impactul utilizarii centraleleor electrice de mica putere asupra mediului

Referat

Impactul utilizarii centraleleor electrice de mica putere asupra mediului

Bucuresti 2014

1

Cuprins

Itroducere3

Capitolul 1 Istoric al utilizării energiei apelor3

Capitolul 2 Energia hidraulică4

Capitolul 3 Impactul amenajărilor hidroenergetice asupra mediului7

31 Clasificarea efectelor amenajărilor hidroenergetice asupra mediului7

32 Impactul funcţional al amenajărilor hidroenergetice8

321 Impactul asupra regularizării stocurilor de apă9

322 Impactul asupra producţiei de energie hidroelectrică9

323 Impactul asupra ecosistemelor din zona lacului de acumulare10

324 Impactul asupra teritoriului15

325 Impactul asupra populaţiei16

Concluzii18

Bibliografie18

2

Introducere

Energia electrică nu se găseşte icircn natură decacirct icircn mică măsură icircn trăsnete fulgere şi nu poate fi captată pentru a fi utlizată icircn diverse procese fiind produsă prin transformarea diferitelor forme de energie primară icircn centrale electrice

Centrala electrică este un complex de instalaţii icircn care se produce transformarea prin intermediul energiei mecanice a energiei primare a resurselor naturale icircn energie electrică

Industria energetică a luat avacircnt icircn a doua jumătate a secolului sl XIX lea la icircnceput pe baza valorificării energiei apelor (prima centrală electrică a fost o hidrocentrală) şi a combustibililor minerali fosili (icircn termocentrale) Ulterior au apărut şi centrale atomice geotermale termomarine solare eoliene pe bază de biomasă etc La ora actuală numai trei tipuri de centrale asigură circa 99 din icircntreaga producţie mondială termocentrale hidrocentrale şi centrale nuclearoelectrice

Capitolul 1 Istoric al utilizării energiei apelor

Apa este o resursa vulnerabilă activitatea omului exercită o influenţă directă supunacircnd-o unui puternic proces de degradare cu consecinţe nefaste asupra vieţii şi sănătăţii oamenilor şi a mediului

Privită multă vreme ca un dar apa devine din ce icircn ce mai mult una dintre problemele globale ale omenirii factor de influenţă a tuturor domeniilor vitale

Ritmul icircngrijorător de epuizare a acestei resurse constituie o problemă de analiză şi reflecţie la scară naţională dar şi la scară mondială pentru a cărei soluţionare se impune conjugarea eforturilor oamenilor de ştiinţă de pretutindeni şi a factorilor politici de decizie

Utilizarea apei icircn scopuri energetice este cunoscută de mii de ani la icircnceput fiind utilizată pentru măcinarea cerealelor Icircn primele decenii ale revoluţiei industriale icircn Europa şi America de Nord au fost construite mori de apă pentru o varietate de scopuri de la procesarea inului pacircnă la tors şi ţesut de la piuă şi pacircnă la prelucrarea lemnului

Efectele complexe ale energiei asupra dezvoltării societăţii şi a mediului au stat la baza studiului continuu icircn acest sens Astfel energia apelor avacircnd ca scop producerea de energie electrică şi servicii necesare funcţionării SEN se interferează icircn cadrul gospodăririi resursei naturale de apă cu colectarea stocarea furnizarea apei şi atenuarea viiturilor pentru şi asigurarea protecţiei civile a localităţilor icircnvecinate

Puterea apei este cea mai importantă sursă de energie care nu implică bioxid de carbon bioxid de sulf protoxizi de azot sau orice alt tip de emisie toxică şi nu produce nici un fel de reziduuri solide sau lichide

Cea mai simplă legătură icircntre puterea apei şi utilizarea cea mai importantă a acesteia cu cea mai mare influenţă asupra dezvoltării societăţii poate fi ilustrată prin transformarea energiei hidraulice icircn energie electrică

3

Fig 1 transformarea energiei hidraulice icircn energie electrică

Centrala hidroelectrică se foloseşte de o cădere naturală sau artificială a unui racircu şi icircnglobează principalele avantaje icircn comparaţie cu alte surse de energie economisind la capitolul consum de cărbune combustibil sau lemn de foc fiind de sine stătătoare fără necesitatea implicării altor componente

Amenajările hidroenergetice (AHE) au cele mai reduse costuri de exploatare şi cea mai mare durată de viaţă icircn comparaţie cu alte tipuri de centrale electrice

Capitolul 2 Energia hidraulică

Energia hidraulică reprezintă capacitatea unui sistem fizic (apa) de a efectua un lucru mecanic la trecerea dintr-o stare dată in altă stare (curgere) Datorita circuitului apei icircn natură icircntreţinut de energia Soarelui este considerata o forma de energie regenerabila

Figura 2 Energia hidraulică

Principalele forme sub care apare energia hidraulică sunt

4

Forma mecanică icircn care se disting o energia cursurilor de apă care reprezintă energia corespunzătoare

volumului de apă ce se scurge icircntr-o anumită perioadă (1 an) pe toate cursurile de apă ale planetei Este forma de energie hidraulică cea mai larg valorificată

o energia gheţarilor determinată de masa mare a apei icircnglobate icircn gheţari

o energia mareelor determinată de mişcarea de rotaţie a globului terestru

o energia precipitaţiilor atmosferice

o energia valurilor şi a curenţilor marini

Forma chimică ce se manifestă prin formarea soluţiilor de săruri icircn apă reacţie care este icircnsoţită de degajarea de căldură

Forma tehnică cuprinde

o folosirea diferenţei de temperatură icircntre diferitele straturi de apă sau icircntre apă şi aer au fost realizate instalaţii de mică putere potenţialul energetic fiind ridicat

o energia termică a curenţilor marinio energia stărilor de tranziţie ale apei energia de

evaporare

5

Figura 3 energia sau potenţialul unui sector de racircu icircn vederea amenajării

Amenajările hidroenergetice reprezintă de regulă lucrări de anvergură cu expresive reflexii şi mutaţii spaţiale ale căror rol principal rezidă icircn producţia de energie electrică

Scopul amenajării este atacirct producerea de energie asigurarea debitului suplimentar pentru localităţile din aval apărarea icircmpotriva inundaţiilor prin atenuarea debitelor de viitură

Figura 4 Amenajare hidroelectrica

Capitolul 3 Impactul amenajărilor hidroenergetice asupra mediului

6

Ca principal factor de mediu vital suport al vieţii dar şi ca vector de propagare a poluării la nivel local şi transfrontalier apa a cunoscut o serie de etape din punct de vedere al organizării unui management propriu Principala dimensiune a apei este calitatea caracteristică ce constituie icircn prezent un obiectiv major icircn activitatea de gospodărire a apelor

Ecosistemele caracteristice apelor curgătoare sunt deseori alterate sever sau chiar parţial desfiinţate Dacă dinamica fluvială nu mai poate crea noi ecosisteme zonele ldquoumederdquo limitrofe racircurilor vor prezenta procese succesive care conduc iniţial spre eutrofizare iar ulterior spre terestrializare ndash schimbarea ecosistemului zonei umede icircn ecosistem terestru ca urmare a creşterii cotelor malurilor datorită acumulării de sedimente şi de materii organice Prin zonă ldquoumedărdquo se icircnţelege o zonă permanent sau semipermanent saturată cu apă

Aceste ecosisteme prezintă o dinamică naturală specifică generată de permanenta ciclicitate a trei procese concomitente poluare (ldquostresrdquo ecologic) naturală şisau antropică

rarr impact asupra mediului rarr refacere naturală ce au ca rezultat scăderea calităţii vieţii

Figura 5 Evaluarea impactului asupra scăderii calităţii vieţii

31 Clasificarea efectelor amenajărilor hidroenergetice asupra mediului

Efectele pe care le pot avea amenajările hidroelectrice asupra mediului se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criteriiAstfel

Din punct de vedere al domeniului de manifestare a efectelor icircn mediul icircnconjurător distingem următoarele categorii

efecte funcţionale care decurg din scopul icircn care au fost realizate amenajările hidroenergetice

regularizarea debitelor naturale de apă captarea şi distribuirea acestora la consumatori

7

ameliorarea calităţilor apei protecţia icircmpotriva inundaţiilor schimbarea regimului hidric al unor terenuri convertirea energiei hidraulice icircn alte forme de energie realizarea unor căi navigabile

efecte ecologice care se referă la acţiunile directe sau indirecte asupra vieţuitoarelor plantelor sau animalelor considerate individual dar mai ales ca specii

efecte geofizice care se referă la modificări ale mediului abiotic ori la reacţii ale acestuia la acţiunile exercitate de amenajările hidroenergetice (modificări geografice hidrologice hidrogeologice seismice morfologice)

efecte economico-sociale care cuprind consecinţele realizării amenajărilor hidroenergetice asupra mediului antropic (schimbarea destinaţiei şi calităţii unor terenuri cu valoare economică efectivă sau potenţială strămutări ale populaţiei apariţia de noi localităţi sau industrii schimbări ale ocupaţiilor şi meseriilor populaţiei turism şi agrement afectarea posibilităţilor de valorificare a unor resurse naturale afectarea unor vestigii arheologice istorice sau culturale)

Din punct de vedere al calităţii efectelor induse icircn mediul icircnconjurător deosebim efecte benefice care icircmbunătăţesc elementele mediului icircnconjurător sau

creează premise de dezvoltare favorabilă a acestora efecte dăunătoare sau nefavorabile care determină evoluţia nefavorabilă a

unor elemente ale mediului icircnconjurător efecte indiferente care sunt dificil sau imposibil de apreciat fie din lipsă de

criterii fie din lipsa unor cunoştinţe şi prognoze satisfăcătoareImpactul definit ca acţiune şi influenţă asupra mediului icircnconjurător este comun şi

inevitabil pentru toate creaţiile şi activităţile umane Chiar respiraţia unui om influenţează mediul icircnconjurător icircn timp ce activităţile tuturor vieţuitoarelor se află icircn aceeaşi situaţie

32 Impactul funcţional al amenajărilor hidroenergetice

Impactul funcţional al amenajărilor hidroenergetice este impactul asupra mediului icircnconjurător care rezultă ca urmare a realizării funcţiilor proiectate ale acestora sau ca rezultat implicit şi inevitabil al realizării funcţiilor Funcţiile proiectate ale amenajărilor hidrotehnice sunt foarte diverse producerea de energie electrică asigurarea surselor de alimentare cu apă pentru orice tip de folosinţe regularizarea albiilor racircurilor apărarea icircmpotriva inundaţiilor protecţia malurilor transportul apei icircmbunătăţirea calităţii apelor facilitarea transportului naval depozitarea unor deşeuri lichide sau solide

Domeniile mediului icircnconjurător asupra cărora se exercită impactul funcţional pot fi cele mai diverse economic social ecologic geofizic

De aceea icircn aprecierea globală a impactului realizarea unei amenajări hidroenergetice trebuie icircntotdeauna comparată cu varianta zero respectiv cea care prevede nerealizarea acesteia De multe ori se constată icircn acest fel că pe ansamblu o amenajare hidroenergetică bine concepută realizată şi exploatată poate fi benefică pentru mediul icircnconjurător icircn general şi pentru cel natural icircn particular

321 Impactul asupra regularizării stocurilor de apă

8

Amenajările hidroenergetice cu lacuri de acumulare au implicit efecte importante asupra regimului hidrologic din aval indiferent de folosinţe şi de modul lor de exploatare prin regularizarea stocurilor de apă Dintre efectele cele mai importante se menţionează

atenuarea undelor de viitură creşterea debitelor minime asigurate modificarea regimului de curgere icircn aval de restituţia debitelor utilizate Aceste efecte primare pot avea consecinţe benefice sau dăunătoare icircn funcţie de

situaţia locală judecată icircn raport cu cea din regim neamenajat

322 Impactul asupra producţiei de energie hidroelectrică

Una din problemele cruciale ale ecologiei mondiale este conservarea resurselor limitate şi icircn special a celor energetice fără de care menţinerea şi evoluţia civilizaţiei umane este de neconceput Soluţia de principiu este utilizarea pe scară din ce icircn ce mai largă a resurselor energetice regenerabile

Resursele disponibile sunt icircncă mari pe plan mondial numai 14 din potenţialul hidroenergetic este amenajat iar icircn Romacircnia este amenajat icircn proporţie de aproximativ 40Ţările dezvoltate şi-au amenajat icircn proporţii icircnsemnate potenţialul (practic icircn totalitate icircn Elveţia Franţa şi Italia 67 icircn Japonia 55 icircn SUA şi Canada) iar unele ţări utilizează practic exclusiv energie hidroelectrică (Norvegia peste 99 ) deşi dispun şi de alte resurse

Din punct de vedere al poluării aerului apei şi solului sectorul energetic bazat pe arderea combustibililor fosili se diferenţiază net de cel hidroenergeticIcircn timp ce primul produce numeroase noxe sectorul hidro este practic nepoluant exceptacircnd unele emisii minore icircn perioada anilor de execuţie a lucrărilor

323 Impactul asupra ecosistemelor din zona lacului de acumulare

Amenajarea lacului de acumulare are efecte negative asupra ecologiei zonei respective Dintre aceste efecte cele mai importante sunt enumerate in ceea ce urmează

Cel mai important efect al barării este izolarea sectorului de racircu amonte de cel avalicircmpărţindu-se ecosistemul icircn două zone cu caracteristici de biotop diferite şi rupacircnd brusc legătura dintre biocenozele corespunzătoare

Apariţia lacului reprezintă apariţia unui biotop complet nou icircn care se modifică viteza apei calitatea sa precum şi fluxul energetic specific trecacircndu-se de la apa puţin adacircncă a racircului cu mare flux de energie solară la apa adacircncă a lacului cu aport energetic specific mic

Modificarea calităţii apei temperatura datorită stratificării termice şi icircnsoleierii foarte intensă la

suprafaţa apei dar redusă prin raportarea la volum creşterea salinităţii datorită proceselor de concentrare precipitare

evaporare dizolvare a unor substanţe din cuvetă scăderea turbidităţii ceea ce măreşte zona activă biologic

9

reducerea cantităţii de oxigen dizolvat Efecte asupra biocenozelor preexistente directe poluarea din perioada de execuţie secţionarea arealelor efecte

mecanice prin antrenarea indivizilor icircn prize şi turbine mărirea randamentului de captură la peşte moartea prin icircnecare a plantelor şi a unei mari parţi dintre animalele ecosistemului terestru preexistent)

indirecte prin efecte asupra ecosistemelor Efectele principale asupra relaţiilor din ecosystem dintre cele cunoscute le

menţionez pe cele mai importante icircn primii 3divide5 ani de la crearea lacului apare o instabilitate biotică ce este

cauzată de modificarea biotopului formarea lacului stimulează descompunerea bacteriană Procesul se

desfăşoară icircn etape se acumulează sedimente şi materii organice se dezvoltă noi specii bacteriene Drept urmare apa capătă un miros dezagreabil

reducerea cantităţii de oxigen dizolvat este puternic accentuată de icircncărcarea organică mare care conduce la o valoare importantă a CBO Una din consecinţe este aceea că icircn lipsa oxigenului fierul trivalent Fe3+ insolubil care fixează macirclul pe fund trece icircn Fe2+ solubil macirclul neprotejat se amestecă cu apa şi dă un nou surplus de substanţe organice nutritive

modificarea dinamicii (ciclului natural) de fosfor şi azot duce la modificarea prin selecţie a compoziţiei pe specii a fitoplanctonului modificarea spectrului de nutriţie al zooplanctonului modificarea hranei consumatorilor şi aşa mai departe

alterarea distribuţiei peştilor şi icircntreruperea căilor de migrare Drept urmare peştii de talie mică ce agreează apa curgătoare cu viteză mare dispar iar cei de talie mare se menţin numai dacă au acces la locuri de reproducere icircn amonte Salmonidele (păstrăv lipan lostriţă) sunt icircnlocuite de ciprinide (crap lin plătică)

crearea unui supliment de aport nutritiv pentru larve de insecte care pot să se dezvolte cu mare intensitate Efectele pot deveni supărătoare icircntrucacirct unele specii de ţacircnţar pot zbura pe distanţe mari

provocarea posibilă a stocării de apă la marginea lacurilor (icircn zone colinare şi de şes) Apar bălţi nedorite cu vegetaţie şi faună specifice

favorizarea fenomenelor secundare legate de poluare Astfel se modifică toxicitatea unor ioni metalici icircn ape acide devin solubili Hg Mn Zn Ni Pb Cd La pH sub 46 se dizolvă Al care se depune icircn branhiile peştilor conducacircnd la sufocarea acestora Aceste substanţe pot ajunge icircn organismul uman pe multiple căi şi pot fi letale

modificarea microclimatului (uniformizarea temperaturilor mărirea umidităţii aerului formarea de ceaţă icircn perioadele de toamnă iarnă şi icircn dimineţile de vară) modifică flora şi fauna riverană

Eutrofizarea lacurilorEutrofizarea este un proces favorizat de stratificarea termică a apei din lacurile de

acumulare ce se desfăşoară icircn două etapePrima etapă (de dezvoltare) constă icircntr-o serie de faze succesive condiţionate

aportul de hrană icircn exces (N + P) supraproducţia de plante (macrofite alge plancton de fund) modificarea repartiţiei speciilor de peşti diminuarea transparenţei apei reducerea oxigenului dizolvat

A doua etapă de regres biologic constă din următoarele faze succesive vegetaţia luxuriantă de alge se sufocă icircn lipsa oxigenului moartea algelor formarea masivă de

10

materii putrescibile la fund dispariţia oxigenului icircn straturile profunde vara apar H2S ioni liberi de Fe Mg Al precum şi bule de gaze

Consecinţele principale ale eutrofizării sunt icircnrăutăţirea calităţii apei neplăceri icircn activităţile de agrement (apă cu aspect murdar tulbure cu miros

neplăcut) diminuarea potenţialului de pescuit

Figura 6 proces de eutrofizare

Impactul asupra bazinul din amonte de lacul de acumulareEfectele ecologice asupra ecosistemelor acvatice din bazinul amonte depind icircn mod

esenţial de mărimea arealului Dacă acesta este suficient efectele icircntreruperii legăturii cu avalul sunt minore Cea mai mare parte a bazinelor din amonte de barajele din Romacircnia icircşi păstrează practic nealterate vechile ecosisteme cu o mare varietate şi vitalitate a biocenozelor acvatice Un areal insuficient conduce la diminuarea sau chiar dispariţia din biocenoze a populaţiilor de organisme mari (icircn special peşti) datorită lipsei de hrană prin icircnmulţire consanguină icircntr-o populaţie redusă numeric

Figura 6 Efect ecologic icircn bazinul din amonte de lacul de acumulare

Impactul asupra bazinului hidrografic din aval de lacul de acumulareEfectele icircn aval de lac sunt numeroase şi dependente de caracteristicile locale

particulare Cel mai important efect primar este modificarea regimului hidrologic cu numeroase consecinţe secundare

11

Un efect ecologic important derivă din atenuarea apelor mari eliminarea sau diminuarea viiturilor extraordinare protejează icircn mod semnificativ ecosistemele aval deoarece o viitură importantă modifică biotopul distruge unele habitate şi antrenează spre zone de mortalitate o mare parte a biocenozelor icircn special pe cea cu posibilităţi de deplasare (şi adăpostire) reduse cum ar fi algele viermii larvele crustaceele dar şi peştii mari Refacerea ecosistemelor lotice naturale după viituri importante poate dura 4divide6 ani

Surplusul de debit peste cel din regim natural (prin emisii din lac) icircn perioade de secetă severă are icircn mod evident efecte ecologice benefice depinzacircnd de modul de administrare al regimului debitelor Dacă restituţia debitelor se face neuniform efectele benefice sunt anulate de cele dăunătoare Variaţia debitelor icircntre practic zero şi debitul instalat de cel puţin două ori pe zi conduce la stresarea faunei şi dispariţia la ape mici a multor habitate ceea ce influenţează nefavorabil ecosistemul pacircnă la posibila sa dispariţie

Icircntre captare şi restituţie apar reduceri importante de debite La ape mari efectele reducerii constau icircn dispariţia spălării albiilor care pot fi colmatate cu materiale aduse de torenţi (pietre dar şi multe materiale organice frunze crengi macircl organic resturi de teren vegetal cadavre de animale) a căror prezenţă icircn albie dăunează evident ecosistemelor

Pe acelaşi sector (icircntre captare şi restituţie) la ape mici se poate produce dispariţia totală a apei deci a ecosistemului Adesea pentru salvarea acestuia se pune un accent deosebit pe debitele lăsate permanent icircn aval de baraj numite de regulă debite de servitute sau debite prezervate

Colmatarea lacurilor de acumulare

Efectele nefavorabile ale gradului ridicat de colmatare sunt foarte numeroase şi icircn general bine cunoscute sunt necesare totuşi detalii sumare asupra cacirctorva dintre acestea

utilitatea barajelor şi variaţia regimului de exploatare sunt diminuate de reducerea volumelor utile ale acumulărilor

pierderea de energie prin micşorarea căderii hidrocentralelor din cascadă datorită ridicării nivelului albiei la coada lacului din aval atinge icircn medie pe hidrocentralele icircn cascadă 4 din producţie iar la unele dintre acestea pacircnă la 7

la evacuarea debitelor maxime de viitură nivelele icircnregistrate la cozile de lac sunt considerabil mai icircnalte iar digurile laterale şi unele construcţii icircnvecinate (poduri drumuri căi

este favorizată apariţia formaţiunilor deltaice şi dezvoltarea procesului de eutrofizare folosinţele pentru agrement fiind practic compromise

12

Figura 7 colmatarea lacurilor de acumulare

Riscul de cedare al barajelorDeşi icircn mod normal barajele reduc riscul de inundaţii (prin atenuări sau icircndiguiri)

există un efect negativ potenţial derivacircnd din riscul de cedare a barajelor Icircn general acest risc este foarte redus fiind controlat cu responsabilitate icircn toate fazele construcţiei (proiectare execuţie şi exploatare)

Icircn scoarţa terestră se produc practic permanent seisme naturale care sunt resimţite cu diferite intensităţi pe zone icircntinse

Printre efectele posibile ale seismicităţii induse deosebim

avariile proprii barajului şi pagubele produse icircn aval prin inundare pagubele aduse terţilor de mişcarea seismică (afectarea clădirilor alunecări

de teren fecte psihologice)

Printre cauzele alunecărilor de versanţi datorate realizării barajelor (dar şi a altor lucrări hidrotehnice) enumerăm

variaţia nivelului icircn lac după saturarea terenului la nivele icircnalte coboracircrea rapidă a acestora icircn zone cu roci sau terenuri puţin permeabile icircnrăutăţesc considerabil condiţiile de stabilitate

inundarea unor straturi sensibile la icircnmuiere ale căror caracteristici fizico - mecanice de rezistenţă la alunecare scad facilitacircnd depăşirea stării de echilibru limită

eroziunea bazei versanţilor sau execuţia unor lucrări de excavaţii la lucrările principale sau auxiliare (drumuri tehnologice şi de acces cariere platforme) neicircnsoţite de lucrări de sprijinire consolidare sau drenare

seismicitatea indusă sau producerea de explozii puternice icircn perioada de execuţie a lucrărilor

13

Este cunoscut cazul accidentului de la barajul Vaiont (Italia 1963) cacircnd un munte icircntreg a alunecat icircn lac provocacircnd deversarea peste barajul de beton arcuit a apei dislocuite cu o lamă icircnaltă de 30 de metri şi omoracircnd 1994 de persoane din localităţile din aval

Figura 7 Imagini de la dezastrul petrecut la Barajul Vaiont icircn anul 1963

Figura 8Barajul Vaiont icircn prezent

324 Impactul asupra teritoriului

Peisajul icircn accepţiunea propusă pentru studiul problemelor de impact asupra mediului este aspectul propriu unui teritoriu rezultacircnd din combinarea factorilor naturali cu cei creaţi de om a cărui percepţie umană este legată de ideea de frumuseţe şi armonie Dat fiind faptul că fără percepţie umană nici măcar o discuţie despre peisaj nu are obiect acesta poate fi privit şi ca un aspect social Pe de altă parte aspectul teritoriului este de regulă legat de vegetaţie din acest punct de vedere peisajul este legat direct şi indisolubil de o parte a ecosistemului local

14

Efectul favorabil al lacurilor de acumulare asupra peisajului icircn special la nivele icircnalte ale apei este recunoscut explicit şi implicit de majoritatea persoanelor grupurilor sau instituţiilor Frumuseţea unor lacuri de acumulare icircn special icircn zonele montane şi colinare cu maluri naturale nu are nevoie de demonstraţii afluenţa turiştilor icircn sezonul cald o confirmă fără comentarii

Figura 8 topografia barajelor de acumulare

Dezvoltarea infrastructurii rutiere legată de execuţia barajelor şi lucrărilor hidrotehnice a avut numeroase efecte benefice crearea de accese pentru curăţarea pădurilor şi exploatarea raţională a acestora facilitarea hrănirii animalelor sălbatice scoaterea putregaiului din păduri dezvoltarea economică a zonelor izolate avantaje sociale (acces la şcoli spitale relaţii culturale) dezvoltarea turismului facilitarea luptei icircmpotriva incendiilor de pădure (izolarea parcelelor acces uşor pentru echipele de intervenţie şi materialele de stingere)

325 Impactul asupra populaţiei

Exproprieri şi despăgubiriOcuparea unor terenuri fie ele agricole fie mai cu seamă populate de aşezări

umane rurale sau urbane ridică problema exproprierilor şi despăgubirilor pentru terenurile bunurile sau locuinţele dezafectate Legislaţia elaborată după anul 1990 este de natură să protejeze mediul social icircnlocuind arbitrariul prin reguli echitabile şi posibilitatea unor negocieri

Strămutările de populaţie reprezinta o consecinţa directă a ocupării unor terenuri populate

Conditii economico socialeAsigurarea condiţiilor pentru continuarea activităţii populaţiei autohtone constituie o

condiţie importantă icircn protejarea mediului social fie că este vorba de ramuri economice banale (agricultură păstorit) fie de ramuri speciale dar mai cu seamă dacă este vorba de domenii cu valoare etnografică şisau artistică

Activităţi de turism şi agrement

15

Preocuparea pentru dezvoltarea activităţilor de turism şi agrement este nu numai de dorit ci şi obligatorie deoarece cu sau fără voia realizatorilor crearea lacurilor atrage inevitabil asemenea activităţi Neorganizate acestea produc pagube poluare gunoaie distrugerea vegetaţiei incendii de pădure afectarea peisajului inconfort prin aglomerare sau incomodare reciprocă icircmbolnăviri de la apă şi dejecţii

Icircn Romacircnia cu ocazia execuţiei unor mari amenajări hidroenergetice au fost realizate spaţii de cazare şi chiar staţiuni de odihnă (Lotru rarr Vidra şi Voineasa Argeş-Vidraru rarr Cumpăna Someş rarr Facircntacircnele)

Figura 9 Lacul Vidraru cabana Cumpana

ConcluziiAvacircnd icircn vedere că resursa de apă este variabilă atacirct icircn timp cacirct şi icircn spaţiu

inovaţia a dus la apariţia amenajărilor hidrotehnice ce au funcţii multiple Cele mai importante sunt cele de gestionare a resursei de apă (stocare şi redistribuire icircn timp a volumelor de apă icircn funcţie de necesităţi) şi cele cu rol icircn apărarea icircmpotriva inundatţiilor

Efectelele produse asupra mediului sunt numeroase şi profunde atacirct benefice cacirct şi negative şi afectează toate componentele mediului (relief climă vegetaţie faună) Efectele pozitive sunt cele cu referire la domeniul socio-economic prin producerea de energie electică asigurarea cu apă a utilizatorilor casnici şi industriali irigarea terenurilor agricole Efectele negative se resimt icircn componenetele mediului prin modificarea regimului natural de curgere modificarea albiilor dispariţia unor specii de plante şi animale

Amenajările hidrotehnice modifică icircn mod semnificativ atacirct morfologia zonei profilul longitudinal si regimul de curgere al apei Prin construcţia barajului se realizează ridicarea nivelului apei şi inundarea zonelor limitrofe albiei Prin crearea lacului de acumulare transportul aluviunilor tacircracircte sau icircn suspensie se opreşte icircncepacircnd de la coada lacului (zona modificării regimului vitezelor) Acest fapt conduce la colmatarea lacului iar icircn cazul lacurilor cu adacircncime mai mică chiar la crearea de zone deltaice (icircnmlăştiniri) Procesul de colmatare este accelerat icircn cazul inundaţiilor care tranzitează un debit solid icircn suspensie şi tacircracirct foarte mare plus cantităţile de aluviuni depozitate icircn zonele de confluenţă care la un debit normal nu erau tranzitabile

Erodarea malurilor lacurilor se datorată valurilor icircn zona cu versanţi uşor erodabili sau cu panta mai mare decacirct cea natural Pentru acumularile din cascada Argeşului mijlociu una din problemele principale o constituie reducerea volumelor acestora ca rezultat al proceselor intense de colmatare Oprirea sau reducerea importantă a

16

transportului debitului solid datorată lacului duce la defluarea icircn aval a unui debit de apă relativ curată cu o putere de erodare crescută care nu mai este icircn echilibru cu albia existentă Astfel patul albiei aval de lac va fi erodat progresiv pacircnă cacircnd se va reface echilibrul dintre panta patului albiei şi noul transport solid

Bibliografie1 TRISTIU Ion Note de curs2 DUMITRAN GABRIELA Reabilitarea surselor naturale de apa Curs universitar3 Sergiu Diaconu Cursuri de apa ndash Amenajare impact reabilitare Editura HGA

Bucuresti 19994 BĂNCILĂ I Amenajarea hidrotehnică Editura Tehnică Bucureşti 1989 5 CHIRIAC V s a Lacuri de acumulare Editura Ceres Bucureşti 1976 6 GOGĂLNICEANU A Bazele tehnice şi economice ale hidroenergeticii

Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie

Cuprins

Itroducere3

Capitolul 1 Istoric al utilizării energiei apelor3

Capitolul 2 Energia hidraulică4

Capitolul 3 Impactul amenajărilor hidroenergetice asupra mediului7

31 Clasificarea efectelor amenajărilor hidroenergetice asupra mediului7

32 Impactul funcţional al amenajărilor hidroenergetice8

321 Impactul asupra regularizării stocurilor de apă9

322 Impactul asupra producţiei de energie hidroelectrică9

323 Impactul asupra ecosistemelor din zona lacului de acumulare10

324 Impactul asupra teritoriului15

325 Impactul asupra populaţiei16

Concluzii18

Bibliografie18

2

Introducere












3








4











evaporare

5






6











7















8















9


















10










11











12













13






14











15









16




Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie

Introducere












3








4











evaporare

5






6











7















8















9


















10










11











12













13






14











15









16




Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie








4











evaporare

5






6











7















8















9


















10










11











12













13






14











15









16




Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie











evaporare

5






6











7















8















9


















10










11











12













13






14











15









16




Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie






6











7















8















9


















10










11











12













13






14











15









16




Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie











7















8















9


















10










11











12













13






14











15









16




Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie















8















9


















10










11











12













13






14











15









16




Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie















9


















10










11











12













13






14











15









16




Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie


















10










11











12













13






14











15









16




Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie










11











12













13






14











15









16




Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie











12













13






14











15









16




Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie













13






14











15









16




Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie






14











15









16




Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie











15









16




Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie









16




Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie




Editura

17

Introducere











Concluzii

Bibliografie

impactul utilizarii centraleleor electrice de mica putere asupra mediului

Documents