impactul poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului.docx

7/18/2019 Impactul poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului.docx

http://slidepdf.com/reader/full/impactul-poluarii-aerului-asupra-sanatatii-populatiei-si-mediuluidocx 1/4

Impactul poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător

În ultimele decenii factorii antropici de poluare a aerului au început să depăşească după amploare pe ceinaturali, căpătând un caracter global. Poluanţii din atmosferă variază în funcţie de natura lor, concentraţie cîtşi de durata acţiunii lor asupra organismului uman, provocînd astfel consecinţe grave. Specialiştii înmedicină şi ecologie au stabilit o legătură directă între degradarea mediului şi creşterea numărului de

persoane care suferă de alergii, astm, cancer şi alte boli. Poluanţii principali care acţionează negativ asupraoragnismului uman sunt: oizii de azot, dioidul de sulf, ozonul troposferic, monoidul de carbon, alde!idaformică, fenolii, pulberile în suspensie "P#$% şi &,' m(m).Oxizi de azot (NO, NO2)Caracteristici generalePrincipalii oizi de azot sunt:* monoidul de azot "+) si dioidul de azot. izii de azot sunt responsabili pentru ploile acide careafectează atît suprafaţa terestră cît şi ecosistemul acvatic.urse antropice izii de azot se formează în procesul de combustie atunci cînd combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte,dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei

electrice. izii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatiiapei, efectului de sera, reducerea vizibilităţii în zonele urbane.!"ecte asupra sănătaţii populaţiei-ioidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toic atît pentru oameni cît şi pentru animale "gradul detoicitate al dioidului de azot este de ori mai mare decît cel al monoidului de azot). /punerea laconcentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar.Populaţia epusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii,disfuncţii ale plamînilor. /punerea pe termen lung la o concentraţie redusă poate distruge ţesuturile

pulmonare ducînd la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de epunerea la acest poluant suntcopiii.!"ecte asupra plantelor şi animalelor

/punerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetaţiei prin albirea sau moartea ţesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creştere a acestora./punerea la oizii de azot poate provoca boli pulmonare la animale, care se aseamănă cu emfizemul

pulmonal, iar epunerea la dioidul de azot poate reduce imunitatea animalelor, provocînd boli precum pneumonia şi gripa.-e asemenea, poate provoca deteriorarea ţesăturilor si decolorarea vopselelor, degradarea metalelor.#ioxid de sul" (O2)$ un gaz care irita oc%ii si caile respiratoriiurse naturale/rupţiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaţia bacteriană în zonele mlăştinoase, oidarea gazului cuconţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.urse antropice

Sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, proceseleindustriale "siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei şi !îrtiei şi, în măsura maimica, emisiile provenite de la motoarele diesel.!"ecte asupra sănătăţii populaţiei/punerea la o concentraţie mare de dioid de sulf, pe o perioadă scurta de timp, poate provoca dificultăţirespiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vîrstnicii şi persoanele cu boli croniceale căilor respiratorii. /punerea la o concentraţie redusă de dioid de sulf, pe termen lung poate avea caefect infecţii ale tractului respirator.!"ecte asupra plantelor-ioidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul,legumele, g!indele roşii şi negre, frasinul alb, lucerna, murele.!"ecte asupra mediuluiÎn atmosferă, contribuie la acidifierea precipitaţiilor, cu efecte toice asupra vegetaţiei şi solului.0reşterea

1



concentraţiei de dioid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formării acizilor.izii de sulf pot eroda: piatra, zidăria, vopselele, fibrele, !îrtia, pielea şi componentele electrice.&onoxid de car'on (CO) #onoidul de carbon se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.urse naturale

rderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice.urse antropiceSe formeaza în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.1lte surse antropice: producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian şi feroviar.#onoidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic dintimpul iernii şi primăverii "acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere c!imic la temperaturi scăzute),cînd arderea combustibililor fosili atinge un maim.#onoidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafaţă întinsă,nepunînd în pericol sănătatea umană.!"ecte asupra sănătăţii populaţiei /ste un gaz toic, în concentraţii mari fiind letal "la concentraţii de aproimativ $%% mg2m3) prin reducereacapacităţii de transport a oigenului în sînge, cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemuluicardiovascular.

4a concentraţii relativ scăzute:* afectează sistemul nervos central5* slăbeşte pulsul inimii, micşorînd astfel volumul de sînge distribuit în organism5* reduce acuitatea vizuală şi capacitatea fizică5* epunerea pe o perioada scurtă poate cauza oboseală acută5* poate cauza dificultăţi respiratorii şi dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare5* determină iritabilitate, migrene, respiraţie rapidă, lipsa de coordonare, greaţă, ameţeală, confuzie, reducecapacitatea de concentrare.Segmentul de populaţie cea mai afectată de epunerea la monoid de carbon o reprezintă: copiii, vîrstnicii,

persoanele cu boli respiratorii şi cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii.!"ecte asupra plantelor

4a concentraţii monitorizate în mod obişnuit în atmosferă nu are efecte asupra plantelor, animalelor saumediului.Ozonul tropos"eric (O)Caracteristici generale6az foarte oidant, foarte reactiv, cu miros înecacios. Se concentrează în stratosferă şi asigură protecţiaîmpotriva radiaţiei 78 dăunătoare vieţii. zonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentăa9smogului fotoc!imic9. Se formează prin intermediul unei reacţii care implică în particular oizi de azot şicompuşi organici volatili.!"ecte asupra sănătăţii0oncentraţia de ozon la nivelul solului provoacă iritarea tractului respirator şi iritarea oc!ilor. 0oncentraţiimari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii.

!"ecte asupra mediului/ste responsabil de daune produse vegetaţiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.*ul'eri in suspensie (*&+ si *&2-. m/m)Caracteristici generalePulberile in suspensie reprezintă un amestec comple de particule foarte mici şi picături de lic!id.urse naturale/rupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului.urse antropice1ctivitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei, centralele termoelectrice. raficul rutier contribuiela poluarea cu pulberi produsă de pneurile maşinilor atît la oprirea acestora cît şi datorită arderilor incomplete.!"ecte asupra sănătăţii populaţiei

2



-imensiunea particulelor este direct legată de potenţialul de a cauza efecte. problemă importantă oreprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de $% micrometri, care trec prin nas şi gît şi pătrundîn alveolele pulmonare, provocînd inflamaţii şi intoicări. Sunt afectate în special persoanele cu bolicardiovasculare şi respiratorii, copiii, vîrstnicii şi astmaticii. 0opiii cu vîrstă mai mică de $' ani in!aleazămai mult aer, şi în consecinţă mai mulţi poluanţi. /i respiră mai repede decît adulţii şi tind să respire maimult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămînii lor nusunt dezvoltaţi, iar ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberiînrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăţi respiratorii. /punerea petermen lung la o concentraţie scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură.lde%ida "ormică (C02O)urse antropice;ezultă din emisiile directe din activităţile de producere şi de utilizare a formalde!idei, şi reacţii secundareale !idrocarburilor oidate rezultate din arderi în surse fie şi mobile. /ste emisă în atmosferă de la ardereaincompletă a !idrocarburilor.Principalele surse fiind: transportul auto, centralele termoelectrice, uzinele c!imice şi de rafinare a

petrolului, fabricile de mobilă cît şi cele de tutun.Poluantul se acumulează în zonele intens circulate de către autove!icule, în încăperile în care se fumează, înlocurile în care se ard combustibili, în camerele în care mobila este vopsită sau lăcuită cu materiale pe bază

de alde!idă formică.Sursele ma<ore antropice, care pot afecta sănătatea umană sunt produsele care conţin răşini.!"ecte asupra sănătăţii1lde!ida formică, în contact cu pielea, provocă diferite forme de dermatite, care se manifestă dupăsensibilitatea individuală. Provoacă daune a căilor respiratorii "bron!ii, plămîni), tumori maligne, mutaţii şi

boli cardiovasculare. Sub influenţa alde!idei formice se pot dezvolta modificări degenerative în ficat, rinic!i,inimă şi creier. În eces, alde!ida formică este cancerigenă.1enol (C00)urse antropicePătrunde în atmosferă în rezultatul arderii incomplete a !idrocarburilor. Sursele principale sunt: transportulauto, centralele termoelectrice, fabricile de piele, fabricile de mobilă "adezivi, materiale plastice).

-e cele mai multe ori fenolul pătrunde în atmosferă, înregistrînd o ma<orare a nivelului poluării aerului, înrezultatul pavării drumurilor, deoarece este parte componentă a asfaltului.!"ecte asupra sănătăţiiProvoacă daune grave a căilor respiratorii "atacînd bron!iile şi plămînii), tumori maligne, bolicardiovasculare şi tulburări ale sistemului nervos.

3



Maceratul este solutia etractiva cea mai simpla obtinuta din plante la temperatura mediului ambiant. 1cest procedeu este indicat pentru speciile de plante care contin substante active care se etrag la rece, ca deeemplu: nalba mare, inul s.a. #ateria prima vegetala fragmentata sau intreaga se mentine in contact cucantitatea de apa potabila prescrisa un timp de &*l& ore, agitind din cind in cind. Se filtreaza prin tifon si seadministreaza in aceeasi zi. Infuzia se recomanda de obicei sa fie preparata din flori sau din partile de planta cu tesuturi fragile "frunze,muguri, parti aeriene). #ateria prima fragmentata se umecteaza cu 3 parti apa calduta. -upa ' minute seintroduc intr*un vas preferabil din portelan care a fost incalzit in prealabil cu apa clocotita. Peste plante setoarna apa clocotita si se acopera vasul. Se lasa in repaos $%*l' minute. Se filtreaza prin tifon, care se stoarceusor. Decoctul este tot o solutie etractiva apoasa obtinut la cald din materia prima vegetala fragmentata,umectata la fel ca in cazul infuziei, dar mentinind la fierbere cu cantitatea de apa prescrisa. Preparareadecoctului dureaza timp de $'*3% minute la foc domol, in cazul in care nu se prescrie alt timp. Solutiaetractiva apoasa astfel obtinuta se filtreaza fierbinte, apoi peste plantele ca atare sau in amestec se maiaduce o cantitate de apa pentru a completa apa de evaporare. 1cest procedeu se intrebuinteaza in special incazul materiilor prime vegetale cu consistenta dura: radacini, scoarta "co<i), unele fructe si seminte. oate aceste tipuri de solutii etractive se prepara maimum pentru o zi, se pastreaza la frigider, apoi seaduc la temperatura camerei, se indulcesc cu za!ar si miere, ciclamat de sodiu sau aspartam in cazul

diabeticilor, in cazuri de diaree sau nu se indulcesc deloc daca se prescrie aceasta. Tinctura este o solutie etractiva !idroalcoolica obtinuta la temperatura camerei prin percolare "inindustrie) sau prin macerare in farmacia casei. impul de macerare dureaza =*l% zile si se foloseste alcool %*=% grade in cazul in care nu se prescrie alta concentratie. Pentru plantele medicinale cu actiune blinda sefolosesc &% la suta plante, iar pentru cele cu actiune puternica $% la suta. -upa aceea se filtreaza si se lasa sase sedimenteze la loc rece. Se pastreaza in sticle brune. Se administreaza sub forma de picaturi. Siropul face parte din categoria solutiilor etractive apoase si se obtine din macerate, decocturi sau sucuride plante la care se adauga > la suta za!ar pentru a*i asigura o buna consevare in timp. ?n sirop se potadauga tincturi sau alte substante medicamentoase, pentru a le mari eficienta. Vinul medicinal este o forma farmaceutica obtinuta din materii prime vegetale fragmentate, dar maceratein vin de buna calitate. /ste destinat uzului intern, in special pentru stimularea apetitului, in care scop se

administreaza cu <umatate de ora inainte de masa. +u se recomanda celor cu gastrite acide, !ipertensilor, in!epatite, gravidelor, mamelor care alapteaza, copiilor. Oteturile aromatice se prepara prin macerarea plantelor in otet de vin, in cantitate de '%*l%% g, plantemaruntite la $ litru otet. #acerarea dureaza =*@ zile dupa care se filtreaza prin tifon, iar la sfirsit continutulse preseaza. Se utilizeaza sub forma de frictiuni. Uleiuri medicinale se obtin prin macerarea plantelor in ulei comestibil, timp de *> saptamini. 1stfel se

prepara uleiul de sunatoare, musetel sau din alte plante. Se folosesc pentru ingri<irea unor plagi greuvindecabile, in arsuri sau in degeraturi. Iata si citeva forme fitoterapice de uz extern: Inhalatia se obtine din plante medicinale bogate in uleiuri volatile sau c!iar din amestec de uleiuri volatilecare se pun in vase smaltuite si cantitatea de apa clocotita prevazuta. 8aporii de apa saturati in uleiurivolatile actioneaza prin in!alare patrunzind in caile respiratorii.

Gargarismele se prepara sub forma de infuzie sau decoct din plante si se utilizeaza sub forma de gargara instomatite, gingivite, amigdalite, abcese dentare etc. Cataplasmele sau prisnitele sau compresele sint destinate uzului etern si se obtin din solutii etractiveapoase sau !idroalcoolice cu care se imbiba o bucata de tifon sau pinza curata si se aplica direct pe piele

pentru a obtine un efect revulsiv emolient sau antiinflamator. ?n acelasi mod se aplica si unele masticosmetice din plante. Baile fitoterapeutice sint forme de utilizare a plantelor medicinale si aromatice destinate uzului etern.Pentru a obtine un amestec de plante pentru bai "0eaiuri balneologice), plantele fragmentate se introduc intr*un saculet de tifon dublu. -upa umectare, saculetul cu plante se fierbe, conform indicatiei $%*3% minute, lafoc domol, in 3*' litri apa. otul se toarna in cada de baie cu apa la o temperatura potrita. Baile locale se prepara la fel ca baile de plante, dar in cantitati mai mici de lic!id si se recomanda in cazulunor traumatisme locale, plagi purulente, !emoroizi etc.

4

impactul poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului.docx

Documents