1

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI GEOLOGIE

ŞCOALA DOCTORALĂ DE GEOȘTIINȚE

IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA

SISTEMULUI TERITORIAL LOCAL DIN

DEPRESIUNEA NEAMȚULUI

Rezumat teză de doctorat

Coordonator ştiinţific,

Prof. univ. dr. Octavian GROZA

Doctorand,

Constantin Ionuţ BARBU

IAŞI, 2018

2

CUPRINS

CAPITOLUL I. ASPECTE INTRODUCTIVE .............................................................................. 4

1.1. Motivația alegerii temei. Ideea de bază .............................. Error! Bookmark not defined.

1.2. Problematica și ideea de bază a lucrării .............................. Error! Bookmark not defined.

1.3. Metodologie, metode de studiu și instrumente de colectare a datelor .................................. 4

1.4. Ipoteze şi obiective de lucru ................................................................................................. 5

1.5. Stadiul actual al cercetărilor asupra teritoriului .................................................................... 5

CAPITOLUL II. TURISMUL ŞI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA TERITORIULUI ............ 6

2.1. Aspecte conceptuale ............................................................................................................. 6

2.2. Utilizatea conceptului de impact în diferite domenii de cercetare ....................................... 8

2.3. Relațiile unei structuri de cazare și efectele economice ale turismului asupra teritoriului .. 9

2.3.1. Efecte pozitive.............................................................. Error! Bookmark not defined.

2.3.2. Efecte negative ............................................................. Error! Bookmark not defined.

2.3.3. Tipuri de relații ale unei structuri de cazare cu teritoriul ............ Error! Bookmark not

defined.

2.3.4. Transformarile suferite de teritoriu ca urmare a activității turistice .......................... 948

CAPITOLUL III. SISTEMUL TERITORIAL .............................................................................. 12

3.1. Elemente definitorii ale sistemului teritorial ...................................................................... 12

3.2. Locul turismului în cadrul sistemului teritorial .................................................................. 19

CAPITOLUL IV. SISTEMUL TURISTIC DIN DEPRESIUNEA NEAMŢULUI ...................... 22

4.1. Aria generatoare de turişti pentru Depresiunea Neamţului ................................................ 22

4.2. Zona de tranzit – accesibilitatea turistică a Depresiunii Neamţului ................................... 24

4.3. Aria de destinaţie turistică – Depresiunea Neamţului ........................................................ 27

4.3.1. Resursele turistice ........................................................................................................ 27

4.3.2. Serviciile de ospitalitate din Depresiunea Neamţului .................................................. 32

CAPITOLUL V. IMPACTULUI TURISMULUI ASUPRA SISTEMULUI TERITORIAL

LOCAL DIN DEPRESIUNEA NEAMŢULUI ............................................................................ 39

5.1. Evoluția cererii turistice pentru unitățile cu funcții de cazare ............................................ 39

3

5.1.1. Dinamica sosirilor turistice .......................................................................................... 39

5.1.2. Sezonalitatea cererii turistice ....................................................................................... 41

5.1.3. Previzionarea cererii turistice....................................................................................... 41

5.1.4. Înnoptările turistice ...................................................................................................... 42

5.1.5. Indicele de utilizare ...................................................................................................... 43

5.2. Analiza stadiului actual de valorificare al potenţialului turistic ......................................... 44

5.2.1. Densitatea turistică ....................................................................................................... 44

5.2.2. Elasticitatea cererii turistice ......................................................................................... 45

5.2.3. Profilul turistului din Depresiunea Neamţului ............. Error! Bookmark not defined.

5.3. Analiza impactului economic al turismului în Depresiunea Neamţului ............................. 46

5.3.1. Evoluţia numărului de salariaţi .................................................................................... 46

5.3.2. Cheltuielile generate de întreținerea structurilor de cazare .......................................... 47

5.3.3. Încasările generate de activitatea turistică ................................................................... 47

CONCLUZII ................................................................................. Error! Bookmark not defined.

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................... 54

4

CAPITOLUL I. ASPECTE INTRODUCTIVE

Orice subiect de geografie a turismului este pe cât de generos, pe atât de dificil de studiat.

Turismul ca fenomen social economic la scară planetară s-a individualizat și s-a dezvoltat

continuu în ultimile decenii, devenind un obiect de studiu interdisciplinar, inclusiv al geografiei,

disciplină a corelațiilor și legăturilor spațial – cronologice, în care sunt implicate ambele

componente ale mediului geografic, componenta antropică și cea naturală.

Ideea de bază, care va fi urmărită în cadrul prezentei lucrări de cercetare este aceea că

turismul poate să contribuie decisiv asupra dezvoltării sistemului teritorial din Depresiunea

Neamţului.

Rezultatul final al lucrării se doreşte a fi o lucrare de analiză şi sinteză, care prin

elementele de conţinut, structură, metodele şi procede ce sunt utilizate, să contribuie nu doar la

clarificarea multiplelor aspecte de geografie a turismului specifice acestui spaţiu geografic, dar şi

la aducerea unor de elemente de noutate specifice acestui domeniu. De asemenea, lucrarea

„Impactul turismului asupra sistemului teritorial local din Depresiunea Neamțului” își

propune să fie o lucrare care îmbină o abordare a unor subiecte de geografie a turismului cu

elemente de analiză economică, foarte intens dezbătute și analizate în ultima perioadă de timp.

Analiza geografică a impactului pe care îl poate avea activitatea turistică asupra unui teritoriu

presupune, în mare măsură, reliefarea modului prin care activitatea turistică se manifestă asupra

activităților economice ale unor localități, prin toate pârghiile posibile, de la construcții de

structuri de cazare, realizarea de rețele edilitare (apa potabilă, canalizare, gaz, energie electrică,

ș.a.) la activitatea propriu – zisă a serviciilor turistice și anume, nevoia de personal angajat,

salarii, contracte cu diferite societăți de distribuție, taxe și impozite locale, etc.

1.1. Metodologie, metode de studiu și instrumente de colectare a datelor

Dintre metodele utilizate se numără metoda analizei, metoda observaţiei directe, metoda

sintezei, metoda comparaţiei, metoda inductivă şi deductivă, metoda grafică şi cartografică

(pentru realizarea hărţilor au fost utilizate programele Philcarto şi ArcGIS), metoda statistico-

matematică (necesară la prelucrarea datelor statistice, în acest sens pentru realizarea graficelor au

fost utilizat programul Microsoft Excel), precum şi o serie de metode necesare culegerii datelor,

cu caracter calitativ, necesare (deplasări în teren pentru realizarea unor anchete, aplicări de

chestionare turiştilor şi administratorilor structurilor de cazare, sondaje de opinie, studii de caz,

discuţii cu autorităţile locale) şi prelucrarea informaţiilor ce au fost obţinute prin această metodă.

În cadrul anchetei au fost completate 13 chestionare ce au fost adresate administratorilor

unităţilor de cazare, iar pentru realizarea profilului turistului ce soseşte în zona depresionară a

5

Neamţului s-au completat 459 de chestionare, în diferite zone frecventate de turişti (în Tg

Neamţ: la Cetatea Neamţului şi Casa Memorială Ion Creangă, în Vânători Neamţ la Mănăstirea

Neamţ şi Mănăstirea Sihăstria, în Agapia la Mănăstirea Agapia şi Văratec, şi în Bălţăteşti în

staţiunea balneoclimaterică). Pe lângă aceste date cantitative ce au fost obţinute în urma aplicării

chestionarelor, au fost realizate şi întâlniri cu primarii localităţilor Tg Neamţ, Vânători, Agapia şi

Bălţăteşti, în care s-au purtat discuţii despre planurile şi strategiile de dezvoltare a turismului din

aria de studiu.

Date cu caracter statistic au fost culese prin consultarea directă a fişelor lunare pe care

structurile de cazare le emit către Institutul Judeţean de Statistică, precum şi prin consultarea

datelor puse la dispoziţie de site-ul Institutului Naţional de Statistică,

http://statistici.insse.ro/shop/. Toate aceste metode constituie calea spre atingerea obiectivelor

propuse în cadrul acestui studiu geografic.

1.2. Ipoteze şi obiective de lucru

Ipotezele de lucru de la care se porneşte în cadrul acestui studiu se pot formula astfel:

- Infrastructura turistică din aria de studiu acoperă necesităţile activităţii turistice

actuale;

- Depresiunea Neamţului este parte componentă a unui sistem turistic

- Activitatea turistică poate transforma structurile teritoriale din aria de studiu;

- Turismul contribuie într-un mod semnificativ şi constant la bugetul local prin

intermediul taxelor şi impozitelor, generând o bunăstare la nivel local;

- Autorităţile locale din unităţile administrativ teritoriale din Depresiunea

Neamţului au realizate planuri de dezvoltare ce implică şi turismul.

1.3. Stadiul actual al cercetărilor asupra teritoriului

Realizarea unui istoric al cercetărilor oricărei regiuni sau teritoriu geografic necesită

cercetarea tuturor lucrărilor ce au referire la tematica tratată, dar și a studiilor întocmite de

specialiștii din domenii științifice conexe, cum ar fi statistica, demografia, sociologia, istoria, ș.a.

Întocmirea acestui studiu preliminar este foarte important și necesar ca urmare a faptului că

acesta stă la baza realizării unei priviri generale, de ansamblu, asupra nivelului de cunoaștere al

teritoriului și problematicii ce urmează să fie cercetată.

Teritoriul destinat analizei a fost supus unor studii cu diferite obiective țintă iar

problematica spațiului depresionar a fost prezentată și studiată în moduri și scări diferite:

- Într-un mod sintetic, general – în studiile care s-au raportat la nivelul întregii țări sau

la nivelul Moldovei, privită ca regiune istorică;

6

- Analize și studii mai amănunțite și mai aprofundate – în care au fost cercetate fie

județul Neamț ca unitate administrativă, fie studii ce au avut ca obiective cercetări

fizico-geografice asupra Subcarpaților Moldovei în mod general sau pe subdiviziuni.

Cercetarea turistică a acestui teritoriu este reprezentată de un număr redus de analize

apreciabile. În cadrul acestor cercetări, Depresiunea Neamțului este amintită în cadrul unor

lucrări de analiză economică a turismului la nivel regional sau național. Dintre cercetătorii care

au abordat în mod mai amănunțit aspecte ale turismului se numără, Chiriac D. (1978) cu o

analiză adusă asupra rolului jucat de activitățile turistice în cadrul economiei satelor din

Moldova, Ciangă N. (1998 și 2001) care tratează aspecte ale turismului din Carpații Orientali,

făcând numeroase referiri și asupra zonelor vecine, Davidescu G. (1998) studii despre relația

dintre natură, om și turism în zona orașului Tîrgu Neamț și împrejurimi, Muntele I. și Iațu C.

(2003) realizează un studiu teoretic asupra conceptelor, metodelor dar și a formelor de exploatare

a fenomenelor turistice, Bălțătescu A. (2004) aduce ca noutate o lucrare de analiză asupra

amenajării turistice a teritoriului din perspectivă durabilă; tot în această perspectivă a dezvoltării

durabile Bâc D. P. (2013) realizează o lucrare în care sunt prezentate realitățile, provocările și

oportunitățile turismului durabil, Dimitriu R. I. (2008) realizează un studiu de analiză cantitativă

asupra turismului din Depresiunea Neamțului, Bulai M., (2013, 2016) elaborează o lucrare în

care abordează accesibilitatea turistică în regiunea Moldova, respectiv o lucrare în care este

analizată dezvoltarea turismului din zonele rurale din România și sunt prezentate tendințele

evolutive și relația acestora cu accesibilitatea spațială.

CAPITOLUL II.

TURISMUL ŞI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA TERITORIULUI

2.1. Aspecte conceptuale

Industria turismului și a călătoriilor a devenit în ultimii ani, în special după anii 2000, una

dintre cele mai importante componente ale economiei mondiale, cu posibilități concrete și

semnificative de evoluție în viitor, ca urmare a faptului că pe „Planeta Albastră” încă mai sunt

extrem de multe locuri turistice care nu sunt exploatate, ele fiind necunoscute și neatinse, sau

spre care prezentele fluxuri turistice sunt spontane și foarte rare.

Industria turismului este privită ca fiind una din cele mai importante și diversificate

industrii din lume. Mulți autori consideră această industrie ca fiind principala sursă de venituri

pentru multe economii, un principal furnizor și generator de locuri de muncă, prima activitate

7

economică ce a determinat o creștere a sectorului privat, precum și prima activitate care

determină dezvoltarea infrastructurii.

Definirea termenului de turism este extreme de diferită de la autor la autor, astfel, Marc

Boyer (1996) preciza că”pentru cine vrea să scrie despre turism, cel mai dificil este să îl

definească.”(Marc Boyer, 1996, L’invention du tourisme, Paris, Gallimard). O definiție

exhaustivă a turismului este imposibilă având în vedere multitudinea de implicații economice și

psiho-sociale. Turismul, în ansamblu, este o noțiune neclară, subiectivă ca urmare a combinației

intrinseci a multor activități de profil cu alte sectoare economice (Muntele I., Iațu C., 2006).

Dezvoltarea cu o rapiditate și continuitate remarcabilă a turismului intern și internațional,

în viziunea lui Oscar Snak, constituie unul din principalele evenimente socio-economice ale

secolului trecut. Ritmul de dezvoltare a turismului internațional s-a amplificat după a doua

jumătate a secolului al XIX-lea, în urma reducerii treptate a restricțiilor vamale și valutare în cele

mai multe țări dezvoltate economic, precum și ca urmare a progresului tehnic din sectorul

transportului, ducând la o creștere substanțială a călătoriilor.

Astfel, dacă turismul antrena doar 12 milioane de persoane în Europa anului 1938, în

anul 1950 se cifra la circa 17 milioane, pentru ca după această dată să se înregistreze un ritm de

creștere mult mai rapid. În anul 1960 numărul de turiști din Europa ajunsese la 50 milioane,

paralel cu extinderea la scară mondială a fenomenului turistic (166 milioane în anul 1970, 286

milioane în 1980, 561 milioane persoane în anul 1995, peste 806 milioane în 2005 sau de la 1%

din populația Globului la peste 12,5%) (Muntele, I., Iaţu, C., 2006). Numărul de turişti de la

nivel mondial în intervalul 2005-2016, cu peste 439000 faţă de anul 2005, numărul acestora

ajungând de 1.24 miliarde, Figura 1 (conform OMT, 2017). Această tendință de creștere nu a fost

constantă, observându-se în ultimele decenii o scăderea a ritmului ca urmare a saturării pieței

turistice dar şi ca urmare a situaţiilor economice şi politice de la nivel mondial.

Figura 1. Evoluţia numărului de turişti la nivel mondial în intervalul 1950 – 2016

Sursa datelor: http://mkt.unwto.org/barometer

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

Mil

ioan

e tu

rişt

i

8

2.2. Utilizatea conceptului de impact în diferite domenii de cercetare

În linii mari, temenul de impact este perceput ca fiind o influență asupra unei idei, noțiuni

sau concepții despre anumite elemente sau evenimente ce au avut sau urmează să aibe loc. Acest

concept este foarte des echivalat cu termenul de efect, ce se poate traduce ca fiind o impresie

produsă ca urmare a unor cauze, aceste două elemente (efectul și cauza) fiind strâns legate între

ele, acestea neavând valoare una fără alta.

Termenul de impact este utilizat foarte des în diferite domenii de cercetare, cum ar fi

cercetările politice, economice, sociologice, geografice. Definirea acestui temen este destul de

greu de realizat, ca urmare a faptului că ea depinde de domeniul de cercetare în care este utilizat.

Din punct de vedere geografic, impactul generat de anumite fenomene sau activități este

în mod evident studiat din ce în ce mai mult în ultima perioadă de timp. Impactul geografic este

studiat din punct de vedere al evoluțiilor și proceselor meteorologice, al evoluției fragmentării

terenurilor și a defrișărior, a evoluției demografice, a expansiunii zonelor urbane în detrimentul

zonelor agricole, impactul turismului asupra diferitor elemente ce sunt studiate intens în zilele

noastre ș.a.

Studiul impactului pe care il are turismul asupra mediului și asupra comunităților

implicate este relativ nou. Impacturile care sunt exercitate asupra acestora nu sunt ușor de

clasificat, ele având atât componente directe cât și indirecte. În foarte multe situații turismul este

sezonier, și impactul acestui fenomen se manifestă după o anumită perioadă de timp, cu efecte

diferite și în diverse etape sau stadii de dezvoltare. S-au identificat și studiat în cadrul geografiei

trei categorii principale de impact al turismului, și anume: impactul asupra mediului, impactul

socio-cultural și impactul economic (Figura 2).

Figura 2. Impactul turismului

Sursa: Barbu C., I. , 2018

Temenul de impact al turismului este îmbrățișat sub următoarea formă: totalitatea

transformărilor ce afectează întregul sistem teritorial local, transformări ce nu ar fi fost posibile

dacă activitatea turistică nu ar fi fost prezentă. Această formă este generată de faptul că teritoriul

nu ar fi suferit transformări, atât în plan peisagistic cât și în plan economic dacă acesta nu ar fi

avut resurse turistice atractive, care să genereze fluxuri de turiști, aceștia din urmă având nevoie

IMPACTUL TURISMULUI

ASUPRA MEDIULUI

SOCIO – CULTURAL

ECONOMIC

9

de anumite facilități spre și la locul de destinație (căi de acces, locuri de cazare, restaurante,

întreținerea punctelor de interes turistic, zone de agrement și de distracție, ș.a.).

2.3. Relațiile unei structuri de cazare și efectele economice ale turismului asupra

teritoriului

Impactul activității economice a reprezentat și reprezintă în continuare o permanentă

preocupare a cercetătorilor și specialiștilor din domeniu. Dintre efectele cercetate până în

prezent, impactul economic al turismului reprezintă elementul central.

Figura 3. Efectele economice ale unei structuri de cazare asupra teritoriului

Sursa: Barbu, C., I., 2018

Relațiile unei structuri de cazare turistice cu teritoriul

Structura sau unitatea de servire turistică în cadrul unui anumit teritoriu are un anumit

impact asupra acestuia ca urmare a legăturilor sau relațiilor pe care acesta le stabilește cu

anumite medii, în cadrul cărora evoluează și care se intercondiționează reciproc, conducând în

cele din urmă la o organizare a spațiului și implicit la un impact al turismului asupra teritoriului

în care structura de cazare își desfășoară activitatea.

Unitatea de servire turistică este una dintre componentele de care industria turismului nu

se poate dispersa, alături de unitățile de alimentație publică, serviciile de transport, agrement și

tratament.

10

Figura de mai jos demonstrează complexitatea inter-relaţiilor și evoluțiile stabilite între o

structură de cazare şi un teritoriu. Acest păienjeniş de relaţii poate fi studiat "decupând" fluxurile

generate de o unitate în funcţie de direcţia lor generală.

RELAȚII AMONTE

RELAȚII LATERALE

RELAȚII AVAL

UNITATEA DE

DESERVIRE

TURISTICĂ

Relații de

mediile locale

(teritoriale)

Servicii

juridice Servicii

financia

re

Întreținere și

pază

Mediul

economic Mediul

ecologic

Relații cu alte structuri de

cazare și agenții de turism

Contractuale și

de marketing Tipuri de

relații

Parteneriat cu alte structuri

de cazare și restaurante Cu agenții de turism

și market-uri

Turiști Gospodării

Consum pe

piața locală

Taxe si

impozite

Bugetul local

Modernizarea

infrastructurii

locale

Produs

turistic Salarii

Profit –

reinvestiții

Energia necesară

activității turistice

Materiile prime specifice

turismului Aria de recrutare a forței

de muncă

Cerere

turistică Mediu

politic Legislație Potențialul /

coniţiile turistice Infrastructură Forță de

muncă

Antropic Natural Transport Facilități /

utilități turistice

Figură 4 Unitate de deservire turistică în cadrul spațiului geografic

Sursa: Adaptare după GrozaO., 2000

11

2.3.4. Transformarile suferite de teritoriu ca urmare a activității turistice

Turismul este un sistem extrem de complex de activități prin intermediul cărora se

asigură o exploatare echilibrată și rațională a potențialului turistic în condițiile protejării

mediului ambiant, și în sensul satisfacerii în totalitate a exigențelor și nevoilor potențialilor

turiști (Băltărețu, A., 2004).

Dacă impactul pozitiv al activităților turistice poate fi determinat și observat cu ușurință

în special la nivel economic, transformările și impactul negativ sunt evidențiate în special la

nivel peisagistic și al mediului înconjurător. Transformările peisagistice și impactul turismului

asupra mediului, în comparație cu efectele economice ale acestei activități, în ansamblu, a

devenit un domeniu de meditare, de gândire și cercetare abia în cea de-a doua parte a secolului

trecut.

Unul dintre autorii care au acordat o atenție importantă acestui domeniu, Sharpley R.

(2006), consideră că mediul înconjurător este o componentă fundamentală a activității turistice.

Turiștii sunt interesați de resurse naturale atractive, diverse și speciale, care încurajează diferite

activități turistice specifice. Totodată, dezvoltarea și amplificarea activității turistice epuizează

resurse, produce deșeuri sau reziduuri și pretinde un anumit nivel de dezvoltare a infrastructurii,

care în anumite situații pot determina reducerea, deteriorarea sau ruinarea resurselor, peisajelor

turistice existente într-un anumit teritoriu, indiferent dacă ne referim la un spațiu natural sau

antropic.

Turismul poate contribui în mod semnificativ la protecţia mediului, la conservarea şi

refacerea mediului, la refacerea diversităţii biologice şi la utilizarea raţională şi durabilă a

resurselor naturale. Ca urmare a atractivităţii lor, siturile şi zonele naturale sunt identificate ca

având o valoare însemnată şi se realizează nevoia de a se menţine atracţia în viaţă prin crearea de

parcuri naţionale pentru protecţia speciilor floristice şi faunistice.

Multe cercetări au arătat că turismul are o serie de efecte negative directe asupra mediului

natural, dar și indirecte, ca urmare a presiunii ce este exercitată asupra capacității de primire, ca

urmare a amenajării turistice a respectivelor teritorii. Cele mai des întalnite consecințe ale

turismului asupra mediului, ca urmare a acestor acţiuni, sunt:

- Restrângerea suprafețelor, fragmentarea și modificarea din ce în ce mai accelerată a

habitatelor;

- Modificarea structurii faunei și florei, acestea fiind regăsite în zonele unde au fost

realizate defrișări forestiere cu sopul de amenajare a unor pârtii de schi;

- Degradarea calității solului, apei, aerului, precum și poluarea fonică;

12

- Apariția proceselor de eroziune sau erodare a solurilor, cum ar fi de exemplu, alunecările

de teren sau dispariția plajelor din zonele litorale;

- Aglomerațiile din trafic și transportul public;

- Impact vizual negativ, în special în zonele montane sau litorale unde a avut loc o

dezvoltare urbană haotică, fără a se ține cont un plan urbanistic sau de specificul zonei.

Așadar, se poate afirma că populația rezidentă (populația locală) este cea care va suporta

sau suportă costurile unor dezvoltări neechilibrate și amenajări neraționale a mediului natural ca

urmare a exploatării turistice. Toate efectele degradării mediului nu sunt observate și resimțite

imediat, ci după trecerea unei perioade de timp. Dar în acelaşi timp, turismul influenţează în mod

pozitiv aria în care se desfăşoară aceste activităţi, ca urmare a avantajului direct din punct de

vedere economic generat de oportunităţile de angajarea a populaţiei (locuri de muncă) precum şi

aportul şi creşterea încasărilor baneşti din acest sector al serviciilor.

CAPITOLUL III. SISTEMUL TERITORIAL

Cercetările geografice ce s-au aplecat asupra sistemelor teritoriale au remarcat că în

evoluţia acestora au avut loc continuităţi şi discontiunităţi, cu perioade în care unele concepţii au

fost la modă, şi altele care au fost abandonate pentru o perioadă, pentru ca apoi să fie din nou

descoperite şi cercetate.

În ultimile decenii, domeniile de ştiinţă au evoluat foarte mult în ceea ce priveşte

descoperirile din domeniul lor de studiu, dar au realizat evoluţii şi în ceea ce priveşte o serie de

colaborări interdisciplinare, ceea ce a dus la apariţia unor studii care au abordat o serie de

cercetări asupra realităţii mediului înconjurător. „Teoria sistemelor se bazează pe studiul

transdisciplinar al organizării fenomenelor, indiferent de tipul substratului şi scara lor de

existenţă (spaţială sau temporală) investigând atât principiile comune tuturor entităţilor

complexe, cât şi modelele matematice utilizate în descrierea lor” (Armaş I., 2006, pag. 178).

3.1. Elemente definitorii ale sistemului teritorial

Definind sistemul ca fiind un ansamblu de legături interdependente, Ludwig von

Bertalanffy a formulat lapidar şi complet esenţa teoriei generale a sistemelor, „ştiinţă a tuturor

legăturilor interactive ale componentelor oricărui ansamblu coerent, capabil de autocontrol

structural şi funcţional intern ca şi de corelare viabilă cu alte ansambluri supra – sau

subordonate, cu care este interconectat în reţele mai mult sau mai puţin complicate” (Unguneanu,

I. B., 2005, pag. 18). Orice alte definiţii ale sistemului repetă sub altă formă, perifrastic, definiţia

iniţială înaintată de Ludwig von Bertalanffy.

13

Un sistem este o conglomerare coezivă de părți interdependente care sunt fie naturale, fie

create de om. Fiecare sistem este delimitat de granițele sale spațiale și temporale, înconjurate și

influențate de mediul său, descrise prin structura și scopul sau natura sa.

Toate sistemele au intrări, ieşiri şi mecanisme de feed-back, şi menţin o stare internă de

echilibru, în ciuda unui mediu extern în schimbare Kuhn, T., D., 1974, afirmă că toate sistemele

tind spre echilibru și că o condiție prealabilă pentru continuarea unui sistem este capacitatea sa

de a menține o stare de echilibru sau o stare oscilantă în mod constant, prin intermediul unei

prelucrări interne (autoreglare, autoorganizare şi autoinstruire).

Sistemele stau la baza fiecărui fenomen și toate fac parte dintr-un sistem mai larg. În ceea

ce privește efectele sale, un sistem poate fi mai mult decât suma părților sale dacă exprimă

sinergie sau comportament emergent. Sistemele nu mai funcționează atunci când un element este

îndepărtat sau schimbat semnificativ. Împreună, ele permit înțelegerea și interpretarea

universului ca meta-sistem al tuturor celor interconectați, și să organizeze relaţile dintre ele.

Scopul teoriei sistemelor este descoperirea sistematică a dinamicii, constrângerilor,

condițiilor și principiilor elucidante (scop, măsură, metode, instrumente, etc.) care pot fi

discutate și aplicate sistemelor la fiecare nivel de cercetare și în fiecare domeniu pentru a realiza

o echilibrare optimizată.

După gradul de interacţiune, sistemele sunt împărțite în trei categorii:

- Sisteme izolate

- Sisteme închise

- Sisteme deschise

Ascendenţa biologică a omului, precum şi capacitatea psiho-intelectuală a acestuia,

specificul socio-economic al existenţei sale şi mobilitatea extraordinară, în comparaţie cu orice

alt element, au stat la baza creării unei structuri sistemice cu totul şi cu totul diferite în

comparaţie cu cele naturale, şi anume sistemul social economic (Ungureanu, I. B., 2005, pag

175).

Sistemele sociale sunt cele alcătuite dintr-o serie de sisteme care cuprind în zona centrală

omul, împreună cu toate sistemele cu care acesta interacţionează (de la sistemele economice şi

inginereşti până la organizaţiile din care face parte. Deși poate părea un concept destul de

simplu, sistemele sociale pot fi greu de înțeles în funcție de contextul în care sunt aplicate. În

sensul cel mai larg, sistemele sociale, sunt văzute ca la o modalitate sau un instrument prin care

se descompune un grup mai mare, cum ar fi o întreagă societate, pentru a realiza clasificări care

vor duce la înțelegerea modului în care interacțiunile lor se combină pentru a crea un întreg.

14

Figură 5. Clasificare a sistemelor Sursa: Barbu C., I., 2018

Un sistem economic este un sistem de producție, alocari de resurse și distribuție a

bunurilor și serviciilor într-o societate sau într-o anumită zonă geografică. Acesta include

combinația dintre diferitele instituții, agenții, entități, procese decizionale și modele de consum

care cuprind structura economică a unei comunități date. Ca atare, un sistem economic este un

tip de sistem social.

Sistemul social – economic este greu şi dificil de definit, deoarece intervine omul cu o

multitudine de schimbări, nevoi şi interese. Ca urmare a faptului că viaţa socială (sistem

instituţional), este destul de complexă, acest sistem se subdivide în următoarele subsisteme:

economic, politic, social, juridic, ideologic (cultural şi moral), social – familial.

Toate elementele indicate în cadrul structurii sistemului instituţional scot în evidenţă

obiective şi funcţii specifice ce sunt generate de anumite fenomene particulare necesare unui

cadru de dezvoltare. De asemenea, toate subsistemele sunt alcătuite din elemente ce împreună

constituie un tot – un întreg – un sistem social unic. Stabilirea unor limite între elementele

15

indicate mai sus este pur convenţională, ca urmare a faptului că între procesele sociale,

economice şi cele politice sunt o serie întreagă de corelaţii.

Nivelul de dezvoltare al sistemului social, ca un întreg, este direct proporţional cu gradul

de dezvoltare al economiei unei regiuni, zone sau ţări. Trebuie remarcat faptul că asupra

sistemului economic sunt generate influenţe din alte subsisteme, şi anume politic, ideologic,

juridic.

Sistemul economic poate fi caracterizat ca fiind totalitatea relaţiilor ce se stabilesc între

oameni, şi se va defini modul de organizare, structurare şi funcţionare a activităţilor economice

precum şi a celor sociale ale unei zone, regiuni sau ţări.

Asupra modului de dezvoltare a sistemului economic acţionează un număr important de

factori determinanţi (atât factori interni, cât şi factori externi), şi anume resursele naturale,

nivelul de tehnologie, situaţia resurselor umane (în special cantitatea şi calitatea acestora),

mediul instituţional, regim politic, ș.a.

Figură 6. Factori determinanţi ai sistemului economic

Sursa: Barbu C., I., 2018

Complexitatea factorilor determinanţi ai sistemului economic şi a numărului de variante

de combinare, va duce inevitabil la pluralismul sistemelor economice zonale, regionale sau

naţionale.

Toate aceste tipuri de sisteme pot fi înglobate în aşa numitele sisteme teritoriale.

Sistemele teritoriale au fost şi sunt identificate în mod curent cu regiunile geografice şi

geositemul. Aceste sisteme teritoriale sunt alcătuite din elemente şi legături care au ca scop final

realizarea unor obiective comune. Nu se poate discuta de sistem teritorial fără a lua în calcul

fluxurile de materie, de energie şi de informaţie. Pornindu-se de la această concepţie, teritoriul

poate fi ilustrat în două modalităţi distincte: prima modalitate este reprezentată de teritoriu ca

fiind suportul indispensabil pentru existenţa societăţii umane, iar a doua modalitate este

constituită ca fiind un cadru teoretic în care au loc fenomene sau procese biofizice şi antropice

remarcabile.

Cunoaşterea organizării sistemului teritorial impune a identifica principalele elemente

precum şi rolurile acestora în cadrul evoluţiei şi funcţionării lui. Caracteristicile sistemului

teritorial derivă din gama largă de subsisteme din care este alcătuit sistemul teritorial. Aceste

16

subsisteme interacţionează între ele prin relaţii de interdependenţă. În cadrul sistemului teritorial

au fost identificate două mari subsisteme, şi anume subsistemul natural care este constituit din

elementele naturale (relief, sol, apă, climă, vegetaţie şi faună); cel de-al doilea subsistem este cel

al mediului antropic (mediul economic, mediul construit, mediul social şi mediul psihologic).

Aceste subsisteme care alcătuiesc întreg sistemul teritorial realizează interacţiuni şi relaţii între

elementele din care sunt alcătuite.

În cadrul unui macro-sistem natural au loc relaţii de legătură între elementele care

alcătuiesc macro-sistemul, realizându-se relaţii de interacţiune reciproce.

Figură 7. Structura macro-sistemului teritorial natural

Sursa: Ianoş, I., 2000, pag. 22

În paralel cu acest macro-sistem de origine naturală care evoluează şi se dezvoltă pe baza

propriilor fenomene, se află un macro-sistem socio-cultural care este alcătuit din: populaţia,

activităţile economice, aşezările umane şi comportamentul comunităţilor umane. Oricare dintre

aceste elemente care alcătuiesc macro-sistemul constituie cadrul distinct, cu un apreciabil

potenţial de interacţiune. Aceste relaţii sunt stabilite atât la nivelul mediului antropic, precum şi

la nivelul relaţiilor directe ce se stabilesc cu mediul natual. Aşadar, populaţia, prin propriile ei

însuşiri, alcătuieşte un mediu social reprezentativ, determină activităţile economice prin calitatea

şi cantitatea forţei de muncă, influenţează aşezările umane prin expansiunea şi modernizarea

17

acestora precum şi modul în care se comportă comunităţile umane în funcţie de nivelul de

educaţie şi instruire.

Aşezările umane sunt influenţate de activităţile economice ca urmare a faptului că acestea

oferă produse finite. Activităţile economice sunt influenţate în diferite proporţii de către aşezările

umane care oferă acestora resursele necesare, generând anumite localizări ale unor ramuri

economice (industrii extractive, şantiere navale, activităţi turistice, s.a.). Mediul natural dă o

paletă destul de generoasă de resurse activităţilor economice, ceea ce duce la o accelerare a

procesului de antropizare, aşa cum este cazul în agricultură, exploatări miniere sau forestiere.

Sistemul teritorial rezultă din interrelaţiile care au loc între mediul natural şi mediile

antropizate sau artificiale, şi anume mediul economic, cel construit, social şi psihologic, având

un aspect şi o funcţionalitate strâns legată de intensitatea şi formele ce rezultă din relaţiile dintre

acestea

Figură 8. Interrelaţiile dintr-un sistem teritorial antropizat

Sursa: Ianoş, I., 2000, pag. 24

Depresiunea Neamțului tinde să atingă toate dimensiunile necesare definirii unui sistem

teritorial. Funcționalitatea sa tinde să definească un spațiu relațional suprapus în general celui

fizico-geografic, chiar în condițiile unei civilizații fluide, extrem de mobilă, cum este cea

contemporană. Resursele turistice, localizate și nedeplasabile, asigură un element de stabilitate

funcțională, pe baza căruia se construiesc și evoluează subsisteme aflate în interacțiune care

sporesc gradul de coeziune teritorială.

18

Figură 9. Depresiunea Neamț – sistem teritorial

Sursa: Barbu C., I., 2018 În cadrul proceselor de cercetare şi organizare a spaţiului este necesară o caracterizare a

sistemelor teritoriale, aceste elemente definitorii fiind de ajutor şi studiilor academice pentru

descoperirea şi fundamentarea unor metodologii specifice.

19

1.2.Locul turismului în cadrul sistemului teritorial

Turismul contemporan este unul dintre cele mai importante fenomene economice de la

nivel mondial. Este fenomenul care implică în realizarea lui un număr mare de persoane din

ţările dezvoltate, fiind considerat şi un mecanism important de dezvoltare economică atât în

ţările industrializate cât şi în cele în curs de dezvoltare. Amploarea activităţilor turistice din

întreaga lume şi numărul tot mai mare de persoane care călătoresc duc la concluzia că turismul

este văzut ca fiind una dintre cele mai mari industrii ale lumii. Cu toate acestea, turismul este, în

acelaşi timp, un mecanism al schimburilor de experienţe culturale.

Orice spaţiu geografic este un potenţial purtător de activităţi turistice, care prin

intermediul unei dezvoltări responsabile poate duce la crearea unor spaţii turistice de diferite

tipuri şi de diferite dimensiuni, de la banalul centru turistic la regiuni şi reţele turistice (Cândea

M, 2006).

Caracteristica de bază a serviciilor turistice este că acestea nu pot fi produse fără acordul

şi cooperarea consumatorului şi că produsele nu sunt entităţi separate care să fie independente de

producători sau consumatori. Una dintre caracteristicile principale ale serviciilor turistice este că

locația principală la care are loc consumul se află în afara mediului de origine al consumatorului.

Deși turismul este o industrie a serviciilor, acest lucru nu înseamnă că este complet intangibil.

Turismul se bazează pe un set complex de infrastructuri și resurse fizice care au un impact

semnificativ asupra locurilor în care sunt situate. Cu toate acestea, ceea ce este achiziționat de

către turişti este experiența oferită de infrastructură și de resursele existente, și nu de

infrastructura însăși.

Pentru a putea înţelege natura complexă şi dinamică a experienţei turistice contemporane,

mulţi cercetători din domeniul turismului folosesc conceptul de sistem turistic. Aşa cum am mai

precizat, un sistem este un ansamblu sau o combinaţie interdependentă de lucruri sau elemente ce

formează un întreg (Hall, C. M., 2000). La cel mai de bază nivel, sistemul turistic este compus

din consum şi producţie, aceste două elemente generând experienţe.

Industria turistică este reprezentată de o variată gamă de întreprinderi și organizații

implicate în realizarea produsului turistic. Toate elementele subliniate mai sus, în cadrul

caracterizării sistemului turistic geografic, sunt părţi componente ale industriei turistice, cu

strânse relaţii şi interacţiuni între ele. Industria turistică poate fi văzută ca un sistem turistic mult

mai complex, ce include un număr mai mare de elemente şi relaţii între componentele acestuia.

În figura de mai jos este reprezentat un sistem turistic mai complex ce ia în calcul toate

componentele posibile care ar putea influenţa într-un anumit mod relaţiile dintre elementele

componente şi implicit dezvoltarea produselor şi serviciilor turistice.

20

În cadrul unui sistem turistic complex putem identifica două susbsisteme ce se identifică

cu cele două mari arii, şi anume, subsistemul zonei generatoare de turişti şi mediul subsistemului

la destinaţie. Aceste două subsisteme sunt legate între ele de zona de tranzit – spaţiu în care se

realizează deplasările dintre cele două subsisteme.

În cadrul ariei generatoare de turişti, se identifică o serie de elemente care sunt esenţiale

pentru deciziile localnicilor de a achiziţiona pachete turistice. Aceste decizii sunt generate de o

serie de elemente definitorii pentru respectivul teritoriu, ele referindu-se la situaţia economică şi

socio-culturală a potenţialilor turişti. De asemenea. un rol important este dat de situaţia politică şi

relaţiile externe dintre state, prin realizarea de pachete de acorduri internaţionale.

Potenţialii turişti sunt atraşi de către aria turistică ca urmare a unor demersuri de

promovare din partea acesteia, chiar în zonele generatoare de turişti, realizându-se pachete

turistice în funcţie de situaţia socio-culturală, economică, şi politică a ariei respective.

Pentru o bună interrelaţionare în cadrul subsistemului din aria destinaţiei turistice, o serie

de elemente indispensabile activităţii turistice trebuie să fie prezente. În primul rând, pentru ca o

destinaţie turistică să fie atractivă trebuie să deţină resurse turistice de valoare (fie naturale,

culturale, istorice şi arheologice, fie de natură sportivă sau organizarea de evenimente – concerte,

festivaluri, spectacole). O dată ajunşi în aceste locuri, turiştii au nevoie de o serie de servicii de

ospitalitate, aşa cum sunt cele legate de spaţiile de cazare, restaurante pentru a lua masa, ghid

turistic şi organizări de circuite turistice însoţite de ghizi, activităţi de agrement pentru petrecerea

timpului liber şi transport local pentru deplasarea de la un obiectiv turistic la altul în interiorul

respectivei arii turistice.

Pentru o bună relaţie şi o desfăşurare ideală în interiorul acestui subsistem trebuie

elaborate o serie de legi şi politici la nivel administrativ (local, regional sau naţional) în vederea

scoaterii în evidenţă a peisajelor naturale şi culturale din respectiva arie turistică. Foarte

importante sunt şi relaţiile sociale ce se realizează şi se stabilesc între populaţia locală şi turişti.

Mediul subsistemului de la destinaţie este văzut ca fiind într-o continuă dezvoltare (atât la

nivel peisagistic cât şi economic), ca urmare a faptului că aceste zone sunt poli de atracţie pentru

investitori. Acest lucru este în deplină dependenţă cu investiţiile din infrastructură şi utilităţi,

investiţii ce sunt realizate de către instituţiile statului.

Deci, pentru ca o destinaţie turistică să fie prosperă şi în expansiune, trebuie ca cele două

medii (privat şi de stat) să îşi aducă aportul în cel mai eficient mod pentru ca investiţiile lor să se

împletească armonios şi să rezulte un produs turistic de excepţie.

21

Figura 10. Reprezentare a unui sistem turistic complex

Sursa Adaptare Hall, C., M. 2004

22

CAPITOLUL IV. SISTEMUL TURISTIC DIN DEPRESIUNEA

NEAMŢULUI

4.1.Gradul de promovare al Depresiunii Neamţului

Gradul de atractivitate al standului de prezentare al judeţului Neamţ, dar în special cel

al Ţinutului Neamţului, a fost de fiecare dată foarte ridicat. De fiecare dată, tematica de

promovare a zonei supusă analizei a fost schimbată, şi astfel în fiecare an potenţialii turiştii au

putut să descopere câte ceva despre această zonă şi ce activităţi pot desfăşura alegând ca

destinaţie turistică Depresiunea Neamţului, ca urmare a bogatei şi atractive oferte turistice,

impresionând atât prin diversitatea şi pitorescul zonei, cât şi prin cultură, tradiţie şi natură.

Promovarea este foarte bine realizată şi prin intermediul unor ONG-uri, aşa cum este

Asociaţia Valea Ozanei, asociaţie ce are un rol extrem de important în a face cunoscut şi

atractiv spaţiul geografic străbătut râul Ozana.

Toate aceste demersuri de a face cunoscut spaţiul turistic studiat sunt realizate prin

sprijinul direct al autorităţilor locale din zona turistică (în special oraşul Tîrgu Neamţ, comuna

Vânători Neamţ şi Bălţăteşti), dar şi prin sprijinul unităţilor de cazare ce fac parte din

Asociaţia Valea Ozanei. Aceste investiţii sunt realizate ca urmare a faptului că strategia de

dezvoltare a acestui teritoriu are în prim plan dezvoltarea turismului şi realizarea unui mediu

cât mai atractiv şi prietenos pentru potenţialii turişti.

Aria turistică supusă prezentului studiu, nu duce lipsă de o atentă promovare şi de o

poziţionare adecvată în cadrul pieţei turistice româneşti. Această arie turistică este promovată

prin intermediul logo-ului şi al brandului local „Tîrgu Neamţ – Cetatea amintirilor sacre”.

Acestă siglă de promovare a turisului neamţean pune în valoare gradul de atractivitate

al Cetăţii Neamţului în combinaţie cu impactul adus de „Amintirile din copilărie” ale lui Ion

Creangă.

Această siglă vine în completarea celei naţionale cu scopul de a evidenţia elementele

de atractivitate turistică de la nivel local. Implementarea brandului naţional a fost realizat prin

intermediul Programului Operaţional Regional de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi

turismului în perioada 2007 – 2013, numele proiectului fiind „Crearea unei imagini pozitive a

României, ca destinaţie turistică, prin definirea şi promovarea brandului turistic naţional”.

Turismul românesc este promovat atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional prin

intermediul brandului şi al siglei turistice a ţării, concepută ca o frunză de culoare verde cu

codiţă albastră, aceasta simbolizând frumuseţea cadrului natural al României.

23

4.2. Aria generatoare de turişti pentru Depresiunea Neamţului

Din punct de vedere structural, pentru întreaga perioadă supusă analizei (2007 – 2015)

turiştii români au deţinut o netă majoritate, în medie 96% din total, dar o dată cu o creştere

semnificativă a numărului de turişti străini, acest procent a scăzut la 94% în anul 2014.

Procentul turiştilor străini din aria studiată este destul de apropiat de media turiştilor străini

sosiţi la nivelul judeţului Neamţ (7,7% - 1420 turişti străini), dar în comparaţie de circulaţia

turistică de la nivelul întregii ţări, turiştii străini au o pondere mult inferioară, procentul

turiştilor străini sosiţi în România fiind de 21,78% din totalul turiştilor înregistraţi în unităţile

de cazare.

În ceea ce priveşte cetăţenia turiştilor sosiţi în aria turistică a Depresiunii Neamţului,

în perioada analizată (2007-2016) 96% din totalul lor sunt de cetăţeie română, restul de 4%

(în medie 930 turişti anual) fiind străini, 70% dintre aceştia având provenienţă europeană.

Figura 11. Originea turiştilor străini sosiţi în Depresiunea Neamţului în perioada 2007-2015

24

Dacă ne restrângem aria de analiză a turiştilor străini sosiţi în Depresiunea Neamţului,

numai pentru Europa, situaţia se schimbă, dar nu foarte mult, principalele ţări emiţătoare de

turişti fiind tot Italia şi Republica Moldova, cu procente de aproximativ 25% din totalul

turiştilor străini europeni. La nivelul Europei, ies în evidenţă fluxuri turistice din ţări precum

Spania sau Turcia.

4.3. Zona de tranzit – accesibilitatea turistică a Depresiunii Neamţului

Termenul de accesibilitate se bazează pe două mari elemente cheie: primul se referă la

destinaţiile turistice, unde poziţia lor poate genera legături cu reţelele de transport, deoarece

ele sunt baza mobilităţii. Al doilea element cheie este reprezentat de distanţă (adică depărtarea

dintre destinaţia turistică şi zonele de absorţie a potenţialilor turişti), şi anume, posibilitatea

ca reţelele de transport să faciliteze legăturile dintre cele două areale (zone de reşedinţă a

turiştilor respectiv destinaţia turistică).

Aşa cum am arătat şi în capitolul anterior, cererea turistică este influențată şi este

direct proporţională cu gradul de dezvoltare a infrastructurii de transport şi implicit de

accesibilitate a acestei zone turistice. Pentru spaţiul turistic al Depresiunii Neamţului, putem

aprecia că acesta este deservit de trei tipuri de reţele de transport – rutiere, feroviare, aeriene.

Transportul aerian este prezent în regiunea Moldova prin trei aeroporturi (Iaşi,

Suceava, Bacau), situate la distanţe aproximativ egale faţă de zona supusă analizei. Apariţia

acestor aeroporturi a fost generată de nevoia de a lega marile oraşe ale ţării cu Moldova, prin

curse aeriene pentru a străbate teritoriul dintre zonele respective într-un timp cât mai redus.

Turismul intern realizat prin intermediul căilor de transport aeriene este foarte redus ca

amploare, iar turiştii români care intenţionează să viziteze Ţinutul Neamţului nu vor apela la

acest tip de transport pentru că ar mai avea nevoie şi de alte mijloace de transport care să le

permită accesul spre această zonă turistică.

Ca urmare a faptului că aria turistică studiată este la o distanţă apeciabilă de cele trei

aeroporturi, nu se va intra în detaliu în ceea ce priveşte accesibilitatea prin intermediul

transportului aerian, dar se va reţine faptul că aeroporturile Iaşi, Suceava şi Bacău generează o

favorabilitate bună pentru conectarea turiştilor (în special a celor străini) către Depresiunea

Neamţului, transferul fiind realizat prin mijloacele de transport feroviar, dar în mod special

rutier.

Transportul feroviar

Viteza de deplasare a trenurilor pe căile ferate din România este una foarte scăzută,

ceea ce va duce la o durată de deplasare mai lungă. În comparaţie cu alte mijloace de

25

transport, raportul preţ – timp petrecut pentru parcurgerea distanţei dintre Bucureşti şi Tîrgu

Neamţ, nefiind unul foarte satisfăcător, ca urmare a faptului că turiştii sunt nevoiţi să schimbe

mai multe trenuri şi au de aşteptat între trenurile de legătură perioade lungi de timp. Legătura

cu Tîrgu Neamţ este asigurată prin staţiile Iaşi şi Paşcani (Bucureşti – Iaşi – Paşcani – Tîrgu

Neamţ, Bucureşti – Bacău – Paşcani – Tîrgu Neamţ).

Tabelul 1. Costuri comparative între mijloacele de transport pe ruta Bucureşti Tg Neamţ

Bucureşti - Tg

Neamţ

Tren Autocar Autoturism1

Durata deplasare

(ore)

8h47min2 6h 05min 5h41 min

Distanţa (km) 413 392 392

Viteză de plasare

(km/h)

48 64 69

Preţ / km (lei/km) 0,3 0,15 0,32

Surse: www.autogari.ro, www.infofer.ro

Valorile rezultate din tabelul de mai sus ne arată că raportul preţ – timp petrecut pentru

deplasarea pe ruta Bucureşti – Tîrgu Neamţ cu mijloace de transport feroviar este unul scăzut,

în timp ce deplasarea cu autoturismul are raport mult mai bun, în condiţiile în care preţul este

aroximativ acelaşi (acesta putând fi împărţit la 1 – 5 persoane, dar intervine ca atuu timpul

mult mai mic necesar parcurgerii distanţei dintre cele două oraşe.

Ca urmare a condiţiilor din ce în ce mai greu de acceptat, şi în condiţiile unor

alternative, astăzi transportul feroviar a scăzut în intensitate şi deţine un rol foarte scăzut în

ceea ce priveşte numărul de turişti care sosesc în spaţiul studiat cu acest mijloc de transport.

Acest lucru este evident ca urmare a faptului că o perioadă, linia feroviară Paşcani – Tîrgu

Neamţ a fost închisă. Turiştii caută mijloace de transport confortabile, sosind în regiune în

special cu maşinile personale, iar grupurile de turişti organizate sosesc cu autocarele. Motivul

este dat de confort, preţ şi timpul parcurs de la reşedinţa turiştilor până în arealul turistic al

Depresiunii Neamţului.

1 Pentru calculul costului deplasării cu autoturismul s-au luat în cnsiderare următorii parametri: consum mediu

carburant 6%, şi un preţ de 5,4 lei / litru (aprilie 2018); în comparaţie cu alte mijloace de transport, autoturismul

permite împărţirea costului la un număr cumrins între 1 şi 5 pasageri. 2 Acest timp de deplasare include şi timpul petrecut în aşteptarea legăturii Paşcani – Tg Neamţ care este de 2 ore

şi 34 minute.

26

Figură 12. Situaţia infrastructurii de trasnport din Moldova

Sursa date: ESRI România

Zona de studiu este bine conectată la reţeaua rutieră, prin intermediul drumului

naţional DN 15 B (Cristești – Timișești – Tîrgu Neamț), drum ce face punte de legătură cu

drumul european E 85 (Bucureşti – Suceava – Rădăuţi).

Legătura cu Transilvania poate fi realizată prin intermediul a două trasee rutiere, cel

mai important fiind prin intermediul drumurilor DN 17 / E 576 (Bistriţa – Vatra Dornei

Fălticeni – prin Pasurile Mestecăniş şi Tihuţa), cu legătură spre Depresiunea Neamţului prin

intermediul drumului DN 15C; acest drum facilitează şi accesul turiştilor din partea de nord a

Moldovei (din judeţele Suceava şi Botoşani). Cea de-a doua rută facilitează accesul turiştilor

din partea de sud a Transilvaniei şi din zona Banatului, prin trecerea Pasului Oituz cu legături

spre Depresiunea Neamţului fie prin intermediul E 85 şi DN 15B, fie prin intermediul rutei

27

Bacău – Piatra Neamţ – Tîrgu Neamţ (DN 15 / DN 15 C). Sunt şi alte legături, cum ar fi

Topliţa – Poiana Teiului – Tîrgu Neamţ (DN 15 B), Gheorghieni Bicaz – Piatra Neamţ –

Tîrgu Neamţ (DN 12C / DN 15 / DN 15 C).

Turismul din Depresiunea Neamţului se încadrează într-un curent mai larg, ce

afectează întreg turismul românesc (cu excepţia celui litoral şi balnear pentru tratament) şi

anume se poate evidenţia o trecere evidentă de la un turism de masă, ce este centrat pe câteva

zone turistice, la cel de masă individualizat ce se bazează în special pe mijloacele proprii de

transport, traseele şi itinerariul fiind stabilite de fiecare în parte în funcţie de preferinţe.

Turiştii care sosesc în mod organizat în aria geografică analizată pentru a vizita

obiectivele turistice prezente, folosesc în special mijloace de transport rutier (microbuze,

autocare). Acest tip de turism organizat este generat în special de turismul de pelerinaj la

mănăstirile din zonă în care grupul ţintă este reprezentat de persoane cu vârste de peste 50 ani,

dar şi de turismul organizat de şcoli, deplasarea elevilor fiind de asemenea realizată în mod

organizat cu mijloace de transport cu capacitate mai mare.

4.3. Aria de destinaţie turistică – Depresiunea Neamţului

4.3.1. Potenţialul turistic

Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse

turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau resurse turistice.

Potenţialul turistic natural constituie unul din cele două componente ale potenţialului

turistic, cuprinzând cadrul natural şi componentele acestuia, dintr-un areal. Ansamblul

cadrului natural sau elementele aparţinătoare acestuia sunt capabile de a exercita atracţie

asupra unui segment de turişti efectivi sau potenţiali. Prin deplasarea la destinaţii turistice, se

realizează un mod particular de valorificare, iar printre acestea, ansamblul devine o premisă

fundamentală pentru dezvoltarea turismului.

Analiza resurselor turistice naturale prezente în cadrul teritoriului analizat a evidenţiat

anumite aspecte structurale şi funcţionale care conferă o anumită atractivitate turistică.

Activitate modernă, cu perspective și așteptări mari, turismul reprezintă cea mai bine

conturată amprentă a Depresiunii Neamțului, în imaginea turistului din Moldova, din țară sau,

de ce nu, chiar din străinătate, indiferent de perioada la care ne referim ca urmare a

multitudinii de obiective turistice ce sunt întâlnite în acest spaţiu geografic.

Evident, o astfel de imagine de marcă nu putea să se fundamenteze decât pe baza unui

fond turistic de excepție. Dacă elementele sale antropice (mănăstiri, muzee, case memoriale,

cetăţi) sunt foarte bine cunoscute, fiind prezentate foarte bine într-o gamă largă de studii din

28

diferite domenii (geografie, istorie, ș.a.), cele care aparțin cadrului natural au fost mai rar

abordate, ca urmare a faptului că zona supusă analizei este lipsită de elemente fizico-

geografice spectaculoase, cu toate că acestea au o importanță foarte mare, aşa cum sunt apele

minerale, ele fiind de o bună calitate, comparabile cu cele de la Karlovy Vary şi sunt

valorificate mai intens în Staţiunea Bălţăteşti.

Potenţialul turistic natural din acest areal este evidenţiat şi de o serie de rezervaţii şi

parcuri naturale. Dintre acestea putem aminti: Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină

„Dragoş Vodă”, Rezervaţia Pădurea de Argint, Rezervaţia Codrii de Aramă, Rezervaţia de

Stejari Dumbrava, toate acestea fiind părţi componente ale Parcului Natural Vânători Neamţ.

Mediul antropic este şi el la fel de important ca şi cel fizico-geografic, în ceea ce

priveşte valorificarea lui turistică. El este evidenţiat printr-o mare varietate de elemente ce au

rezultat în urma activităţilor de organizare şi amenajare a spaţiului, a creativităţii oamenilor

de-a lungul timpului, precum şi continua multiplicare şi diversificare a acestora odată cu

creşterea numărului de locuitori. Resursele antropice cuprind obiectivele religioase, muzee şi

case memoriale, obiective istorice (cetăţi), monumente şi elemente ale patrimoniului turistic

etnografic.

29

1 - Mănăstirea Neamţ

2 – Mănăstirea Vovidenie

3 – Mănăstirea Icoana Veche

4 – Mănăstirea Secu

5 – Mănăstirea Sihăstrie

6 – Mănăstirea Sihla

7 – Mănăstirea Văratec

8 – Mănăstirea Agapia Nouă

9 – Mănăstirea Agapia Veche

10 – Mănăstirea Brădiţel

11 – Casa Memorială Mihail Sadoveanu

12 – Casa Memorială Alexandru Vlahuţă

13 – Casa Memorială Veronica Micle

14 – Casa Memorială Ion Creangă

15 – Casa Memorială Vasile Conta

16 – Muzeul Vasile Găvan

17 – Muzeul de Istorie şi Etnografie

18 – Muzeul Nicolae Popa

19 – Cetate Neamţului

20 – Staţiunea Oglinzi

21 – Staţiunea Bălţăteşti

22 – Rezervaţia de zimbri şi Faună Carpatină Dragoş Vodă

23 – Rezervaţia Dumbrava

24 – Rezervaţia Codri de Aramă

25 – Rezervaţia Pădurea de Argint

Figura 13. Fondul turistic din Depresiunea Neamţului

Sursa: Barbu, C., I., 2018

1.3.2. Tipuri de turism practicate în Depresiunea Neamţului

Clasificarea tipologică generală utilizată în lucrarea de faţă este conformă cu cea

propusă de Muntele I. Şi Iaţu C., 2006, cu specificaţia că identificarea subtipurilor

componente ale turismului rural-etnografic au fost coroborate cu cele propuse de Glăvan V.,

2003.

1.3.2.1. Tipuri de turism după criteriul localizării şi al motivaţiei

A. Turismul rural – etnografic

Ecoturismul (tipul de turism specific ariei naturale protejate Vânători Neamţ) este

definit ca fiind o formă de turism în cadrul căruia sunt experimentate şi exploatate natura şi

cultura specifică arealului geografic şi urmăreşte limitarea impactului asupra naturii şi asupra

culturii locale prin conservarea actică a zonelor vizitate, turiştii având o atitudine responsabilă

cu privire la impactul ce îl pot avea asupra naturii.

Factorii locali ecologici şi strategia Parcului Natural Vânători Neamţ sunt identificaţi

îm potenţialul cadrului natural, peisaje, bidiversitate, potenţial religios, cultural şi istoric,

aşezări rurale cu o bogată tradiţie etnografică, structuri de primire turistică, factori apreciaţi cu

valenţe turistice ridicate. Demersurile strategice au fost puse în practică prin acţiuni de

promovare mediatică intensă a parcului, conceperea unor pachete de programe adecvate

30

adresate turiştilor interesaţi, realizarea de programe educative pentru publicul ţintă şi pentru

localnici. Aceste demersuri au fost încununate în anul 2016, când zona Parcului Natural

Vânători Neamţ a fost recunoscută oficial ca fiind o destinaţie ecoturistică, sub titutalura de

„Destinaţia ecoturistică Ţinutul zimbrilor”, fiind patra zonă din ţară ce obţine un asemenea

statut (celelalte trei zone fiind Mara-Cosău-Creasta Cocoşului, Ţara Haţegului şi zona Zăneşti

Piatra Craiului) (http://www.ziartarguneamt.ro/tinutul-zimbrului-a-fost-desemnat-destinatie-

ecoturistica).

Turismul rural reprezintă forma de turism concentrată pe destinaţii în spaţiul rural,

dispunând de o structură funcţională de cazare şi de alte servicii eterogene ce sunt puse la

dispoziţie de către populaţia rurală locală şi care are la bază o strânsă legătură cu mediul

ambiant, natural şi uman, căpătând o importanţă tot mai mare la nivel internaţional.

Depresiunea Neamţului are un potenţial ridicat în dezvoltarea acestui segment turistic,

ca urmare a faptului că satul nemţean din acest spaţiu geografic şi-a păstrat în mare măsură

arhitectura tradiţională, preocupările şi manifesterile etnografice.

Deşi Depresiunea Neamţului are un potenţial ridicat pentru practicarea acestui tip de

turism, el este slab reprezentat teritorial şi practicat în mod izolat, în cadrul Parcului Natural

Vânători Neamţ, fiinde destul de modest promovat în zona locală şi concurat de alte categorii

de turism, precum cel cultural (cu precădere cel religios) şi curativ.

Agroturismul – şi turismul rural din Depresiunea Neamţului întrunesc un cadru

adecvat de manifestare, pensiunile agro-turistice deţinând cea mai mare pondere din totalul

structurilor de cazare. ele au oferte adaptate cerinţelor pieţei, putând include produse singulare

(doar cazare), asociate (cazare – masă) şi integrate (transport – cazare – masă – alte servicii),

iar meniurile poartă amprenta gastronomiei locale, preparate din produse proaspete, naturale,

produse în cea mai mare parte în gospodăria proprie (lactate, legume, ouă, carene, fructe ş.a.).

B. Turism cultural

Pentru Depresiunea Neamţului, turismul cultural este cel mai bine reprezentat de

turismul cultural religios, sprijinit pe un potenţial remarcabil.

Studiile de specialitate arată că turismul religios este motivat de credinţă şi de cauze

religioase implicând o deplasare spre locurile sfinte, clădiri construite în scop religios, locuri

sacre, precticat de două categorii distincte: pelerini şi turişti vizitatori.

În cadrul spaţiului depresionar studiat, turismul cultural religios poate fi clasificat în

funcţie de scopul urmărit în două categorii:

- Pelerinaj turistic, are valenţă unifuncţională, pelerinii participând la ritualurile

bisericeşti şi solicitând cazare , de 1-2-3 nopţi;

31

- Turism cultural religios prulicultural, în cadrul acestui tip de turism scopul vizitării

edificiilor religioase are implicaţii de ordin spiritual, practicat de turiştii vizitatori.

Pe lângă acest tip de turism, Depresiunea Neamţului atrage turişti prin intemediul

siturilor istorice, aşa cum este Cetatea Neamţului, obiectiv vizitat anual de peste 120000

turişti, sau Muzeul Memorial Ion Creangă, numit „floarea centrală a turismului Nemţean”,

ca urmare a faptului că aici sosesc anual peste 100000 turişti, precum şi restul muzeelor şi

caselor memoriale amintite în subcapitolul anterior.

C. Turismul balneoclimateric

În cadrul Depresiunii Neamţului, turismul balneoclimateric3 este practicat în Staţiunea

de la Bălţăteşti, care însumează 4 unităţi de cazare de tip hotel, administrate de Ministerul

Apărării. În cadrul staţiunii sosesc anual peste 7000 turişti ce au o medie de şedere de peste 11

nopţi cazare, acest lucru fiind datorat procedurilor medicale de care beneficiază. Cea de-a

doua staţiune balneoclimaterică ce este regăsită la nivelul ariei analizate este Staţiunea Băile

Oglinzi, staţiune ce din anul 2007 a fost închisă, negăsindu-se nici până în momentul actual

soluţii concrete pentru investiţii cu scopul de a fi redeschisă circuitului turistic.

1.3.2.2.Tipuri de turism după criteriul temporal

După acest criteriu, în cadrul turismului practicat în spaţiul geografic al Depresiunii

Neamţului s-au identificat 3 categorii principale: de tranzit, de week-end şi staţionar

Turismul de tranzit este evidenţiat de valoarea redusă a duratei medii de şedere, 3,6

nopţi de cazare / turist (la nivelul anului 2016), dar dacă scoatem din calcul şederile turiştilor

sosiţi pentru tratament în cadrul Staţiunii Bălţăteştim această medie scade la 1,9 nopţi cazare /

turist. Circulaţia turistică este practicată în lungul axelor majore N-S (Suceava – Fălticeni –

Tîrgu Neamţ – Piatra Neamţ), dar şi în lunngul axei V-E (Tîrgu Mureş – Ditrău – Tîrgu

Neamţ – Paşcani – Iaşi).

Turismul de week-end, este întâlnit pe văile pitoreşti din interiorul Parcului Natural

Vânători Neamţ, cu un interes deosebit fiind pentru văile Agapia, Secu, Nemţisor, având ca

scop principal camparea. Acest tip de turism este însoţit de fenomene de risc precum apariţia

vetrelor de foc, a deşeurilor rămase în urma turiştilor care sunt colectate cu mare greutate.

Turismul staţionar este practicat în cadrul staţiunii balneoclimaterice de la Bălţăteşti,

aici şederea pentru curele de tratament fiind mult peste media de şedere a zonei analizate,

aceasta fiind de 11,4 nopţi cazare/turist. Turiştii care sosesc aici sunt, în special, din judeţele

limitrofe, dar cu o tendinţă de extindere tot mai mare spre întreaga ţară.

3 Acest tip de turism este definit ca fiind acel segment turistic caracterizat prin furnizarea de servicii medicale

utilizând resursele naturale ale ţării, în special cele minerale şi climatice (Harabagiu, C., 2011, apud OMT 1973).

32

1.3.3. Serviciile de ospitalitate din Depresiunea Neamţului

Evoluţia cronospaţială a fenomenului turistic şi a infrastructurii specifice

A. Unităţi de cazare

În perioada analizată se poate observa că la nivelul Depresiunii Neamțului a avut loc o

creștere a numărului structurilor de cazare, trend de creștere înregistrat și la nivele de analiză

superioare (judeţean, regional şi național).

Figura 14. Numărul de structuri de cazare şi ponderea acestora din totalul judeţului în anul 1990

La nivel de unitate administrativ teritorial – locală, în judeţul Neamţ, în anul 1990

ponderea cea mai mare a numărului de structuri turistice cu funcții de cazare se înregistra în

Staţiunea Durău – localitatea Ceahlău, oraşul Piatra Neamţ cu valori de 32,5%, respectiv

16,2%, urmate de Bălţăteşti cu o valoare de 11,6% şi oraşul Tîrgu Neamţ (4,6%), în timp ce

localităţile Agapia şi Vânători Neamţ au o pondere de 2,3% (Figura 35). Încă de la acea

vreme, se poate observa că în localităţile din aria prezentului studiu este prezentă o grupare de

structuri turistice cu funcţii de cazare, ceea ce accentuează specificul turistic al zonei.

La nivel administrativ local, este important a scoate în evidenţă faptul că gradul de

acoperire teritorială cu structuri de cazare a crescut simţitor faţă de anul de referinţă 1990.

Structuri de cazare au fost înfinţate şi în localităţi în care la acea vreme activitatea turistică nu

era prezentă.

În cadrul arealului de studiu (Figura 37), se observă o creştere considerabilă a

numărului de structuri cu funcţie de cazare, mai ales în localitatea Agapia şi oraşul Tîrgu

Neamţ. Ponderea din totalul structurilor de cazare din judeţul Neamţ, la nivelul Depresiunii

Neamţului arată că Agapia (8,52%) a depăşit la acest capitol Bălţăteşti (2,69%, suferind o

scădere evidentă, de la 11,62% în 1990), printr-o creştere evidentă a numărului de structuri de

cazare (de la o singură structură în anul 1990 la 27 în anul 2016).

33

Figură 15. Numărul de structuri de cazare şi ponderea acestora din totalul judeţului în anul 2016

Ca urmare a deplasării în teren pentru inventarierea unităților de cazare în aria studiată

(Figura 45), precum și ca urmare a obținerii de date de pe site-urile de profil turistic

(www.antrec.ro, www.infoturist.ro) se constată că cele mai multe unități de cazare le deține

satul Agapia din comuna Agapia, cu un total de 29 de unități de cazare, între care predomină

pensiunile agroturistice în număr de 28. O altă localitate, cu un număr însemnat de structuri de

cazare, este orașul Tîrgu Neamț cu 17 structuri (2 hoteluri, 1 motel, 2 vile, și 12 pensiuni

turistice). Cele mai mare număr de structuri de tip hotel cu capacitate de cazare mai mare sunt

în localitatea Bălțătești, localitate în care se află Stațiunea Balneară Bălțătești, stațiune cu ape

minerale de foarte bună calitate. Hotelurile stațiunii, 4 la număr (Hotel Bălțătești, Hotel

Ozana, Hotel Topolița și Hotel Narcisa), au fost amenajate și sunt întreținute de către

Ministerul Apărării Naționale, iar date cu privire la activitatea turistică din stațiune nu au

putut fi culese, ca urmare a faptului că în cadrul Ministerului Apărării datele au un caracter

special și nu am primit aviz din partea acestuia pentru a-mi putea fi furnizate date cu referire

la activitatea turistică din cadrul staţiunii.

34

Figură 16. Distribuția structurilor de cazare la nivel de localitate în Depresiunea Neamțului în anul 2016. Sursa datelor: Studiu de teren 2015 – 2016, www.antrec.ro, www.infoturist.ro

Figura 17.

Sursa datelor: Studiu de teren 2015 – 2016, www.antrec.ro, www.infoturist.ro

35

Investiţiile realizate pentru deschiderea unităţilor de cazare au afectat pozitiv industria

construcţiilor din zonă timp de mai multi ani. Cele mai multe structuri de primire turistică

sunt construcţii noi, majoritatea investiţiilor realizându-se cu ajutorul fondurilor europene

nerambursabile. Aceste surse de finanţare au avut un impact consistent asupra evoluţiei

numărului de unităţi de cazare, atât în perioada de postaderare la Uniunea Europeană.

Industia construcţiilor a avut de câştigat şi de pe urma unităţilor de cazare existente de

peste 30 ani, acestea realizând investiţii importante pentru a se alinia, în ceea ce priveşte

dotările şi confortul, cu unităţile nou construite (sursele de finanţare fie au fost din fonduri

proprii, din câştigul realizat, fie prin intermediul absorţiei de fonduri europene – cazul

Motelului Casa Arcaşului şi Hotelului Doina din Tîrgu Neamţ). Investiţii importante au fost

făcute de către unele unităţi de cazare pentru construirea de săli de evenimente (corturi sau

clădiri destinate special pentru astfel de evenimente). De asemenea, investiţii serioase au fost

realizate pentru reabilitarea unei clădiri vechi şi transformarea acesteia în unitate de cazare de

tip hotelier (cazul Hotelului Ozana).

Astfel, se poate înainta ideea că turismul susţine industria construcţiilor atât înainte de

deschiderea acestora unităţilor de cazare dar şi după, deoarece parte din profit este investit în

amenajări de agrement, dar şi în lucrări de întreţinere a clădirilor.

B. Dinamica locurilor de cazare

Figura 18. Ponderea numărului de locuri de cazare din totalul judeţului în anul 1990

36

Figura 19. Ponderea numărului de locuri de cazare din totalul judeţului în anul 2016

Ponderea locală la nivel de judeţul Neamţ scoate în evidenţă atât în anul 1990, cât şi

în 2016 patru areale de concentrare şi anume, zona montană ce este reprezentată de Staţiunea

Durău, zona Depresiunii Neamţului, zona oraşului Piatra Neamţ şi zona oraşului Roman,

dintre acestea doar primele trei areale suprapunându-se peste zone cu o atractivitate turistică

importantă, zona Roman fiind înregistrat, în special un turism de tranzit (Figura 51 și Figura

52).

În judeţul Neamţ ponderea cea mai mare este în localitatea Ceahlău, şi oraşul Piatra

Neamţ, urmate de localităţile ce se suprapun ariei de studiu (Depresiunea Neamţului). În aria

de studiu se observă încă de la începutul anilor ’90 o grupare de localităţi în care sunt locuri

de cazare destinate turismului. Ponderea numărului de locuri de cazare din Depresiunea

Neamţului, în raport cu totalul locurilor de cazare din judeţului Neamţ, este de 21,5%, atât în

anul 1990 cât şi în 2016. Se observă o omogenizare a repartiţiei locurilor de cazare la nivelul

ariei analizate, prin creşterea pe ansamblu a numărului de locuri de cazare în judeţul Neamţ ca

urmare a apariţiei de noi structuri de cazare.

C. Infrastructura turistică de recreere

Infrastructura turistică de recreere ce este specifică pentru un anumit spaţiu geografic

este alcătuită dintr-o serie de amenajări, acestea putând fi, pentru o anumită categorie de

turişti, elementul decizional în alegerea destinaţiei turistice. Turiştii din categoria de vârstă

până în 35 ani doresc ca destinaţia turistică aleasă să ofere o gamă largă de activităţi de

petrecere a timpului liber, în timp ce turiştii din categoria de vârstă 36 - 50 ani preferă să

petreacă vacanţele în locuri mai retrase, lipsite de zgomotul zonelor urbane, iar turiştii din

categoria de vârstă de peste 50 ani preferă să îşi petreacă timpul liber vizitând obiective

cultural religioase sau deplasări în staţiuni balneare pentru tratament.

37

Se doreşte ca structurile de cazare să aibă în dotare spaţii sau zone de agrement şi

petrecere a timpului liber sau acestea să fie situate în apropierea unităţilor de cazare pentru ca

turiştii sosiţi să poată să se recreeze; dintre dotările specifice destinderii turistice structurile de

cazare trebuie să investească în amenajarea de piscine, terenuri de sport, saune, mese de tenis

de masă şi biliard, piste de bowling, aceste investiţii putând fi cheia unei evoluţii reale a

fluxurilor turistice, deoarece turiştii caută locuri de cazare în care facilităţile de recreere sunt

multiple.

În funcţie de specificul regiunilor turistice, infrastructura de agrement diferă de la o

staţiune la alta, şi cuprinde amenajarea de pârtii de schi, instalaţie telescaun sau telecabină,

petrecerea timpului liber pe suprafeţe lacustre prin efectuarea de plimbări cu barca sau

hidrobicicleta, amenajarea unor trasee turistice marcate pentru cicloturism, amenajarea de

zone speciale pentru pescuit, ș.a. În România, asemenea infrastructură de agrement este

regăsită în foarte puţine zone turistice.

În anul 2016, gradul de amenajare turistică în scop recreativ din aria de studiu

(Depresiunea Neamţului) este unul destul de scăzut, acesta fiind regăsit şi pus la dispoziţie

turiştilor de către structurile de cazare. Dintre amenajările turistice cu caracter recreativ se

numără unele trasee realizate în natură, trasee ce unesc punctele de interes turistic antropic,

locuri de pescuit în cadrul iazurilor amenajate în interiorul Rezervaţiei de Zimbri şi Faună

Carpatină „Dragoş Vodă”, unde se pot pescui specii de crap, then, şalău, caras, precum şi un

bogat fond de vânătoare

Inexplicabilă este situaţia amenajărilor spaţiilor de recreere pentru turişti din

localitatea Agapia, localitate ce este situată pe locul al doilea în ceea ce priveşte numărul de

turişti sosiţi la nivelul Depresiunii Neamţului. Acestă situaţie este explicată prin faptul că

proprietarii unităţilor de cazare s-au grăbit să intre în circuitul turistic fără a mai aloca un

anumit procent din încasări pentru investiţii în zona de agrement sau ca urmare a lipsei

spaţiului disponibil pentru realizarea unor astfel de amenajări.

O alternativă care să înlocuiască elementele infrastructurale de petrecere a timpului

liber şi de recreere este dată de plimbările în natură pe traseele tematice din cadrul Parcului

Natural Vânători Neamţ (Figura 61 şi Tabelul 12). În această perspectivă au fost amenajate şi

marcate poteci cu grade de dificultate mică pentru a putea fi accesibile tuturor nivelurilor de

rezistenţă ale turiştilor.

38

Figură 20. Harta cu traseele turistice amenajate din aria Parcului Natural Vânători Neamţ

Sursa: Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ

39

CAPITOLUL V.

IMPACTULUI TURISMULUI ASUPRA SISTEMULUI TERITORIAL LOCAL

DIN DEPRESIUNEA NEAMŢULUI

1.1. Evoluția cererii turistice pentru unitățile cu funcții de cazare

1.1.1. Dinamica sosirilor turistice

Circulația turistică este elementul sintetic care reflectă, cel mai bine, modul și nivelul

de valorificare al potențialului turistic. În același timp, circulația turistică este și un fenomen

geodemografic complex, de mare amploare, ce constă în deplasări temporare ale populației în

scop lucrativ.

Circulaţia turistică are şi un caracter accentuat aleator, acesta decurgând din substratul

subiectiv al opţiunii, iar volumul acesteia nu este totdeauna direct proporţional cu cel al valorii

patrimoniului turistic şi al amenajărilor bazei materiale. Problema esenţială este de stimulare a

circulaţiei turistice, în condiţiile practicării sale în limitele menţinerii echilibrului ecologic,

pentru atingerea parametrilor de eficienţă a ansamblului amenajărilor și menţinerea constantă a

acesteia printr-o politică de valorificare complexă a tuturor factorilor favorizanţi, care includ şi

diversificarea paletei serviciilor şi creşterea calităţii acestora, aducând după sine, în mod inerent,

apariţia de noi forme de practicare a turismului.

Figură 21 Evoluția sosirilor turistice în Depresiunea Neamțului în perioada 2001 – 2016. Sursa datelor: INS Neamț

Circulația turistică din Depresiunea Neamțului a înregistrat o evoluție foarte dinamică

și sinuoasă, numărul mediu de turiști sosiți în structurile de cazare din interiorul depresiunii,

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

Nr.

tu

rist

i

40

în perioada 2001 – 2016, fiind de 21730 pe an4, reprezentând aproximativ 15% din media

judeţului Neamţ, cu un maxim în anul 2009, după care a urmat o perioadă de scădere a cererii

turistice, acest fapt fiind pus pe seama dotărilor materiale, lipsei infrastructurii de recreere și

politica de prețuri practicată de operatorii de servicii turistice români, în comparație cu țările

vecine.

Dimensiunea circulației turistice din Depresiunea Neamțului la nivelul anului 2016

(Figura 68) scoate în evidență un pol de atracție turistică, și anume orașul Tîrgu Neamț,

localitate în care s-au cazat 14.752 de turiști, reprezentând 44% din totalul de turiști cazați în

întreaga depresiune. Un al doilea pol de concentrare a turiștilor cazați se observă în Stațiunea

Balneară de la Bălțătești și satul Agapia, ambele cumulând aproximativ 10.000 de turiști,

adică 33% din total. Fluxurile de turiști spre aceste localități se datoreză proximității

structurilor de cazare față de principalele obiective de interes turistic, de o accesibilitate bună

a structurilor de cazare (unitățile de cazare fiind situate la drum asfaltat) precum și datorită

numărului mai ridicat de structuri de cazare existente în aceste localități.

Figura 22. Numărul de turişti sosiţi în structurile de cazere localităţile din Depresiunea Neamţului în anul 2016

Sursa datelor: INS Neamț

4 Cifră calculată în baza seriilor datelor oferite de INS Neamț și reprezintă volumul de turiști care au beneficiat

de cazare. Aceste cifre nu iau în calcul pelerinii ce au fost cazați la mănăstiri și nici oaspeții cazați la Casa de

odihnă şi pelerinaj a Mitropoliei, "Sf. Cosma şi Damian" din Bălțătești.

41

1.1.2. Sezonalitatea cererii turistice

Din cele mai actuale date statisice puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică

Neamț, pentru perioada ianuarie 2015 – decembrie 2016, cu referire la fluxurile turistice

înregistrate în fiecare lună, este scos în evidență un grad destul de însemnat al sezonalității

activităților și cererii turistice în Depresiunea Neamţului

Figura 23.Evoluția numărului de turiști sosiți în Depresiunea Neamțului în perioada ianuarie 2015 – decembrie 2016. Sursa datelor: INS Neamţ

Se evidenţiază perioade de flux maxim, în lunile iunie – august, cu un număr de peste

11.500 de turiști sosiți în structurile de cazare din aria de studiu. Fluxurile turistice secundare

– cu valori mai scăzute, din lunile aprilie și mai sunt generate de sărbătorile pascale din aceste

luni ale anului. Un al treilea minisezon turistic regăsit la nivelul ariei geografice este în luna

decembrie, ca umare a deciziei turiștilor de a petrece sărbătorile de iarnă la pensiunile din

spaţiul depresionar al Neamţului.

1.1.3. Previzionarea cererii turistice

Prin intermediul analizei evoluţiei numărului de turişti ca urmare a aplicării metodei

trendului liniar, se va putea estima evoluţia viitoare a fluxurilor de turişti. Pentru a realiza

această metodă trebuie modificată valoarea unor variabile economice în decursul unei

perioade de timp cu aceeași valoare. Realizarea unei astfel de metode necesită serii de date la

nivel anual, date din care să se poată desprinde trendul de evoluție. Evoluția viitoare a

trendului se poate realiza doar în condițiile în care mediul economic va fi stabil.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Nr.

tu

rişt

i

42

Figura 24. Previzionarea cererii folosind metoda trendului liniar.

Sursa datelor: INS Neamț 2001 – 2016

Comparând aceste două modele de previzionare, şi ca urmare analizei datelor istorice

din ultimii 16 ani, considerăm că cel mai probabil, metoda de previzionare prin intermediul

trendului liniar este cea mai apropiată de adevăr.

1.1.4. Înnoptările turistice

Acest indicator al înnoptărilor turistice este strâns legat de indicatorul sosirilor

turistice, fiind un indicator prin intermediul căruia se poate măsura impactul economic al

turismului asupra unui anumit teritoriu. Pentru fiecare zi de cazare pe care un turist o petrece

în afara reședinței va genera cheltuieli benefice pentru sistemul economic al teritoriului în

care acesta s-a deplasat.

Figura 25. Evoluția înnoptărilor în Depresiunea Neamțului în perioada 2001 – 2016. Sursa datelor: INS Neamț

Revin în atenție aceleași momente de acumulare importantă de înnoptări turistice, anii

2004 și 2008, ani după care valoarea totală a numărului de înnoptări a început să aibă un trend

descendent. Anul 2010 apare din nou cu o scădere evidentă a numărului de înnoptări ca

urmare a resimțirii profunde a recesiunii economice, în acest an numărul de înnoptări al celor

cca. 21000 turiști fiind de 91387 de înnoptări (această valoare se datorează în mare proporție

y = 1518,3x + 8825,2

R² = 0,9143

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

Turiști sosiți în Depresiunea Neamțului

Linear (Turiști sosiți în Depresiunea Neamțului)

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

Nr.

în

nop

tări

43

hotelurilor din Stațiunea balneo-climaterică de la Bălțătești5 în acest an fiind înregistrate aici

64300 înnoptări), mai puțin cu aproximativ 28000 de înnoptări față de anul de vârf 2008 când

s-au înregistrat peste 119000 înnoptări

Figura 26. Numărul de înnoptări în structurile de cazare și durata medie a sejurului la nivel de localitate

în Depresiunea Neamțului în anul 2016.

1.1.5. Indicele de utilizare

În perimetrul depresiunii, în localitățile în care activitatea turistică este mai intensă, ca

urmare a puncteleor de interes turistic existente, acest indicator are o evoluție descendentă,

dar în ultimii ani se menține constant în jurul valorii de 45 – 50 % pentru Tîrgu Neamț și

Agapia, iar pentru hotelurile din Stațiunea Balneo-climaterică Bălțătești valoarea medie a

gradului de ocupare este de 73 %. Per ansamblu, la nivelul depresiunii, valoarea medie a

gradului de ocupare a scăzut de la 87,9 % în anul 2008 la 69,3 % în anul 2016.

5 Numărul mediu de ședere în hotelurile din Stațiunea Balneo-climaterică de la Bălțătești este de 11 zile. Această

valoare este datorită faptului că persoanele de vârsta a treia sosesc aici pentru tratamente ce durează cel puțin 7

zile.

44

Figura 27. Gradul de ocupare a structurilor de cazare în localităţile din Depresiunea Neamţului în anul 2015.

Sursa datelor: INS Neamţ

Gradul de ocupare ridicat din cele 3 localități se explică prin faptul că orașul Tîrgu

Neamț și satul Agapia atrag turiști ca urmare a proximității acestor localități de importante

resurse turistice, iar Stațiunea Bălțătești are un grad de ocupare ridicat datorită turismului

balnear pentru tratament, ce necesită o durată mai mare de ședere și astfel se explică gradul de

ocupare mai mare din cadrul hotelurilor stațiunii.

1.2. Analiza stadiului actual de valorificare al potenţialului turistic

1.2.1. Densitatea turistică

Pentru Depresiunea Neamțului, densitatea medie a turiștilor cazați în structurile de

cazare, pentru anul 2015, în raport cu populația locală este de 1,66 turiști cazați în structurile

de cazare / locuitor, cu densități mai mari la nivelul comunelor Agapia (2,47 turiști/ locuitor)

și Bălțătești (1,39 turiști / locuitor). Densități cu valori subunitare se regăsesc la nivelul

comunei Vânători Neamț (0,43 turiști / locuitor) și la nivelul orașului Tîrgu Neamț (0,87

turiști / locuitor).

Această densitate în raport cu suprafaţa are o valoare medie de 170,64 turiști /km2

pentru întreg spațiu depresionar (densitate turistică fiind mai mare decât cea a populației

45

locale – 110 loc/km2). Cele mai mari valori sunt înregistrate în orașul Tîrgu Neamț (344,79

turiști/km2), localitate urmată de comunele Bălțătești și Agapia, cu valori egale ale densității

turistice (164 turiști/km2), iar comuna Vânători Neamț are o valoare a densității turistice în

raport cu suprafața teritoriului mult inferioară celei medii, aceasta fiind de doar 35,73

turiști/km2 (Figura 81 – B).

1.2.2. Elasticitatea cererii turistice Tabel 2. Elasticitatea cererii turistice din Depresiunea Neamţului în funcţie de preţ în anul 2015 faţă de anul 2007

Anul 2007 2015

Preţul serviciilor de cazare 64 96 lei

Cererea turistică cantitativă

(număr înnoptări)

125.944 98091

Sursa datelor: INS Neamţ şi anchetă

Coeficientul de elasticitate al cererii de produse turistice în funcție de preț în

Depresiunea Neamțului între 2007 și 2015 este:

Ca urmare a calculelor matematice ce s-au efectuat, coeficiectul de elasticitate al

cererii turistice în funcție de preț în Depresiunea Neamțului, pentru perioada analizată este de

- 0,442, și se pot trage următoarele concluzii cu privire la acesta:

Coeficientul de elasticitate al cererii turistice este subunitar, ceea ce înseamnă

că cererea de servicii de cazare turistice a fost inelastică în raport cu evoluția

prețurilor serviciilor de cazare;

Coeficientul este negativ, ceea ce înseamnă că cererea de servicii turistice din

depresiune a evoluat în sens contrar evoluției prețurilor serviciilor de cazare;

Acest coeficient negativ de elasticitate al cererii turistice (-0,442) scoate în

evidență faptul că o creștere cu 1% a prețurilor serviciilor de cazare a generat o

scădere a cererii turistice cu 0,442 ‰.

Încasările din serviciile turistice de cazare (valoarea cantității cerute) din Depresiunea

Neamțului se pot deduce:

46

1.3. Analiza impactului economic al turismului în Depresiunea Neamţului

1.3.1. Evoluţia numărului de salariaţi

La nivel mondial, în industria turistică este mobilizat un important număr de locuri de

muncă în activitățile turistice, mai ales în perioada sezonului turistic. Personalul angajat care

lucrează în sectorul turistic (hoteluri şi restaurante) reprezintă unul dintre cele mai importante

componente ale ofertei turistice, de profesionalismul angajaților depinzând gradul de

satisfacere al turiştilor.

Productivitatea este generată de o serie de factori ce sunt întâlniţi şi în cadrul altor

ramuri ale economiei, deosebirile fiind la nivelul locului de muncă pe care îl ocupă şi

intensitatea cu care acţionează. Din punct de vedere al productivităţii muncii în turism şi

modul de influenţă asupra muncii cheltuite, se disting doi factori: direcţi (nivelul pregătirii,

organizarea muncii) şi indirecţi (preţul practicat, structura turiştilor).

Evoluţia numărului de angajaţi este strâns legată de productivitate muncii. În cadrul

activităţilor turistice, productivitatea constituie unul dintre cele mai importante elemente, şi

anume eficienţa utilizării resurselor umane. Activitatea turistică imprimă muncii prestate din

acest sector o serie de caracteristici care scot în evidenţă nevoia de forţă de muncă.

În ceea ce privește numărul de persoane angajate în sectorul turistic din Depresiunea

Neamțului, acesta a avut o evoluție constant pozitivă în intervalul 2005 – 2015. Această

evoluție se bazează pe cererea tot mai mare a turismului din zonă, dar și ca urmare a

deschiderii de noi structuri de cazare, în special ca urmare a accesării fondurilor europene

nerambursabile, iar una din condițiile care trebuie să fie îndeplinită şi care este trecută în

planul de afaceri propus spre analiză este, ca după implementare, beneficiarul fondurilor de

investiţie să angajeze un anumit număr de persoane cu normă întreagă pentru o anumită

perioadă de timp (2 sau 3 ani).

Figura 28. Evoluția numărului de salațiați din structurile de cazare din Depresiunea Neamțului

în intervalul 2005-2015.

Sursa datelor: Camera de Comerț și Industrie Neamț, 2016

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

Nu

măr

an

ga

jaţi

47

În anul 2015, numărul de salariați din structurile de cazare în teritoriul analizat era de

429 (ceea ce reprezintă 7,3% din totalul personalului angajat din aria analizată), dintre care

44% (240 de salariați) sunt în Tîrgu Neamț, 23% în Agapia, 17% în Vânători Neamţ,

majoritatea lucrând în structurile de cazare cu capacitate de cazare mai mare, iar la Bălțătești

sunt 57 de angajați,

Salariu mediu NET al persoanelor care sunt angajate în turism în aria de studiu este de

1385 LEI (valoare calculată în urma anchetei realizate și a datelor obținute de la personalul

angajat în structurile de cazare în luna august 2016), acesta fiind sub valoarea medie a

salariului mediu NET atât la nivel judeţean (1690 LEI) cât şi naţional (1860 LEI).

1.3.2. Cheltuielile generate de întreținerea structurilor de cazare

Costul este definit ca fiind expresia valorică a unui consum de resurse ce este făcut

pentru a se obţine un produs, serviciu sau activitate, a căror punere în valoare pe piaţă vor

aduce venit. Factorul determinant care transformă o cheltuială în cost este consumul, adică

legătura nemijlocită cu o activitate concretă.

În cadrul temei noastre vom analiza cheltuielile materiale și salariale ale structurilor de

cazare din aria de studiu analizată.

Cheltuielile materiale sunt generate de toate cheltuielile realizate pentru

întreținerea și desfășurarea activității economice a unei structuri de cazare. Aceste cheltuieli

implică investiții în anumite elemente de bază pentru satisfacerea nevoilor potențialilor turiști.

Dintre aceste nevoi fiecare structură de cazare realizează cheltuieli pentru promovare, curent

electric, apă, lemne / gaz, conectarea la rețele de internet și televiziune (Figura 97).

Figura 29. Ponderea cheltuielilor pentru întreţinerea unităţilor de cazare

Sursa datelor: anchetă proprie – chestionare Ponderea cheltuielilor medii ce este reprezentată în figura de mai sus are la bază

ancheta realizată prin intermediul chestionarelor adresate proprietarilor de structuri de cazare

din Depresiunea Neamțului.

32,3%

9,1%

37,4%

4,3%

3,6% 10,2%

3,1%

Curent electric

Apă / Canalizare

Gaz/Lemne

Cablu TV

Internet

Produse de curăţenie

Promovare

48

Figura 30. Valorile medii absolute ale cheltuielilor anuale pentru întreţinerea structurilor de cazare

Sursa datelor: anchetă proprie – chestionare

Cheltuielile salariale sunt cuantificate de salariile primite de fiecare angajat

care lucrează în structurile de cazare în funcțiune. Aceste cheltuieli variază de

la o structură de cazare la alta, deoarece nivelul de dezvoltare al acestora este

diferit, fiecare având un număr de camere diferit şi implicit un necesar de forţă

de muncă mai mare. Nivelul salarial al personalului angajat în structurile de

cazare din aria de studiu este situat la nivelul celui minim pe economie, acesta

fiind mai mare pentru angajaţii cu funcţie de conducere.

1.3.3. Încasările generate de activitatea turistică

Încasările reprezintă totalitatea sumelor ce intră în conturile structurilor de cazare ca

urmare a consumului serviciilor turistice de către persoanele ce au ales a se caza sau a lua

masa la restaurantele respectivelor structuri turistice. Sumele încasate generează profit, acesta

fiind regăsit în gradul de satisfacere a administratorilor şi a personalului angajat.

Din datele ce au fost obţinute în urma efectuării anchetei, a aplicării şi completării de

chestionare de către turiști, rezultă faptul că pentru o ședere de 2-3 nopți în zona Depresiunii

Neamțului fiecare turist consumă în medie aproximativ 660 lei. Aceste cheltuieli sunt

generate de necesitatea de cazare, masă, divertisment și achiziționarea de suvenire şi plata

taxelor de intrate la obiectivele de interes turistic. La acestea se adaugă cheltuielile efectuate

pentru transport, cheltuieli ce diferă în funcție de mijlocul de transport cu care se deplasează

și distanța de la reședință la destinație de vacanţă (media cheltuielilor pentru transport fiind de

aproximativ 260 lei).

Păstrând proporțiile medii ale cheltuielilor turiștilor pentru cazare și masă pe zi (85

respectiv 90 LEI) și numărul de nopți petrecute de turiști în structurile de cazare din

Depresiunea Neamțului, putem estima veniturile directe încasate de structurile de cazare ce au

fost generate de turiștii sosiți în regiunea studiată.

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

50000

55000

60000

Curent electric

Apă / Canalizare

Gaz/Lemne

Cablu TV

Internet

Produse de curăţenie

Promovare

LEI / AN

49

Pentru anul 2016 veniturile generate de turiști în Depresiunea Neamțului (cu excepția

turiștilor cazați în hotelurile din Stațiunea Bălțătești – turiști pentru tratament) sunt de peste

7,2 milioane LEI. Dacă adăugăm și numărul de zile petrecute de turiști pentru tratement la

Bălțătești (circa 57.000 zile) suma veniturilor se ridică 10 milioane LEI. Pentru stațiunea

Bălțătești calculul s-a făcut prin înmulțirea numărului de nopți de cazare petrecute de turiști

cu suma de 50 RON – sumă percepută pe zi, pe baza trimiterii de către medicii de familie

pentru tratament, Stațiunea Balneo-climaterică Bălțătești având contract cu Casa Națională de

Asigurări de Sănătate).

Cifra de afaceri realizată de structurile de cazare din aria studiată a avut fluctuaţii, dar

în general prezintă o evoluţie pozitivă, faţă de anul 2005 aceasta dublându-şi valoarea. Acest

lucru a fost posibil ca urmare a creşterii numărului de unităţi de cazare, a cererii tot mai

crescute de servicii turistice din partea turiştilor, dar şi datorită unor scumpiri ale preţurilor ce

au survenit în această perioadă.

Figura 31. Evoluţia cifrei de afaceri realizate de structurile de primier turistică din Depresiunea Neamţului în perioada 2005 – 2015

Sursa datelor: Camera de Comerț și Industrie Neamț

Cele mai spectaculoase evoluţii ale cifrei de afaceri o au unităţile care, pe lângă

serviciile de cazare oferă şi masa în cadrul propriilor restaurante. Valoarea cifrei de afaceri ale

acestor unităţi nu este generată doar de către turiştii sosiţi şi cazaţi, la ea contribuind şi

populaţia locală care realizează activităţi de recreere şi iau masa la restaurantele din zonă.

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

14000000

16000000

18000000

20000000

LE

I

50

Figura 32. Evoluţia profitului general al structurilor de cazare din Depresiunea Neamţului în perioada 2005 – 2015

Sursa datelor: Camera de Comerț și Industrie Neamț

Cel mai important pentru orice societate comercială, în cazul nostru unitate de cazare,

este profitul general realizat la finalul unui an financiar. Profitul general realizat a atins un

maxim în anul 2014 (Figura 102), acesta fiind de peste 1,1 mil LEI pentru întreg teritoriul

Depresiunii Neamţului.

Procente importante din profitul realizat de unităţile comerciale din turism, sunt

reinvestite la rândul lor, ele susţinând şi alte domenii de activitate, aşa cum sunt construcţiile,

secţii de croitorie (care realizează lenjeria necesară camerelor de cazare), producătorii de

produse alimentare, ș.a.

Structurile de cazare, precum şi celelalte activităţi conexe industriei turistice cotizează

lunar către bugetele locale ale localităţilor de pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea,

importante unităţi monetare (taxe). Aceste taxe provin din taxele pe profit, TVA, taxe plătite

pentru angajaţi.

Aceste taxe sunt singurele investiții pe care le poate genera activitatea turistică în

teritoriu. Prin intermediul sumelor ce sunt colectate de la întreprinzătorii din turism, precum și

din colectarea taxelor şi impozitelor din alte domenii de activitate, consiliile locale au putut să

își facă un plan de investiții. La nivelul teritoriului analizat sunt demarate o serie de investiţii

care sunt în desfășurare, și anume: extindere reţea apă potabilă, refacere şi extinderea rețelei

de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate, amenajarea de spații verzi, proiecte de

asfaltare a tuturor străzilor din orașul Tîrgu Neamţ, amenajarea de noi parcări auto, investiţii

de reabilitare a unor şcoli din localitate, dotare cu aparatură nouă a spitalului, ș.a.

Valorile monetare care sunt cheltuite de turişti şi de care poate dispune Depresiunea

Neamţului prin intermediul activităţilor turistice ce se pot organiza, contribuie în acest spaţiu

geografic într-un mod destul de important la dezvoltarea teritorial durabilă a zonei. Acest

lucru este întărit de faptul că evoluţia cererii turistice din zonă şi încasările din turism sunt din

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

LE

I

51

ce în ce mai mari iar previzionarea cererii turistice din anii ce vor urma este una optimistă,

ceea ce face ca importanţa turismului din zonă să capete o nuanţă şi mai pronunţată, cu un

impact constant pozitiv asupra gradului de satisfacţie şi a stării de bine a populaţiei locale.

CONCLUZII

Rezultatele analizelor ce au fost făcute pe parcursul elaborării acestui studiu asupra

aspectelor fenomenului turistic din Depresiune Neamţului, scot în evidenţă o serie de aspecte

definitorii prin care este confirmată imaginea turistică de care se bucură aria analizată, în

special la nivel naţional ca urmare a unei promovări din ce în ce mai intense a potenţialului

turistic local, ce este definit prin diversitate şi multiculturalism. În ansamblu, s-a demonstrat

de mai multe ori că potenţialul turistic, atât cel natural, dar mai ales cel antropic reprezentat

de elementele cultural istorice şi religioase ce este deţinut de spaţiul geografic al Depresiunii

Neamţului, sunt oportunităţi de dezvoltare a sistemului teritorial local, ca urmare a faptului că

anual acestea atrag fluxuri important de turişti care aduc un aport monetar semnificativ în

zonă prin intermediul tuturor cheltuielilor realizate în scopul petrecerii sejurului.

Datorită prezenţei acestor atracţii, fluxurile turistice au avut creşteri constante, fapt ce

a dus la o explozie a construcţiilor ce au ca destinaţie oferirea de servicii de cazare turiştilor

sosiţi în Depresiunea Neamţului. Din punct de vedere economic, se distinge faptul că turismul

oferă reale posibilităţi de dezvoltare întreprinzătorilor din zonă care au investit în baze de

cazare şi restaurante. Ca urmare a cererii crescânde din partea fluxurilor turistice din zonă,

baza materială de cazare a crescut atât din punct de vedere numeric cât şi calitativ, ceea ce a

dus la o dezvoltare a ramurilor conexe din zonă, precum cea a construcţiilor. Gradul de

acoperire al necesarului infrastructurii turistice de cazare acoperă necesităţile cererii turistice

actuale, acesta având un grad de dotare diferit de la un structură de cazare la alta, el

reflectându-se în preţul solicitat pentru oferirea serviciilor de cazare. Din datele statistice cu

privire la numărul de unităţi şi locuri de cazare corelate cu evoluţia cererii turistice şi gradul

de ocupare al structurilor de cazare se poate concluziona că ipoteza ce implică infrastructura

turistică este confirmată în totalitate ca urmare a faptului că nivelul mediu de ocupare al

locurilor de cazare pentru anul 2016 a scăzut de la peste 80% în anul 2008 la 69,3% în 2016

cu fluctuaţii sezoniere, pe fondul unei creşteri numerice a locurilor de cazare.

Depresiunea Neamţului este parte integrată a unui sistem turistic complex, această arie

fiind poziţionată în cadrul sistemului în zona de destinaţie turistică, fapt determinat de

numeroasele atracţii turistice regăsite la nivelul spaţiului geografic analizat dar şi ca urmare a

52

a prezenţei unei importante şi apreciabile infrastructuri de primire turistică. Acest lucru este

generat şi de o bună accesibilitate a teritoriului.

Ca urmare a creşterii fluxurilor turistice şi a numărului de înnoptări ale turiştilor în

zona Depresiunii Neamţului, valorile încasărilor directe din turism şi a profitului general al

tuturor agenţilor economici implicaţi în acest sistem au înregistrat creşteri semnificative faţă

de anul de referinţă

Cu toate că în perioada 2005 – 2015 evoluţia numărului de salariaţi a fost una pozitivă,

cu o creşrere remarcabilă a angajaţilor în acest domeniu, ponderea acestora din populaţia

activă de la nivelul întregii depresiuni este una foarte redusă, aceasta fiind de aproximativ

2%.

Faptul că, majoritatea angajaţilor din structurile cu funcţie de cazare turistică aparţin

unităţilor administrativ teritoriale suprapuse Depresiunii Neamţului, scoate în evidenţă că

teritoriul analizat tinde să funcţioneze ca un sistem teritorial.

Majoritatea patronilor unităţilor de cazare au ca principal domeniu de activitate altul

decât turismul (comerţ, construcţii, transport persoane, exploatare forestieră) (Anexa1),

bugetul familial rezultat din turism având un procent cuprins între 20 şi 40%. Totodată, cei

mai mulţi din patronii chestionaţi sunt tineri, au vârsta cuprinsă între 36 – 55 ani, prin acest

fapt turismul contribuind la stabilizarea demografică a teritoriului, astfel diminuând-se

procesul de migraţie.

Transformarea teritorială a zonei analizate a fost influenţată şi de absorţia de fonduri

europene nerambursabile, astfel multe dintre strucurile de cazare au fost construite, dotate sau

modernizate prin intermediul acestora. Acest lucru atrage în sine creşterea numărului de

efecte pozitive asupra altor ramuri economice (exemplu: construcţia unei structuri de cazare

va genera venituri pentru depozitele de materiale de construcţie de unde se aprovizionează cât

şi pentru personalul angajat în acestea, pentru firmele de construcţie, pentru producătorii

locali de mobilier şi tâmplărie, ş.a.)

Toate acestea conduc la concluzia că această ipoteză este parţial confirmată.

Ca urmare a creşterii fluxurilor turistice şi a numărului de zile petrecute de turişti în

zona Depresiunii Neamţului, valorile încasărilor directe din turism şi a profitului general al

tuturor agenţilor economici implicaţi în acest sistem precum şi a altor domenii de activitate

conexe sistemulul turistic local, au dus la încasări substanţiale către bugetul local al unităţilor

administrativ teritoriale prin intermediul taxelor pe profit, TVA, taxe plătite pentru angajaţi,

taxe.

53

Sumele provenite din aceste taxe reprezintă singurele investiţii, în spaţiul public, pe

care termen lung ce sunt realizate de către aceste unităţi comerciale. Ca urmare a colectării

acestor taxe şi realizării unui buget general, autorităţile locale au potut să realizeze planuri de

investiţii şi implementare a acestora în spaţiul public. La nivelul teritoriului analizat sunt

demarate o serie de investiţii care sunt în desfășurare, și anume: extindere reţea apă potabilă,

refacere şi extinderea rețelei de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate, amenajarea de

spații verzi, proiecte de asfaltare a tuturor străzilor din orașul Tîrgu Neamţ, amenajarea de noi

parcări auto, investiţii de reabilitare precum şi de dotare corespunzătoare a şcolilor, dotare cu

aparatură medicală nouă a spitalului din Tîrgu Neamţ ș.a.

Autorităţile locale ale unităţilor administrativ teritoriale, în care este prezent

fenomenul turistic, realizează planuri şi strategii de dezvoltare locală care implică şi turismul.

Promovarea potenţialului turistic se face prin participarea, cu diferite tematici, în

fiecare an, la Târgul de Turism ce se desfăşoară la Romexpo, Bucureşti. De asemenea, în

planurile şi strategiile de dezvoltare a localităţilor există proiecte ce au ca scop creşterea

duratei sejurului turiştilor. Dintre proiectele ce se doresc a fi realizate în acest scop se numără

reabilitarea Parcului „Cetate” şi a Staţiunii Băile Oglinzi – acest lucru putându-se realiza după

ce pachetul majoritar a fost cumpărat de autorităţile locale ale oraşului Tîrgu Neamţ de la SIF

Transilvania, realizarea unui sat de vacanţă în cartierul Blebea. Realizarea acestor investiţii va

fi posibilă cu ajutorul accesării fondurilor europene. Un proiect ce a fost implementat în

scopul atragerii unui număr cât mai mare de turişti este „Reabilitarea Monumentului Istoric

Cetatea Neamţului”, ce a avut o valoare totală de aproximativ 3 milioane euro şi s-a

desfăşurat în perioada 2007-2009.

Depresiunea Neamţului poate fi considerată un model de sistem teritorial, ce tinde a se

încadra în definiţia acestuia, în ciuda minusurilor existente în jurul ei. De asemenea, teritoriul

cercetat a contribuit şi contribuie la conturarea termenului de impact prin toate influenţele pe

care le are asupra tuturor componentelor sistemului (mediu natural, mediu socio-cultural şi

mediu economic).

Cercetarea geografică a fost în mare parte îngreunată de concepţiile învechite ale

persoanelor chestionate – cu funcţie de conducere în cadrul unităţilor de cazare – care

consideră că, oferirea informaţiilor cu caracter economic din cadrul structurilor respective de

cazare, reprezintă un pericol în ceea ce priveşte adevărata realitate din interiorul acestora.

Totodată, au suspiciunea că informaţiile pot fi divulgate autorităţilor şi vor fi monitorizate în

detaliu.

54

BIBLIOGRAFIE

1. Armaş, I., 2006, Teorie şi meodologie geografică, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti;

2. Băltărețu, A., 2004, Turismul internaţional. De la teorie la practică, Editura Szlvi,

Bucureşti;

3. Bâc, P,. D., 2013, Turismul și dezvoltarea durabilă. Realități. Provocări.

Oportunități, Editura Economică, București;

4. Bârsan, M., 2015, Curs anul II. Analiza economico – financiară, Univ. Ștefan cel

Mare Suceava, Facultatea de Științe Economice și Administrative;

5. Bertalaffy, L., 1957, General sistems theory, G. Brazilier, New York;

6. Bulai, M., 2009, Considerații asupra studiului fenomenului turistic rural în

România, în „Turismul Rural Românesc în contextul dezvoltării durabile.

Actualitate şi perspectivă”, vol. XVIII, Iaşi

7. Bulai, M., 2011, Impactul crizei economice asupra cererii turistice în Moldova, în

”Turismul Rural Românesc în contextul dezvoltării durabile. Actualitate şi

perspectivă”, vol. XXIV

8. Bulai, M., 2013, Accesibilitate şi turism. Studiu de caz: Regiunea Moldovei,

Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;

9. Cândea, M., Cimpoieru, I., Bran, F., 2006, Organizarea, amenajarea şi dezvoltarea

durabilă a spaţiului geografic, Editura Universitară, Bucureşti;

10. Chelcea, S., 2001, Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative şi

calitative, Editura Economică, Bucureşti;

11. Chiriac, D., Swijewski, C., 1978, Funcţia turistică, factor de dezvoltare a unor

aşezări rurale din Moldova, Analele Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi

12. Ciangă, N., 1998, Turismul din Carpaţii Orientali - Studiu de geografie umană,

Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

13. Ciangă, N., 2001, România. Geografia turismului (Partea întâi), Editura Presa

Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

14. Ciangă, N., Dezsi St., 2007, Amenajare turistică, Presa Universitară Clujeană,

Cluj-Napoca;

15. Coteţ, P., 1965, Piemonturile de acumulare şi importanţa studiilor lor, în Probleme

de geografie, Bucureşti;

55

16. Groza, O., 2000, Geografia industriei, Editura Universităţii „Alexandru Ioan

Cuza”, Iaşi;

17. Ianoş, I., 2000, Sisteme Teritoriale, Editura Tehnică, Bucureşti;

18. Ielenicz, M., 2006, România – potenţial turistic, Editura Universitară, Bucureşti;

19. Ionac, N., 1998, Clima şi comportamentul uman, Editura Enciclopedică, Bucureşti;

20. Iordache, C., M., 2005, Efectul multiplicator al turismului, Universitatea

Constantin Brâncoveanu, Facultatea Management Marketing în Afaceri

Economice, Rm. Vâlcea, Analele Facultății de Economie Oradea;

21. Kotler, P., 2004, Opinion pieces:Where is place branding heading, în Place

Branding and Public Diplomacy, vol. 1;

22. Kuhn, T., S., 1974, Second Thoughts on Paradigms. In F. Supp, The Structure of

Scientific Theories (pp. 459-482). Urbana: University of Illinois Press;

23. Leiper, N., 2004, Tourism Management (3rd ed.). Elsternwick: Pearson Education

Australia;

24. Luca, G., 2008, Tg. Neamţ. Monografie, Editura Constantin Matasă, Piatra Neamţ;

25. Martiniuc, C., 1950, Date geomorfologice în legătură cu Subcarpaţii Româneşti, în

Lucrarea Institutul de Cercetare Geografică al RPR, Bucureşti ;

26. Minciu, R., 2004, Economia turismului, Ediţia a III-a, Editura Uranus, Bucureşti;

27. Minciu, R., Popescu, D., Pădurean, M., Hornoiu, R., 2007, Economia turismului.

Aplicaţii şi studii ce caz, Editura Uranus, Bucureşti;

28. Muntele, I., 2000, Geografia turismului, Editura Universităţii Alexandru Ioan

Cuza, Iaşi;

29. Muntele, I., Iaţu, C., 2006, Geografia turismului. Concepte, metode şi forme de

manifestare spaţio – temporală , Editura Sedcom Libris, Iaşi;

30. Neacşu, N., 1999, Turism şi dezvoltare durabilă, Editura Expert, Bucureşti;

31. Păcurar, A., 2009, Turism internaţional, Editura Universitară Clujeană, Cluj

Napoca;

32. Unguranu, I., B., 2005, Geografia mediului, Editura Universităţii „Alexandru Ioan

Cuza”, Iaşi;