cerS'aplec un creier singrur inconjurat de elIn sine drumul sä gäseasca spre mine mai aproape.

raul fullan

AL 13-LEA APOSTOPrin cizipul meu ordinarSint poate cel mai frumosDintre fii tãi Doamne.Fei din ei purificali de bucurie(Clipa nzortii vine vie)Copiii ce se tntrecFetele tale fi-vor fecundeFii tai fi-vor tatiDar lasei noilor nascutiNoilor friitiDurerea pletelor filfiinde.Intreg peimintul se va hivela sub mimeCa o femeie careli agitei in spatiu carnurile

toti copiii cari se vor na#ePurta-vor numele poemelor meleSint, poate, al 13-lea apostol al celei mai vulgare

evanghelii.$i chid tunind In timp i pesteInsemnind in ore bucuriile acesteIsus sau D-zeuVa simtii desigur myosotisul sufletului meu

maj a kowskyIn romInqte de mihail dark

A APARUT CONTIMPORANUL

RUGATI-VÄ PENTRU ELI

AU APARUT :

CAH1ERS D'ARTS No. 7-8PLANCHES DE SALUT :13 EAUX FORTES DE MARCOUSS1SAVEC UN TEXTE de T.RISTAN TZARALE3 METAMORFOSES d'OV1DE (illustrées par Picasso)

Grupul modern de aria nous va face o colectivii expunerein Sala Ileana la 25 Februarie. Vor fi prezentafi: Marcel lancu, M. H.Maxy, Milita Patrascu, Cornelia Mihailescu, etc. etc.

Dupa care, Marcel lancu va face o personala expozilie inaceia$i sala. Cu cunoscutu-i temperament acest pictor ne va aducepe peren, din nou, corabille in urale colorale, Wale de un cictonde miscari cromatice, dragosiea $i persuasiunea tmei ealentice picturi.

jean David va vernisa desenele sale in expozina ce o des-chide la 1 Februarie in foyerul Terdrului Maria Ventura

Filip Brunea a trebuil cindva sti-si mute orfevreriile din li-teratura sa in coloanele urwi gazele de tiraj. Un print scobora insatra, impartind cu miinile luminoase, bani ea efigia tui. Umerii mariau spart firidele ingusle si scunde ale reporlaiului, adueind spatiutuio nouti pasare geometrica. Si a trebuil in scrisut colidian sa se lo-piasca din saliva toate caratele, si sa straluciascii toate bijuterinede pe degete. 0 infelegere si un ochiu Iiicriima in coelaurile mizerieiumane. A scoborit in moeirle unde a vazul o lame chinaindu-se,a strigat durerea lor. A plimbat ranile ca prapuri prin rotalivele cuun liraj imens $i au ramas incrust/Ile pe con$1iinta fiecirui $i Lär.geanca, cu mon$1rii ei falali carora le cad degeteleii alte bucäti or-ganice, ca dudele_ coapte, i speluncile nocturne ale Bucureslitor

Insula Serpilor $i Della cu pilorescul si cu regiunea ei atit deputin cunoscurri. Deaceia nu ne refinem sa anunfam ca Flap Brancaa adus $i are in serlar, lucrind la un roman al lipovenilor galbeniunde ochiul lui a inregistrat si a vazut irinunindu-se, delta ca o co-livie liberii de pasari, pustiul apei cu serenitatea ei si sinlem siguride revelalia lor pe care o aplauctrim dinainle si ne bucuram de intil-nirea incaodata a carelor alegorice ale lalentutui salt, a osiilor sen-sibilitatii sale.

....Ma Vie de Marc Chogall. Cartea unui pictor sau mai binespus cariea cuiva facura pentru un domn editor 5i pentru lenlatiatantiemelor.

Chagall vorbote de o abnegalie a picturei sale, de cele citevasute de pinze pierdute in Germania $i Franta inainle de rrizboi ; deexcrocheria lui Walden care 1-a exproprial $i de aceia a unui ne-gustor din oraselul sail natal Witebsk, de o renuntare la tot ca siimai pot picta cileva pinze" si a§a isprEveste o carte scrisa prost, ocarte care e tolu$i traversala de o viarti ca o regiune de vulcani.Nici un torent prinleinsa Insà. Nici o lava nu frige prin paginile dehirtie de lux In revolutia pe care Chagall a trait-o $i a ajutat-o ocu-pind un loc de comisar al poporului, ramine un bébé plingaret, repe-Find la fiecare paging amintind-omaman I papa Parintii, in revolufietovarase Chagall, Ii liti fiindc'S nu-fi mai aparfii nici tie. Sinn mameinu-i vei gasi pe baricade ca sä-li mai ascunzi buzele barboase. Nuera un deficit ca-ti lipsia o lalie bang, un cap Wulf, o voce groasaca sa izbutesti sa-ti placa revolufia. lfi lipsia o structura sufleteascri,temperamental ei, curajul, infelegerea social% si elanul care n'a pulutsa te dedice. Acei admirabili copii al caror profesor at lost, copiiiunor paria cari le rninunau cu posibilitalile for dupa cum omarlurise$1i le intreceau Dela un capiit la cerálalt, esli un las, unbecisnic. Multi n'ar fi $tiut-o &Ica n'ai fi venit s'o spui, s'o vinzi mo-netelor unui editor. Ai fi rämas acela$ piclor celebru emofionantdin singele atavic al citorva rabini hasidki si din viata de infern sipromiscuitate a tirgurilor galifiene. Dele$1i revolutia fiincica laptele ne-cesar copilului Ilia era de proasta calitale: e laptele unei vaci re-volutionare". Incerci sa fi ironic $i stupid. Revolufia e un penelne-o dovede$ti care nu e fäcul pentru degetele tale. Trebuia silirämii pictor i lu i Andre Salmon care te prezintä si sa nu-fi adaogipe frunle un cerc de fier $i sà incerci urci din viafil o statuede gips care curge gelatinoasa intre degetele celor ciliva celitoricare le admira chiar.

www.dacoromanica.ro

Revm R 11 MSi'n toamna aceasla au cazut frunzele yerzi ale noilor re-

viste. Au aparut diteva nume noi, au reaparut citeva veehi ca uninecat care mai ese odatä la suprafala inainle de a se cufuudade tot. Genera lia $i-a dal contigentul. Toff tineri, loti adorabili cufrunfile Instelate i poefi i prozatori $i harapnici. Curentul de acurndoi ani arghezian a ineeput sä se piarda in contracurentul Ion BarbuPoezia hermetic& rigida a matematicei inspiralii sleieste bietele de-.gete ale neofifilor. Confuji cu tofii cauta un debuseu, o iscoadäpentru un nou ev, $i toli se izbesc cu fruntea de peretele rece -simedieval al jocului secund. A le cäula in el, irt jadul parnasianismului,.ce retrospectiva cercelare. Eulaltile lui Dan Botta, malarmeene, aducefortul unui volum ilizibil In care Ion Barbu il prezintä cu certi-ficat de parinte bun. Cind i resursa Ion Barbu se va isprävi, unclevor casca gura poefii noi ? De ce nimeni din ei nu se lasa vazuttircând cu hgrleful sä sape un pamint virgin ? Poezia nouä e 'nalle finuturi, sub .15lpi, o floare care creste mncà invizibila. E'n cup-loarele mari ale evenimenlelor $i ale fluctuafiilor istorice. Ca un cadranfella lumii se invirleste. Cine-i va gasi minutarele, cine va ei in miá.za-zi cu sfinfii $i figurile cu goarne s mull* soarele ? Valefii sintincii In gelatinä $i nastnrii livrelelor sint Inca pe cer.

Curentut ortodox a fgcut si la nof dagmg in ultimii ani, maiales. A fost o intoarcere ca din Indii a citorva tineri cari n'au reusit incgsä singereze din carnaa 13r LEI ad:vgr. Emuli ai lui Massis, Daudct, Ma--ritaine si altii, pentru ortcdoxia noastrg care ping acum s'a redus la tir-covnicia de acatiste farà nici o posibilitate de exegezg cerebralg consa--=.cratg. O revistg de lux ca o catedralg le apartinea i un director iezuft

gazetg cotidiang a trecut de parte=le. Un manifest l Crinului Alb"al inocentif si pccgini a fost seris de 3 tineri, fgrg rgsunet, farg poming.Sgminfa ggunoasg n'a ingrgsat decit ctreva sinecure pe care tinerii cruci=ficati si le.au apropiat pentru trecerea lor terestrg conform biblicului pre=cept: «Ce=i in ruing nui minciung). Au plecat altii la muntele Athos,si au pus intre cglimgri firm de on-ate. pe frunte luciul unui mir si dinmartirajul crestin a ngscut o profesie cu rentg. Propaganda trebuia slinceapg in rindurile celor tineri unul din ei, farsor in tot timpul, a fostconvertit. Junele emerit s'a pogorit din cerurile din palma dreaptg amiinii, la inceput cu un articol de abdicare. A recunoscut cg ping atuncin'a fost decit un inconvient si muctlit prEstidigita.cr cu anui cari puteaUpuna nimbul reveiatiei ceresti de mult. S'a decapitat in vgzul tuturcr singurfiindcg asa e &tut fachir i s'a ras:fgnit asteptind dela aord o chemarepresgrinduisi pe suflet cenusg. Duduile epatate cindva intre o rumbgUn four-sec, cu sedinte de sugestie i telepatie si=au lamurit acum decep.tía pe care au trebuit s'o sufere In visul unei nopti de varg cu un efebspin Intre pulpe. Cind miinile tor diafane s'au intins intre crini cgutind zur;glii masculi, au atunecat pe cevaneted ca o frunte senilg si s'au sgircitcu discretg resemnare. Poate -un al doilea aposiol, co un coffer pomgdatsub bgrbie, cu cgmgsi «dejalène i cu promenade suple pe Calea Vie.toriei sg le compenseze dupg cele mai plausibile probabilitgti ritmulsinilor 0 a altor recipiente senzuale. Acum cueva zile a apgrut si unhebdomadar al &tor, cu nume igneu APostolul corifeu cgdelnite azg cuun stil de arhiereu lombrozian drumul de spini §i de izbgvire. Hibrid cuo semetie turtitg de fruntea scundg, zmestecat ring si cra cei citiva tineridespre can am anticipat sg le oferim un salut in nr. nostru trecut pentru unelan pe care-I bgnuiam prob, cgutindu=l inteo sgptgminalà gazctg. Si In.treblin acum unde li-e convingerea radical de stinga pe care o inseilauprin trururile firavc ale existentii lor? Au urcat o baricadg ea si batg-mgtgnii sub o troitg arivístg, arzind in paltoanele 19r .rechi entuziasmulvisnit din artere? Sg le o spunem si säi i asigurgm cg noul lor sef cupieptul depilat si cu pandantiv canonic nu va avea nici clod profetiapurg i verbul tgiat din lemn ceresc al unui Francisco d'Assisi, Tomad'Aquino, renuntarea ping la mistica inconstientg a unui Germaine Neu.-veau i nici chiar vagabondajul autentic i impresionant al lui Arturiescu vgzut cotidian pe o cale a unei victorii cu mutt mai persuasivepentru o misticg cresting, cu Ufl obraz inconjurat de lumina neagrN si

veche. a unei bgrbi si privinduA in ghetele sparte picioarele ca doug fetemucenice ale lui Hristos. Amin. roll

Printre celelalte arte cinemátograful a ajuns la potentele ce-rule. Dar cum el trebuie sa fie &fit de frecvent, iiecare oras nvindla o proporfie de 1000 de locuitori o sera de cinematograf cu cite opremiera siiptaminala a trebuit sa se mereenarizeze $1 sä infroducafilmul standard. Ultima invazie de filme polifiste, de operete germanedulcoree, i filme exotice, imitind Umbrele Albe" a ajuns penibilä.

111111111111111111111111

Cautam un film dela Milionul lui Rene Clair, care sä ne ofere spec-tacolul adevarat, cifulam si riu reusim s deseoperim. Va trebui poatesà asteiatam noul salt film A nous la Liberte" ca sa mai aplaudarnodatä un spectacol pur $i va trebui sa jinduim dupä filmul care nuva rula la noi ca &ilea alte 'admirabile filme ruse$ti Linia.generalä, Cuirasatul Potemkine" sau franfuze0i Un chapeau en pailled'Italie, Antr'Acte, E'Age d'or, si cele abstracte L'Opera de Quársousultimnl film al lui Pabst, pentru care entuziasmul cinefililor ale0 dinFranfa Il aplaudä.

Eisenstein si King Widor turneazä de curind un film. Un filmcare se va adäuga la aportul Rusilor esteticii si practicei aceslei arte.

Dela. Cadouru yin la Polikouschka sau Arsenalul §i ping laLinia genetald .afli toala bogatia si varietatea expresiei determinatede o ainsibilitate impulsiv si intensa care satureaza naturalismul rus"Deter' ar fi numai meschinul spirit negustoresc de care filmul rusesce lipsit i Inca ar fi deajunsä präpastia 'Mire acela si filmul european

american.Eisenstein,Pudowkin vor ramine nume cari se vor adilugaobligator de-acum celor ale lui Gorki, Puskin si Dostoiewski cind seva Pomeni de "Marna, Oclombrie, Caoalerul de bronz, Furturei pesteAsi z Tarul Ivan cel groaznic. Cita vijelie in acest simplu pomelnicde 'flume. Si au mai fosifilme de moravuri, noaa morals sexuala Treiintr'un subsol : satira contra indopafilor. Omul care a pierdut polleede mincare. Documentare; Satul pdcatelor, Pömintul, Enfaziasm.Ne-aht amintit de loate acestea azi cind Eisenstein turneaza Stalin.

De aproape sase saptamlni prietenul Geo Bogza se earn arun-cal la pat de rnciueá unui dobitoe care a gasit astfel chip de räz-blinare "pentru un proces pierdut cu un membru al familiei prietenuluinostril: si de ai cArui bicepsi Ii lipsea macar indräzneala tircoalelon Amprimft o puternicä lovituró in cap (crima,pe la spate,care fll'a amefit)care mi-a'sdruncinal crelerii. Dar ar trebut sa-fi vorbesc Mena oredespre intimplarea cea. Sint fna destul de bolnay si iaiurtrul meu.50 petrec hicruri,grave. Sint rindurile mai recent primite deta Bus-tenari. Nemernicul, care pinä azi nu e inchis in nici un abalor decorecfie, i-a sdrobit coastele $ubrede, cu picioarele si singe dinpieptul slab al camaradulut pretuit, a fimplut o Mocirlä din satul ensonde si ciini. Satul prin care acesta e nevoit cu dezgust sä-si poartetrupul Malt si fir& si de unde in plicuri galbene (oficiale") cuvin-tele sale de salbateeä revolts i proectile de curaj imi sint de atiffaani autentice monitoare ale unui spirit care a cistigat cu o lungimede cap inima noastra de chid ne stint mestesugari la aceasta tipari-tura.

Dar ar putea vreodata o notila sa inchida WWI serba ceavem pentru bestia cu ghioag8 i toata emotia care ne-a cutremuratend am aflat faptul negru ? Ar putea vre-o notä sa inregislreze set-mele nelinistii de a-1 sti pe Geo cit de curind valid si sä-i spuna citde mutt It iubeste, asa lung cit este,

;sap pain&Primite dela Ed. Cultura Nationalà

Tudor Ar,ghezi Cartea cu jucarii (cy desene de Lucia De-metriade-Balacescu).

Oheorghe Mdzail-Zamfirescd Madona cu trandafiri.M.CCliIIIM1101.212,ME31,012 72111111

'COLETIA CELOR 4 ANI ai revistei Unu" se cere pe mandatpostal de 300 lei in str. General Angelescu 163 (pentru Sa sa Pan5).

PENTRU REVISTA UNU" SE FAC ABONAMENTE Lk ORI-CE OFICIU POSTAL DIN TARA: UN AN LEI 100 PENTRU IN.STITUTI1 LEI 300.

Colaboreaza la acest numär ; Filip Corsa Mihail DanJean David Gh. Dinu Raul Iulian Majacowsky MichonzeSasa Panà Stephan Roll Survage1111MOSSI,_

CDCAVO*

anul V nr, 42 ianuarie 1932 n a-pare in prima duminica a fiecäreiluni: RI girant responsabil semna-tarul fiecArui articol mi Lei 5

000(studio graft Steam Artet" b-dul Maria, 2

0*(taCa*DCDOOCDCD

www.dacoromanica.ro