Importanţa jocului in viaţa şi dezvoltarea individului

Dezvoltarea tehnicii a adus cu ea nenumărate avantaje, dar nu lipsesc dezavantajele, limitele ei. Astfel se întrerup canalele de comunicare socială, de deschidere către umanitate. De aceea se impune utilizarea unor metode ce valorizează sentimentul de apartenentă la grup, solidaritatea, spiritul de echipă, respectarea normelor.o astfel de metodă este jocul.

Jocul este o activitate umană dominanta in copilarie, prin care copilul îşi satisface imediat, după posibilităţi, propriile dorinţe, acţionând conştient şi liber în lumea imaginară pe care şi-o creează singur. Această activitate nu este specifică doar copilului, ea întâlnindu-se şi la adolescenţi, la maturi, sau chiar la bunici.Cu toţii ne refugiem deseori într-o lume imaginară, pe care ne-o creem plină de vise, de dorinţe ce se împlinesc, de imaginaţie, o lume paradisiacă în care restricţiile lipsesc. În crearea lumii imaginare omul transpune realul în imaginar.

În grădiniţă această activitate nu este o activitate lipsită de importanţă şi seriozitate.Toţi ne aducem aminte că multe lucruri le-am învăţat aici prin joc, el fiind practice singura metodă prin care noi puteam asimila ceva nou.

Jocul are rol terapeutic pentru cei carenu au dezvoltată iniţiativa şi curajul de a intra în competiţie.Prin joc se eliberează de timiditate şi intră cu toate forţele în joc. Nu se mai teme aşa de tare de critica celorlalţi, deoarece personajul poate spune orice, iar reproşurile nu i se adresează lui personal, ci personajului.Prin joc se poare fortifica, întări voinţa şi atenţia.

Cercetătorii au demonstrat că jocul copilului este esnţial pentru dezvoltarea personalităţii lui, şi că prin joc se dezvoltă capacităţile şi competenţele de bază.Scopul jocului este acţiunea însăşi, capabilă de a satisface imediat dorinţele sau aspiraţiile copilului.Prin atingerea scopului, se restabileşte echilibrul vieţii psihice.Importanţa locului pe care-l ocupă jocul în viaţa copilului este dată de faptul că jocul satisface dorinţa firească de manifestare, de acţiune şi de afirmare a independenţei copilului.Prin joc copulul ajunge să cunoască realitatea social, deprinde modele de conduit şi reflect la comportamentul propriu şi al celorlalţi.

Funcţiile jocului se schimbă în raport cu vârsta. Astfel, dacă pentru copil, jocul este o activitate fundamentală, pentru adult reprezintă un înlocuitor al activităţilor serioase .

Principalele fucţii ale jocului sunt mentale şi motorii, functia principală fiind de realizare a eului, de manifestare a personalităţii . Ca funcţie secundară putem enumera – funcţia de divertisment, pentruică înlătură plictiseala pricinuită de lipsa activităţii; de element odihnitor, ştiut fiind faptul că jocul oboseşte mai puţin; de relaxare.

Prin joc, atunci cand suntem mici, asimilam realul la eu şi, prin imitatie a eului la real. Tot prin joc ne descarcăm energetic şi ne rezolvăm anumite conflicte, ne formăm şi ne informăm, socializăm cu alţii.

Ca valori ale jocului putem enumera: - perfecţionarea senzaţiilor şi percepţiilor, - dezvoltarea spiritului de observaţie, a spritului de iniţiativă,- dezvoltarea spiritului de echipă, a spiritului de competiţie, - exersarea atenţiei şi a imaginaţiei,

- folosirea limbajului,- influenţarea comportamentului copiilor, mai ales prin intermediul regulilor, care fac copiii să învete o conduita civilizată.

Orice joc implică: - realizarea corectă a sarcinilor,- putere de stăpânire,- disciplină,- respect pentru ceilalţi, - critică şi cooperare,- comunicare,- respectarea anumitor reguli.

Jocul, putem spune, pregăteşte individul pentru viaţa de adult. Dacă am face o clasificare a jocurilor am afla că există mai multe tipuri de jocuri :

jocuri de manipulare – a materialelor mărunte, a bilelor, a beţişoarelor, a păpuşilor, maşinuţelor, etc…,

jocuri imitative – prin care imităm cele întâmplate în realşitate sau ceea ce el ar fi dorit să se intâmple: de-a poliţistul, de-a doctorul, de-a vânzătorul.,

jocuri sociale – de-a şoferul, de-a zidarul, jocuri de construcţie, jocuri motrice – alergări, cătărări, jocuri logice

Orice joc are o regula. Ea exprimă nevoia copilului de ordine si disciplină.Regulile sunt învaţate, imitate, inventate. Un mare pedagog a încercat să răspundă la întrebarea- de ce se joacă copilul?, ajungând la concluzia că omul nu este întreg decât atunci când se joacă. Jocul oferă individului posibilitatea descătuşării de lumea înconjurătoare.Pentru el regulile sunt de nemodificat

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate