IMPLICAREA CHIMIEI IN EDUCATIA ECOLOGICA

‚,In natura nu exista nici recompense, nici pedepse, numai consecinte’’(V. Prelog)

CHIMIA ECOLOGICĂ A AERULUIOmul transforma natura in folosul sau. Consumul mare de oxigen in diverse activitati si eliminarea in aer a unui numar mare de substante toxice duc la incarcarea atmosferei cu substante daunatoare vietii. Unele gaze toxice care polueaza atmosfera din zonele industriale, prin dizolvarea in picaturile de apa din nori, in prezenta aerului, formeaza substante foarte daunatoare, numite acizi.SURSE ARTIFICIALE DE POLUARE ALE ATMOSFEREIA. Industria a. Industria termoenergetică b. Industria siderurgică c. Metalurgia metalelor neferoase d. Industria materialelor de construcţie e. Industria chimică f. Industria petrochimică g. Industria alimentară h. Industria zootehnică B. Mijloacele de transport C. Nişa umană D. Incinerarea deşeurilor Blocarea energiei solare in atmosfera de catre dioxidul de carbon produce o crestere a temperaturii ducand la efectul de sera.

Folosirea benzinei fara plumb, montarea filtrelor cu catalizator antipoluante la autovehicule si la cosurile marilor uzine chimice sunt exemple de preocupari ale oamenilor pentru reducerea poluarii.

CHIMIA ECOLOGICĂ A SOLULUI

Poluarea soluluiSolul poate fi poluat :

-direct prin deversari de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrăşăminte şi pesticide aruncate pe terenurile agricole ;

-indirect, prin depunerea agenţilor poluanti ejectaţi iniţial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenti poluanţi "spălaţi" din atmosfera contaminată, transportul agenţilor poluanţi de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

În ceea ce priveşte poluarea prin intermediul agenţilor poluanţi din atmosferă, se observă anumite particularităţi. Spre exemplu, ca regulă generală, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe măsură, însă, ce înălţimea coşurilor de evacuare a gazelor contaminate creşte, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scădea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde în suprafaţă.

Nivelul contaminării solului depinde şi de regimul ploilor.Acestea spală în general atmosfera de agenţii poluanţi şi îi depun pe sol, dar în acelaşi timp spală şi solul, ajutând la vehicularea agenţilor poluanţi spre emisari. Trebuie totuşi amintit că ploile favorizează şi contaminarea în adâncime a solului.

Într-o oarecare măsură poluarea solului depinde şi de vegetaţia care îl acoperă, precum şi de natura însaşi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmărirea persistenţei pesticidelor şi îngrăşămintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul econamic şi de protejare a mediului cere ca atât ingrăşămintele cât şi pesticidele să rămână cât mai bine fixate în sol. În realitate, o parte din ele este luată de vânt, alta este spălată de ploi, iar restul se descompune în timp, datorită oxidării în aer sau acţiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. În tabelul următor sunt prezentate unele date în legătură cu persistenţa în sol a unor insecticide comune.

CHIMIA ECOLOGICĂ A APEI

Poluarea chimică a apelor antrenează diferite efecte: - efectul toxic, determinat de potenţialul toxic al substanţelor chimice ajunse în ape, determină intoxicaţii acute sau care se manifestă în timp; - modificarea caracteristicilor organoleptice ale apei, produc disconfort şi limitează consumul apei; - efectul ecologic se referă la perturbarea proceselor biologice cu consecinţe asupra utilizării apei în diferite scopuri precum şi consecinţe economice prin distrugerea florei şi faunei acvatice. O crestere peste normal a plantelor acvatice, produsa de un exces de nitriti, nitrati si fosfati duce la scaderea oxigenului din apa, producand moartea pestilor si a altor vietati acvatice. - dificultatea tratării apei;Educaţia ecologică îşi propune: · ca ideal: formarea omului ecologic şi refacerea echilibrului ecologic al planetei; · ca obiectiv general: formarea conştiinţei ecologice şi a comportamentului ecologic; · ca scop educaţional ecologic: însuşirea unor cunoştinţe necesare pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, astfel încât să prevină problemele de mediu în viitor; · ca finalitate: promovarea unui dialog la nivel mondial pentru a salva planeta Pământ.Educaţia ecologică a elevilor se poate efectua în cadrul orelor de chimie, la unele teme: - Amestecuri de substanţe întâlnite în viaţa cotidiană; - Aerul – soluţie gazoasă. Poluarea aerului; - Elementele chimice din sistemul biologic;- Izotopi; - Determinarea acidităţii şi a bazicităţii soluţiilor. pH–ul; - Chimia, omul şi mediul înconjurător; - Substanţe simple anorganice (circuitul oxigenului, carbonului, azotului în natură; rolul oxigenului şi dioxidului de carbon în procesele care decurg în organismul uman); - Oxizi; - Acizi; - Baze; - Săruri.Activităţi de învăţare a chimiei cu aspect ambiental bazate pe diverse metode didactice●Metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor ambientale; ●Metode de explorare şi descoperire a mediului ambiant; ●Metode bazate pe acţiune în scopul prevenirii şi combaterii poluării mediului. Metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor ambientale ◊ Expunerea (povestirea didactică, descrierea, explicaţia, prelegerea);◊ Conversaţia;◊ Demonstraţia didactică (cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale, experimentul demonstrativ,prezentarea unor obiecte, substanţe în stare nativă);◊ Problematizarea -întrebări problemă(exemplu: de ce este necesară educaţia ecologică?); -problema (exemplu: cunoscându-se consecinţele negative, cum s-ar realiza depozitarea fără riscuri poluante a deşeurilor radioactive?); -situaţia-problemă (exemplu: Pornind de la necesitatea asigurării interrelaţiilor favorabile dintre organismele vii şi mediul lor de viaţă, care ar fi soluţiile de prevenire a poluării mediului ambiant la nivel naţional. )◊ Munca cu manualul

Metode de explorare şi descoperire a mediului ambiant ◊ Observaţia Fişa de activitate experimentală la lecţia ,,Ploaia acidă. pH-ul şi aciditatea soluţiilor”. ◊ Experimentul Fişa de activitate experimentală la lecţia ,,Dioxidul de carbon. Efectul de seră”.◊ Modelarea -modele grafice la studierea temelor ,,Circuitul oxigenului în natură “ , ,,Circuitul carbonului în natură “ , ,,Circuitul azotului în natură “; -modele matematice (formule şi ecuaţii chimice, relaţii ce pun în evidenţă raporturi cantitative) -modele logice ( propoziţii care se succed ). Metode bazate pe acţiune în scopul prevenirii şi combaterii poluării mediului◊ Algoritmizarea S-a folosit algoritmul de rezolvare a problemelor de calcul cu aspect ambiental privind: cantitatea de substanţă (exprimată în g / Kg; moli / Kmoli), volumul molar (exprimat în l / m3), participarea la reacţii a substanţelor naturale solide impure, densitatea faţă de aer a unui gaz. Pentru împrospătarea aerului în încăperi populate, se foloseşteLi2O, care are capacitatea de absorbţie a CO2. Ce volum de CO2 poate fi reţinut de 100g Li2O? ◊ Jocul didactic - rezolvarea unor rebusuri; - crearea unor ghicitori; - crearea unor compoziţii cu materiale culese din natură.

Bibliografie - Chiriac, A.; Isac, Delia; Pitulice, Laura; Iagher, Rodica; Isacu, Mia – Chimie. Activităţi de învăţare, Editura Mirton, Timişoara, 2005.- Chiriac, Adrian; Isac, Delia; Iagher, Rodica; Pitulice, Laura; Sporea-Iacob, Florina – Didactica chimiei, Editura Mirton, Timişoara, 2006.- Cozma, D.; Pui, A. – Concepte şi metode în predarea-învăţarea chimiei, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2002.-Elena Golisteanu, Chimie Anorganica, Editura Niculescu , 2005- Jade Wertheim, Chris Oxlade si Corinne Stockley -Dictionar ilustrat de chimie, Editura Aquila ”93 , Oradea- Surpăţeanu, Mioara – Elemente de chimia mediului, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2004-Viorica Tudor, Lexicom de chimie pentru elevi, Editura Humanitas Educational , Bucuresti, 2005