i.motivatie lucrare viata si invatatura lui gheron iosif isihastul

27
1 Motivație Într-un interviu despre Noua sinteza monastică athonită. Monahismul athonit astăzi 1 , ieromonahul Macarie Simonopetritul 2 identifica 3 factori principali ce au dus la reînvierea din anii 70 ai secolului trecut a monahismului atonit. Văzut mai ales ca pe o minune a Maicii Domnului, …. mai ales că între anii 1963 si 1968 se considera că monahismul nu mai are nici un viitor - în Grecia si în Ortodoxie în general - și că "ar trebui găsite acum noi forme de spiritualitate" 3 , din punct de vedere uman, viețuirea monahală atonită contemporană este rezultatul: 1. reluării studiilor patristice (ca mișcare de fond), 2. a prezenței în Sfântul Munte a unor părinți duhovnicești și oameni ai lui Dumnezeu cu experiența rugăciunii și a vieții ascetice (dintre care cea mai de seamă a fost cea a Părintelui Iosif Isihastul care, fără măcar să aibă un adevărat îndrumător, a regăsit din propria-i experiență firul tradiției isihaste) 3. venirea pe Sfântul Munte a unor comunități de monahi care se formaseră deja în exteriorul Muntelui Athos, în alte mănăstiri, și care, având adesea o solidă formație intelectuală, vroiau să regăsească în practică aceste izvoare ale tradiției monastice . Influența Cuviosului Gheron Iosif Isihastul este descrisă de ieromonahul atonit ca o lucrare de providență a lui Dumnezeu, totul petrecându-se într-o manieră cu totul spontană, fără nici un fel de program, prin ucenicii săi (puțini la număr), care s-au risipit în tot Sfântul Munte, adunând în jurul lor un număr de ucenici și, încetul cu încetul, au creat comunități care au devenit mănăstiri, intrând în mănăstiri cenobitice 4 . Viața și învățăturile sale au ajuns astfel cunoscute mai ales în mediul monahal ortodox, dar bucurându-se de o receptare puternică și în viața laică 5 . Prin intermediul traducerilor făcute începând cu deceniul al nouălea al secolului trecut 6 , și creștinii ortodocși români au intrat în contact cu viața și învățătura renumitului Stareț atonit. Viața sa a fost consemnată de ucenicii săi (la diferite intervale de timp) 7 , fapt pentru care aceste lucrări se completează reciproc, dar care conțin și o serie de date inexacte sau aparent 1 http://www.nistea.com/monahismul_athonit.html 2 Cunoscut prin studiile sale, mai ales prin Triodul explicat. Mistagogia timpului liturgic, traducere diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 2000, 559 pg. 3 http://www.nistea.com/monahismul_athonit.html 4 Ibidem 5 A se vedea Protopresbiter Stefanos Anagnostopoulos, Rugăciunea în lume, traducere de Preot Constantin Coman și Garoafa Coman, Editura Bizantină, București, 2009, 347 pg. 6 A se vedea Bibliografia de la sfârșit 7 Prima fiind cea a monahului Iosif, la scurt timp (trei ani) de la moarte Starețului, ca urmare a rugăminții creștinilor de a cunoaște nevoința și învățătura harsimaticului povățuitor. Lista completă cu scrierile ucenicilor este cuprinsă în Bibliografie

Upload: cristian-ovidiu-groza

Post on 01-Dec-2015

133 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

un Grigorie Palama al sec XX

TRANSCRIPT

Page 1: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

1

Motivație

Într-un interviu despre Noua sinteza monastică athonită. Monahismul athonit astăzi1,

ieromonahul Macarie Simonopetritul2 identifica 3 factori principali ce au dus la reînvierea din anii

70 ai secolului trecut a monahismului atonit. Văzut mai ales ca pe o minune a Maicii Domnului, ….

mai ales că între anii 1963 si 1968 se considera că monahismul nu mai are nici un viitor - în Grecia

si în Ortodoxie în general - și că "ar trebui găsite acum noi forme de spiritualitate"3, din punct de

vedere uman, viețuirea monahală atonită contemporană este rezultatul:

1. reluării studiilor patristice (ca mișcare de fond),

2. a prezenței în Sfântul Munte a unor părinți duhovnicești și oameni ai lui Dumnezeu cu

experiența rugăciunii și a vieții ascetice (dintre care cea mai de seamă a fost cea a

Părintelui Iosif Isihastul care, fără măcar să aibă un adevărat îndrumător, a regăsit din

propria-i experiență firul tradiției isihaste)

3. venirea pe Sfântul Munte a unor comunități de monahi care se formaseră deja în

exteriorul Muntelui Athos, în alte mănăstiri, și care, având adesea o solidă formație

intelectuală, vroiau să regăsească în practică aceste izvoare ale tradiției monastice .

Influența Cuviosului Gheron Iosif Isihastul este descrisă de ieromonahul atonit ca o lucrare

de providență a lui Dumnezeu, totul petrecându-se într-o manieră cu totul spontană, fără nici un fel

de program, prin ucenicii săi (puțini la număr), care s-au risipit în tot Sfântul Munte, adunând în

jurul lor un număr de ucenici și, încetul cu încetul, au creat comunități care au devenit mănăstiri,

intrând în mănăstiri cenobitice4.

Viața și învățăturile sale au ajuns astfel cunoscute mai ales în mediul monahal ortodox, dar

bucurându-se de o receptare puternică și în viața laică5.

Prin intermediul traducerilor făcute începând cu deceniul al nouălea al secolului trecut6, și

creștinii ortodocși români au intrat în contact cu viața și învățătura renumitului Stareț atonit.

Viața sa a fost consemnată de ucenicii săi (la diferite intervale de timp)7, fapt pentru care

aceste lucrări se completează reciproc, dar care conțin și o serie de date inexacte sau aparent

1 http://www.nistea.com/monahismul_athonit.html

2 Cunoscut prin studiile sale, mai ales prin Triodul explicat. Mistagogia timpului liturgic, traducere diac. Ioan I. Ică jr.,

Editura Deisis, Sibiu, 2000, 559 pg. 3 http://www.nistea.com/monahismul_athonit.html

4 Ibidem

5 A se vedea Protopresbiter Stefanos Anagnostopoulos, Rugăciunea în lume, traducere de Preot Constantin Coman și

Garoafa Coman, Editura Bizantină, București, 2009, 347 pg. 6 A se vedea Bibliografia de la sfârșit

7 Prima fiind cea a monahului Iosif, la scurt timp (trei ani) de la moarte Starețului, ca urmare a rugăminții creștinilor de

a cunoaște nevoința și învățătura harsimaticului povățuitor. Lista completă cu scrierile ucenicilor este cuprinsă în

Bibliografie

Page 2: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

2

contradictorii. Acest lucru va fi prezentat și analizat în prima parte a prezentei teze de doctorat, din

care acum prezint, pe scurt, cele mai importante evenimente din biografia Starețului .

Cuviosul Iosif Isihastul s-a născut în anul 1898 (sau 1897)8 în satul Levskes din Paros

9, o

insulă din cadrul arhipelagului Cicladelor. Mama sa se numea Maria ( născută Rangusi, + ), iar tatăl

său a fost Gheorghe Kottis (al doilea soţ al mamei sale10

), un ţăran neînvăţat11

. A fost al şaselea

copil al familiei, greu încercată prin pierderea primilor trei şi prin moartea tatălui în 1907 (avea doar

40 ani).

Fiind un adevărat om al lui Dumnezeu... cu un înnăscut simţ al păcătoşeniei şi al prihănirii de

sine 12

(trăsături moștenite de viitorul Stareţ, pe care le va cultiva toată viaţa sa), mama sa se

învrednicise de mai multe vederi duhovniceşti, mai ales când mergea la biserică, cea care a rămas

memorabilă fiind cea care a avut loc la puţin timp după naşterea tânărului Francisc (numele de botez

al lui Gheron Iosif), atunci când i s-a arătat îngerul Domnului care a scris numele pruncului pe o

tăbliţă, spre neliniştea mamei care credea că şi acest nou născut va fi luat de Dumnezeu. Dezlegarea

acestei vedenii13

a venit mai târziu, atunci când tânărul Francisc a ajuns monah la Sfântul Munte

Athos, fiind primit de Domnul în tagma îngerilor Săi pământeşti 14

.

În 1904 începe şcoala, sub îndrumarea Sofiei Kandiotis (mama mitropolitului Augustin al

Florinei, + 2010), fiind foarte isteţ...întotdeauna era premiant15

. Este nevoit să întrupă studiile

imediat după terminarea clasei a patra primare datorită morţii tatălui său, pentru a putea astfel să îşi

ajute mama şi fraţii rămaşi în viaţă. Fiind o perioadă de mare sărăcie, în 1914 este trimis de mama

sa , împreună cu fratele său mai mic, Leonard, la Atena, pentru a găsi ceva de lucru. Fiind sătul de

atâta sărăcie şi mizerie16

, tânărul Francisc şi-a dorit ori să se îmbogăţească, ori să moară17

. A lucrat

astfel la minele din Lavrio (orăşel din sud-estul provinciei Atiica, Grecia), apoi ca bucătar şi brutar

8 Studiul nostru va încerca să clarifice şi această problemă. Arhimandritul Efrem Filotheitul, în cartea sa Stareţul meu

Iosif Isihastul, traducerea din limba greacă de Ieroschim. Ştefan Nuţescu, Ed. Evanghelismos, Bucureşti, 2010, pg. 17,

datează nașterea Starețului în 1897, la fel și inscripția de pe frontispiciul casei natale a Cuviosului, unde stă scris : Aici

s-a născut Gheron Iosif Isihastul (1897-1959), a se vedea

http://www.agiosarsenios.com/images/Agioi&Gerontes/G.Iosif/1.jpg. Totuși, pe piatra mormîntului său de la Nea Skiti,

stă scris anul nașterii 1898, http://calindragan.files.wordpress.com/2010/02/interiorul-chiliei-care-adaposteste-

mormantul-parintelui-iosif.jpg, iar în volumul Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία,

I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, dedicat Simpozioanelor de la Atena (2004) și Limassol(2005), părerile sunt

împărțite. 9 Loc în care şi-au desfăşurat activitatea duhovnicească Cuvioşii Arsenie Aghioritul (1800 - 1877), precum şi renumitul

Stareţ al zilelor noastre , Filothei Zervakos (1884 - 1980) 10

Primul soţ a fost Leonard Zumis, refugiat din Odesa, mort la vîrsta de 20 ani, cu care a avut 2 copii: Mihail şi un

prunc mort nebotezat, Arhimandritul Efrem Filotheitul , op. cit., pg.17. 11

Si acesta a murit la vârsta de 40 ani, împreună având 9 copii, Ibidem 12

Ibidem, pg. 18 13

Nu e vorba de o predestinaţie, ci mai mult de o mângâiere adusă de Dumnezeu mamei Cuviosului Stareţ, atât de

încercată (la momentul vedeniei) prin moartea a mai multor copii de ai săi precum şi a primului soţ (care aveau să nu

fie singurele). 14

Arhimandritul Efrem Filotheitul , op. cit., pg.18 15

Ibidem, pg. 20 16

Ibidem, pg. 22 17

Ibidem

Page 3: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

3

în casele boiereşti din Pireu18

. În 1915 s-a înrolat, făcând stagiul militar timp de 2 ani la Marină,

apoi, dovedind calităţi de bun negustor a reuşit să strângă o avere însemnată, fapt pentru care

mătuşa sa Alexandra l-a logodit, Cununia nemaivând loc din pricina schimbărilor survenite în viaţa

lui Francisc.

Astfel, deşi era pe drumul dorit de el, acela de a duce o viaţă decentă din punct de vedere

material, printr-un vis, viaţa sa va lua o altă turnură, decisivă. În acest vis, o rază de har trimis de

Dumnezeu pentru a-l atrage la Sine19

, Francisc se vede pe sine trecând pe lângă un palat, fiind luat

de doi ofiţeri, mai mult forţat (Francisc neînţelegând motivul pentru care era silit să intre), pentru a

fi dus înaintea împăratului. Fiind îmbrăcat într-un veşmânt alb şi preţios ei i-au spus : De acum

înainte vei sluji aici, apoi l-au dus pentru a se închina împăratului20

.

După acest vis starea sa lăuntrică s-a schimbat atât de mult încât, mărturisea el mai târziu, nu

mă mai preocupa nimic din cele ce se aflau pe pământ, dar nici nu ştiam ce înseamnă ceea ce

văzusem şi nici ceea ce trebuie să fac.... Auzeam mereu înlăuntru meu acea poruncă.. „De acum

înainte vei sluji aici!”21

.

Deşi crescut într-o familie evlavioasă, se pare că primul contact cu vieţile Sfinţilor a avut loc

acum, când a primit cartea Noul Ekloghion (Viețile Sfinților din vechime)22

a Sfântului Nicodim

Aghioritul, rămânând uimit de modul de vieţuire a Sfinţilor, Cuvioşilor şi Mucenicilor descrişi de

savantul aghiorit.

Primul pas în noua direcţie a fost acela de a se spovedi, căutând apoi locuri şi oameni care să-i

întărească cele citite. Visul, dar şi cartea Sfântului Nicodim, l-au schimbat atât de mult, încât a

început să dea milostenie economiile sale, dorind să plece în Sfântul Munte. Prima încercare a fost

zădărnicită de incursiunile militare din Balcani, precum şi de izbucnirea în 1918 a epidemiei gripei

spaniole în toată Grecia.

Francisc a exploatat întârzierea pentru a-şi verifica chemarea pentru viaţa monahală23

,

încercând să pună în practică ad literam ceea ce citise, astfel că a început să postească mult

(mâncând o dată la două zile, după ceasul al nouălea24

), să privegheze noaptea stând în copaci,

îmbrăcat simplu şi făcând milostenie săracilor.

În 192125

, cu ajutorul monahului atonit Onufrie din Karyes, a intrat în Sfântul Munte, acesta

fiind de curând eliberat de sub ocupația turcă.

18

Ibidem 19

Ibidem, pg. 25 20

Ibidem 21

Ibidem 22

Vezi P. ELIA CITTERIO, Nicodim Aghioritul, Personalitatea — opera — învățătura ascetică și mistică cu

traducerea Vieții sale și a Prologurilor la scrierile duhovnicesti, Ed. Deisis, Sibiu, 2001. 23

Arhimandritul Efrem Filotheitul, op. cit., pg. 27 24

Ibidem 25

Nu inainte de a se ocupa de cele necesare surorii sale, Erghina, şi de a da restul banilor ca milostenie celor săraci,

Ibidem, pg. 28

Page 4: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

4

În perioada aceea, în Athos de nevoiau cinci mii de monahi, jumătate fiind greci (restul fiind

ruşi, români, bulgari, sârbi şi georgieni)26

.

Regula de urmat pentru oricine doreşte să devină monah este aceea de a găsi persoana şi locul

potrivit, astfel că Francisc a început să caute locul dar mai ales omul care să fie apropiat de idealul

cunoscut de el din cărţi. Şi-a dat repede seama că realitatea găsită în Sfântul Munte la începutul

secolul XX era cu mult diferită de cea aşteptată, întrucât adevăraţii povăţuitori ai lucrării minţii se

împuţinau din ce în ce mai mult27

.

Monahi îmbunătăţiţi existau (chiar dacă numărul lor era foarte mic), ca de exemplu Ignatie

Katunakiotul, Sava Duhovnicul, Calinic Isihastul, Daniil Katunakiotul şi Daniil Isihastul (cel de la

care va prelua rânduiala isihastă), dar, deşi aceştia ajunseseră la mari experienţe duhovniceşti, din

diferite motive28

nu transmiteau şi altora bogăţia duhovnicească.

Majoritatea părinţilor atoniţi din acea vreme se limitau la slujbele tipiconale, dând o deosebită

importanţă lucrului de mână, putând astfel să înveţe pe alţii numai cu cuvântul „din cărţi”, dar

puţini erau cei pregătiţi să-şi dea şi viaţa pentru adeverirea Evangheliei29

.

Râvna l-a determinat să caute în tot Sfântul Munte, pas cu pas30

, oameni duhovniceşti, care să

îi descopere din experienţă proprie modul de dobândire a rugăciunii curate şi prin ea harul Duhului

Sfânt. Acea persoană avea să nu o găsească niciodată31

, majoritate părinţilor îmbunătăţiţi fiind la

apusul vieţii lor pământeşti.

A ascultat de sfaturile date de mai mulţi părinţi atoniţi, de la care a avut mult folos, mai ales

de la Stareţul Daniil (+1929) de la Katunakia (care întreţinea corespondenţă cu Sfântul Nectarie al

Pentapolei , + 1920), în obştea căruia a deprins primele noime monahale. De aici, cu binecuvântarea

acestuia, a trăit ca şi „kaviot”(mirean găzduit) la Chilia Sfântul Ioan Botezătorul din apropierea

Marei Lavre, întrucât nu dorea să devină monah până nu avea siguranţa că acel Stareţ este omul lui

Dumnezeu, capabil să îl facă şi pe el părtaș vieţii dumnezeieşti. Îşi petrecea vremea rostind cu voce

tare rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă”, studiind cărţi duhovniceşti, postind şi

priveghind îndelung, păstrând legătura cu stareţul Daniil, de la care primea sfaturile cuvenite.

În această stare a fost învrednicit să primească darul rugăciunii neîncetate. Astfel, într-o seară,

după înfruntarea unei ispite32

, care i-a cauzat multă durere sufletească, privind spre bisericuţa

Schimbării la faţă de pe vârful Atonului l-a rugat pe Domnul Hristos să se schimbe la faţă şi în

sufletul său. Şi în timp ce se ruga astfel cu durere, a venit dinspre bisericuţă o „suflare”, un vânt

subţire, plin de bună mireasmă. Atunci sufletul său s-a umplut de bucurie, de luminare şi de

26

Ibidem, pg. 31 27

Ibidem, pg. 32 28

Se potrivesc cuvintele Sfântei Singlitichia (02 noiembrie) : Opaițul luminează, dar își arde buzele. 29

Arhimandritul Efrem Filotheitul, op. cit., pg. 33 30

Ibidem, pg. 35 31

Ibidem 32

Ibidem, pg. 40

Page 5: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

5

dragoste dumnezeiască, iar dinlăuntru a început să izvorască neîncetat Rugăciunea cu atâta

uşurinţă, încât se gândea: „Acesta este Raiul, alt Rai nu-mi trebuie”. Şi vedea rostindu-se

Rugăciunea înlăuntrul său cu o exactitate matematică, întocmai ca un ceas. Şi lucru minunat era că

rugăciunea se săvârşea de la sine, fără vreo strădanie din partea sa. De atunci rugăciunea.... nu a

încetat să se rostească înlăuntrul său până la ultima sa suflare33

. Unul din ucenicii şi biografii săi

notează că s-a învrednicit această mare harismă prin 192134

. În această perioadă s-a învrednicit de

mai multe vedenii, dar şi de ispite pe măsura lor. Pentru a se verifica în noua etapă duhovnicească,

s-a sfătuit cu acelaşi stareţ Daniil, care i-a rânduit ca împreună nevoitor pe monahul Arsenie

(+1983)35

, pentru a nu cădea în înşelare sau în nepăsare, sau ca diavolul să-i facă rău sau să-şi

piardă minţile36

.

Arsenie, deşi avea 10 ani de monahism, văzând măsura la care ajunsese mireanul Francisc, l-a

silit pe acesta să-i fie Stareţ37

(chiar dacă acesta era încă laic), lucru care s-a păstrat până la sfârşit.

Trebuie menţionat faptul că deşi tânărul pustnic trăia în ascultare de duhovnic, se ruga, plângea şi

se nevoia, cu toate acestea războiul38

nu contenea39

. Intrase în etapa a doua a vieţii duhovniceşti,

cea a iluminării, caracterizată de cuptorul dumnezeieştii părăsiri40

(adică „părăsirea”, de către harul

Duhului Sfânt a nevoitorului pentru o anumită perioadă de timp, cu scop pedagogic41

). Este

perioada cea mai grea de suportat, lucru dovedit şi de cuvintele Cuviosului Iosif: Dacă este să aflaţi

Harul şi apoi să-l pierdeţi, atunci mai bine să vă rugaţi nu pentru dobândirea Harului, ci a

experienţei, fiindcă omul, de unul singur, nu poate să sufere părăsirea de către acesta42

.

Pe lângă ispitele primite de la unii monahi, (care îl considerau „rătăcit” pentru faptul că se

dedicase în întregime lucrării rugăciunii minţii, fiind foarte tânăr şi în felul lui un caz unic în acea

vreme), cea mai grea lovitură a primit-o de la diavoli, care timp de 8 ani l-au chinuit cu războiul

trupesc. În lupta cu gândurile a ales să facă răbdare faţă de învinuirile pricinuite de monahi, şi de a-

şi pedepsi trupul cu un lemn (băţ, nuia), mai ales coapsele. Explicaţia acestui fapt oricât de

înfricoşător ar suna, ... nu este un caz unic în scrierile ascetice. Patericele şi Scara Sfântului Ioan

Sinaitul sunt pline de astfel de nevoinţe ascetice, prin care trupul, care este biserica Sfântului Duh,

nu este pedepsit, ci este supus minţii stăpânitoare. Ascetismul ortodox nu este ucigător de trup, ci

33

Ibidem, pg. 41 34

Ibidem 35

Detalii legate de viaţa sa găsim în toate scrierile legate de Starețul Iosif Isihastul, precum și în cartea Monahul Iosif

Dionisiatul, Bătrânul Arsenie Pustnicul (1886-1983), împreună nevoitorul Starețului Iosif Isihastul, Editura

Evanghelismos, București, 2003 36

Arhimandritul Efrem Filotheitul, op. cit., pg. 42 37

Ibidem, pg. 64 38

Ispitele, mai ales cea trupească, în ciuda faptului că, în lume fiind, nu cunoscuse placerea trupescă 39

Arhimandritul Efrem Filotheitul, op. cit., pg. 46 40

Ibidem, pg. 44 41

A se vedea studiul lui Jean-Claude Larchet, Ζ αγαπε προς ηολ πιεζηολ θαηα ηελ δηδαζθαιηα ηνπ Γεξνληνο Ισζεθ ηνπ

Ηζπραζηνπ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ

Ορος, 2007, pg. 687-704 42

Arhimandritul Efrem Filotheitul, op. cit., pg. 44

Page 6: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

6

de patimi43

. Lucrarea aceasta şi-a arătat roadele, astfel încât, deşi nu împlinise nici măcar 32 de ani,

Stareţul mărturise: am primit în dar curăţia, însă într-o măsură atât de mare, încât să nu mai fac

deosebire între femeie şi bărbat. Nu mai lucra patima întru mine câtuşi de puţin. Cu Harul lui

Dumnezeu, am primit întru simţire darul curăţiei44

. Luptele cu diavolul nu a încetat, dar intrase

acum într-o altă etapă, în care nu puteau să îi mai facă rău decât în exterior, prin oameni sau

întâmplări, lucru ce nu l-a mai putut abate de la calea sfinţeniei.

Trecuseră doi ani de la venirea sa în Sfântul Munte şi un an de când se nevoia cu monahul

Arsenie, când acelaşi stareţ plin de discernământ, Daniil Katunakiotul, le-a atras atenţia că fără

binecuvântarea unui stareţ, nimic nu are izbândă, întrucât pentru a avea harul lui Dumnezeu toată

viaţa voastră, trebuie sa treceţi prin ascultare45

. Urmând sfatul acestuia, au intrat sub ascultarea a

doi bătrâni, Efrem (numit şi Dogarul, întrucât îndeletnicirea sa era confecționare de butoaie) şi

Iosif, fraţi după trup, de la Chilia Buna Vestire, având binecuvântarea ca după moarte acestora să se

nevoiască cum doresc şi unde doresc. În această perioadă Francisc a înţeles că cu cât are cineva

mai multă evlavie faţă de stareţul său, cu atât primeşte mai mult har46

.

La 31 august, în vârstă de 28 de ani, Francisc a fost tuns schimonah47

, în peştera Sfântului

Atanasie, primind numele de Iosif (ca cel al unuia din bătrânii la care intrase în ascultare şi care

adormise întru Domnul).

Pentru o mai mare nevoinţă şi pentru a putea scăpa de griji şi de împrăştiere, care veneau ca

urmare a rucodeliei pe care o făcea bătrânul Efrem48

, cei trei s-au retras la Schitul Sfântului Vasile.

Aceasta avea să fie perioada cu cele mai mari nevoinţe ascetice, dar şi cea care i-a adus şi cele mai

mari biruinţe şi daruri duhovniceşti. Tot acum, la 32 ani va deveni în mod oficial Stareț (recunoscut

ca atare de ceilalți părinți athoniți), ca urmare a morţii bătrânului Efrem, moştenind pentru

ascultarea şi smerenia arătată celor doi, harismele acestora.

Va ieşi pentru scurt timp din Sfântul Munte pentru a o tunde în monahism pe mama sa, Maria,

vizitând şi ajutând duhovniceşte mai multe persoane (pe care le va povăţui ulterior din Sfântul

Munte prin scrisori, ca şi pe mulţi alţii). La întoarcerea lor în Sfântul Munte au aflat de trecerea la

cele veşnice a iubitului lor povăţuitor, stareţul Daniil Katunakiotul (+08.09.1929), ceea ce i-a

determinat la un nou „pelerinaj” prin toată Grădina Maicii Domnului, pentru a găsi un nou

povăţuitor neînşelat în lucrarea duhovnicească, pentru că deşi gustase din harul celor desăvârşiţi,

căuta pe cineva care să-l înveţe cum să-l păstreze şi să-i tâlcuiască taina pedagogiei lui

43

Ibidem, pg. 45 44

Gheron Iosif, Mărturii din viaţa monahală, pg. 167 45

Arhimandritul Efrem Filotheitul, op. cit., pg. 72 46

Ibidem, pg.75 47

Practica atonita nu cunoaște treptele monahismului slav, cel de rasofor și monah, ci doare de schimonah 48

Pentru priceperea sa în a face butoaie era căutat, mai ales toamna, de foarte mulţi călugări dar şi de mireni, care de

cele mai multe ori exploatau bunătatea bătrânului, neplătindu-i corect munca depusă. Înmulțirea comenzilor, și datoria

de a le onora la timp, împuțina timpul dedicat rugăciunii personale.

Page 7: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

7

Dumnezeu49

. După o scurtă perioadă de căutări, vor ieşi pentru a doua oară din Athos, de data

aceasta pentru a întemeia o mănăstire de maici, la Gheroviţa, lângă Zirnovo-Drama (azi Kato

Nevrokopi). Deşi ceilalţi se foloseau de prezenţa, rugăciunile şi sfaturile sale, stareţul Iosif a

constatat că nu mai putea gusta harul contemplaţiei aşa cum o făcuse în Sfântul Munte, de aceea,

pentru „a nu-L pierde ” pe Dumnezeu, la începutul anului 1933 se vor întoarce definitiv în Athos.

Vor relua obişnuitele exerciţii ascetice, încercând chiar o mai mare nevoinţă în înfrânare, priveghere

şi rugăciune, trăind pentru o perioadă de timp ca şi zăvorât.

Neavând la cine să se supună în ascultare desăvârşită, pentru a putea păstra şi înmulţi talanţii

primiţi, Stareţul a trecut prin focul ispitelor (din partea diavolului şi a oamenilor), şi chiar în marile

ispite, cunoştea Harul lui Dumnezeu în chip simţit.50

. Astfel, le spunea mai târziu Stareţul ucenicilor

săi, mai întâi beam întristarea cu butoiul şi abia după aceea îmi dădea Dumnezeu Harul cu

linguriţa51

.

Prin mucenicia sa zilnică de bunăvoie a primit darul de a rămâne neclintit în virtute, dar şi pe

acela de a povăţui şi pe alţii în dobândirea lui. A început astfel să primească ucenici, dar deşi îi

primea pe toţi cei care doreau...isihia şi viaţa duhovnicească... nimeni nu putea să rămână lângă

stareţ dacă nu devenea cu desăvârșire mort pentru această viaţă. Acesta e motivul pentru care

obştea nu a devenit niciodată mare52

. Ca ucenici direcţi ai stareţului Iosif, şi care au rămas în

deplină ascultare faţă de el, îi amintim doar pe (în ordinea întâlnirii lor cu stareţul): părintele

Arsenie, părintele Atanasie53

(fratele după trup a stareţului), ieromonahul Efrem Katunakiotul54

,

monahul Iosif55

, ieromonahul Efrem56

, ieromonahul Haralambie57

. Aceştia au trăit cel mai mult

alături de stareţ, alţi monahi sau mireni păstrând ocazional legătura cu el58

.

Câţiva factori importanţi (clima, greutatea de a-şi procura cele necesare traiului zilnic,

nevoinţele ascetice epuizante – fapt ce a dus la înrăutăţirea stării de sănătate atât a stareţului – care

avea să fie definitivă – cât şi a ucenicilor) au schimbat de câteva ori locul de nevoinţă. Astfel au

plecat în ianuarie 1938 de la Schitul Sfântul Vasile la Schitul Sfânta Ana Mică, iar de aici, după 15

ani, în septembrie 1953 la Noul Schit.

Dacă locul s-a schimbat, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu rânduiala lor zilnică. Stareţul

spunea: Concluzia la care am ajuns după atâţia ani şi după atâta nevoinţă este să găsească cineva

un povăţuitor duhovnicesc, să facă puţină osteneală trupească, precum căratul celor necesare, şi să

49

Arhimandritul Efrem Filotheitul, op. cit., pg. 96 50

Ibidem, pg.121 51

Ibidem 52

Ibidem, pg. 181 53

Ibidem, pg. 133-143 54

Ibidem, pg. 164-181 55

Ibidem, pg. 207-213 56

Ibidem, pg. 213-223 57

Ibidem, pg. 340-355 58

Ibidem, pg. 129-133, 143-164, 204-207, 370-373, 391-397

Page 8: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

8

ţină o rânduială aspră în privinţa rugăciunii şi înfrânării59

, lucru confirmat şi de ucenicii săi: ne-am

păstrat cu acrivie rânduiala noastră, rugăciunea noastră, Liturghiile cele zilnice, mărturisirea

gândurilor, acrivia în păstrarea tăcerii60

.

Ultima mare încercare pentru stareţ avea să fie pricinuită de bolile sale (antrax şi insuficienţă

cardiacă), agravate şi de faptul că nu s-a îngrijit deloc de sănătatea sa, ci şi-a pus nădejdea doar în

ajutorul lui Dumnezeu, deşi avea să spună înainte de a muri: Voiam să mă vindec numai cu

credința. Acum aflu și eu că sunt necesare și medicamentele, și harul61

.

În dimineaţa zilei de 15 august 1959, după obişnuita priveghere de toată noaptea, luând pentru

ultima dată merinde pentru viaţa veşnică62

, a adormit întru Domnul în ziua de prăznuire a Adormirii

Maicii Domnului, aşa după cum primise înştiinţare că se va întâmpla63

.

Ucenicii săi aveau să îşi amintească despre această zi ca de una în care simţeam că prăznuim

Paştele, Învierea, că ne aflăm în Săptămâna Luminată. Nu exista întristare, ci doar bucurie pascală

coborâtă din Cer64

.

Partea a doua a lucrării va trata problema scrierilor Cuviosului Stareţ, precum şi a acelora a

ucenicilor direcţi, ale altor autori, precum şi destinul lor ( a scrierilor) în lumea întreagă.

De la Gheron Iosif ni s-au păstrat şi transmis doar câteva Epistole (110 scrisori)65

şi două

scrieri pentru isihaşti: Trâmbiţa cu zece glasuri66

și Scrisoare către un pustnic isihast67

. Din aceste

scrieri aflăm dorinţa lui de a fi scris alte 3 cărţi, cu următorul conținut: că omul este nimic, că în

toate și peste toate este Dumnezeu, că trebuie să rabzi totul până la moarte68

.

Ucenicii direcţi ai Stareţului au consemnat în scris69

, la rugămintea celor ce dobândiseră

evlavie la Cuvios, mai multe scrieri, în care redau, fiecare după priceperea, timpul petrecut alături

59

Ibidem, pg. 385 60

Ibidem 61

Gheron Iosif, Mărturii din viaţa monahală, pg. 238 62

Monahul Iosif Vatopedinul, Cuviosul Iosif Isihastul, traducerea din limba greacă de Ieroschim. Ştefan Nuţescu, Ed.

Evanghelismos, Bucureşti, 2009, pg. 143 63

Monahul Iosif Vatopedinul, Trăiri ale dumnezeiescului har. O epistolă despre viaţa lui Gheron Iosif Isihastul.

Epistole inedite, traducere din limba greacă de Ierom. Agapie Corbu, Editura Sfântul Nectarie, Arad, 2008, pg. 89 64

Arhimandritul Efrem Filotheitul, op.cit., pg. 424 65

82 scrisori editate de mânăstire Filotheou în cartea Γέροληος Ηωζήθ, Eθθξαζηο Μνλαρηθεο εκπεηξηαο, Δθδοζης

Δβδοκε, Ηερας Μολες Φηιοζεοσ, 2006 (a 7-a ediție), şi 28 scrisori editate de mânăstirea Vatoped în Γέροληος Ηωζήθ

Βαηοπαηδηλού, Θείας Χάρηηος εκπεηρίες, Γέξνληαο Ισζήθ ν Ηζπραζηήο - Δπηζηοιηκαηα Βηογραθηα – αλεθδοηες

επηζηοιες θαη ποηεκαηα, Ψστωθειή Βαηοπαηδηλά 18, Ηερας Μεγηζηες Μολες ηοσ Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2006. A se

vedea și studiul Αλαπι. Καζεγεηής θ. Νίθος Νηθοιαΐδες, Η επηζηνινγξαθία ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ Ηζπραζηνύ, Άγηολ

Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία, Άγηολ Όρος, 2007, pg. 283-296 66

Γέροληος Ηωζήθ Βαηοπαηδηλού, Θείας Χάρηηος εκπεηρίες, Γέξνληαο Ισζήθ ν Ηζπραζηήο - Δπηζηοιηκαηα Βηογραθηα –

αλεθδοηες επηζηοιες θαη ποηεκαηα, Ψστωθειή Βαηοπαηδηλά 18, Ηερας Μεγηζηες Μολες ηοσ Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος,

2006, traducere în română Monahul Iosif Vatopedinul, Trăiri ale dumnezeiescului har. O epistolă despre viaţa lui

Gheron Iosif Isihastul. Epistole inedite, traducere din limba greacă de Ierom. Agapie Corbu, Editura Sfântul Nectarie,

Arad, 2008 67

Gheron Iosif, Mărturii din viaţa monahală, traducerea de Pr. Prof. Dr. Constantin Coman, ed. a 2-a, Editura

Biyantină,Bucuresti, 2003, pg.332 -391 68

Ibidem, pg. 98 69

A se vedea Bibliografia

Page 9: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

9

de el şi memoria personală, fapte şi învăţături ale acestuia. Informaţiile ne sunt completate din

istorisirea vieţii altor ucenici ai Stareţului, așa cum este viața stareților Haralambie70

sau Efrem

Katunakiotul71

.

Odată cu trecerea anilor, viaţa dar mai ales scrierile sale au cunoscut o difuzare şi o receptare

semnificativă, atât din partea credincioşilor cât şi a teologilor din întreaga lume ortodoxă (şi nu

numai), astfel încât în anul 2004, la Atena, precum şi în 2005 în Cipru, la Limasol, s-au organizat 2

Simpozioane dedicate Cuviosului Stareţ, lucrările prezentate cu acest prilej formând un Volum

apărut în anul 2007, editat de Mânăstirea Vatoped72

.

Opera sa a cunoscut mai multe traduceri73

, fiind folosită, alături de celelalte scrieri patristice,

ca un îndrumar sigur pe cale mântuirii74

.

În partea a treia a lucrării vom contura personalitatea duhovnicească a Stareţului, tratând,

în subcapitole, aspecte legate de aceasta. Vom descoperi în primul rând pe Gheron Iosif ca şi om,

apoi vom analiza elementele specifice ca îndrumător de suflete (Stareţ), precum şi latura sa

harismatică (dovezi ale sfinţeniei sale).

Ca om ştim că Gheron Iosif a avut parte de puţină şcoală (doar 4 clase), fiind însă foarte

inteligent (a fost premiant, reuşind să ajungă repede un bun negustor). Toată viaţa s-a străduit să

studieze şi să înţeleagă foarte bine Scriptura75

şi mai ales Părinţii76

, dobândind înțelepciunea lui

Dumnezeu cea întru taină (I Corinteni 2,7).

Avea o slăbiciune, cu care se va lupta mult timp, fiind iute la mânie77

, dar în acelaşi timp un

om hotărât, neînfricat, neînduplecat în respectarea programului şi iubitor de rânduială78

.

Ca Stareţ l-au caracterizat mai ales iubirea, povăţuirea potrivit cu legea duhovnicească,

povăţuire harismatică, exigenţa, dar și slujirea celorlalţi79

.

Roadele vieţuirii sale, exprimate prin diferite harisme, sunt cele ce atestă sfinţenia sa. Astfel

din viața sa reiese că se învrednicise de harismele rugăciunii, a înainte-vederii, a tămăduirii, a

deosebirii duhurilor, a facerii de minuni, etc.80

70

Monahul Iosif Dionisiatul, Stareţul Haralambie, dascălul rugăciunii minţii, traducerea din limba greacă de Ieroschim.

Ştefan Nuţescu, Ed. Evanghelismos, Bucureşti, 2005 71

Monahul Iosif Vatopedinul, Ne vorbeşte părintele Erem Katunakiotul, traducere din limba greacă de Ieromonah

Evloghie Munteanu, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2004 72

Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007 73

În limbile engleză, franceză, română, rusă, sârbă. Se impune o inventariere a tuturor edițiilor despre viața și scrierile

Starețului Iosif, și limbile în care au apărut acestea. 74

Arhimandritul Efrem Filotheitul, op.cit., pg. 13 75

Vezi studiul Δπίθ. Καζεγεηής θ. Χρήζηος Καραθόιες, Η Αγία Γξαθή ζηε δσή θαη ηε δηδαζθαιία ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ

ηνπ Ηζπραζηνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ

Ορος, 2007, pg. 169-184 76

Monahul Iosif Vatopedinul, Trăiri ale dumnezeiescului har. O epistolă despre viaţa lui Gheron Iosif Isihastul.

Epistole inedite, traducere din limba greacă de Ierom. Agapie Corbu, Editura Sfântul Nectarie, Arad, 2008, pg. 20 77

Arhimandritul Efrem Filotheitul, op.cit., pg. 24 78

Monahul Iosif Vatopedinul, Cuviosul Iosif Isihastul, pg. 39 79

Ibidem, pg. 19, 20, 105,122, 130-132, 133, 140, 163, 200, 213, etc.

Page 10: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

10

Partea a patra, cea mai extinsă ca şi tratare, va încerca să surprindă învăţătura

duhovnicească a Stareţului Iosif Isihastul.

Vom arăta şi comenta în primul rând elementele de antropologie ascetică ce se desprind din

viaţa şi scrierile sale.

Cuviosul Iosif nu ne oferă tratate legate de această temă, ci doar elementele esenţiale

(cuprinse mai ales în Epistolele sale) pentru a putea înţelege mai bine modul în care am fost creaţi

de Dumnezeu, şi cum trebuie să conştientizăm şi să aplicăm corect modul de funcţionare a trupului

şi a sufletului (înainte şi mai ales după căderea în păcat a protopărinţilor noştri).

Legat de om, Gheron Iosif spunea Făcătorul a toate, luând ţărână din pământ, a alcătuit

îndată un om de lut, un vas nefolositor, fără minte şi fără suflet:”Iată, zice, propria ta alcătuire. Nu

te lăuda întru izbânzile tale, căci „pământ eşti şi în pământ te vei întoarce (Facere 3,19)”. Să nu se

tulbure în zadar lutul şi cele de lut să nu adune materie nefolositoare..... Cel care a insuflat sufletul

a suflat în faţa lutului dăruindu-i duh de viaţă şi îmbrăcându-l cu suflet raţional, iar pe omul acesta

l-a numit „după chip şi după asemănare” şi s-a bucurat de aceasta81

Trupul slujeşte la toate nevoinţele dumnezeieşti, ca cel ce este singurul ajutor în dobândirea

izbânzilor dumnezeieşti şi care duce încoace şi-ncolo, ca un săculeţ, puterile sufletului şi ale

duhului82

.

Înţelegerea corectă a modului de raportare a Stareţului la trup ne dă cheia de interpretarea a

nevoinţelor la care şi-a supus trupul, dintre care cea care suscită nedumerirea şi şochează în egală

măsură este cea legată de bătaia cu băţul a coapselor sale83

.

Legat de suflet voi identifica modul în care Gheron Iosif înţelege împărţirea lui şi modul de

funcţionare a elementelor constitutive ale acestuia. Voi explica termenii folosiţi de acesta, termeni

care, prin traducerea lor corectă dau şi înţelesul adecvat în această problemă.

Tot în această secţiune voi prezenta şi comenta descrierea făcută de teodidactul Gheron

omului după căderea în păcat (în special separarea minţii de inimă – cu consecinţele ei), precum şi

stările omului: înainte de păcat (potrivit firii), după căderea în păcat (împotriva firii), şi după

primirea dumnezeiescului har (mai presus de fire)84

.

Drumul acesta, de la cele împotriva firii la îndumnezeire, ne permite analiza modului de

formare a patimilor precum şi cel de dobândire şi sporire a virtuţilor. Cum se nasc şi unele şi altele,

ce stă la baza lor, care sunt cele legate de trup, dar şi cele caracteristice sufletului.

80

Arhimandritul Efrem Filotheitul, op.cit., pg. 139, 156, 157, 170, 203, 210, 237, 249, 300, 315, 318, 356, 383,394,

411, 429-430, 437 etc 81

Ibidem, pg. 325 82

Ibidem, pg. 303 83

Ibidem, pg. 55 84

Gheron Iosif, Mărturii din viaţa monahală, pg. 65

Page 11: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

11

Un alt capitol important din învăţătura Cuviosului Iosif este cel legate de etapele vieţii

duhovniceşti. Voi identifica şi explica definiţiile date de acesta făptuirii şi contemplaţiei85

, urmând

să prezint treptele urcuşului duhovnicesc: curăţirea, iluminarea şi desăvârşirea (cărora le corespund

cele 3 haruri: curățitor, luminător și desăvârșitor)86

.

După această „introducere”, se va analiza concret gândirea ascetic-mistică a Stareţului. Astfel,

am identificat faptul că el insistă în primul rând pe caracterul hristocentric al vieţii duhovniceşti87

,

ca punct de plecare în înţelegerea şi trăirea corectă a oricăror elemente de asceză şi de trăire

mistică.

Deci întreaga luptă a nevoitorului se dă prin, cu şi pentru Hristos.

Odată clarificată această problemă, Stareţul aşează ca fundament al vieţii monahale

ascultarea88

. Este un subcapitol de asemenea foarte important, întrucât trebuie clarificate foarte

multe aspecte (dar toate au ca punct de plecare caracterul hristocentric amintit mai sus, fără de care

nu vom înţelege anumite aspecte legate de modul de punere în practică a ascultării). Voi arăta ce

înţelege Gheron Iosif prin ascultare, importanţa covârşitoare a acesteia, obligativitatea ei89

, scopul,

limita ei, modelul prin excelenţă al acesteia, efectele pozitive dar şi cele negative (ale neascultării).

Pentru etapele concrete ale vieţii isihaste (un alt subcapitol) voi avea la îndemână scrierea sa

Trâmbiţa cu zece glasuri90

, precum şi scoliile la aceasta a ucenicului său, Iosif Vatopedinul91

.

Stareţul Iosif a trăit şi a transmis o viaţă duhovnicească foarte precisă, constituită pe câteva

elemente esenţiale şi personale (în modul lor de desfăşurare) de făptuire. Trebuie accentuat faptul că

tot ceea ce a transmis ucenicilor săi se baza pe ceea ce a reuşit el însuşi să pună în practică, şi ceea

ce a observat că aduce cel mai mult folos pentru nevoitor. Astfel, el cerea ucenicilor săi în primul

rând respectare cu acrivie a unui program92

(ale cărui elemente le vom analiza pe fiecare în parte în

subcapitole ulterioare). O buna rânduială trupească şi sufletească favorizează păstrarea în limite

corecte a nevoilor trupului şi duce la formarea unui caracter puternic. Acest program a fost păstrat

în toată viaţa sa de Gheron Iosif şi de ucenicii săi (obligaţia respectării lui determinându-i pe mai

mulţi să nu poată sta mult timp alături de renumitul isihast).

Pentru o mai bună înţelegere a acestei teme voi prezenta modul de formare a acestui program,

modelul de inspiraţie, etapele lui în funcţie de locurile de nevoinţă ale Stareţului şi descrierea

concretă a unei zile din viaţa sa.

85

Ibidem, pg. 63-69 86

Ibidem, pg. 8, 65 87

Arhimandritul Efrem Filotheitul, Stareţul meu Iosif Isihastul. Pg. 12 88

Gheron Iosif, Mărturii din viaţa monahală, pg. 81- 84 89

A predat ucenicilor săi mai întâi ascultarea și apoi rugăcinea. Vezi Monahul Iosif Dionisiatul, Stareţul Haralambie,

dascălul rugăciunii minţii, traducerea din limba greacă de Ieroschim. Ştefan Nuţescu, Ed. Evanghelismos, Bucureşti,

2005, pg. 212 90

Op. cit 91

Op. cit. 92

Monahul Iosif Vatopedinul, Cuviosul Iosif Isihastul, pg. 167 - 173

Page 12: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

12

Ca element principal al acestui program identificăm privegherea „de toată noaptea”93

,

caracterizată de starea de veghe în aşteptarea Mirelui, prin rugăciune, metanii, studiu duhovnicesc

şi, mai ales în ultima parte a vieţii lui, prin săvârşirea constantă a Sfintei Liturghii.

Toate elementele privegherii le vom analiza, separat, în alte subcapitole.

Astfel, la început voi prezenta în general modul şi elementele rugăciunii, pentru ca apoi să

dedic un spaţiu amplu Rugăciunii lui Iisus, ocupaţia prin excelenţă şi de toată viaţa de atonit a

Cuviosului Gheron94

. Acest subcapitol va avea la rându-i alte subcapitole dedicate explicării

formulării ei95

, a prezentării etapelor acestei rugăciunii (cu gura, cu mintea şi cu mintea în inimă)96

,

a condiţiilor de săvârşire97

, a scopului ei98

, a unicităţii acesteia99

, a legăturii dintre ea şi procesul de

despătimire100

, precum şi raportul acesteia cu viaţa bisericească101

şi cu credincioşii laici102

.

Legat de metanii, voi aborda şi celelalte elemente de participare a trupului la viaţa

duhovnicească: postul şi înfrânarea103

.

Studiul duhovnicesc al Stareţului se rezuma la Sfânta Scriptură și câteva scrieri ale Sfinților

Părinți104

(dintre care cel mai îndrăgit a fost Sfântul Isaac Sirul105

) va fi tratat alături de meditaţia

duhovnicească106

, ca elemente de luminare a minţii107

şi de sporire a evlaviei şi dragoste faţă de

Dumnezeu şi sfinţii Săi, de întărire, păstrare şi înmulţire a râvnei108

(un element indispensabil în

lupta duhovnicească, pe care îl vom analiza sub diferitele sale aspecte).

Cuviosul părinte nu a despărţit niciodată viaţa isihastă de cea liturgică, singura diferenţă fiind

ritmicitatea cu care s-a împărtăşit, şi aceasta datorându-se lipsei (în prima parte a vieţuirii athonite)

sau a prezenţei constante (în obştea condusă de el) a preotului slujitor al Sfintelor Taine109

. Acest

aspect, foarte important pentru zilele noastre, a relaţiei dintre viaţa ascetică şi cea liturgică va fi

abordată sub diferitele ei aspecte: despre Sfânta Liturghie (frecvenţa săvârşirii ei, motivele,

93

Arhimandritul Efrem Filotheitul, Stareţul meu Iosif Isihastul, pg. 67 94

Gheron Iosif, Mărturii din viaţa monahală, pg. 22 95

Ibidem, pg. 23 96

Ibidem 97

Vezi Arhimandritul Efrem Filotheitul, Stareţul meu Iosif Isihastul, pg. 428; Monahul Iosif Vatopedinul, Trăiri ale

dumnezeiescului har, pg. 80 98

Monahul Iosif Vatopedinul, Cuviosul Iosif Isihastul, pg. 166 99

Monahul Iosif Vatopedinul, Ne vorbește părintele Efrem Katunakiotul, pg. 33 100

Monahul Iosif Vatopedinul, Cuviosul Iosif Isihastul, pg. 77 101

Ibidem, pg. 208 102

Monahul Iosif Vatopedinul, Trăiri ale dumnezeiescului har, pg. 9 103

Monahul Iosif Dionisiatul, Stareţul Haralambie, dascălul rugăciunii minţii, pg. 62 104

Le voi prezenta pe toate în cadrul lucrării 105

Arhimandritul Efrem Filotheitul, Stareţul meu Iosif Isihastul, pg. 283 106

Gheron Iosif, Mărturii din viaţa monahală, pg. 339 107

Ibidem, pg. 132 108

Arhimandritul Efrem Filotheitul, Stareţul meu Iosif Isihastul, pg. 171 109

Monahul Iosif Vatopedinul, Trăiri ale dumnezeiescului har, pg. 88

Page 13: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

13

participarea, pregătirea şi împărtăşirea)110

, raportul dintre Sfânta Liturghie şi viaţa duhovnicească111

,

Rugăciune lui Iisus şi Euharistia112

.

Importanţa pe care Gheron Iosif o dădea respectării cu acrivie a acestui program reiese şi din

modul în care a înţeles faptul că viaţa duhovnicească este una cu reguli foarte exacte, de aceea a

trăit şi a predat ca un lucru de mare însemnătate importanţa legii duhovniceşti113

, aşa cum e descrisă

ea de Sfântul Marcu Ascetul114

. Această luptă după lege, modul în care împropriat-o (prin diferitele

întâmplări din viaţa sa) dar şi formarea conştiinţei ucenicilor săi potrivit acesteia, va fi tema unui alt

subcapitol al învăţăturii sale duhovniceşti.

De asemenea, tot în cadrul acestui capitol, voi trata alte 2 teme (în două subcapitole distincte),

legate de învăţătura Stareţului despre înşelare şi cea legată de pocăinţă.

Legat de înşelare voi accentua mai ales formele sub care se manifestă aceasta115

(aşa cum

reiese din scrierile sale), ca de exemplu înşelarea înţeleasă ca accentuare a unui singur element

ascetic116

.

Pocăinţa va fi comentată sub raportul ei cu spovedania117

, a aspectului ei haric118

, dar şi ca

etapă esențială a vieţii monahale119

(fără a trece cu vederea explicarea termenilor folosiţi în

explicarea celor 2 teme, a etapelor acestora, precum şi noutatea adusă în interpretarea lor)

Toate cele prezentate mai sus au legătură nemijlocită cu harul Duhului Sfânt, de aceea

prezentarea învăţăturii despre har a Cuviosului Iosif Isihastul e o necesitate absolută. Vom vedea ce

definiţii dă el harului, care sunt etapele şi felurile lui 120

, care este rolul harului în viaţa

duhovnicească121

, succesiunea har-ispită122

, modalităţi de atragere a lui123

, „părăsirea”124

de către

acesta a nevoitorului, etc.

În viziunea Stareţului există o legătură foarte strânsă între har şi ispită (ispitire)125

, astfel că se

cuvine clarificat şi aspectul acesta: ce este ispita126

, condiţiile necesare „înfruntării” ei (ca de

110

Arhimandritul Efrem Filotheitul, Stareţul meu Iosif Isihastul, pg. 383 111

Monahul Iosif Vatopedinul, Cuviosul Iosif Isihastul, pg. 132 112

Monahul Iosif Dionisiatul, Stareţul Haralambie, dascălul rugăciunii minţii, pg. 228-229 113

Monahul Iosif Vatopedinul, Trăiri ale dumnezeiescului har, pg. 78 114

Vezi filocalia 115

Monahul Iosif Vatopedinul, Cuviosul Iosif Isihastul, pg. 258-303 116

Ibidem, pg. 296 117

Înțeleasă ca și mărturisire a gândurilor (voi prezenta și explica rânduiala athonită referitoare la raportul dintre Taina

Spovedaniei și mărturisirea gândurilor) 118

Cercetarea harului, mai ales la priveghere 119

Arhimandritul Efrem Filotheitul, Stareţul meu Iosif Isihastul, pg. 278 120

Vezi nota 86 121

Ibidem, pg. 48 122

Ibidem 123

Ibidem 124

Vezi nota 41 125

Gheron Iosif, Mărturii din viaţa monahală, traducerea de Pr. Prof. Dr. Constantin Coman, ed. a 2-a, Editura

Biyantină,Bucuresti, 2003, pg. 64-65 126

Ispita este înțeleasă în raport cu experința, mai ales și pentru faptul că în limba greacă cuvintele ispită (πεηξαζκνο) și

experiență (πεηξα) au aceeași rădăcină. Vezi Monahul Iosif Vatopedinul, Cuviosul Iosif Isihastul, pg. 180, nota 1

Page 14: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

14

exemplu răbdarea127

), efectele benefice ale acesteia (înmuierea sufletului şi apariţia lacrimilor128

)

etc.

Acestea ar fi, pe scurt, elementele ce formează învăţătura duhovnicească a Cuviosului Iosif

Spileotul129

. Însă, tot legat de universul său duhovnicesc trebuie menţionate şi tratate şi temele

legate de monahism130

, Maica Domnului şi Sfinţii – rolul lor în viaţa duhovnicească131

, precum şi

cea legată de raportul Stareţului şi conştiinţa bisericească (problema calendarului132

).

Într-o carte scrisă de monahul Iosif Vatopedinul133

, nefiind deocamdată tradusă în limba

română, acesta face o comparaţie între învăţătura Cuviosului său Stareţ și tradiţia patristică. Această

temă va fi dezbătută ca şi subcapitol de încheiere la capitolul expus anterior, pentru a vedea modul

de receptare, trăire şi predare a învăţăturii ascetice şi mistice a Bisericii, expusă în scrierile Sfinţilor

Părinţi, în viaţa şi scrierile Bătrânului Iosif Isihastul134

.

În ultima parte a lucrării, a cincea, voi arăta legătura dintre Gheron Iosif şi învierea

monahismului contemporan135

, ca unul din factorii decisivi în realizarea acestuia136

, sub cel puţin 2

aspecte: ca iradiere a învăţăturii lui în Sfântul Munte şi în restul lumii137

, precum şi restabilirea

caracterului isihast al monahismului chinovit (o sinteză oferită de viaţa centrată pe chilie, cu

priveghere cu rugăciunea lui Iisus şi celelalte elemente expuse anterior, şi cadrul oferit de

organizarea monahală chinovitică)138

.

***

127

Monahul Iosif Vatopedinul, Trăiri ale dumnezeiescului har, pg. 79; Gheron Iosif, Mărturii din viaţa monahală, pg.

97 128

Ibidem. pg.119 129

Adică cel din peșteră, Peșteranul, datorită faptului că își alegea ca loc de rugăciune scobiturile din stâncile athonite,

un fel de peșteri în miniatură. 130

Monahul Iosif Vatopedinul, Trăiri ale dumnezeiescului har, pg. 72-77 131

Arhimandritul Efrem Filotheitul, Stareţul meu Iosif Isihastul, pg. 79, precum și studiul lui Μεηροποιίηες

Δδέζζες, Πέιιες θαη Αικωπίας θ. Ηωήι, Σν πξόζσπν ηεο Παλαγίαο ζηε δσή θαη ηε δηδαζθαιία ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ

Ηζπραζηνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ

Ορος, 2007, pg. 365-372 132

Ibidem, pg. 347 133

Γέροληος Ηωζήθ Βαηοπαηδηλού, Ο Γέξσλ Ισζήθ ν Ηζπραζηήο, θαη ε Παηεξηθε Παξαδνζηο, Ψστωθειή Βαηοπαηδηλά

5, Ηερας Μεγηζηες Μολες ηοσ Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2004 134

Καζεγεηής θ. Γεκήηρηος Τζειεγγίδες, Ο Γέξνληαο Ισζήθ ν Ηζπραζηήο ζπλερηζηήο ηνπ εζπραζηηθνύ θαη θηινθαιηθνύ

θηλήκαηνο, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος,

2007, pg. 145-156 135

A se vedea studiul Καζεγούκελος Ξεροποηάκοσ Αρτηκ. Ηωζήθ, Η ζπκβνιή ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ Ηζπραζηνύ

ζηελ πλεπκαηηθή παξάδνζε ηνπ νξζνδόμνπ κνλαρηζκνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή

Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 437-441 136

Καζεγεηής θ. Γεώργηος Μαληδαρίδες, Ο Γέξνληαο Ισζήθ ν Ηζπραζηήο θαί ε αλάθακςε ηνπ αγηνξεηηηθνύ

κνλαρηζκνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ

Ορος, 2007, pg. 159-167 137

Αρτηκ. Δθραίκ, Καζεγοσκέλοσ ηες Ηεράς Μεγίζηες Μολής Βαηοπαηδίοσ, Σν πξόζσπν θαη ην έξγν ηνπ Γέξνληνο

Ισζήθ ηνπ Ηζπραζηνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ,

Αγηολ Ορος, 2007, pg. 50 138

A se vedea studiul Καζεγούκελος Βαηοπαηδίοσ Αρτηκ. Δθραίκ: «Ζ επίδραζε ηοσ Γέροληος Ηωζήθ ηοσ

Ζζσταζηού ζηελ αζθεηηθή θαη ιεηηοσργηθή δωή ηοσ Αγίοσ Όροσς». Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία, Άγηολ Όρος,

2007, pg. 429-434

Page 15: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

15

Am pornit la redactarea acestei lucrări de doctorat cu dorinţa de a mă dedica, iniţial, temei

legate de Rugăciunea lui Iisus în tradiţia atonită. Aşa am descoperit și scrierile Cuviosului Iosif

Isihastul, editate pe parcursul mai multor ani (şi ediţii) şi la noi în ţară. Deşi este cunoscut ca isihast

desăvârşit, viaţa şi scrierile sale m-au făcut să înţeleg că dacă aş trata doar tema Rugăciunii nu aş

reda întreaga învăţătură duhovnicească a Părintelui (și în general cea legată de Rugăciune), riscând

să fie înţeleasă greşit sau, cel puţin, nedeplin. Am constatat (la început cu uimire, ca unul ce

credeam că Rugăciunea este începutul şi sfârşitul eforturilor nevoitorului în dobândirea harului

Duhului Sfânt) că Stareţul punea ca temelie ascultarea întru cunoştinţă139

(o ascultare conştientă şi

asumată, bazată pe credinţa în Hristos, al cărui prototip e stareţul), care naşte şi păstrează o

rugăciune curată140

. De asemenea, am descoperit un adevărat program duhovnicesc, cu reguli clare,

precise şi obligatorii (nefiind totuşi un scop în sine), între care la loc de cinste se află Rugăciunea lui

Iisus, dar care, tratată separat, nu duce la înţelegerea corectă a vieţuirii athonite a părinţilor, dar nici

la rezultatul scontat.

Acest program în sine nu are nimic spectaculos (elementele lui – privegherea, metaniile,

studiul duhovnicesc, înfrânarea, rugăciunea, meditaţia etc – regăsindu-se sub diferite forme în toată

istoria monahismului ortodox), dar ceea ce aduce el nou este poziţionarea corectă a monahului faţă

de acesta. Stareţul Iosif insista asupra faptului că împlinirea lui nu aduce nici un folos dacă, la fel ca

şi ascultarea sau oricare altă nevoinţă şi/sau virtute, nu este făcută în numele şi pentru Hristos.

Astfel, toate darurile, ca şi toate încercările vin de la Dumnezeu, sau cu îngăduirea Acestuia.

Am înţeles faptul că Părintele Iosif Isihastul, a recalibrat duhul vieţuirii monahale (şi nu

numai), ca unul ce a făcut şi apoi a învăţat (Matei 5,19).

Noutatea acestei lucrări reiese din faptul că este prima de acest gen (cel puțin de la noi din

țară) dedicată vieții și/sau învățăturii Cuviosului Iosif Isihastul, dar și prin aceea că Starețul aduce o

dezvoltare prin explicitare a elementelor viețuirii duhovnicești pentru credinciosul contemporan.

Dacă scrierile sale au fost editate în limba română, bucurându-se de o largă răspândire nu

doar în mediul monahal, constat, cel puțin la momentul acesta de început al redactării tezei, lipsa de

studii din partea teologilor români141

dedicate renumitului isihast. Acest lucru constituie o problemă,

ce se vrea a fi depășită, ca și aceea legată de faptul că nefiind editată întreaga sa operă (ma refer aici

în special la Epistolele sale) nu am pretenția de a afirma că voi putea surprinde la modul absolut

gândirea Starețului Iosif, dar sunt convins că, cu toate lipsurile enumerate mai sus, am totuși date

suficiente în încercarea de a reuși lucrul acesta.

139

Monahul Iosif Vatopedinul, Cuviosul Iosif Isihastul, pg. 217-222 140

Rugăciunea izvorăște din ascultare, iar nu ascultarea din rugăciune, vezi Arhimandritul Efrem Filotheitul, op. cit,

pg. 227 141

Am identificat, până acum, doar studiul Pr. Prof. Dr. Constantin Coman, Σν εζπραζηηθό πλεύκα ηνπ Γεξόληνο Ισζήθ

θαη ν εζπραζκόο ζηελ Ρνπκαλία ζήκεξα (Gheron Iosif și tradiția isihastă din România), Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή

Δκπεηρία, Άγηολ Όρος, 2007, pg. 453-464, precum și recenzia lui Cristian Antonescu la cartea Arhimandritului Efrem

Filotheitul, op. cit., din ST nr. 2 / 2010, pg. 270-278

Page 16: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

16

CUPRINS

Introducere

I. Viaţa

I.1. Viaţa în lume: naşterea, copilăria, chemarea monahală, nevoinţe pregătitoare în lume,

plecarea în Sfântul Munte.

I.2. La Sfântul Munte:

I.2.1 Mediul monahal al Sfântului Munte la începutul secolului XX. În căutarea unui

duhovnic. Aşteptări înşelate. Primirea darului rugăciunii şi primele contemplaţii

I.2.2 Perioada de mari nevoinţe de la Sfântul Vasile

I.2.3 Perioada primirii ucenicilor ( la Sfânta Ana Mică şi Nea Schiti)

I.2.4 Prezentarea principalilor ucenici: Arsenie, Efrem Katunakiotul, Haralambie, Iosif,

Efrem, Pantelimon

I.2.5 Sfârşitul cuvios şi profeţiile de la sfârşit

II. Scrierile

II.1. Scrieri ale lui Gheron Iosif

II.1.1. Epistolele

II.1.2. Trâmbiţa cu 10 glasuri

II.1.3. Cărţi nescrise

II.2. Scrieri despre Gheron Iosif

II.2.1 Scrieri ale ucenicilor direcţi : Gheron Iosif Vatopedinul, Haralambie Dionisiatul,

Efrem Filotheitul

II.2.2 Ale altor autori:

II.2.3 Simpozioane ştiinţifice

II.2.4 Traduceri ale scrierilor sale în alte limbi

III. Personalitatea duhovnicească

III.1. Omul: temperamentul; şcoala puţină, dar ştiinţă multă (şcoala duhului)

III.2. Stareţul: elemente specifice povăţuirii lui (iubirea, povăţuirea potrivit cu legea

duhovnicească), povăţuire harismatică, exigenţa, condiţia pentru povăţuire (ascultarea

deplină întemeiată pe credinţă), slujirea celorlalţi

Page 17: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

17

III.3. Sfântul. Harismele: harisma rugăciunii, înainte-vederea, tămăduirea, deosebirea

duhurilor, facerea de minuni etc

IV. Învăţătura duhovnicească

IV.1. Elemente de antropologie ascetică:

IV.1.1. Trupul - prezentare teologică a sensului marilor osteneli pe care le-a suportat, rolul

lui în viaţa duhovnicească

IV.1.2. Sufletul - mintea, inima, cugetul (diania). Descrierea omului căzut – separarea minţii

de inimă.

IV.1.3. Patimi şi virtuţi (trupeşti şi sufleteşti)

IV.1.4. Stările omului (contrară firii, potrivit firii, mai presus de fire)

IV.2. Etapele vieţii duhovniceşti

IV.2.1. Definiţii duhovniceşti (făptuire, contemplaţie)

IV.2.2 Treptele urcuşului duhovnicesc: curăţire, iluminare, desăvârşire

IV.2.3 Caracterul hristocentric al vieţii duhovniceşti

IV.2.4 Ascultarea – fundamentul vieţii monahale

IV.2.5 Etapele concrete ale vieţii isihaste (Trâmbiţa cu 10 glasuri - Zece trepte practice

către desăvârşire). Importanţa fundamentală a râvnei

IV.3. Elemente de făptuire

IV.3.1 Programul

IV.3.1.1 O zi din viaţa lui Gheron Iosif în pustia Athosului

IV.3.2 Privegherea

IV.3.3 Postul/ Infranarea

IV. 3.3.1. Participarea trupului la viaţa duhovnicească: scopul relei pătimiri

trupeşti (filoponia)

IV.3.4 Studiul duhovnicesc

IV.3.5 Rugăciunea

IV.3.5.1. Rugăciunea lui Iisus

IV.3.5.1.1 Etape practice: cu gura, cu mintea, cu inima

IV.3.5.1.2 Scopul rostirii rugăciunii lui Iisus

IV.3.5.1.3 Rugăciunea curată şi despătimirea

IV.3.5.1.4 Rugăciunea lui Iisus şi viaţa bisericească

IV.3.5.1.5 Rugăciunea lui Iisus şi credincioşii din lume

Page 18: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

18

IV.3.6. Gheron Iosif şi Sfânta Liturghie

IV.3.6.1. Săvârşire zilnică, participare, pregătire, împărtăşire

IV.3.6.2. Sf. Liturghie şi viaţa duhovnicească

IV.3.6.3. Rugăciunea lui Iisus şi Sfânta Împărtăşanie

IV.4. Lupta după lege (importanţa legii duhovniceşti – Marcu Ascetul)

IV.5. Despre înşelare (forme ale înşelării, înşelarea înţeleasă ca accentuare a unui singur element

ascetic etc)

IV.6. Despre pocăinţă: pocăinţă şi spovedanie, pocăinţa harică (cercetarea harului la priveghere),

pocăinţa ca scop al vieţii monahale

IV.7. Învăţătura despre har (felurile lui: har curăţitor, har luminător, har desăvârşitor, al preoţiei,

al schimei, al rugăciunii etc.; succesiunea har-ispită, atragerea harului)

IV.8. Ispitele (răbdarea, lacrimile)

IV.9. Gheron Iosif şi conştiinţa bisericească (calendarul)

IV.10. Despre monahism

IV.11. Maica Domnului şi Sfinţii - rolul lor în viaţa duhovnicească

IV.12. Gheron Iosif şi tradiţia patristică

V. Gheron Iosif şi învierea monahismului contemporan.

V.1. Iradierea învăţăturii lui:

V.1.1 În Sfântul Munte (Mănăstirile Filotheou, Karakalou, Xiropotamou, Dionisiou,

Costamonitou şi Vatopedi).

V.1.2. În lume:

V.1.2.1. În Grecia, în Cipru

V.1.2.2. În Europa

V.1.2.3. În America

V.2. Restabilirea caracterului isihast pentru monahismul chinovitic.

Concluzii

Page 19: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

19

BIBLIOGRAFIE selectivă:

Andrew Louth, Originile tradiţiei mistice creştine. De la PLaton la Dionisie

Areopagitul, trad. Elisabeta Voichiţa Sita, Editura Deisis,Sibiu, 2002

Arhimandritul Efrem Filotheitul, Stareţul meu Iosif Isihastul, traducerea din limba

greacă de Ieroschim. Ştefan Nuţescu, Ed. Evanghelismos, Bucureşti, 2010

Arhimandritul Emilianos, egumenul Sfintei Manastiri athonite Simonos Petras,

Cateheze şi cuvântări. I. Monahismul – pecetea cea adevărată, traducere diac. Ioan I. Ică jr.

şi pr. prof. dr. Ioan Ică, Editura Deisis,Sibiu, 1999

Arhimandritul Emilianos, egumenul Sfintei Manastiri athonite Simonos Petras,

Cateheze şi cuvântări. II. Viaţaîn duh, traducere diac. Ioan I. Ică jr. ed a II-a, Editura

Deisis,Sibiu, 2001

Diacon Ioan I. Ică jr, Canonul Ortodoxiei.I. Canonul apostolic al primelor secole,

Deisis/Stavropoleos,Sibiu, 2008

Filotei Sinatul, Trezia minţii şi cerul inimii, Studiu introductiv și stabilirea textului -

monah Raffaele Ogliari, traducere și argument: diac. Ioan I. Ica jr, Editura Deisis,Sibiu,

2009

Γέροληος Ηωζήθ Βαηοπαηδηλού, Γέξνληαο Ισζήθ ν Ηζπραζηήο, (Ψστωθειή

Βαηοπαηδηλά 1)

Γέροληος Ηωζήθ, Eθθξαζηο Μνλαρηθεο εκπεηξηαο, Δθδοζης Δβδοκε, Ηερας Μολες

Φηιοζεοσ, 2006

Γέροληος Ηωζήθ Βαηοπαηδηλού, Ο Γέξσλ Ισζήθ ν Ηζπραζηήο, θαη ε Παηεξηθε

Παξαδνζηο, (Ψστωθειή Βαηοπαηδηλά 5), 2004

Γέροληος Ηωζήθ, Λνγνη Παξαθιηζεσο, Δθδοζης Ηερας Μεγηζηες Μολες ηοσ

Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 1998

Γέροληος Ηωζήθ Βαηοπαηδηλού, Γέξνληαο Ισζήθ ν Ηζπραζηήο, Δπηζηοιηκαηα

Βηογραθηα – αλεθδοηες επηζηοιες θαη ποηεκαηα, (Ψστωθειή Βαηοπαηδηλά 18)

Gheron Iosif, Mărturii din viaţa monahală, traducerea de Pr. Prof. Dr. Constantin

Coman, ed. a 2-a, Editura Biyantină,Bucuresti, 2003

Page 20: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

20

Irénéé Hausherr, Paternitatea şi îndrumarea duhovnicească în Răsăritul creştin,

traducere Mihai Vladimirescu, Editura Deisis, Sibiu, 1999

Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, în româneşte de Marinela Bojin,

Editura Sophia, Bucureşti, 2001

Makarios Simonopetritul, ieromonah, Triodul explicat. Mistagogia timpului liturgic,

traducere diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 2000, 559 pg.

Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă. Continuare şi dezbateri,

traducere din limba greacă de prof. Ion Diaconescu şi prof. Nicolae Ionescu, Editura Sophia,

Bucureşti, 2007

Monahul Iosif Dionisiatul, Stareţul Haralambie, dascălul rugăciunii minţii,

traducerea din limba greacă de Ieroschim. Ştefan Nuţescu, Ed. Evanghelismos, Bucureşti,

2005

Monahul Iosif Dionisiatul, Bătrânul Arsenie Pustnicul (1886-1983), împreună

nevoitorul Starețului Iosif Isihastul, traducerea din limba greacă de Ieroschim. Ştefan

Nuţescu, Ed. Evanghelismos, Bucureşti, 2003

Ieromonah Alexander Golitzin, Mărturie vie a Sfântului Munte. Glasuri

contemporane din Muntele Athos, traducere din limba engleză de Ioana Dumitrache-

Lupescu, EIBMBOR, București, 2006

Viața și învățătura starețului Siluan Athonitul, scrise de ucenicul său, arhimandritul

Sofronie, traducere de pr. prof. dr. Ioan Ică, ed. a II-a, Ed. Deisis, Sibiu, 2004

Monahul Iosif Vatopedinul, Cuviosul Iosif Isihastul, traducerea din limba greacă de

Ieroschim. Ştefan Nuţescu, Ed. Evanghelismos, Bucureşti, 2009

Monahul Iosif Vatopedinul, Trăiri ale dumnezeiescului har. O epistolă despre viaţa

lui Gheron Iosif Isihastul. Epistole inedite, traducere din limba greacă de Ierom. Agapie

Corbu, Editura Sfântul Nectarie, Arad, 2008

Monahul Iosif Vatopedinul, Ne vorbeşte părintele Erem Katunakiotul, traducere din

limba greacă de Ieromonah Evloghie Munteanu, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2004

Panayotis Nellas, Omul – animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie

ortodoxă, studiu introductiv şi traducere de diac. Ioan I. Ică jr. ed a III-a, Editura

Deisis,Sibiu, 2002

Page 21: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

21

Preot Profesor Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualiatea Ortodoxă, Ascetica şi Mistica,

Editura IBMBOR, Bucureşti, 1992

Preot Ioan C. Teşu, Din iadul patimilor spre raiul virtuţilor. Cuvinte de folos din

spiritualitatea filocalică, Editura Christiana, Bucureşti, 2000

Protopresbiter Stefanos Anagnostopoulos, Rugăciunea în lume, traducere de Preot

Constantin Coman şi Garoafa Coman,Editura Bizantină, 2007

Sfântul staret Vasile de la Poiana Marului, Introduceri în rugăciunea lui Iisus şi

isihasm, Studiu: Dario Raccanello, traducere: diac. Ioan si Maria-Cornelia Ica jr, Editura

Deisis,Sibiu, 2009

Tomáš Špidlík, Spiritualitatea Răsărtului creşin. I. Manual sistematic, traducere şi

prezentare diac. Ioan I. Ică jr. ed a II-a, Editura Deisis,Sibiu, 2005

Tomáš Špidlík, Inima şi Duhul în învăţătura Sfântului Teofan Zăvorâtul – o

fenomenologie ascetico-mistică, traducere de Maria-Cornelia Ica jr, Editura Deisis, Sibiu,

2011

Page 22: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

22

Studii

1. Αρτηκ. Δθραίκ, Καζεγοσκέλοσ ηες Ηεράς Μεγίζηες Μολής Βαηοπαηδίοσ, Σν πξόζσπν θαη

ην έξγν ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ Ηζπραζηνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ

Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 45-49

2. Πρωηοπρεζβύηερος Γεώργηος Μεηαιιελός, Η εθθιεζηαζηηθή θαη πλεπκαηηθή θαηάζηαζε

ζηελ Δθθιεζία ηεο Διιάδνο θαη ην Άγηνλ Όξνο θαηά ηελ επνρή ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ

Ηζπραζηνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”,

I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 61-69

3. Γέρωλ Λοσθάς Φηιοζεΐηες, Σν ζπλαμάξη ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ Ηζπραζηνύ». Γέξνληαο

Ισζήθ ν «Ηζπραζηήο, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή

Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 71-81

4. Γέρωλ Μωσζής Αγηορείηες, Οη πλεπκαηηθνί πξόγνλνη ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ

Ηζπραζηνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”,

I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 83-92

5. Ἐπίθ. Καζεγεηής θ. Νίθος Παπαδεκεηρίοσ, Ο Γέξνληαο Ισζήθ ν Ηζπραζηήο ζε Μνλέο

πνπ αζθήζεθε κε βάζε ηα έγγξαθα ησλ Μνλώλ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ

Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 95-100

6. Καζεγούκελος Ηεράς Μολής Ξεροποηάκοσ Αρτηκ. Ηωζήθ, Σόπνη θαη ηξόπνη αζθήζεσο

ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ Ηζπραζηνύ θαη ηεο ζπλνδείαο ηνπ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο

Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007,

pg. 103-114

7. Ηεροδηάθολος Παληειεήκωλ Καραιάδος, Οη δηάδνρνη θαη πλεπκαηηθνί απόγνλνη ηνπ

Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ Ηζπραζηνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος -

Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 117-141

8. Καζεγεηής θ. Γεκήηρηος Τζειεγγίδες, Ο Γέξνληαο Ισζήθ ν Ηζπραζηήο ζπλερηζηήο ηνπ

εζπραζηηθνύ θαη θηινθαιηθνύ θηλήκαηνο, Γέροληας Ηωζήθ ο «Ζζσταζηής». , în “Γέροληας

Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ

Ορος, 2007, pg. 145-156

Page 23: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

23

9. Καζεγεηής θ. Γεώργηος Μαληδαρίδες, Ο Γέξνληαο Ισζήθ ν Ηζπραζηήο θαί ε αλάθακςε

ηνπ αγηνξεηηηθνύ κνλαρηζκνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή

Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 159-167

10. Δπίθ. Καζεγεηής θ. Χρήζηος Καραθόιες, Η Αγία Γξαθή ζηε δσή θαη ηε δηδαζθαιία ηνπ

Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ Ηζπραζηνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος -

Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 169-184

11. Γέρωλ Μάρθειιος Καραθαιιελός, Ο εγθιεηζκόο θαη ε εζπρία ηνπ λνόο θαηά ηνλ

Γέξνληα Ισζήθ ηνλ Ηζπραζηή, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος -

Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 187-198

12. Αρτηκ. Νηθόδεκος Σθρέηηας, Η λνεξά πξνζεπρή θαηά ηνλ Γέξνληα Ισζήθ ηνλ Ηζπραζηή,

în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M.

Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 201-249

13. Μεηροποιίηες Λεκεζού θ. Αζαλάζηος, Η εθθιεζηαζηηθή ζπλείδεζε ηνπ Γέξν ληνο Ισζήθ

ηνπ Ηζπραζηνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”,

I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 2536-261

14. Καζεγεηής θ. Αλέζηες Κεζειόποσιος, Ο Γέξνληαο Ισζήθ ν Ηζπραζηήο θαη ν γπλαηθείνο

κνλαρηζκόο, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”,

I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 263-270

15. Καζεγεηής θ. Κωλζηαληίλος Σθοσηέρες, Η Γεθάθσλνο άιπηγμ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο

Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007,

pg. 273-281

16. Αλαπι. Καζεγεηής θ. Νίθος Νηθοιαΐδες, Η επηζηνινγξαθία ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ

Ηζπραζηνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”,

I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 283-296

17. Καζεγούκελος Ηεράς Μολής Σίκωλος Πέηρας Αρτηκ. Διηζαίος, Σν πξόζσπν ηνπ

Γέξνληα ζηε δσή ηνπ κνλαρνύ ζηε δηδαζθαιία ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ Ηζπραζηνύ, în

“Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ,

Αγηολ Ορος, 2007, pg. 299-308

18. Αρτηκ. Εαταρίας (Η. Μ. Τηκίοσ Προδρόκοσ Essex Αγγιίας, Οη βαζκίδεο πλεπκαηηθήο

ηειεηώζεσο θαηά ηνλ Γέξνληα Ισζήθ ηνλ Ηζπραζηή, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής,

Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 311-320

Page 24: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

24

19. Πρεζβύηερος Διεύζερηος Χαραιακπίδες, Η ζέα ηνπ αθηίζηνπ θσηόο ζηνπο λεώηεξνπο

Αγηνξείηεο θαη ηνλ Γέξνληα Ισζήθ ηνλ Ηζπραζηή, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ

Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 323-336

20. Αλαπι. Καζεγεηής θ. Χρσζόζηοκος Σηακούιες, Η αίζζεζε ηνπ αζθεηηθνύ θάιινπο

θαηά ηνλ Γέξνληα Ισζήθ ηνλ Ηζπραζηή, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος -

Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 339-351

21. Αλαπι. Καζεγεηής Γεώργηος Φίιηας, Η ιεηηνπξγηθή δσή θαη ν Γέξνληαο Ισζήθ ν

Ηζπραζηήο, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”,

I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 355-362

22. Μεηροποιίηες Δδέζζες, Πέιιες θαη Αικωπίας θ. Ηωήι, Σν πξόζσπν ηεο Παλαγίαο ζηε

δσή θαη ηε δηδαζθαιία ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ Ηζπραζηνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο

Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007,

pg. 365-372

23. Καζεγεηής θ. Jean-Claude Larchet, Η άξζε ηεο Χάξηηνο θαηά ηελ εκπεηξία ηνπ Γέξνληνο

Ισζήθ ηνπ Ηζπραζηνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή

Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 375-386

24. Μεηροποιίηες Μεζογαίας θαη Λασρεωηηθής θ. Νηθόιαος, Η πνηκαληηθή δηάζηαζε ηνπ

έξγνπ ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ Ηζπραζηνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος -

Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 389-401

25. Πρωηοπρεζβύηερος Βαζίιεηος Καιιηαθκάλες, Η δηάθξηζε ζηε δσή θαη ηε δηδαζθαιία

ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ Ηζπραζηνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος -

Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 405-417

26. Καζεγεηής θ. Παύιος Κσκίζες, Ψπρνινγηθή πξνζέγγηζε ησλ πλεπκαηηθώλ εκπεηξηώλ ηνπ

Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ Ηζπραζηνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος -

Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 419-427

27. Καζεγούκελος Βαηοπαηδίοσ Αρτηκ. Δθραίκ, Η επίδξαζε ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ

Ηζπραζηνύ ζηελ αζθεηηθή θαη ιεηηνπξγηθή δσή ηνπ Αγίνπ Όξνπο, în “Γέροληας Ηωζήθ ο

Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007,

pg. 429-434

28. Καζεγούκελος Ξεροποηάκοσ Αρτηκ. Ηωζήθ, Η ζπκβνιή ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ ηνπ

Ηζπραζηνύ ζηελ πλεπκαηηθή παξάδνζε ηνπ νξζνδόμνπ κνλαρηζκνύ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο

Page 25: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

25

Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007,

pg. 437-441

29. Δπίζθοπος θ. Αζαλάζηος Γηέθηηης πρώελ Εατοσκίοσ θαη Δρδεγοβίλες, Η δηάδνζε ηνπ

εζπραζηηθνύ πλεύκαηνο ηνπ Γέξνληνο Ισζήθ ζηνλ ζιαβηθό θόζκν, în “Γέροληας Ηωζήθ ο

Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007,

pg. 443-451

30. Πρωηοπρεζβύηερος Κωλζηαληίλος Coman, Σν εζπραζηηθό πλεύκα ηνπ Γεξόληνο Ισζήθ

θαη ν εζπραζκόο ζηελ Ρνπκαλία ζήκεξα, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος -

Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 453-464

31. Αρτηκαλδρίηες Ζιίας Μαζηρογηαλλόποσιος, Μία αιεζκόλεηε ζπλάληεζε, în “Γέροληας

Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ

Ορος, 2007, pg. 467-468

32. Καζεγεηής θ. Αληώληος-Αηκίιηος Τατηάος, Παηήξ Ισζήθ ν Ηζπραζηήο, în “Γέροληας

Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ

Ορος, 2007, pg. 469-472

33. Καζεγεηής θ. Σησιηαλός Παπαδόποσιος, Δπίζθεςε ζηελ Νέα θήηε (Ινύιηνο 1955) θαη

δίσξε επινγεκέλε καζεηεία ζηνλ καθαξηζηό παηέξα Ισζήθ ηνλ Ηζπραζηή, în “Γέροληας

Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ

Ορος, 2007, pg. 473-476

34. Καζεγεηής θ. Κωλζηαληίλος Καβαρλός, Αλακλήζεηο από ηελ επίζθεςίλ κνπ ζηνλ

Γέξνληα Ισζήθ ηνλ Ηζπραζηή, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος -

Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 477-480

35. Νηθοιαοσ Χρ. Αιηπαληε, Σν πλεπλακηηθν θαη θνηλσληθσ πεξηβαιινλ ζηελ Παξν ηελ

επνρε ηνπ Γεξνληνο Ισζεθ ηνπ Ηζπεαζηνπ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος

- Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 515-523

36.Γεωργηοσ, Αλη. Γαιηηε, Παραδοζηαθος κολατηζκος θαη ζρεζθεσηηθες οργαλωζεης θαηα

ηελ εποτε ηοσ Γεξνληνο Ισζεθ ηνπ Ηζπραζηνπ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ

Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 525-540

37.Μωσζεως, κολατοσ αγηορεηηοσ, Πξσηνο Βηνο ηνπ Γεξνληνο Ισζεθ ηνπ Ηζπραζηνπ, în

“Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ,

Αγηολ Ορος, 2007, pg. 543-549

Page 26: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

26

38.Παληειεεκολος Καραιαδοσ, αρτηκαλδρηηοσ, Η απερεζε ηεο θηλεζεσο ηνπ Γεξνληνο

Ισζεθ ηνπ Ηζπραζηνπ ζηνπο Αγηνξεηηεο, , în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος -

Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 551-572

39.Παραζθεσα Αγαζωλος, οηθολοκοσ, Η ζπκβνιε ηνπ Γεξνληνο Ισζεθ ηνπ Ηζπραζηνπ θαη

επξπηεξα ηνπ Αγηνπ Οξνπο ζηνλ λεσηεξν θππξηαθν κνλαρηζκν, în “Γέροληας Ηωζήθ ο

Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007,

pg. 575-606

40.Τροηηζθσ Παγθραηηοσ, επηζθοποσ, Η πλεπκαηηθε επηδξαζε ηνπ Γεξνληνο Ισζεθ ηνπ

Ηζπραζηνπ ζηνλ ζπγρξνλν ξσζηθν κνλαρηζκν, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ

Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 611-620

41.Θεοδοροσ Πεηρηδε, Προηοπρεζβσηεροσ, Η πξνζθνξα ηνπ Γεξνληνο Ισζεθ ηνπ

Ηζπραζηνπ ζηνλ νξζνδνμν κνλαρηζκν ηεο Ακεξηθεο, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής,

Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 623-633

42.Ηωαλλοσ Νηθοιαηδε, Φηινινγηθα ζρνιηα ζηα θεηκελα ηνπ Γεξνληνο Ισζεθ ηνπ Ηζπραζηνπ,

în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M.

Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 635-642

43.Marian Stoyadinov, Η αθξηβεηα θαη ε επηκνλε ζην αζθεηηθν πξνγξακκα θαηα ηνλ Γεξνληα

Ισζεθ ηνλ Ηζπραζηε, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή

Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 645-649

44.Γεκεηρηοσ Τδειεγγηδε, Σν δνγκαηηθν ππνβαζξν ηεο αζθεηηθεο δσεο θαη δηδαζθαιηαο ηνπ

Γεξνληνο Ισζεθ ηνπ Ηζπραζηνπ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος -

Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 651-663

45.Αλεζηε Κεζειοποσιοσ, Η ηαπεηλσζε θαη ε κεηαλνηα σο νξνη αλαθαηληζεσο θαηα ηνλ

Γεξνληα Ισζεθ ηνλ Ηζπραζηε, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος -

Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 651-663

46.Παληειεεκολος Καιπαθηδε, κεηροποιηηοσ Βεροηας, Οη θηλδπλνη ηεο πιαλεο ζηελ

πλεπκαηηθε δσε θαηα ηνλ Γεξνληα Ισζεθ ηνλ Ηζπραζηε, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής,

Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 675-684

47.Larchet, Jean-Claude, Ζ αγαπε προς ηολ πιεζηολ θαηα ηελ δηδαζθαιηα ηνπ Γεξνληνο

Ισζεθ ηνπ Ηζπραζηνπ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή

Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 687-704

Page 27: I.motivatie Lucrare Viata Si Invatatura Lui Gheron Iosif Isihastul

27

48.Πασιοσ, κεηροποιηηοσ Χαιεπηοσ, Απηνκεκςηα θαη θαπρεζε ζηα θεηκελα ηνπ Γεξνληνο

Ισζεθ ηνπ Ηζπραζηνπ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή

Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 707-724

49.Πεηροσ Παζηαρδε, Ο παηδαγσγηθνο θαη κνξθσηηθνο ινγνο ηνπ Γεξνληνο Ισζεθ ηνπ

Ηζπραζηνπ κεζα απν ηα θεηκελα ηνπ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος -

Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 727-739

50.Γεκεηρηοσ Γ. Τρηαληαθσιιοποσιοσ, Κηηζε θαη πιηθα αγαζα. Μηα καηηα απν ηελ πιεπξα

ηνπ Γεξνληνο Ισζεθ ηνπ Ηζπραζηνπ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος -

Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 741-753

51.Κωλζηαληηλοσ Κορλαραθε, Η αζθεηηθε ηνπ πνλνπ θαηα ηνλ Γεξνληα Ισζεθ ηνλ

Ηζπραζηε, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M.

Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 755-800

52.Πρωηοπρεζβσηεροσ Βαζηιεηοσ Καιιηαθκαλε, Μειεηε θαη αληηκεησπηζε ηνπ ζαλαηνπ ζηε

δσε θαη ηε δηδαζθαιηα ηνπ Γεξνληνο Ισζεθ ηνπ Ηζπραζηνπ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο

Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος - Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007,

pg. 803-810

53.Γεωργηοσ Μαληδαρηδε, Η θαζαξνηεηα ηνπ λνπ θαη ηεο θαξδηαο θαηα ηε δηδαζθαιηα ηνπ

Γεξνληνο Ισζεθ ηνπ Ηζπραζηνπ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος -

Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 813-821

54.Ηεροκολατοσ Αζαλαζηοσ Σηκωλοπεηρηηοσ, Αγηνινγηθε πξνζεγγηζηο ηνπ πξνζσπνπ ηνπ

καθαξηνπ Γεξνληνο Ισζεθ ηνπ Ηζπραζηνπ, în “Γέροληας Ηωζήθ ο Ζζσταζηής, Άγηολ Όρος -

Φηιοθαιηθή Δκπεηρία”, I.M.M. Βαηοπαηδηοσ, Αγηολ Ορος, 2007, pg. 823-831