PaiteaalV-a

MASAJUL R E F L E X $1 A L T E M E T O D E D E T E R A P I E MANUALA R E F L E X A

IV 1. M E T A M E R U L O R G A N I Z A R E A M E T A M E R I C A

in tonte nietodele reflexoterapice. elenienlul de baza lamane metanieiul sau metanierele corespunziitoare regiunii sau organelor interesate. Trebuie mereu sa se tina cont de elementui initiator §i de raspunsul posibil sau dorit. tara sa se uite ca toate structurile sunt intim legate in metamer. Structurile soniatice §i viscerale pot interfera unele cu allele, §i antrena reactii neaijteptate sau nedorite.

Metanierul tipic este organizat in jurul unui segment de maduva a spinarii, el insii.'ji definit de emergenta radacinilor ventrale §i dorsale drepte §i stangi. Toate structurile anatoniice dependente de acest segment spinal fac parte din metamer. Astfel, vom gasi un dermatom corespunzator la piele, un miotom (mu?chi), un sclerotom (oase §i articulatii), un angiotom (vase), un viscerotom (viscere). Limitele elementelor somatice ale metamemlui sunt bine detinite, in vreme ce elementele viscerale sunt, in general, mai putin precizate. Neurotonnil cuprinde ansamblul structurilor nervoase cerebrospinale si autonome; trebuie precizat ca inervatia parasimpatica (transmetamerica) se atla in pai1e la originea alinierii defectuase, a visceiotomului.

Aceasta organiz^re metamerica, striictura de baza a embrionului, se regase§te foarte bine in regiunea dorsala ?! regiunea toracica a adultului. Din contra, ea se modifica la nivelul membrelor, fund de aceea nevoie de o cunoa§tere peifecta a dispozitiei radiculare senzitive, motorii §i autonome, pentru aplicarea corecta a metodelor reflexoterapice.

Elementele indispensabile pentru aplicai-ea masajelor reflexe sunt: dermatomul, miotomul, angiotomul §i viscerotomul.

Diferentele in cartograflerea dermatoamelor nu reprezinta decat traducerea zonelor de acoperire periferica a teritoriilor radacinilor spinale. A^a cum a dovedit experimental Sherrington, trebuie sectionate trei radacini siiccesive, pentru a obtine un teritoriu de anestezie completa. In sens invers, putem spune ca o radacina dorsala §i deci un segment spinal

- . |23

primeste nbrc din deniuitoaniele snpra- {\. Dc accca, preferani o reprczentaie care sa tradnca limitele extreme ale acestor teritorii, dupa datele clinice.

Cat privcste miotoamele si aiigiotoamclo. teritoriile lor sunt \i putin precise, eel putin pentiu unii dinlrc noi. Limitele indicate sunt teritoriile maximale descrise la om, in urma sliidiilor deficitelor traiiniatologice §i a disectiilor de ilnete pe cadavru. Varialiilc nu sunt foarte importante. In ceea ce prive^le viscerotoaniele. studiile s-au realizal pornind de la schema anatomica a omuliii. de la cxperimentul animal ?i de la observatia clinica. In acest caz. limitele sunt mult mai putin precise; Constanta zonelor retlexogene si a durerilor referite de la anumite viscere a permis descrierea de zone de extensie .senzitiva §i a pennis precizarea mai buna a anumitor limite.

IV.2. O R G A N I Z A R E A R E F L E X A

Retlexul cuprinde un giup constant de staicturi: receptoiail -neuronul aferent (sau sezitiv) - releul unic sau multiplu la nivelul cenlrilor nervo^i - neuronul eferent (sau motor) - efectorul. Dupa nmnarul sinapselor, retlexul va fi mai complex ?i raspunsul va putea tl modulat in detrimentui specitlcitatii sau rapiditatii sale.

Este posibil sa se sciirteze sau sa se suprime o portiune nervoasa a acestui reflex, fie receptor-neuron aferent, fie neuron eferent-efector. Aceasta particularitate permite largirea cadrului reflexului pur nervos la eel de reflex neuroumoral sau neurohormonal, sau permite inversarea reflexului umoronervos: de exemplu. modificarile compozitiei chimice a sangelui stimuleaza aria postrema, putand detennina raspunsuri refle.xe nei-voase, cum ar fi vomismentele.

Receptorii §i efectorii pot fi somatici sau viscerali, §i astfel se pot forma buele reflexe somato-viseerale sau viscerosomatice, numite uneoii cutimusculoviscerale sau visceromusculocutanate. Indiferent de care ar f i , sinapsa ramane elementui primordial ale carei proprietati vor conditiona caracteristicile reflexelor.

124

Propriefdti/e sinapse/or spinale Cunoa§terea lor este indispensabiia intelegerii modului de

functionare a diferitelor reflexe .-ji deci a difei-itelor tehnici de rcflexoterapie. 0 Intdrzierea siiiapticd

Trecerea impulsiilui nervos printr-o sinajisa, sau iniurziei-ea sinaplicu este de ordinul 0.5 - 1 m sec. in sislemul nervos central al mamiferelor. Numarul sinapselor de-a lungul unei cai nervoase va putea deci fi estiniat prin intarzierea raspunsuiui rellex polisinaptic. 0 Conveiye/ita, diveigenta, calea finald cnmiind

Un singur motoneuron prime^te afeiente foarte \ariate si foarte numeroase. estimandu-se la cea 40.000 numarul contactelor sinaptice ale unui motoneuron spinal la om. La acest motoneuron converg deci eferentele. Dimpotriva, un singur axon emerge de la acest neuron si reprezinta elementui de baza al cdii finale conuute. In sens invers, un singur neuron eferent poate avea contacte sinaptice cu mai multi motoneiironi, §i vorbim atunci de fenomenul de divergentd. 0 Facilitarea, ocluzia, nivelul siibliminar

Lloyd a aratat ca motoneiironii sunt grupati in pool-mi care primesc aferente specifice, dar ca unele dintre acestea primesc aferente specifice pentru doua, sau mai multe pool-un. Acest grup ar putea, deci, raspiinde In anumite conditii, la unui .sau altui dintre pool-mi. Acest gnapaj de neuroni se nume?te nivel (ciucur) subliniinar; dupa intensitatea, durata §i momentul stimularii, raspunsul sau va putea varia. Pentru o stimulare rapida §i slaba, a lui ,,a", va raspunde singur grupul A; §i la fel pentru stinuilarea lui „b'". Dimpotriva, o stimulare, de asemeni, scurta §i slaba, dar simultana a lui „a" §i „b" determina un raspuns A+B+C, pool-u\, nivelul subliminar, va fi deci sediul unei facilitdri. Daca stimularea este putemica in „a", se obtine un raspuns maximal A+C, antrenand deci activai-ea pool-uM C; se va intampla la fel pentru stimularea „b"; dar stimularea forte a+b va detennina un raspuns slab, fara participarea nivelului subliminal-, care devine, in acest caz, sediul unei ocluzii. Facilitarea §i ocluzia sunt, deci, fenomene antinomice. In ceea ce prive§te masajul reflex, putem intrevedea de aici importanta tipului de stimulare §i a intensitajii sale, pentru a pune, functie sau nu nivelul sub­liminar. _ • „ : t ' • • "

125

0 Facilitarea !ii mhibhja at sistenje nwnosw(q)tke ' Aceste proprietati vor interveni in sincrgiile ^ i antagonisinele

iniisciilare. Fiecare dintre/7w;/-urile de niotoneiironi destinati iiiuiia dintre capetele bicepsiilui primesjte eterente lA de la doi iiervi niotori. Acest dispozitiv permite intelegerea tapluliii ca stimularea Hbrelor lA de catre un singur nerv va facilita mu^cliii sinergici.

in mod invers, stimularea acestor fibre lA va antrena o iiihihitie a niotoneuronilor antagoni^ti. cu o intarziere de 0.5 m sec, corespunzand eludarii unei sinapse suplimentare. acesta fiind principiul inervatiei leciproce enuntat de Sherrington.

Inhibitia difera de ocluzie, in sensiil ca nu este \orba de functioiiarea anterioara a neuronului in cauza. ci de prezenta eferentelor inhibitorii. atunci cand ocluzia corespunde perioadei refractaie a anumitor neuroni deja activati de eferente e.xcitatorii. 0 Facilitarea .^i inhibitia in sisteine palisinaptice

In aceste sisteme raspunsul este mai complex si de mai lunga durata. Multiplicarea releelor antreneaza o dispersie temporala §i deci un efect de facihtai'e sau de activai-e mai lung.

Lanturile neuronale multiple cresc varietatile de raspuns ca forma, intensitate. intarziere §i durata. Lanturile inchise sau recurente, constituind o varianta speciala esentiala. permit fenomenul de retroactiune sau feed-back. Aceasta retroactiune poate fi negativa, daca ultimul neuron este inhibitor, sau pozitiva, daca este excitator.

Reflexele mosinaptice ^i polisinaptice Retlexul elementar monosinaptic este elementui eel mai simplu la

care raspunsul va fi mereu identic. La om nu-l regasim decat In refle.xul miotatic. Pretutiiideni, unui sau mai multi interneuroni se intercaleaza Intre neuronul aferent §i neuronul eferent, realizand un reflex polisinaptic. Dupa numarul sinapselor, raspunsul sau va pierde viteza, dar va putea fi modulat.

Folosirea unuia sau a altui tip de reflex In metodele terapeutice antreneaza anumite limite pentru tehnica. Astfel va fl inutil sa se repete mai mult de 4-10 ori o manevra care antreneaza un reflex miotatic. .

Prezenta intemeuronilor intersegmentari ?i comisurali va pennite obtinerea unor raspunsuri heterotopice (intersegmentare §i controlaterale). in ciuda complicatiei circuitelor nervoase §i a varietajii raspunsurilor, 126

acesle acliuni reflexe raman elementar homotopice (homosegmentare) sau heterotopice. adica In cadrul cenlrilor primari spinali §i al nueleilor ncrvilor cranieni, in lelatie dirccla cu sislemul nervos periferic.

Rejle.xele siiprasegnientare Rellexele suprasegmentare, adesea deniimite supraspinoasc, ceea ce

elimina nucleii nervilor cranieni, fac sa intervina obligatoriu cenlrii primari de origine ai neuronilor periferici.

Raspunsurile sunt cu mult mai comple.xe: astfel, ele pot tl mai bine adaptale, dar sunt mai difuze. mai putin rapide ;ji mai putin specillce. Gasim §i un oarecare numar de raspunsuri neuroumorale ^ i neurohormonale.

Datorila acestui etaj suprasegmentar se produce cea mai mare parte a rcactiilor generale consecutive §edinlelor de terapie manuala reflexa. Cat despre retlexele eonditionate. In ciuda importantei §i valorii lor In viata colidiana. ele nu participa decat indirect In aceste metode terapeutice.

Reflexele patologice in domeniul reflexoterapiei, retlexul patologic poate fi semnalul de

alarma, direct sau indirect, dar el poate f i , de asemeni, elementui vizibil, de mica importanta patologica prin el Insu§i, dar relevand o tulburare profiinda §i ascunsa.

Din punct de vedere general, semnalul de apel va fi cutanat §i/sau muscular, din punct de vedere somatic, eel mai adesea cu o pailicipare vaseulara, §i mono- sau poliorganic, din punct de vedere visceral.

Astfel, Head a descris semnele reflexe viscerocutanate §i MacKenzie refle.xele visceromusculare. Pe langa acest sistem fundamental, evantaiul s-a largit §i se §tie actualmente ca oricare structura a metamerului poate actiona asupra oricarei alteia. Astfel, exista refle.xe visceroviscerale §i somato-somatice alaturi de sistemul original viscerosomatic.

in plus, Kohlraush, de e.xemplu, crede ca modificarile tisulare corespund unei reactii refle.xe §i ca, printr-un proces de feed-back negativ, ele Intretin ulterior tulburarile care detennina durerile viscerale. in sfar§it, modificarile tisulare de origine reflexa nu dispar Intotdeauna dupa vindecarea tulburarii care le-a declan§at; se poate, deci, concluziona ca o tulburare reflexa persistenta. In raport cu un organ, ar putea Intretine o • tulburare functionala, fara sa fie in contact cu organul.

'-••mm

subUminare ale lui Lloyd.

Reflexe polisinaptico Reflexe monosiiuiEucI.

/?t'/7tn7(/ (sau leflexul ' pioprioceptiv al lui Sherrington, i ^ ,< i^v/ i i i lui HillImann)

Rejlex exteroceptiv (sau heteroreflex Hoffmann)

sau autoiellexui lui nunnuj4'^M L t 0 durata rellexului scurta, 1 indiferent de intensitatea de

0 durata reflexului mai mare, depinde de intensitatea dc

excitatie i 0 putin importanta suniatia

temporala, atunci cand ea

C X C l t ^ i ' ^ _

0 importanta sumaliei temporale care se poate tntmde^ejTiai multe secunde

exista _______ — 0 actiune segmentara si

0 actiune plurisegmentara ^i adesea bilaterala

homolateiaia — 0 oboseste greu

0 oboseste

^ —

0 se adapteaza gi-eii 0 se adapteaza

___j ;agid .

" 0 eel mai adesea involuntai-0 perceput con§tient de cele mai

mnltp: ori (incon§tieniL_ ^

0 prag de e.xcitatie mai scazut 0 prag de excitatie ridicat

0 subordonat fomiei de excitatie in limita in care ^

0 efectul reflexului depinde mult mai putin de natura excitatie i

IV.3. I N T E R P R E T A R E A Z O N E L O R D U R E R O A S E

Zona dureroasa prezinta un interes dublu pentru masajul reflex §1 pentru diversele metode de refle.xoterapie, avand o valoare semiologica cu implicatie in diagnostic, si un interes terapeutic reprezentand sediul actiunii terapeutice.

128

Clasijlcarea durerilor 0 Durerea span tan (i ^i durerea pro vocatd

Aceasta prima diferenliere esle esentiala pcnlru lerapeut, deoarece. in primul caz, pacienliil va semnala durerea, in timp ce in cazul durerii provocate terajieuUil trebuie sa o faca sa apara priiili-o manevra oarecare: presiunc, netczire, palpare-iiilare etc.

Durerea sponlana este supraliminara prin delinilie, diinpotri\a, durerea provocala esle infraliminara si apare prin asocierea unei slimulari. in mod normal ne-nocicepti\a, care permile alingerea praguiui de excitatie ^ i deci face sa apara semnalul dureros. 0 Durerea locald, la distanta, referitd

Chiar daca durerea esle sponlana sau provocala, trebuie sa se precizeze originea ei.

Durerea locala sau locoregionala nu prezinta dificultati majore. chiar daca precizarea structurii sau a structurilor interesate nu este intotdeauna evidenla. Dar, in toate cazurile, trebuie sa putem diferentia o durere la distanta de o durere referita.

Durerea la distanta are originea la nivelul unei radacini sau trunchi nervos, adica leziunea cauzala irita anumite dendrite ale flbrelor aferente, dand subiectului impresia unei dui-eri localizate Tntr-un teritoriu cutanat corespunzator, care poate fi uneori foarte departat; a§a se intampla §i atunci cand un conflict disco-radicular antreneaza o durere la distanta in spathil popliteu, pe fata laterala a gambei, la nivelul piciorului etc.

Durerea referita va pune mereu in functiune un circuit nevraxial §i importanta sa este majora in tehnicile de reflexoterapie. Stimularea unui nerv visceral, a unui ner\ somatic va putea declan^a o durere referita in orice teritoriu al metamerului. De e.xemplu, o atingere vaseulara va antrena o stimulai'e a segmentului medulai" T7, unde converg alte fibre aferente somatice. Acest segment tiansmite la etajele superioare, prin tractul spinotalamic, influxurile nociceptive. Astfel, cu o oarecare stimulare viscerala, subiectul va putea resimti o durere in teritoriul ramurii dorsale sau al ramurii anterolaterale a celui de-al 7-lea nerv toracic. O cauza viscerala poate detennina o durere somatica, §i invers.

Alte efecte spontane iprovocate, la distanta §i referite Acelea§i mecanisme pot explica §i alte efecte, pe langa durere. Se

pot intalni reactii vasculare, dennice, musculare etc. De e.xemplu, un

delinatoarafism mai intens apare in dermatomul afectat, sau masajul superficial antialgic poate provoca o coiitractura renexa. Aceste efecte sunt uneori putin evidente. .'ji. in general, putin utilizate, cu exceptia catoi-va tehnici folosite tn masajele reflexe.

Puncte maximale Acest termen, propus de Head, esle frecvent folosit pentru a indica

o zona de rezislenta foarte inalla ^i/sau mull mai dureroasa. Aceste puncte au o nuire valoare semiologica \. in funclie de metoda, acesle puncte se folosesc la incepul sau la starlit, se stimuleaza u§or, foarte intens, sau de loc.

Ele corespund adesea unor reliefuri osoase sau musculare, zonelor prin care fasciile sunt Iraversate de diver§i nervi, sau corespund unor dureri locale, la distanta sau referite. Kohlraush le da detinitia urmatoare: benzi in sensul longitudinal al muschilor. lungi de cativa cenlimetri §i inguste cat un fir de pai. Acestea pot atinge grosimea unui creion. Aceste zone corespund „sforilor" descrise in masajul din medicina traditionala chineza.

Acesle puncte, baza a numeroase tehnici, trebuie cautate mereu cu minutiozilate §1 interpretate in cadrul organizarii nervoase a individului.

IV .4. S TUD I UL A N A L I T I C A L D I F E R I T E L O R M E T O D E

Putem fi lentati sa clasificam diferitele irietode in functie de locul lor de aplicatie: pielea §i tesutul conjunctiv; mu§chiul, osul, periostui si arliculatiile; sau dupa efectul obtinut local sau la distanta. In realitate, multe tehnici folosesc mai multe planuri de actiune §1 au, in acela§i timp, efecte locale §i la distanta. De asemenea, este preferabil sa clasificam aceste tehnici in masaje refle.xe §i mi.xte. metode refle.xe mioarticulare §i metode diverse folosind partial / mai putin mecanisme reflexe.

\WA.\. MASAJE REFLEXE

IV.4.1.1. MASAJE SUPERFICIALE •^•'-•••^•^/•''7''''-~

Metodele au in comun acelaji teritoriu de actiune: pielea in ansamblul sau. Se poate preciza §i ca directia masajelor unnare5te eel mai adesea liniile cutanate de clivaj (linia lui Langer, a lui Simon sau a lui 130

Benninghon), care indica directia tensiunii claslice a pielii §i care s-ar dalora dislributiei particulare a Iksciculeior conjunctive.

iV.4.] . ! . l . MASA.UJl.THSUTULUI CONJUNCriV . (B1NDF.G1-WEBSMASAGE), DUPA DICKE

Aceasta metoda este caracterizata prin actiunea sa reflexa la distanta, pornind de la intinderi progresive, in limp $i spatiu, ale tesutului conjunctiv. Doar lucrul asupra dermalonnilui permite influenlarea ansamblului de structuri ale metamerului. Efectul este, deci, intotdeauna homolopic. dar el poate deveni heterotopic. Anamneza ^\a vizuala permit determinarea zonelor afectale; palparea superficiala §i prolunda precizeaza tensiunile, imi>aslarile §i punctele dureroase, indispensabile pentiu alegerea zonelor de tratat §i a tehnicilor cele mai indicate.

TEHNICA • ^: Tehnica se caracterizeaza prin utilizarea a doua degete (medius si inelar), precizia traseului de intindere, lenloarea miscarilor, repetarea manevrei §i adaptarea la reactia tisulara a subiectului.

Dermul: mana aplicata, presiune u§oara, tractiune lunga §i putin intensa.

Tesutul sub-cutanat: degetele perpendiculare, apasand prin inarginea lor radiala, tractiuni mai putin lungi §i mai apasate. Tesutul profund: degete peipendiculare, apasand prin inarginea lor ' cubitala, tractiuni intense, scurte, taioase. Metoda nu intereseaza decat tesutul conjunctiv lax superficial §i, in

paiticulai-, acela al dermatoamelor din metamerele neafectate sau desensibilizate de o actiune la distanta care face sa dispara punctele maxime. Trebuie evitate tesuturile edematiate corespunzand stadiului acut, dermatografismul §i senzatia de „taietura". Subiectul poate fi a§ezat sau culcat (decubit lateral, ventral sau dorsal); se incepe mereu prin construirea bazei lombosacrate, la care putem adauga celelalte zone; > intinderile pe fata ventrala (regiunea pectorala §i abdominala) vor completa aceasta secventa. . . . .. ^ -;, : ,. ^

131

Durata unci sedinte create progrcsiv de !a 15 la 30 minute, ,'ji ea esle urmnta dc un repaus obligatoriu de o jumalale de ora. Nu trebuie sa dcpasini 20 dc sedinte.

Ei-ECTH. INDICA'ril SI CONTRAlNDICAril Aceasta metoda va antrena efecte loco-regionale. mai ales de lip

parasimpaticomimetic. in cursul masajului sacral, si mai ales de tip simpaticomimelic, In cursul masajului \'enlral; cat despre efectele uenerale. ele se vor manifesla. mai ales ca o dcscarcare-relaxare.

Contraindicatiile sunt mai ales afectiunile acute: cat privesle indicatiile, ele sunt deslul de largi si variate: pregatire si reeducai'e, efectul sedaliv local sau general, dureri e.xcluzaiid ca etiologie infectiile. tulburari vasculare si Iroflce, tulburari functionale ale diverselor aparale.

Bazata pe simptoiiiele reflexe algice iiierente oricarei disfiinctii ^i pe ccrcetarea initiala a metamereior atinse si a punctelor maxime, tehnica lui Elisabeth Dicke da o atentie cu total paiticulara tesutului conjunctiv lax: constatand prevaienta perturbarilor la acest nivel in cazurile acute, actiiale sau recenle §i un raspuns global, adica al intregiiliii metamer, ca urmare a intinderii strict demiice. Ea adauga o notiune, cu total personala la acea vreme, a posibilitatii de actiune la distanta: constatand agiavarea durerii la nivelul punctelor maxime, ea le trateaza pe acestea la incepiit §i reactiile negative consecutive sau prea violente ale pacientului, fie imediat, fie dupa §ediiita; ea a intreprins un tratament initial in afara acestor regiuni §i a obtinut astfel rezultate rapide, dar reactii nefavorabile din partea pacientului §i fara recidiva a tulburarilor. Acest lucru la distanta, antrenand o desensibiiizare a metamereior atinse §i disparitia punctelor ma.xime, pennite deci tratarea acestor zone desensibilizate, fara pericolul reactiei de feed-back sau a „transferului reflexelor", despre care vorbea Dalicho. Acest tratament specific va elimina tensiunile tisulai-e inca subsistente §i va elibera complet toata zona. Dupa detenta dermica, intinderile se vor adresa tesutului subcutanat. Autoarea nu folosejte intinderea stratului fascial (tesutul conjunctiv organizat) decat in cazuri foarte precise, unde se intalnesc stimuli foaite puternici, ca in cazul tratamentului amenoreelor, de exemplu. La acesta se adauga notiuni de precizie ale traiectului de intindere, a lentorii j i repetarii manevrei, ale sensibilitatii tactile acutizate, precedand raspunsul tesutului: crisparea (incordarea) sau detenta (relaxarea), ceea ce permite o adaptare constanta a intinderii la reactia tisulara §i, in acelaji timp. la reactia subiectului.

132

Pau/a este obligatorie dupa fiecare ?edinta ^ i numarul ^ediiUelor nu va dcpa^i niciodata 20. L^urata :;;cdinlelor a 11 de 15-20 minute, pentru lirinicle, de 30 minute, ulterior. Tratamentul este intotdeauna progrcsiv, atat in timp. cat si in spatiu. si dozajul, fapt exlrem de important, este strict iiuiividualizat, permiland o inteiprelare prognoslica continua .si exacta a reactiei imediate .si ulterioare a flecarui pacient.

O allii caraeterislica a tratamentului. dupa Dicke. este a^a-numila ..construclie de baza": adicii. lucrul initial al regiunilor sacrata §i lombara, intotdeauna bilateral, e.xceptand cazul cand una din parti este atinsa, ca in ca/ul unci scialici, de exemplu, cand urmeaza intinderi. zise echilibrate, caic se fac pe fata anterioara a corpiilui. pe pectorali ^\e abdomen. Acesle intinderi echilibranle au ca scop suprimarea de la incepul, a lensiunilor reflexe. care s-ar putea produce in aceste regiuni, ca urmaie a lucrului exclusiv al regiunii posterioare a corpului, a§a cum a experimental Dicke. Aceasta constructie de baza se face o data sau de doua ori pe §edinta, ca tratament unic, pana se obtine detenta (rela.xarea) generala a pacientului. Efectele primelor §edinte, adica rela.xarea. calmarea durerilor, chiar la distanta fata de campul de aplicatie §i recuperarea starii de bine, se pot explica prin predoniinanta reaetiilor vagale obtinute (Ottensnieier & Schliaek), care favorizeaza reechilibrarea starii neurovegetative §i deci a reaetiilor postagresive adecvate (Selye & Laborit). Lucrul initial §i aceste efecte terapeutice permit tratamentul crizelor acute: in astm, nevrite, niigi-ene, de exemplu.

Intinderea tesutului conjunctiv lax se obtine plasand doua degete, mediusul §i inelarul, pe piele §i dupa o deplasare a tesutului pana la e.xtensibilitatea maximala, se dezvolta ini§carea, urmarind un traseu precis, cu ajutorul unei abductii a cotuiui, pana atinge cea mai mare elasticitate posibila:

pentru intinderea dennului, se pun degetele pe fata palmara, mana pe suprafata palmara, paralel cu planul dermic; se luereaza numai cu pulpele celor doua degete. Se va obtine o intindere larga, lunga §i de intensitate slaba; pentru intinderea tesiitulid subcutanat, trebuie redresate u§or degetele ?i se folose§te niarginea radiala a acestora. intinderea va fi mai pu^in larga §i mai intensa; in cazul stimularii foarte intense, cautarea anumitor inanevre, ca in situatia amenoreelor, de exemplu, se va folosi inarginea cubitala a

133

deaetelor. IiitiiidLMea va fi, in aceste condiiii, foarte intensa. ioarte

scinia si taioasa.

Intinderile se exila cand tesutnl este tiiinefiat. senin al unei stari acute, sau daca pacientuI prezinta dupa intindere o senzatie din'croasa sau de/agreal)ila.

Dcrmatogratlsniul. corcspiuidc. dupa Dicke, luiei atingeri a metamerului. atingere cu atat mai imporlaiUa. cu cat dermatogralisnuil oste mai elevat. si obligii la re\a examenului zonal initial. Intinderea tesutului conjunctiv lax. dupa Dicke. nu poate determina senzatia de taiere. care semnitlca alingerea metamerului sau o intensitate prea mare a manevrei de intindere.

1 ralamentui se face din pozilie a^ezala. decubit lateral, ventral sau dorsal: aceasta depinde de slarea pacientului. adica de suferinta sa. de fatigabilitate, de tensiunea aileriala. Toate durerile veitebrale, tulburarile la nivelul ^oldurilor se trateaza in decubit lateral sau ventral, membrele inlerioare in decubit dorsal. Tratamentul se face progrcsiv, in diferite etape. sau ,.succesiuni""(serii). care se adauga constructiei de baza, pe masura instalarii detentei tisulare.

In sens cranial (ascendent), vom avea succesiunea I - luciul regiunii toracice inferioare. posterioare si anterioare. pana la nivelul celei de-a opta vertebre toracice -, succesiunea a ll-a - lucrul regiunii toracice superioare, pornind de la a opta veilebra toracica, pana la nivelul celei de-a japtea vertebre cervicale §i cuprinzand. urmarind afectarea, regiunea posterioara, pe cele doua parti sau pe o singura parte, regiunile scapulare §i axilare §i regiunea anterioara; §i, in starlit, succesiunea a 111-a - care cuprinde lucrul la nivelul eefei. Succesiunile I I §i I I I sunt foaile importante in tratamentul tulburarilor membrului superior, inervat, pornind de la nivekil vertebrelor toracice superioare §i cervicale; tratamentul membmlui superior este adesea accesor, ameliorarea venind, in mod esential. de la lucrul pe aceste metamere. In tulburarile membrului inferior, inei-vat, pornind de la metamerele lombare si sacrate, intreaga atelitie a terapeutului este retinuta de constructia de baza: dupa ameliorarea obiectiva §i subiectiva. se avanseaza spre nivelul afectarii. eliberand apoi regiunea trohanteriana §i coapsa, apoi genunchiul, gamba §i la sfar^it piciorul.

134

IV.4.1.1.2. M/VSAJUL TESUTULUI CON.IUNCT1V (t^iNDlX.EWEBSMASSAGE). DUPA TEIRICI1-LEUBE

Teirich-Leube a dezvoltat o tehnica profunda bazala pe intinderi intense, care se adreseaza fasciilor si marginilor aponevrotice ale muschilor sau insertiilor acestora. 1 EHNICA sa, deci, .se adreseaza, in principal, tesutului conjunctiv organizat, ale carui tensiuni corespund tulburarilor cronice sau functionale cronice. Metoda rezerva tehnica superficiala (,,tehnica cutanata") cazuri lor acute si copii lor.

Pentru ca intinderea sa fie eficace. adica sa provoaee un raspuns reflex vegetaliv vagal, trebuie sa declan^eze obligatoriu o senziitie cUira de ruptura. Nici pana astazi nu exista o e.xplicatie stiintifica care sa justifice aceasta necesitate. Reactiile de iritatie de la supralata corpului. cum ar fi durerea cu caracter de impunsatura. de intepaturii. coiitractura musculara. §i la nivelul organelor interne, cum ar fi dispneea. opresiunea precordiala, tulburarile abdoniinale, tensiunea craniana etc., provocate eel mai adesea de o manevra gre§ita, apar frecvent, mai ales la inceputui tratamentului ?i trebuie mentionate permanent de catre pacient, pentru c;i, daca acestea nu dispar spontan, este iiecesar sa fie eliminate prin masuri speciale, denuniite „reactii de rupere".

O aha caracteristica a acestei tehnici este aparitia obligatorie a unei reactii de derniografisni, a carei intensitate !ji durata vor fi proportionale cu tensiunea tisulara: nu este neobi§nuit ca o reactie uiticariana (dermatografie elevata) sa persiste 12-36 ore dupa §ediiita. Acest derniatografism este pentru autor eonsecinta reflex, pozitiva a unui proces . metabolic declan^at in tesut in urma masajului.

Toate reactiile cutanate §i orgaiiice. care nu sunt absolut previzibile, trebuie sa dispara pe parcursul jedinjelor, o data cu ameliorarea tensiunii tisulare. • • : • ..V .

Oboseala, reactie nonnala de altfel de la priniele §edinte de masaj reflex, nu implica un repaus imediat dupa §edinta. Tolusji, este indicate repausul 2-3 ore dupa §edinta.

Succesiunea intinderilor §i tractiunilor nu unneaza in nici un caz o ' schema fi.xa, aceasta depiiizand doar de metamerele afectate: ^edinta poate incepe unilateral la nivelul superior al tiimchiului sau la nivelul inferior al acestuia, §i nu unnare§te nici o progresivitate in timp sau spatiu. Toate zoiiele sunt tratate din prima fedinta, iar regiunile sacrata §i

- 135

lombara (constructia de baza) nu simt luate in considerare. in mod ilcosebit. ca in tehnicile lui Kohlrausch sau Dicke. cu exceptia ..tehiiicii ciilanatc". care lui se foloseste dupa Teiricli-L.eiibe decat numai in Cci./uriie acute. .Aclualnienle. se nianifesta la discipolii acestei tehnici o tendinta clara snre un dozaj mai moderal: !jedinla incepe dc novo, cu regiunile sacrata .si lonuxira. ramanand mereu unilateral;!. Masajul de tip ..masaj-rulaj" se reszase ie adesea in priniele 2-3 §edinte. dar se adreseaza. dupa unii autori, maselor musculare. THHNICA profunda, ramane tehnica preferata j i scopul de atins eel mai rapid posibil. dar nu se practica la unii pacienli. pe parcursul primelor aplicalii. decat pe partea neafectata. In cazul cri/eloi' acute, sedinla .se suprima. Autorii moderni insi.sta asupra unei actiuni elobale a tratamentului ^ i pe imposibilitatea unui efect pur local, corelat cu patologia pacientului.

Cercetarea zonelor si evaluarea tensiunii tisulare raman singurele critcrii care permit elaborarea tratamentului: astazi .se insista pe tehnica cea mai adecxuld reactiei tisulare si zonelor de tratat.

TEHNICA cutanata se practica cu marginea cubitalii a degetelor al 3-lea §i al 4-Iea. Tesutul intins unneaza liniile cutanate (liniile de clivaj) §1 senzatia de

ruptura apare imediat. Se vorbe§te astazi de ,,un baleiaj" digital. • TEHNICA profunda presupune: r- intinderea stratului fascial - liniile lungi in fascii se tennina la

limita de extensibilitate tisulara printr-o tractiune, zisa terapeiitica, care declan§eaza o senzatie neta de ruptura. Aceasta intindere este denumita ..linie trasa".

> Tractiunea fasciald - degetele sunt plasate perpendicular- pe marginile muschilor sau fasciilor, asemanator unui ac de injectie (Teirich-Leube) §i realizeaza imediat o tractiune terapeutica, care este corelata cu o senzatie foarte putemica de ruptura. Aceasta ultima tehnica se folose§te §i in „reactiile de rupere".

Deci, aceasta metoda se caracterizeaza printr-o actiune mai proflinda §i mai putemica (supraliminara), interesand tesutul conjunctiv organizat §i antrenand o ..senzatie de ruptura (taietura)"'. Se observa efecte locale, homotopice §i generale.

136

TEHNICA •

Tehnica variaza in functie de slralul de tratat §i de efectul urmarit. > Tehnica sujh'rficiald (cutanata): cu marginea cubitala a mediusului .si a inelarului. intindere-lensioiiarc de-a Ingul liniilor cutanate. Acest baleiaj digital poate tl facut la inceputui tratamentului pentru pregatirea tehnicii profunde. sau in timpiil intregului tratament la subiectii cu fragilitate sau sensibili. r- Masaj-rulaj: este o mobiliz;u"e a maselcM" musculare contracturate. pentru a se obtine o relaxare completa inaintea inceperii tehnicii prohinde. Nu se foloseste decat pe parcursul a 3-4 ,>jedinte.

> Tehiucci profuiulu: este manevra caracteristica metodei care trebuie instituita cat mai repede posibil: ea permite obtinerea ..senzatiei de ruptura". pura §i clara. Pot II folosite doua modalitati:

• intinderea tensionata. lungei, in stratul fascial al regiunii de tratat si care detennina intotdeauna o senzatie de ruptura;

• intinderea scurta (punctul aponevrotic. tractiunea fasciala), care realizeaza o tractiune pe marginea unui mu§ehi sau a insertiilor acestuia.

Manevrele se cfectueaza cat mai aproape posibil de zona de tratat si in functie de reactiile tisulare. $edinla debuteaza, in general, in regiunea lombo-saerata, dar unilateral, §i se continua prin intinderi §i tractiuni pe toate metamerele afectate. Nu pare indispensabil de unnarit o secventialitate riguroasa, dar trebuie sa se ajunga eat mai rapid posibil la tehnica profunda.

PacientuI poate fi a§ezat sau culcat. Reactiile nu apar decat dupa 2-3 ore, adica atunci cand are loc repausul. • - . r ^ ;

EFECTE, INDICATII $1CONTRAINDICATII ^^^- ^ - ^ ' Ca §1 pentru metoda Dicke, aceasta metoda este contraindicata in

toate afectiunile acute. In plus, avand in vedere intensitatea multor inanevre, nu este indicata la copii sau la subiectii cu fragilitate.

Efectele locale sunt caracterizate de un deiTnatogi'afism uneori intens, ajungand pana la o reac{ie urtieariana, a carei intensitate §i durata sunt proportionale cu tensiunea tisulara. Reactiile generale sunt de tip

Aceasta metoda este indicata pentru afectiunile cronice \

tulburarile functionale ne-acule.

1V.4.1.1.3. MASA.Il)L ZONIil.OR (REF-LEXE) DUPA VUN PUTTKAMER

BAZE TEORETICE E.xperientele lui von Puttkamer se refera la lucrarile lui I lead,

.Mackenzie. Hansen, Dittmar ^ i von Staa. ca §i la cele ale lui Soulie de Morant.

.Autorul i.si fimdamenteaza terapia pe retlexul cuti\l si pe. tapt foarte important pentru el, pe retlexul viscerovisceral: organele interne, aflate in accla^i teritoriu metameric. ca §i viscerul atins. pot II iritate simultan sau consecutiv. cu o ritmicitate periodica. Pentru Hansen, ca .si pentru noi ceilaiti, de altfel, refle.xul viscerovisceral nu se produce exclusiv in teritoriul metameric al viscerului afectat, ci foarte adesea dintr-o zona in alta. Von Puttkamer vorbeste, de ex.. de metamerul T7 ca teritoriu de influenta a cordului, a \ezicii biliare, a intestinului. a stomacidui, a pulmonului ^ i a ovarului. Se apropie, deci, §i el de ipoteza

• lui Hansen, eel putin in acest e.xemplu. Tratamentul sau va tine cont de atingerea primara, de suprapunerea metamerica §i de consecinlele visceroviscerale ale acesteia. •

Von Puttkamer preconizeaza frictiunea ca manevra de baza, realizata cu policele, unui sau mai multe degete, sau cliiai- cu palma sau cu pumnul. Pentru ..a atinge in timp scuit efecte maxime", autorul i§i concentreaza actiiniea numai pe fata dorsala a coipului: intai. pe partea afectata in ansamblu, apoi pe metamerul in cauza §i apoi 30-45 minute de tratament, pe punctul sau punctele maxime. Nu se adreseaza nici capului, nici mem­brelor. Aceste earacteristici tehnice se bazeaza doar pe un ca§tig de timp.

Autorul obtine rezultatele cele mai bune lucrand /// acela^i timp regiunile sau punctele controlaterale: autorul nu explica aceasta-particularitate a metodei sale decat prin e.xperientele practice desfa§urate pe pacienti - presiunile e.xereitate pe semitendinosul drept antreneaza o contraetie a fesierilor de partea stanga. Aceasta contractura dispare prin presiunea gastrocnemianului drept. Prin frictiuni simultane, cu o mana pe semitendinos sau pe gastrocnemiaiuil drept §i cu cealalta mana pe fesierii drepti, autorul obtine disparitia mult mai rapida a contracturilor. O

contractura foarte puleruica a gastrocncnnanului drept, rezistenta la manevra. a disparut aproape instantaneu, printr-o frictiune usoarfi siimilkntu a gastrocnemianului drept .'ji a fesicrului stiing. Autorul rcgascjlc aceasta corelalie: el foloseste adesea:

frictiuni simultane pe T i j -L i , de o parte. $i T7-T) ,de cealalta parte: sau T,-T5 .de o parte, .si T i : -L | ,de cealalta parte; Ci de o parte .si I ' : de cealalta parte,

l^ozajul este foarte important, dar depinde de reactiile subiectidui. Dupa acest autor. un masaj irsor poate produce o reactie puternicrt. la fel de bine ca un masaj intens: de aceea. cl indica o intensitate slaba. pentru a obtine cele mai bune rezultate. Mon Puttkamer insista pe faplul ca frictiuni exlrem de usoare ^ i lenle dau ..rezultate stupetlante", chiar .•ji in cazul hipertensiunilor musculare. Manevrele vor t l mereu usoare in cazurile pacientilor cu tulburari cardiace, astm. ulcer gastric §i in metamerele afectate. pentru a evita agravarea starii pacientului. Autorul luereaza aproape mereu zona lombosacrata. caci la nivelul metamereior r i l - ' f l 2 si L I se grupeaza proiectiile zonelor intestinale, hepalica. stomacala. renala. vezicala, genitakr si chiar cardiaca: tensiunile tisulare apar aici in cazul acestor afectari. de regula, in profunzime §i tratamentul lor este eel mai adesea intens. Autorul stabile§te o paralela intre zonele lui Head, Hansen §i Dicke. corelatiile organice cu medicina chineza, punctele chineze^ti §i spondiloterapia lui Adams, ^ i in acest sens i§i adapteaza tratamentul.

Exemple: • ; . - In bolile cardiace ' '"

Trateaza §i zonele intestinului subtire §i pulmonului, punctele Schochong §i Slienmen. - ^ ^•^.•.••••:i.:i ^

in spasmele coronariene, adauga percutiile pe vertebra a l l - a toracica.

in dilatatia cardiaca, adauga percutiile pe vertebra a 7-a cervicala.

- In bolile de stomac Trateaza §i zonele hepatica, duodenala §i intestinala. "1 Adauga percutiile pe vertebra a l l - a toracica, pentru a obtine o? reactie de dilatare, de relaxare, percutii pe vertebra a 3-a Iombara;i; pentru a obtine contraetie, tonifiere. . •

139 '

- /// liiihiii-dri/e iiilestiiuilc Stabileste corclalia intre inlesliiuil gros .'ji Ileal, inlre intcsliniil subtire. ininia. splina si pancreas. lonillca prin perculia primelor trei vertebre lombare. Relaxeaza percutand a 1 l-a vertebra toracica.

- /// lif/hiirdri/e rcricii hiliare Corclatia cu stomacul. Pentru a provoca contraetie. percuta \crtebia a .i-a lombara. Pentru a provoca relaxare, |icrcuta \ertebra a I I-a toracica.

- /// tulbiirdfileficctliiliii Corclatia \ II cu s|5lina §i cu pancreasul.

- /// tidbiirdrile respimtorii Corespondenta cu punctele chineze§ti: Fei-iu la nixelul celei de-a 3-a vertebre toracice. Pentru tuse: punctul Fong-menn - la nivelul veitebrei a 2-a toracica. Pentru rinofaringita: se stabile§te o corelatie cu colonul.

- In ntlbwdrde vezicii in atonie, percuta vertebra a 4-a §i a 5-a lombara §i prima sacrata. in anurie, percutia veitebrei a 10-a toracica.

- /// tulburarile genitale feminine Trateaza in acela§i timp §i zona hepatica §i adauga percutii pentru:

ovare: pe vertebra a 5-a lombara amenoree: pe vertebra a 9-a toracica

Da un punct chinezese la nivelul veitebrei a 5-a toracica.

- In tulburarile endocrine Pentru Basedow: percutia pe vertebra a 7-a cervicala. Pentru suprarenale: percutia pe vertebra a 2-a cervicala. - • -Pentru paratiroide: percutia pe vertebra a 6-a cervicala. ' Pentru tiroida: un punct chinezese - Jenn-hig. Pentru hipofiza: percutia pe vertebra a 7-a cei-vicala.

Autorul include deci. in tratamentul sau cu frictiuni pe metamerele afectate, corespunzatoare organului in cauza. zonele organelor corelate. punctele chineze^ti i?i percutiile vertebrelor.

f i - i i N i c A

Manevra elementara este o frictiune. adesea foarte usoara, realizata de police, mai multe degete, podul palmei sau pumn.

Autorul folosc^jte numai fata dorsala a trunchiului, eliminand capul :ji membrele din motiv de timp. Localizarea masajului este foarte adesea lombosacrata; in plus, inaintea tratamentului de ansamblu al partii afectate iji al metamereior in cauza. el practica masajul zonelor controlaterale.

INDICA n i Acestea sunt tulburarile functionale ale diferitelor aparate, care

constituie cele mai bune indicatii.

IV.4.1.2. MASAJE MIXTE V.

Metodele grupate in aceasta categoric folosesc mai multe structuri ale aceluia§i metamer, pentru a obtine efecte reflexe.

iV.4.1.2.1. MASAJUL ZONELOR REFLEXE, DUPA KOHLRAUSCH

BAZE TEORETICE :. v . , Kohlrausch a constatat ca, in general, simptoinele refle.xe aparute in

urma unei tulburari organice inceteaza sa mai existe la 2-8 saptamani dupa disparitia simptoinelor clinice specifice bolii §i ca, daca zona (metamerul afectat) persista, ea va detennina iritatia latenta a organelor implicate (zona muta). Astfel se explica, dupa Kohlrausch, frecventa tulburarilor functionale cronice.

Manifestarea cea mai frecventa in miotomul corespunzator este hipeitonia-hiperalgia, care se prezinta numai sub forma punctelor, maxima. Trebuie amintit faptul ca in demiatom sensibilizarea se extinde, in general, pe tot sau aproape tot teritoriul afectat, dar cu o concentrare circumscrisa anumitor puncte din zona dermica (punctele maxima Head).. Punctele maxima musculare se prezinta sub forma de bride longitudinale,J

141

cu o lunsime de cativa centimetri ?i o latime variind intre ,.un fir de pai ^ i un creion". iVlu?ciiiul poate fi contiactat pe toata lungimca sa .'ji la nivel nia.viin. dar numai flbra liiperalgica va necesita un tratament. Kolilrausch foloseste sccuse ritmice iisoarc §i iricliuni usoare pentru decontracturarea fascicolelor nnisculare, $i vibralia nicituutlu. pentru punctele maxima musculare.

intr-o zona musculara pot apare si inllllrate sau induratii. numite de Kohlrausch ..miogeloze". de la dimcnsiunea minima a unui punct pana la nnirimea unei luici. foarte dureroase la presiune si care par sa corespunda unei tulburari a metabolisnuilui. avand ca sediu chiar libra musculara hipeitonica. Miogelozele sunt tratate prin frictiuni puternice, foarte hiperemiante. care provoaca dupii Kohlrausch. o .,rc-metabolizare" tisulara. Aceasta localizare unica in muijchi este conlcstatfi de Vogler, pentru care aceleasi perturbari se pot intalni in toate tesuturile si chiar. in mod deosebit, in tesutul subcutanat.

Chiar daca a fost interesat, in mod special, de miotom. Kohlrausch include in tratamentul prin metoda sa ^ i masajul tesutului conjunctiv §i eel al periostului.

Kohlrausch incepe tratamentul la nivelul stratului tisular, unde domina transforinarile reflexe. Manevrele sale, dennice, subcutanate sau musculare, vor fi cu atat mai usoare, cu cat tensiunile sau contracturile sunt mai puternice. El pastreaza tehnica periostala pentru cazurile la care, dupa ameliorarea stratului conjunctiv §i a celui muscular, persista dureri neurovegetative - aceasta precizare a fost confinnata de Schultz.

Fie ca este vorba de intindere, de presiune, de frictiune sau de vibratie, manevra preconizata va fl mereu de intensitate medie §i cu atat mai superficiala, cu cat tensiunea tisulara este mai importanta.

in ceea ce prive§te masajul tesutului conjunctiv, efectul de intindere va fi cu atat mai intens, cu cat va fi executat mai lent, intinderile tangentiale se repeta pana la disparitia tensiunilor. Marginea inferioara a metamemlui afectat este mai important de tratat decat mai-ginea superioa-ra. in principiu, manevrele unneaza modalitatile Bindegewebsmassage a lui Dicke, dar spre deosebire de acesta, chiar de la prima §edinta include o parte, daca nu chiar toate metamerele afectate. in cazurile acute, totu§i, punctele maxima dennice nu vor fi tratate decat dupa 2-3 §edinte.

142

Senzatia neta de ruptura (preconizata de 'leirieu-Leube) nu este de dorit sa se obtina. durerea este bine sa ramana ..agreabila" pentru pacient. Pentru Kohlrausch nu este \'orba decat de .,a cauta prin intindere, sa se realizeze o deplasare .supla a tesutului inaintea degetuliii care trage".

Vibraliile, intotdeauna manuale §1 e.xeeutatc cu extrema flnete, aplicate pe zonele de hipertonie-hiperalgie (puncte maxima musculare) pennit inhibarea reflexului patologic cauz.al. §i aceasta uneori spectaculos, cum ar fi in tusea de origine traheala .sau Liron^ica. in criza de astm, in durerile de stomac, in cadrul unei crize biliare sau al tulburarilor cardiace neurovegetative, de exemplu.

Reactiile nocive aparute in timpul §edinlelor sunt ealmate imediat prin inanevre speciale. zi.se ..calmante". Reactiile dupa ^edinte pot fi violente: dureri, febra, vasoconstrictie penferica. frisoane, depresia fiziea ?i psihica. PacientuI va fi deci avertizat. iar la subiectii foarte sensibili durata sediiUelor trebuie scuitata. Aceste reactii un semnifica faptul ca stimularea §i-a atins scopul. adica s-a obtinut au raspuns neurovegetativ pozitiv. Uneori, este necesarii prescrierea unui analgetic sau antipiretic. De amplitudinea acestor reactii va depinde intensitatea ^ediiUei urmatoare.

Aceasta metoda une te masajul retlex al tesutului conjunctiv, eel al muschilor §i eel periostal. dupa Vogler. Aceasta metoda tblose§te. deci, dermatomul, miotomul si .sclerotomul, pentru a obtine efecte locale, homotopice heterotopice printr-o stimulare liminara. TEHNICA variazS dupa tesutul interesat. Semiologia musculara a acestei metode distinge hipertonii, miogeloze j i puncte maximale.

TEHNICA • • • „'!hj ' • Ca §i pentru cea mai mare parte a celorlalte masaje refle.xe, se

folosesc mediusul ?i inelarul, pentru intinderi lente caracteristice metodei. Daca se cauta o anumita adancime, aceasta trebuie pastrata toata durata intinderii, fara sa o intrerupa; daca apare o rezistenta, se lasa degetui pana cand dispare rezistenta, pentru a pennite continuarea tratamentului.

Tesutul conjunctiv: se foloseste o intindere lenta, practicata dupa liniile de clivaj cutanate. Pielea trebuie sa se deplaseze cu elasticitate sub inaintea degetelor pe parcursul intregii tractiuni lente. ; '

143

Tesutul muscular lelinica se caracleiizeaza ]5iin scliiinbari de presiune rilniate. In cazul miogelozelor. trebuie sa se foloseasca nuisajul circular: este intotdeauna dureros. deci durata va II scuila (I minut). si inainte de a-l practica trebuie sa soiicitani pacientului sa se rela.xeze. In cazul hipertoniei se utilizeaza vibratia. Aceasta se practica cu 2-3 degete timp de 5. 10. uneori. 20 minute. Daca suprafata de tratat este mare, li-ebuie -sa se foloseasca tileiul. Degetele trebuie ,sa ramana in contact permanent cu fibrele musculare de tratat. La nivelul punctelor maxime se folosesc frictiimile.

Periostui se foloseste presiunea care se utilizeaza pentru tratamentul zonelor periostale (vezi mai jos masajul zonelor periostale. dupa Vogler). Folosim aceasta tehnica in cazul durerilor neurovegetati\reziduale.

Secventa de tratament este destui de precisa: trebiu'e sa se inceapa prin tratamentul zonei apropiate de radacina afectata. inaintea zonei periferice; trebuie tratat de la I'egiunea caudala catre craniu: ti-ebuie mers de la superficial catre profunzime.

Se incepe. in general, cu regiunea lombo-saerata, ca in cazul tehnicii Dicke; dar di contia, de la prima §edinta se trateaza tot metamerul atins. Punctele maximale demiice nu se trateaza decat dupa 2-3 $edinte.

Nu trebuie niciodata sa se trateze transversal o zona, pentru a evita reactiile nocive. De asemeni, trebuie evitat senzatiile de ,.taietura'; pacientuI trebuie sa resimta o ,.durere agreabila". Daca apare o reactie nociva, trebuie reechilibrata imediat prin manevre calmante, inclusiv reluai'ea manevrelor de inceput, cu „constnjirea" bazei lombo-sacrate.

§edinta dureaza eel putin 30 minute. Ea incepe prin lucrul preliminai- pentioi ,;constnjirea" bazei, 5-15 minute, intinderile vor avea o durata medie de 30 secunde, dar vor dezvolta o rezistenta de 5-10 minute. Repausul dupa §edinta nu este necesar. Tratamentul cuprinde 4-6 ^edinte, in cazul tulburarilor functionale, dar poate atinge 25 §edinte, in afectiunile cronice.

EFECTELE, INDICATIILE $1 CONTRAINDICATIILE • Masajul zonelor refle.xe, dupa Kohlraush, se aplica nu numai pe tesuturile implicate in masaj, dar, de asemeni, §i pentru organe la distanta, §i, in-mod special, are efect asupra reflexului neurovegetativ pertuibator sau 144.

indirect (tuse de iritatie, spasme ale cailor l:»iliare etc.). La 2-7 ore dupa ^ediniri poate apare o reactie cu din-ere, febra, vasoconstrictie periferica, fiison, .scaderea capacitatii flzice ^ i psihice. Contraindicatiile sunt starile acute .si inllamatoare.

in afara indicaliilor somatice axiale ^ i apendiculare, .se remarca diferitele lulbiu-ari functionale.

1V.4.1.2.2. MASAJELE Sl-GMENTARE (..SFiGMENT MASSAGE")

1 V.4.1.2.2.1. MASAJUL SEGMENTAR AL LUI GLASER - DALICHO ' j l ALLUI KIBLER

BAZE TEORETICE Autorii acestei tehnici inniaresc un tratament global al tutin-or

transformarilor refle.xe, la oricare nivel tisular s-ar atla acestea, printr-un masaj adecvat flecarui tesut §i care trateaza, in eonsecinta, unui dupa altui dermul, tesutul subcutanat, tesutul conjunctiv organizat, mu^chiul §i periostui.

Dalicho remarca faptul ca masajul izolat al tesutului conjunctiv, al mu§chiului sau periostului, este imposibil, pentru ca in fiecare caz, receptorii cutanati sunt cei interesati. .

Autorul insista asupra faptului ca tot organismul trebuie tratat. nu doai- punctele maxima: netratandu-le decat pe acestea, rezultatul ai- putea tl mai rapid, dar nu atat de durabil, caci dupa parerea autorului, s-ar §terge durerea, dar nu s-ar elimina toate celelalte simptome care antreneaza reflexe secundare, pentru ca focarul de iritatie persista.

in ciuda altor pareri, Dalicho nu considera optimala §i pozitiva o metoda bazata pe dozajul maximal al excitatiei, caci pe langa pericolul dispersiei simptomelor dureroase, disparitia punctelor maxima nu determina un rezultat definitiv §i nu impiedica recidiva.

Dozajul este foarte important §i rezultatele, pozitive sau negative, depind de acesta. Efectul de stimulare este conditionat de doi factori:

posibilitatea de reactie a organismului stimulat; intensitatea excitantului. Cel de-al doilea factor depinde de primul. Pragul de reactie a pacientului se apreciaza in functie de varsta, tipul

vegetativ (simpaticoton sau vagoton) §i ar depinde de orar. Intensitatea stimularii depinde de cantitatea receptorilor atin§i, de forta maseurului, de

145

durata masajului si de tehnica tbiosila. §i aici intervine orarul. Autorii reduc acestea intr-o formula:

Intensitate + spatiu ^ Icliiiica + orar Reactia la scdinfa ^

Posibilitatea de reactie a pacientului

Dar re/ultalul tlnal \ depinde. in plus, de numarul de ^cdinte si de interxalul dintre sedinte. Sedintele se fac de 2-3 ori pe .saptamana. pana la disparitia completa a transformarilor tisulare rctlcxe. In acest moment, inca cinci sedinte suplimentare declan^eaza reaparilia simptomelor relieve si a tulburarilor primare. Aceasta notiune se regaseste la Dicke. care limiteaza numarul de sedinte (doiiazeci).

Durata unci sedinte este. in medie, de 20 minute; stimularile dc intensitate mare justifica ijedinte mai senile. Manevrele nu pot sii proNoace dermatograllsm foaile puternic cu umllatura. Dalicho se opune unei asemenea reactii. Teirich-Leube o apreciaza.

Punctele ma.xima \or tl atinse foarte iisoi". Dupa cercetarea metamereior atinse (zone). Glaser .si Dalicho preconizeaza sa inceapa masajul de la radacinile metamerice. adica aproape de coloana \ertebrala: acest mod de abordare determina de cele mai multe ori disparitia iransfonnarilorin paitile laterale ale metamerului.

Se actioneaza intai asupra metamereior din partea inferioara a spatelui, deci regiunile sacrata iji lombara. foarte minutios. Numai dupa rela.xarea acestora se vor lucra regiunile superioare. Se elimina intai tensiunile superficiale. adica demiice, apoi tensiunile aflate in profunzime. Manevrele se orienteaza spre coloana veitebrala (manevre centripete) §i sunt de preferat celor in sens invers (manevre centrifuge): calea reflexa se orienteaza de la piele spre maduva spinarii; este deci normal sa se urmareasca acela§i drum in derularea tehnicii. Toracele, de exemplu. este tratat. plecand de la stem, de-a lungul spatiilor intercostale, spre j i pana la coloana veilebrala.

Membrele inferioare si superioare vor fi mereu tratate de la distal spre proximal, dar la inceput, daca este vorba de menibrul inferior, se luereaza coapsa. apoi gamba §i ulterior piciorul. Daca este vorba de menibrul superior, se luereaza bratul, apoi antebratiil §i la sfar§it mana.

146

• In ceea ce prive.'jte punctele maxima, ar fi preferabil sa fie tratate din priniele .sedinte. dar acest lucru se face in functie de starea pacientului .si de reactiile acestuia.

Schematic, tratamentul incepe cu regiunea posterioara a corpului. in decubit ventral, prin manevre, foarte specifice, in teritoriul metameric radicular: de la sacrum spre ceafa. mobilizand tesuturile. spre !ji in junil fiecarei \'crtebre .^i de-a lungul apollzelor spinoase. cu cele doua police, pulpa indexului §i a mediusului. sau chiar cu eniinentele tenare. Vor fl tratate apoi zonele periscapulare. $i prima parte a tratamentului se incheie cu fibralii fine ale niusculaturii spatelui. Se adauga apoi tratamentul bazinului. tot din decubit ventral, incepand cu sacriil: neteziri §i frictiuni. mereu de jos in sus. §i urinate de manevre speciale aproape si in jurul vertebrelor lombare. Tratamentul continua in pozitia asezat. printr-un masaj al fesierilor. prin frictiuni §i vibratii de-a lungul crestelor iliace §i prin frictiuni lateroniediale ale spiiielor iliace, apoi prin mi§cari circulare, u jor apa.sate. ale pulpei celor patru degete. urmarind marginile anterioare §i posterioare ale bazinului, liganientiil inghinal, pana la sacru, urmate de neteziri profunde in aceea§i directie. Tensiunile pelvine se relaxeaza prin vibratii fine. §i prin secuse ritmice, bimaiiuale, la nivelul bazinului, care incheie tratamentul acestei regiuni.

Sedinta continua cu tratamentul toracelui: neteziri §i frictiuni usoare ale sternului, mereu de jos in sus, ale spatiilor intercostale, incepand de la stern §i inclieiiid la coloana toracica §i ale zonelor axilare pana sub pectorali. Masajul regiunilor periscapulare continua, dar, de aceasta data, din pozitie a§ezata. Vibratiile musculaturii toracelui §i o manevra respiratorie, adica presiuni bimanuale ale cutiei toracice, in expiratie cu rela.xarea brusca in momentul inspirului, incheie tratamentul toracelui. care se continua cu eel al eefei: masajul regiunii radiculare a metamereior cervicale §i a trapezului. Daca tratamentul acestei ultime zone nu determina reactii, se trateaza sternocleidoniastoidienii §i, cu foarte inulta grija, interstitiile musculare dinti'e ace§tia §i trapez. Nu se trateaza (maseaza) niciodata partea lor externa, in raport eu plexul braliial. In continuare, se trece la frictiuni ale marginii suboeeipitale §i ale occiputului §i la mobilizarea pielii fruntii, precum §i a intregii regiuni scalpului (pielea paroasa); tratamentul se incheie intotdeauna cu neteziri u§oare pe pleoapele inchise, aceasta pentru a evita reactiile consecuti\tratamentului eefei.

H7 '

In afara a 2-3 inanevre, aceasta tehnica de masaj este clasica, dar adaptabila la diversele manifestari reflexe, en scopul de a actiona la ni\'clul flecarui tesut.

In ceea ce privcste jiatologia membrelor. Glfi.ser ^ i t^alicho le considera datorate. in primul rand, tensiunilor reflexe musculare. Membrele ar li tratate dupa ce se termina tratamentul spatelui in intregime. prin frictiuni care .sa mobilizeze pielea, prin mici mi^cari circulare si vibratii.

Tulburarile care pot apare in urma tratamentului ^ i localizate la nixclul tesuturilor sau a organelor indemne la inceput, se datoreaza, in viziunea autorilor, conexiunilor nervoase ale diverselor circuite functionale, care in urma unei tehnici gre§ite sau datorita neadaptarii intensitatii manevrelor la posibilitalile de reactie ale pacientului, determina dureri §i tensiuni tisulare, care apar in metamerele initial sanatoase. Aceste efecte nefaste sunt descrise de autori sub termenul de „Reflexverchiebungen". adica transfer de reflexe.

Aceste decalaje de reflexe. declan§ate in cea mai mare parte a timpului prin activarea punctelor sau zonelor specifice, descrise de Dalicho. in fiecare din planurile de tratament ale diverselor afectiuni, pot. in unele cazuri. sa fie inhibate de inanevre adecvate.

Am constatat ca aceste zone sunt, in general, puncte maxima, descrise de toti autorii. •.

Obseiratii generale asupra masajelor segiiieiitare Tratamentul .se adreseaz.1 tuturor straturilor: derm, tesut celular subcutanat,

tesut conjunctiv organizat, mu^chi §i periost, unnand secventa superficial-profund. Trebuie tratat tot coipul §i sa nu se limiteze la punctele maximale, §i nu trebuie sa se atinga o excitatie maximala. Din puncUil de vedere al efectului retlex, aceasta metoda ramane liomotopica, tratamentul intregului corp avand un efect general. Intr-o anumita masura, aceasta metoda se apropie de terapia zonala a lui Fitzgerald.

TEHNICA Terapeutul mobilizeaza tesuturile cu policele, mediusul §i indexul,

sau eminenta tenara. Manevrele se clasiflca in vibratie, netezire, frictiune §i secuse

ritmice. Ele sunt liminare §i nu trebuie niciodata sa antreneze dureri vii-sau dermatografism important.

148

Manevrele sunt intotdeauna centripete, dar secventa esle centi-ifu<.ri adica trebuie sa ineepem cu zona apropiata radacinii $i sa se trateze succesiv pentru niembre: Centura, segmenlele proximale catre distale. In mod obi^nuit. Iratamenlul incepe cu regiunea lombo-sacratfi, apoi inainteaza in directia craniala, si de fiecare data intereseaza planurile succesive, de la superficial catre profunzime. !>edinta se termina prin manevre blande la nivelul regiunilor cervico-cefalica §i palpcbrale Durata unei §edinte e.sle de 20-30 minule. Un tratament cuprinde 20 §edinte, in ritmul de 2-3 §edinte pe saptamana.

EFECTE. INDICATII §1 CONTRAINDICAJII Aceasta metoda are efecte locale §i segmentare, autorii estimand ca

nu se poate ajunge la un organ, daca metamerele corespunzatoare nu prezinta semne reflexe. Putem observa uneori reactii reflexe secundare anormale; ele se datoreaza eel mai adesea manevrelor prea intense pe punctele maximale, care nu trebuie decat netezite.

IV.4.1.2.3. MASA.1UL PUNCTUAL :?1 AL PLEXURIEOR

Derivat din acupunclura chinezea.sca, din Shiatsu §i Tsubo japoneze, din masajul energetic Indian, din chacras-iirile tibelane §i din masajele reflexe, aceasta metoda sincretica se poate deflni ca o actiune masoterapica pe un punct, pe o zona sau pe un traseu cutanat linear, dureros spontan sau la presiune digilala. . .

TEHNICA ' ~ ' ' Folose§le, in general, e.xtremilatea degetelor, dar poate fl §i

eminenta tenara. Autorul propune inanevre calmante §i exeitanle. orientale §i occidentale. Manevrele calmante sunt ungerea eu ulei (guma). presiunea progresiva, palparea-rularea blanda, lustruirea rotativa antiorara chinezeasca, realizata eu pulpa degetului, presiunea-relaxarea japoneza, presiunea globala pe un plex, efectuata incet §i in profunzime, cu mai multe degete sau cu podul palmei, intinderea lenta §i profunda.

Pentm manevrele excilante sau stimulante, putem folosi palpai-ea-rularea viguroasa, percutia, ciupirea, deslipirea, lustruirea rotativa orara chinezeasca, realizata cu unghia, intinderea rapida efectuata cu unghia. Se pot folosi §i vibratiile. . . . . . ;

149

Aleaerea tehnicii variaza cu zona de Uatat: penlru zonele adipoase, palparea-rularea este indicata; pentru zonele paravertebralc. intinderile tensionate; pentru teritoriile spinale. dezlipirea; !ji pentiu plexuri, manevrele de presiune-decompresiune (relaxare).

EFECTE. INDlCATll SI (ON TRAINDICATII Aceasta metoda sinteticti grupeaza aproa|)e toate efectele. indicatiile

si contraindicatiile di\r metode din care deri\.

1 V.4.1.2.4. MASAJUL CHINEZESC

Masajul chinezese nu este un masaj retlex. ca §i conceptie terapeutica. dar este o aplicatie pe substrat a acestor mecanisme de actiune. La copii. masajul punctelor de acupunctura inlocuieijte implantarea aceloi" el constituie, in acest caz, o metoda de aplicate a acupuncturii de domeniu medical. Masajul chinezese la adult are indicatii preferentiale. dupa o tehnica diferita de acupunctura $i de moxibustie.

Daca efectele pot sa se explice prin mecanisme rellexe, ca in alte metode de reflexoterapie, aplicatia practica a metodei cere o buna cunoa§tere a constructiei conceptuale a omului in medicina traditionala chinezeasca. Starea de boala determina aparitia unui dezechilibru in acest ansamblu microcosmic. Originea acestuia poate fl e.xtema (climat, traumatism) sau interna (respiratie, alimentatie, psihic). Nu este vorba de 0 boala care trebuie tratata, ci este vorba de un bolnav. care prezinta un anumit numar de peiturbatii. Tratamentul se va face pe puncte sau pe traiecte lineare, care leaga aceste puncte intr-o retea complexa cu orientare mai mult axiala decat transversala.

TEHNICA Tehnica depinde de aspectui functional al sistemului canalar. In fapt, in aceste canale, sau meridiane, circula „energie" §i ..sange", care pot fl in exces (plenitudine) sau in deficit (gol), sau care pot stagna.

Masajul va trebui sa fie toniflant §1 stimulant, in caz de gol, calmant. in caz de plenitudine. §i sa aetiveze circulatia, in caz de stagnare.

Tonifierea se va face cu fata dorsala a mainii sau a degetelor, unghia, degetui fiind peipendicular. Presiunea trebuie sa fie progresiva.

150

de la suprafata spre profunzime. intensiflcand presiunea si ritmul. Masajul trebuie sa fie scurt si in sensul circulaliei meridianului.

Pentru dispersie. se utilizeaza pul|xi degetului sau fata palmara a mainii: degetui e.ste paralel la piele. Apiisarea. importanta la incepiiL scade progrcsiv. Masajul este lent, lung, in sens invers meridianului.

In caz de stagnare, masajul este lent, lung §i apasat in directie centri|)eta.

Manevrele imbraca trei asj ecte diferite: punctul de acupunctura poate II stimulat de manevrele urmatoare: presiune-rotalie, apasarc-relaxare. compresiiine, percutie. prindere-ciupire-torsiune; daca este un meridian care trebuie tratat, trebuie efectuata o presiune, care se deplaseaza lent de-a lungul traiectului; se pot realiza frictiuni si frecari. un rulou dupa directia meridianului, sau chiar se poate sesiza directia meridianului §i trage de-a lungul acestuia: manevrele masajului chinezese ^ i manipulatiile mioarticulare efectuale cu mainile sau picioarele. care nu difera mult de manipulatiile aiticulare si de refle.xologia artieulara.

EFECTE, INDICATII $1 CONTRAINDICATIl ' v :ir-'.'-'-i^^y^h-' Masajul chinezese se aplica mai ales pe straturile e.xterne ale

individului. adica pe elementele somatice care se opun viscerelor profunde.

Contraindicatiile sunt afectiunile acute §i infectioase, dar in acela§i timp starile de oboseala, de astenie, „vidiirile energetice", pentru ca principiul medicinii traditionale chineze este sa utilizeze resursele individului pentru a invinge agentii patogeni. Masajul chinezese trebuie sa fie considerat ca o terapie complementara acupuncturii. Tinand cont ca principiul medicinii traditionale chineze§ti este de a trata bolnavii §i nu bolile, este foaite greu de precizat indicatiile tehnicii, dupa conceptia nosologica occidentala. Putem enumera: patologia osteomioarticulara, patologia traumatica benigna, cefaleele de origine cervicala, unele sindroame neurologice §i neurovasculare, unele sindroame functionale abdominale §i toracice.

1 V.4.1.3. MASAJE PARTICULARE $1 LOCALIZATE

Sub acest titlu sunt giTipate anumite tehnici care cunosc sau au cunoscut 0 anumita moda, dar ale caror principii au influentat sau au determinat aparitia metodelor actuale.

- .151

IV.4.1.3.1. MAS.AJIJI. PHRIOSTAl.. DUPA VOCiLFR

BAZF. TliORETlCE Tiatamciilu! c.xcrcita o excilatie, care, pe de o pai1e, ar iiilliienta

chiar structiii'a osului ,si. pe de alia parle. ar sliniula nervii senzilivi ^ i vegelativi ai nielanierului. anlrenand asll'el o regiilarizare rimctioiiala in tol nielameriil. in eonsecinta. o regiilarizare functionala a viscerului corespunzator.

In cazurile acute. Vogler \orbe^le de un fenonien de ..blocaj". care inseanina penlru el disparitia durerii primare prin intermediiil durerii secundare. provocate la nivelul periostului §i alaturi de teritoriul nevralgic. S-ar obtine astfel o ..deviatie" sau o ..dispersie" a iritaliilor primare.

Punctele tratate nu sunt obligatoriu dureroase, periostui poate prezenta chiar §i el zone de ..distrotle", care determina teritorii de ..predilectie", la nivelul coastelor. a apofizelor transverse sau a crestelor iliace. La aceste nivele se pot simti depresiuni, neregularitciti, proeminente sau zone de ramolisment elastic, semne legate de troficitatea generalfi ^ i alterata in metamerul corespunzator viscerului afectat.

Masajul consta Tn presiuni executate cu extremitatea mediusului sau policelui. articiilatiile degetelor si pumnului fiind usor flectate. sau cu intreaga talanga a 2-a a indexului §i mediusului - presiunea va fi e.xercitata cu capatui primei falange.

Presiunea. foaite u§oara la inceput, create progrcsiv. ca forta, pana se simte rezistenta osului, dar nu va depa§i niciodata senzatia de „durere agreabila". Presiunea se insotestc de o miscare circulara lenta, foarte mica, abia perceptibila, fara sa fie o rotatie a degetului sau o miscare perforanta; mi§carea scade apoi §i se va opri cu diminuarea continua a presiunii. Trebuie alese suprafetele osoase neacoperite de mase musculare §i trebuie indepaitate cat mai mult posibil tesuturile moi, pentru a atinge cat mai direct osul. Se vor evita emergentele ner\'oase §i atingerea lor, pentru a nu exacerba o nevrita sau o nevralgie. Nu se va lucra niciodata pe apofizele spinoase. pe rotula, pe clavicula sau pe craniu.

Daca punctul de tratat reactioneaza prea violent, se trateaza intai suprafata osoasa din vecinatate §i nu ne vom apropia decat progrcsiv de punctul dureros.

152

Fiecare punct este masat 2-5 minute, urmarind efectul obtinut si rezistenta pacientului la durere. La inceput. acest tratament va antrena o crc^tere a durerii dupa ^edinta, presiunea provocand o usoara periostita. ulterior, \ic masura ce se repeta ^edintele, punctele devin din ce in ce mai putin scnsibile: in linal, ele devin insensibile ^ i se observa foarte clar o crcijlcre a rezistentei osoase.

Aceasta metoda, inlegiata in tehnica Kohlrausch, actioneaza direct asipra structurii osoase §i indirect asupra sistemului nervos vegetaliv .si cercbro-spinal al metamerului, antrenand o regularizare functionala a ansamblului metamerului, inclusiv viscercle.

Penlru Vogler. exista zone de predilectie mai mult distrofice decat dureroase. Acestea sunt coaslele, crestele iliace, apofizele transverse ale vertebrelor. Se pot simti la acest nivel depresiuni, neregularitati. proeminente, ramolismente claslice. Punctele de tratat nu sunt obligatoriu dureroase §i nu corespund intotdeauna punctelor maximale sau altor puncte nevralgice. Tehnica se bazeaza pe declan§area de efecte reflexe la distanta, pornind de la inanevre executate pe anumite puncte ale periostului. Prin excitalii dozate ale sistemului neuro-vegetativ, se obtin efecte cmtalgice, probate in dureri avand ca origine ulcere gastrice, colici hepatice sau nefretice, pusee inflamatorii de origine reumatismala. Se discuta §i un efect favorabil in evolutia algoneurodistrofiei - clasica „osteoporoza a lui Siideck". S-a pulul veriflca acest efect, pe care Vogler i l explica prin stinuilarea metabolismului local al periostului. a carui activitate persista pana la o varsta inaintata. , .

TEHNICA Se executa mai ales presiuni. Se folose§te, cei mai adesea, pulpa

degetului mijlociu sau a policelui, sau chiar extremitatea distala a celei de-a 2-a falange a indexului sau mediusului, degetui fiind flectat.

Presiunea, la inceput slaba, cre§te progrcsiv pentru a atinge perceptia rezistentei osului, fara a depa§i nivelul ,,durerii agreabile". O data obtinut contactul, se inlocuie§te presiunea, cu o ini§care circulam lenta, minima. Trebuie intotdeauna sa se a§tepte contactul osos, direct, daca osul este superficial, depaitand parjile moi, daca este profund.

153

Tiebiiie evitate emergentele nervoase !ji Iriinehiurile nervoase, penliu a nu exacerba nevralgiile: in plus, in aceasla tehnica nu trebuie liici-ate apollzele spinoase, craniul, rotula si clavicula.

Daca punctul reactioneaza prea violent, trebuie sa ne apropicni de

el progrcsiv.

Frciclic, tehnica este puiiciiiah'i. Iblosind ca suprafele de actiune: articulatia interfalangiana proximala a degetului al 2-ica sau al 3-lea; a 2-a talanga a indexului culcata: pulpa degetului al 2-lea intarita de cea a degetului al 3-lea: pulpele lipite ale degetelor al 2-lea si al 3-lea:

- pulpa policelui. Fixista o analogic completa cu tehnica masajului trans\ersal iirofund

(Cyriax), din acest punct de vedere.

Natura manevrelor Presiiuii punctuale ritmate, realizate pe suprafele osoase accesibile. Pornind de la punctul tratat, aceste manevre se dezvolta in evantai, indepailand tesutul superficial la limita zonei masate, fara ca niciodata degetui sa alunece pe piele. Presiunile §1 depresiunile alternative au o intensitate care creste. pana atinge nivelul de toleranta.

Acesta o data atins. manevrele descriu mi§cari circulare foaite lente. mereu la nivelul loco dolenti. a\and o presiune care va scade pana la simplul contact.

Mai multe puncte dureroase pot fi astfel tratate altemativ. La finalul acestei §edinte, se face un masaj al tesutului supraiacent. de tipul presiunilor alunecaie profunde. si urmarind sa mobilizeze paitile moi invecinate. In functie de durere, §edinta dureaza 20-30 de minute.

Alegerea punctelor de tratat Autorul se refera la necesitatea unui inventar prealabil foarte

amaiuintit al zonelor periostale palpabile. Problema este s;l se poata diferentia. in cursul palparii periostului subcutanat. durerea ..normala" de cea care este patologica, acest lucru neputandu-se realiza decat prin practica. Autorul a postulat o regula care consta in evitarea punctelor de emergenta nervoasa (spre deosebire de Knapp), §i, bineinteles. a trunchiurilor venoase §i aiteriale. 15.4

• Aceste manevre se practica ?! pe anumite interlinii aiticulare (articulatia condrosternala in angina pectorala. capsulele articulatiilor interapofizare posterioare veitebrale, in colicile hepatice sau nefretice). Vogler recomanda evitarea aplicarii acestor manevre:

pe apofizele spinoase; pe cutia craniaiui. cu exceptia iinici ciirbe occipitale posterioare; la rotula; la clavicula.

Reactiile pacientului Se semnaleaza. la inceput. o hipersensibilitate, care poate persista

cateva ore dupii .sedinla. Aceasta reactie difera semnifieativ fata de cea observata pe parcursul aplicarii tehnicii Cyriax (masajul transversal profund) pe leziunile capsulo-ligamentare vechi (cronice).

Pentru a face durerea tolerabila, se recomanda maseurului sii faca un „du-te - vino", altemand manevrele intre diferitele puncte tratate pe parcursul aceleiasi §edinte. De-a lungul jjedintelor. durerea locala scade progrcsiv. in timp ce se manifestii efectele la distanta. urmarite prin tratament.

IV.4.1.3.1.1. MASAJUL COLONULUI -O FORMA SPECIALA DE MASAJ TIP VOGLER

Se practica in scopul ..trezirii" activildtii tonice a fibrelor netede, care asigurii peristaltismul. Constipatiile atone, bradikineziile vezieulare reprezinta indicatiile tipice.

In paralel, Vogler postuleaza o actiune stimulanta asupra diferitelor seeretii la nivelul aparatului digestiv, si un efect difuz, nespecific, : .,eiitonizaf' - normalizant asupra manifestarilor spasmotiee la nivelul eolonului, in ulcercle duodenale. Efecte benefice ar putea fi observate §i asupra respiratiei, circulatiei sanguine, migi-enei etc. TEHNICA Tehnica consta in .xdlcarea " lenta §iprofunda prin ultimele patru degete, realizata in sensul tranzitului intestinal, in timpul expiratici. In ordinea in care se abordeaza:

Z l - la nivelul polului inferior al cccului, in fosa iliaca dreapta; Z2 - la nivelul jonctiunii colon ascendent - rebord inferior aL hemitoracelui drept (extremitatea eolonului tiansvers); ,

2:3 - sinieliic cu 2 fatii de axa mediana a corpului; Z4 - zona inferioara a eolonului desceiident, in fosa iliaca stanga; 25 - zona signioidiana, de-a lungul parlii inferioare a marginii externe a marelui drept abdominal. Sedinla, cu o durata de 30 minute in iiccare zi. se termina prin

netezirea generala a peretelui abdominal.

EFECTE. INfOICA 111. C0NTRAIN[)1CAT11 Aceasta metoda se adreseaza. in primul rand, tulburarilor osoase §i

articulare, osteoporozei algice posttraumatice (Siidek), ^ i . indirect. \r din metamerele corespunzatoare.

Vogler foloseste aceasta tehnica de masaj in: durerile din ulcerul ga.stric, angina pectorala, colica biliara si, mai ales, tn prevenirea acestora; atrofia osoasa insotite de tulburari viscerale §i care intervine in patogenie; stadiile reziduale de pleurezie, emfizem; intiltratiile dupa pneumonic; adercnte; boli reumatismale, in afara inflamaliilor acute, ailiculare acute, febra §i tumefactii periarticulare; reeducarea posttraumatica §i postchirurgicala. mai ales in cazul algoneodistrofiei. Trebuie precizat ca ,.zonele sau punctele" tratate de Vogler nu •

corespund in nici un fel coipusculilor tendino§i Golgi, §i ca apasarea acestora din unna, practicata de unii, in scopul dc a inhiba contracturile, nu se aseamana in nici un fel cu masajul periostului.

IV.4.1.3.2. MASAJUL PUNCTELOR NERVOASE, DUPA CORNELIUS

BAZE TEORETICE Prin puncte nervoase (Nervenpunkte), Cornelius intelegc puncte

scnsibile la presiune. Aceste puncte se gasesc pe traiccteic fibrelor nei-voase, centripete sau centrifuge, dar punctele centripete detin rolul principal, din punct de vedere diagnostic §i terapeutic.

Aceste puncte se descopera la nivelul dennului, al musculaturii, al articulatiilor, in fibra nervoasa §i chiar in viscere. 156

®' Condilia obligatorie, pcnlru a l i considerate ,.puncte nervoase" de catre Corneliu.s. e.sle ca ele sa reactioneze la un stimul de intensitate slaba. nenociceptiv prin el insusi. Trebuie avul in vedere fie intensitatea sensibilitatii locale la nivelul acestor |)uncle. tie reactia generala pe care o pot provoca acesle puncte pentru organism: un punct nervos izolat poate declan§a reactii algice foarte puleniice. dar localizate, in timp ce un punct dureros poate avea in-mari in regiunile cele mai departate ale corpului.

Autorul impaite aceste puncte nervoase Tn trei grupc: 1. cele cu reactie nocicepti\ locala sau in \a imediata; 2. cele a caror reactie iradiaza de-a lungul aceluia^i trunchi nervos, sau

in jumatatea homolaterala a capului sau a trunchiului, sau inlr-un singur membru;

3. cele cu reactie heterolaterala. Cat prive^te intensitatea sensibilitruii, aceasta poate fl ii§oara, medie

sau mare. Situatia punctelor nervoase corespunde datelor anatomice cunoscute,

dar trunchiiil nervos pe care se afla un punct nu trebuie obligatoriu sa tie §i el iritat. Pornind de la un ixinct sensibil, se poate declansa o reactie in lant. dar in circuit inchis, care aduna iritatia pe punctul de origine. Exista puncte izolate §1 altele aglomerate. iradiind in vecinatatea lor apropiata. Daca exista puncte in zonele lui Head, acestea se manifesta cu iritajia zonei §i dispar de indata ce zona Head se ,,resoarbe". . . ;

Punctele nervoase se afla mai ales: , , ^ Tn regiunile cicatriciale; acolo unde elementui nei-vos este supei-ficial §i deci expus traumatismelor; ; • • '• -••• sau deasupra tesuturilor osoase sau conjunctive. ' Ele corespund adesea punctelor specifice unor nevralgii: de ex.

nevralgiile intercostale, durerile anginoase §.a. Valoarea punctelor nervoase, ca §i tipul lor §i intensitatea, este

variata. Daca punctele cresc numeric §i ca intensitate. ele antreneaza stari de rau: dureri de cap, dureri reumatice, crampe, slabiciuni musculare, tulburari motorii, secretorii, neurovegetative; starile de rau sunt, pentru Cornelius, indubitabil la originea tulburarilor nervoase, de tip nevroza sau depresie. :- '

Cornelius a gasit pana la o suta de puncte scnsibile pentru un singur caz; aceste puncte sunt intotdeauna individuale. El descrie o anumita

157

le^-aiLiia intre aceste puncte. Aceasta relatie intre punctele nervoase se cNplica. pentru autor, printr-un fenomen de dispersie. Daca. de ex., o durere la presiune este declaiLsata la umar. iritatia nu este doar retransniisa la creier. dar. datorita ..onmiprezentei sistemului nervos". semnalele ajung la alte tibre nervciase. Este remarcabil ca aceste notiuni, care explica astazi tenomene. cum ar 11 sumatia, iacilitarea si strcsul, dateaza tie pe \a lui Cornelius, inca de la inceputui secolului XX.

Fiecare punct nervos este eonsecinta unui obstacol mecanic la nivelul librei nervoase. Acest ob.stacol este. la randul sau, eonsecinta mecanica a unei leziuni tisulare anterioare: intlaniatie. fraclura, „desirare", cu sau fara revarsat sanguin sau .seros, antrenand o compresie cronica de origine conjunctiva, o cicatrice conjunctiva sau chiar o constrictie a flbrei ner\oa.se. prin tesut conjunctiv. dar care nu devine patologica decat in momentul in care este interesat un numar sufleient de mare de fibre. .Astfel nascut. punctul ner\os. prin iritatie locala, el actioneaza la nivelul fibrelor motoare sau secretorii. sau daca obstacolul se afla la nivelul fibrelor senzitive. actioneaza prin retransmisia iritatiei la sistemul nervos central §i de aici. la fibrele centrifuge.

in afara leziunii tisulare. ca punct de plecare pentm fomiarea ..punctului nervos", sunt implicate toate maladiile sisteniice. guta, diabetui, ateroscleroza. o intoxicatie sau o boala infectioasa, toate afectarile care pot interesa acest locus minor resistentiae, caie va reactiona prin durere la cea mai mica stimulare spontana sau provocata.

Tratamentul consta in: tratarea tulburarilor care predispun la fonnarea acestor puncte; intarirea posibilitatilor de reactie a organismului la ace§ti stimuli; suprimarea punctelor nervoase.

Nu se poate nega valoarea altor tratamente, dar se insista pe folosirea unui mijloc mecanic, pentru eliminarea acestor manifestari de origine ..pur mecanica", acest mijloc fiind masajul manual al punctelor nervoase.

Se folose§te pulpa degetului al 2-lea sau al 3-lea. eu articulatia metacarpofalangiana flectata la un unghi de 120°. Daca punctul este foarte profund, este necesara folosirea policelui. Cautarea punctelor cere o mare sensibilitate tactila. Mi§carea degetului consta in „du-te - vino" §i //// vibratii.

Se cauta §i se trateaza intai punctele aflate la nivelul pielii, caci ele corespund tulburarilor cele mai grave (regasim aceasta notiune la Dicke), apoi cele de la nivelul musculaturii. in cazurile cronice, punctele sunt indurate.

Reactiile se vor urmari din aproape in aproape, caci ele se pot declansa briisc. Intensitatea presiunii nu va creste decat o data cu scaderea sensibilitatii.

Numarul sedintelor depinde de ..cantitatea" de puncte prezente. Se kicreaza tiecare punct. pana la disparitia sa completa. Sedinta nu poate insa depasi 30 minute. Daca punctele sunt prea numeroase. se insensibilizeaza cele mai dureroase. celelalte fiind ma.sate mai scurt, lientru a evita reactia lor dupii §edinta §i vor 11 insensibilizate la ^edinta urmatoare. $edintele se vor face de 3-6 ori pe saptamana. pana la disparitia completa a tuturor acestor puncte. ceea ce poate insemna de la 8 zile la"5 luni, sau chiar mai mult.

Primele sedinte vor fl mai ujoare. tinand cont de reactiile posibile ale pacientului, reactii care pot fl foarte violente, putand sa accentueze durerea $i tulburarile.

Perimetrul in care iradiaza durerea provocata prin masaj este, la randul sau. considerat ca punct nervos §i fiecare reactie algiea, eonsecinta a masajului. indica un nou punct ner\os. Se produce, deci, o reactie de sensibilizare in lant, aja cum am mentionat mai sus. Daca reactiile sunt prea \, urmare a insuinarii efectelor. trebuie inlocuita presiunea cu netezirea, primul principiu al lui Cornelius fiind acela de a controla permanent reactiile pacientului.

Insistam pe faptul ca. Cornelius a amintit de actiunea pur mecanica a masajului, prin tehnica sa: explicatia e.xprima nivelul de intelegere de la inceputui secolului X X .

A§adar, punctele nervoase trebuie sa reactioneze la un stimul nedureros, §i sa antreneze o reactie nociceptiva locala, o reactie de-a lungul trunchiului nervos in menibrul de partea homolaterala, precum §i o reactie coiitralaterala.

Numarul punctelor este variabil. Aceste puncte pot corespunde ; zonelor cicatriciale, elementelor nervoase supeificiale, sau sunt localizate supraiacent tesutului osos sau tesutului conjunctiv organizat.

159

TEHNICA . ; ^ : : . , , • Masajul este efeetuat eu pulpa digitala a indexului sau a

mediusului. dupa o miscare de dus-intors. Intensitatea presiunii nu va creste decat o data cu scaderea sensibilitatii.

Se gasesc ^ i se trateaza intai punctele cutanate corespunzatoare tulburarilor cele mai grave, apoi punctele musculare. Reactia algiea la masaj traduce aparitia unui punct nou. Daca reactiile sunt prea puternice. trebuie inlocuit masajul cu netezirea. Trebuie lucrat un punct pana la disparitia sa; dar sjcdinta mi trebuie sa depa§easca 30 minute.

EFECTE, INDICA i l l . CONTRAINDICAJII Efectele sunt locale, homotopice sau heterotopice; indicatiile sunt

reprezentate, in primul rand, de algiile ^ i tulburarile functionale, care antreneaza. dupa Cornelius (1908). nevroze §i depresii.

1V.4.1.3.3. MASAJUL REFLEX AL LUI WEITERWALD

BAZE TEORETICE Pentru Wettenvald, punctele nei-voase ale lui Cornelius raman fi.xe.

Situatia lor va fi invariabila. chiar daca numarul lor este inconstant de la un pacient la altui.

Actiunea terapeutica, considerata de Cornelius pur mecanica, devine la Wetterwald o actiune reflexa: pe calea centripeta, actiunea framantarii filetelor nei-voase se repercuteaza asupra centrilor bulbar!. Aceasta actiune are ca §1 caracteristic faptul ca imprumuta calea nei-vului bolnov, a§a cum in tehnica lui Bonnier - centroterapia nazala - asupra centrului bolnav se actioneaza prin intennediul unui filet nervos samitos: diferenta importanta inentionata de Leprince.

Se obtine „nTaximuin de durere §i de vindecare", detasand piele, §i nu inu§chiul de pe planul subiacent §i framantand u§or. Pentru Wettemald, este mai mult decat probabil ca filetele cutanate (ramificatii microscopice) sunt atinse de o nevrita interstitiala. leziune analoaga celulitei, adica un edein al tesutului celular, a carui origine o reprezinta o tulburare de nutritie. Aceasta etiologie ar putea explica frecventa nevralgiilor la artritici.

in urma rezultatelor terapeutice, autorul concluzioneaza ca nu exista puncte dureroase intramusculare profunde §1 ca toate nevralgiile.

160

inclusiv .sciatica $i toate nevritele importante, sunt nevralgii ..ji nevrite inlramucoase $i intracutanate.

In liicrarea sa Topogmfia nevralgii lor. autorul noteaza punctele dureroase cu numele nervilor pe traiectul carora se aflri iji eel al afectiunilor corespunzatoare; de ex.. nevralgiile se prezinta sub forma de cefalee. migrena oftalmica, vertij sau nevralgie de trigemen, mergand ca substrat nervos la nerviil oftalmic $i la nerviil frontal, avand ca topograiie bosa frontala $i pielea sprancenoasa: in aceste regiuni se va aplica tratamentul manual. Pentru nevralgiile dispeptice sau datorate unui ulcer, la care nervii afectati sunt, dupa Wettenvald. a 12-a pereche de nervi toracici ^ i ramura sa perforanta anterioara. durerea cutanata se va localiza in epigastru. pe linia care pleaca de la apendicele xifoid pana la ombilic. Torticolisul aparut printr-o nevrita a plexuliii cervical superficial va 11 tratat prin masajul cutanat al regiunii carotidiene.

Deci. acest autor utilizeaza punctele lui Cornelius, dar pentru reactiile refle.xe. In plus, el a aratat ca majoritatea acestor ,.piincte nevralgice" sunt localizate pe trunchiiirile nervoase bolnave §i au o amplasare flxa. Dupa Leprince, ele ar corespunde, eel mai adesea, punctelor chineze§ti.

Foarte larg cunoscuta sub denumirea de .,tehnica de palpare-rulare", aceasta modalitate de masaj se adreseaza e.xclusiv pielii, acolo unde aceasta prezinta tulburari de tip infiltratii §1 aderente, adesea asociate in tabloul complex al tesutului ,.celulitie". Nu este vorba de o tehnica minora. Pielea nu este doar tesutul de inveli§, la care este redusa uneori, ea reprezinta locul de proieetie a organelor subiacente, apropiate sau departate, ea putand exprima eventuala dezorganizare a acestora. Pielea este, de asemenea. capabila sa vehiculeze actiunea terapeutica pe calea proceselor bioehimice §i neurologice implicate.

Trebuie sa reamintim ca pielea este derivata din ectoderm, care da. in acela?i timp, cea mai mare parte a aparatului glandular §i a sistemului nervos central. ,

TEHNICA Trebuie deta§ata, depaitata pielea, §i nu mu§chiul, de pe planul

subiacent, §i trebuie framantat pliul cutanat. Dupa autor, maximul de durere da maximum de vindecare.

Secventa masoterapica cuprinde patru timpi:

fonnarea pliiihti - evenliiaL urinata. daca reactiile pacienliikii o permil. de o tractiune axiala. tirniarind sa departeze pielea tie planurile subiacente (mai ales in ztina lombara); a/iiiiecaiva lalerald a doua foite ale pliuliii una pe alta. asociata cu o strivire de intensitate variabila; torsliiiiea pliuliii; iiilarca progresiva - pulpele degetelor al 2-lea. al 3-Iea. al 4-lea aduna pliul pielii spre police, lacand sa progreseze cu 1-2 cm un fel de val cutanat. TtKita zona intlllrata sau/^i aderenta este astfel tratata in mai multe '

rejirize. pana se obtine o inrosire evidenla a pielii (acest lucru a()are tie regula in 3-5 minute).

Alegerea ilirectiei manevrelor Schema de orientare j i deplasare a \alului cutanat este subordonata

evaluarii initiale. Uneori. este evident ca pielea nu accepta. eel putin la inceputui sedintei. sa tie deplasala decat intr-un singur sens, astfel ca mobilizarea in sens opus declanseaza dureri insuportabile. Pentru maseur, noliunea de ..acro^aj"" cutanat este o realitate clinica. contirmata de reactia pacientului. La fel de certa este evolutia consistentei zonei infiltrate in cursul §edintei. permitand deci sa se efectueze rulajul pliului cutanat in directii noi. . . . ,

Modnlarea intensitatii Mai mult decat forta globala a manevrei. presiunea iinitard a prize!

conditioneaza toleranta sau eventualele leziuni tisulare - echimoze sau alte „pete", uneori rezistente. - <

Autorul aminte^te mereu posibilitatea efectuarii primelor manevre de mobilizare a tesutului cutanat, folosind suprafele mart, a caror utilizare este, in acela§i timp, mai putin traumatizanta pentru pacient, §i, in acela§i timp. mai putin obositor pentru maseur. Progresia pe parcursul sedinte! sau a tratamentului se face spre prizele din ce in ce mai punctiforme, a caror actiune este mai specitlca si apoilul iiifonnational mai bogat.

EFFCTE. INDICATII. CONTRAINDICATH Wetterwald foloseste aceasta metoda pentru algiile reumatismale §!

di\e tulburari functionale.

162

' Martor al reactiei histaminergice locale, itvo.fux'a reprezinta interpretarea pozitiva. ea traducand eiiberarea substaiUelor akoaene bkicate la nivelul dermatomului.

Evolutia inllltratelor .si adcicnlelor tratate prin telinica lui Wetterwald esle foarte variabila: ceea ce masam noi la nivelul toracelui (zona interscapuloveitebrala, de la T4 la l ^ . sau pe fata laterala a peretelui. in relatie cu inscrtia comunaa a oblicului mare si a dinlatului anterior) dispar ,sau se amelioreaza. de regula. in 4-5 ^jedinte de masaj. Intiltralul siibmamelonar rezista mai mull timp, in timp ce localizarile cruropelvinc si crurale joase (fata interna a genunehiului) rezista manevrelor de palpare-rulare, ca ^ i altor tehnici terapeutice.

Se pare cii zonele lacunare ale corpului. unde circulatia este mai putin activa ?! unde se acumuleazii de^euri organice, reprezinta regiunile cele mai nefavorabile penlru acest tip de masaj. . ^

Etiologia pare sa conteze §i ea: infillratui de reactie la un conflict mecanic recent are un prognostic mai bun decat infillratui rezultat dintr-o tulburare metabolica sistemica.

IV.4.1.3.4. TERAPIA ZONALA A LUI FITZGERALD §1 MASAJUL REFLEX PLANTAR

Terapia zonala a lui Fitzgerald se bazeazii pe repetarea secventelor longitudinale §i transversale in diferite regiuni ale corpului. Masajul reflex plantar, care deriva din aceasta tehnica, s-a dezvoltat §i pare sa se raspandeasca mai mult la ora actuala.

Aceasta repetare a reprezentarii secventiale a organelor se aseamana diferitelor microsisteme de acupuncturii specializata. In ceea ce prive§te terapia manuala, numai piciorul ramane un organ utilizabil de kinetoterapeut sau podolog. ' ; _ .

IV.4.1.3.4.1. MASAJUL REFLEX PLANTAR - INGHAM, MARQUARDT K

BAZE TEORETICE ~ - - • i'^^^--.i^-:^:

Aceasta metoda a fost descoperita la inceputui secolului de W.F.Fitzgerald, reluata §i aprofundala de E.Ingham, si modeniizala de H.Marquardt §i Faure-Alderson, ultimi! fiind consideia{i promotorii actuali ai metodei. r--:^:-'': i: t:;:iyiif:/\,-:i •;!(•,,;:•;

Zonele anoiTnale la nivelul picioarelor, atunci cand sunt vizibile, palpabile sau dureroase la presiune, pot avea ca origine:

163

Exemplu: zona a flcaluliii. ciiipa o masa pica bogatfi in lipide; zona a (vliilor. dnpa o calaloiie foaile lunga cu niaijina.

2 (.) suprasarciiu'i orguiiicd lateutd. negaliva, tlin punct de \e(.lere clinic, .^i deseinnata de Marquardt ca ...scinn preinonilof".

-i' C ) mlhuriire /'iinciicin/ld ele organ corcspoiidcnl. - L , Suferii!!d orgciiiicd a orgainihii corespoiulciil.

Noliunea de ../.ona'" nu trebuie inleleasa aici in sensul folosit de Dicke. Kohlrausch. Head sau iVlackenzie. adica. ca o relatie retlexa intre \iscer si periferic. nici ca in acupunctura meridianele de energie. ci doar ca proieetie. o rellectare a lotalitalii corpului pe o alia suprafata. de unde denumirea de ..rellex total", data de Ingham acestei lerapii.

Fitzgerald imparte coipul in 10 zone coiporale, verticale, mergand de la cap spre maini si Iraversand Irunchiul pana la picioare. Pentru realizarea unei localizari mai precise a organelor la ni\elul picioarelor. s-au adaugal din 1970. 3 zone coiporale orizonlale. a caror deinarcare foarte precisa se silueaza anatomic:

la nivelul marginilor superioare ale omoplatilor (capul si organele cervicale - gatui). cu corespondente in toata regiunea degetelor: la nivelul marginii inferioare a toracelui (organele din torace .^i abdoinenul superior), cu corespondenta in regiunea metatarsiana; la nivelul plan§eului pelvin (organele abdominale si bazinul), cu corespondenta in regiunea cuprinsa intre linia artieulara a lui Lisfrane

partea superioara a maleolelor. Dispozitia reflexa a flecarui organ dintr-o zona coiporala se

regaseste in zona corespunzatoare a piciorului. nu numai pe fata plantara, dar si pe fetele dorsala §1 laterala, cele doua picioare constituind o unitate.

In ultimii ani. s-au putut stabili. dupii Marquardt. zone retlexe la nivelul picioarelor. corespunzand nervilor inotori. plexurilor §1 nervilor trigemen §1 facial, ceea ce implica posibilitatea unui tratament mai rafinat, mai subtil, care include intluentarea tulburarilor energetice din teritoriul cerebro-spinal.

Metoda lui Ingham consta in abordarea piciorului prin ini§cari circulare. fara intindere tisulara. realizata cu ajutorul marginii radiale a celor doua police §i prin presiuni foarte profunde §1 de mai multe minule pe punctele dureroase. Aceasta tehnica destui de greu de supoitat de catre 164

pacient .si care declanseaza reactii tbarle puternice, a fost modilicata de Marquardt: se foloseste numai pulpa policelui (sau a degetelor pentru fata tlorsala a piciorului). mi.scarea conslaiid inlr-un .,du-le - vino" ritmic. mereu lata intinderea tesuttilui. cu llexia-e.xlensia alternativa a ullimei falange. Presiunile pe punctele dureroase se limiteaza la cale\ .secunde. De nolatca intensitatea presiunii si ritmul de lucru sunt ada|)iatc la starea de reactie a pacientului. Bsle. de asemenea. important ca. in trecere de la o zona la alta, in derularea tratamentului, mana sa se deplaseze mereu inainte. niciodata in rcculuri.

In cazurile de dureri acute, cum ar 11 nevrite. colici. dureri de dinti. se mentine o presiune usoara. tara miscare .,du-te - vino", pe punctele corespunzatoare ale piciorului. Aceasta presiune. mentinuta cateva secunde. va diminua durerea locala. adica punctul tratat, ceea ce va |iermite o crestere a presiunii pana la limita acceptabila pentru pacient, §i \ antrena. dupa cateva minute, disparitia spontana a durerii organice.

Numarul sedintelor. in medie 10-12 sedinte, depinde de o reactie pozitiva a pacientului. Repausul dupa §edinte este indispensabil.

Tratamentul incepe printr-o luare de contact generala a celor doua picioare, prin intennediul unei neteziri. care permite aprecierea starii pielii. temperatura piciorului §i tonusul tisular. Faure-Alderson adauga §i o mobilizare complete! a piciorului. Incepe apoi e.xaminarea celor doua picioare prin palparea tuturor zonelor. Prima §edinta poate, deci, dura intre 40-50 minute; in cursul acesteia trebuie sa obtinem o imagine obiectiva a starii generale a piciorului, indiferent de diagnosticul initial.

Se respecta, de preferinta, urmritorul plan, atat de examinare (prima §edinta), cat §i de tratament (metoda dupa Marquardt §i dupa Ingham, Faure-Alderson): . ; . . .

! V . 4 . l . . l . 4 . 1 . 1 . M i : T O D A D U P A M A R Q U A R D r T,

\)zonele capului, la nivelul celor doua picioare: regiunile temporala §i frontala, vertex, apoi ochii, urechile, sinusurile §i dintii;

2) zonele coloanei vertebrale, pe marginile inteme ale celor doua picioare, de la regiunea cervicala spre sacrum. Apoi, umerii pe fata; dorsala a picioarelor: :.-'k

j , - uinarul drept corespunde, de asemenea, ficatului §1 vezicii biliare -.. - uinarul stang corespunde inimii §i circulatiei

165

yjorHiiu'leiiri/uire. in sensul riniehi-veziea sau ve/Jeri-rinichi: -%)organele digeslive - incepand cu stomacul pentru a lermina cu

rectul. Api)i. furitid !>i vezica biliara pe lata plantara. apoi jte lata dorsala; \)ZOIICIL' cdiJor respiratorii - nas. laringe. bionhii ^ i pulmoni.

urinate de diatragina si plexul solar; ultimele doua corespund unei aceleiasi zone si la acelasi nivel. j^i \or II inlluenlate prin presiuni realizate in momentul inspirului;

6) iuinjG - pe lata iilantara; circiildiin - pe fata dorsala; 7) organele linifalice - la ni\elul capului si al gatului. apoi zona

axilara (zonele umerilor) i la sfarsit regiunea ingliinala; S) splina. urmata de glandele endocrine, Tncepand cu hipofiza, apoi

succesix tiroida. pancreasul. suprarenalele. ovarele sau testiculele si mucdgii zonagenitald. pentru a sfar^i cu glandele maniare.

Aceasta prima sedinta. ca §i in toate celelalte metode. se termina prin cateva neteziri tranchilizante. Pe parcursul ijcdintelor urmatoare, se \r aborda preferential zonele care sunt sau raman inca dureroase.

IV.4.1 3.4.1.2. Mtn 0 D , \A INGHAM. FAURC-AlDnRSON

Planul de tratament prezinta cateva variante: 1) dupa zonele capului ?! coloanei vertebrale; 2) se luereaza hipofiza fi tiroida, apoi vezica .>/ rinichiul §i aici

totdeauna in sensul vezica-rinichi. §i. bineinteles. intotdeauna altemativ dreapta - stanga;

3) urmeaza glcnidele endocrine apoi organele respiratorii fi digestive ale zonei orizontale I I , apoi I I I ;

4) dupa rect, se luereaza zona ner\nlor sciatici: 5) §i apoi fata dorsala a picioarelor, unde se tree in revista pulmonii,

glandele maniare. cdile limfatice - mergand pentm ultimele de la maleole spre degetele picioarelor.

Lucrul se termina la nivelul regiunii zonale a tulburarilor cronice, de-a lungul tendonului calcanean. pentru a reveni la talpi. pentm plexurile solare cu presiuni in inspiratie. manevre foarte relaxante. atat dupa Ingham, cat §i dupa Marquardt.

Ingham vorbe§te §i de un tratament al zonelor aflate la baza occiputului. deasupra atlasului §i care se intind pana la mastoide, unde se disting trei benzi orizontale, corespunzand, de jos in sus, sistemului 166

nervos central, sistemului simj/alic ^ i sistemului parasimpalic §i care concentreaza. in viziunea autorilor, simptomele zonelor coiporale. • •

.Masajul zonelor relle.xe ale picioarelor nu reprezinta un tratament simiitomatic, ci un tratament caiizal: toate zonele anormale sunt tratate, alegerea lor depinziind. totu§i. de semiologia individuaia, vizibila §i palpabila.

TFJINICA masajului re/lex plantar Sedinla incepe printr-o netezire generala a piciorului. uneori urmata de mobilizarea diverselor articulatii (tehnica Faure-Alderson).

Manevrele de baza sunt miscarile circulare. presiunile profunde de lunga durata (mai multe minule) pe punctele dureroase. Aceasla tehnica. greu de supoitat. a fost modilicata: se fac mi^cari de dus-intors ritmice cu pulpa degetului. Itira a trage. cu tlexia-exlensia alternativa a celei de-a 2-a falange §i presiune limilala la cateva .secunde.

Mana trebuie mereu sa se deplaseze dupa o secventa dfsto-l^roximala. Presiunea locala esle la inceput usoara pe punctele dureroase, ceea ce diminueaza durerea locala. permitand cre^terea ulterioara a presiunii. singura modalitate de actiune la distanta.

Secventa de lucru esle mereu aceea§i: se luereaza degetele piciomlui, apoi cele cinci zone axiale, mergand de la marginea': medioproximala la inarginea laterodistala §i la fata dorsala a piciorului.

W.A.I. METODE REFLEXE MIOARTICUIARE

Tehnicile manuale reflexe gmpate i n acest eapitol pot fi orientate mai repede spre muschi. sau dimpotriva, spre articulatii, dar ar fi mult prea didacticista o clasificare pe aceasta baza. • • .;.

Tehnicile care utilizeaza muijchiul sunt de doua tipuri: unele actionand direct asupra corpurilor muschilor, a tendoanelor sau a insertiilor acestora, altele care pot fi considerate ca neuro-museulare, . folosind mi§carile pasive sau active ale muschilor, pentru a obtine o i actiune refle.xa.

In primul grup se gasesc tehnici foaite apropiate sau intricate cu metodele cutanate (vezi anterior), dar se pot diferentia partial §i alte tehnici de masaj muscular. In mod special, numeroase metode clasice folosesc §i punctele maxime musculare in secventele specifice de

167

trakiiiient. In al doilea grup. se gfisese metodele lui Brunstrom, Kabat §i rellexele posturale, eare iiisa, nu lac obieetui acestei lucrari.

Vom incerca sa reaijc/am aceste metode in contextui lor neurologic, IxMitru a intelege mai bine locul pe care il ocupa.

Principalcle legi implicate in mecanismele acestor tehnici sunt eonsecinta directa a enunturilor lui Sherrington:

iiiveisiiiitea rccipiocd: agonislul se relaxeaza simultan cu conlractia antagonistului; iinluctia siiccesivd: dupa contraclia unui grup muscular, grupul antagoni§tilor este facilitat. Vletoda lui Bobath foloseste posturile inhibitorii retlexe: metoda lui

Kabaz si alte tehnici derivate. actionand asupra cuplului agonist / antagonist, se refera la inversiunea reciproca §i la indiictia succesi\a. Anumite reflexe posturale se opun legilor lui Sherrington, fixand articulatia prin contraetie simultana a agoni:jtilor §1 antagoni^tilor.

Metoda lui Mezieres, bazata pe posturi. inainte de a atinge atitudinea perfecta. foloseste sistemul pioprioceptiv de inhibitie, declan§at de activarea organelor neurotendinoase pe parcursul intinderii tendonului §i, pentru eel putin o parte, intra in metodele neuroinusculare.

Stinuilarea proprioceptiva a muschilor piciorului §1 ai gambei, realizata prin modificarea punctelor de sprijin plantar, datorita sustinatoarelor plantare stimulante (in colt), este folosita de unii pentru a influenta statica rahidiana prin mecanism reflex. Principiul acestei tehnici este interesant §i ar putea oiteza cazurile la care reflexele posturale sunt subutilizate; aplicarea corecta este insa dillcila.

IV.4.2.1. METODA INTLNDERILOR MANUALE ; ',

Scopul acestei metode este acela de a recupera cat mai repede posibil amplitudinea nonnala a miscarilor articulare. activa mai mult decat pasiva, si deci. de a obtine o alungire normala a structurilor nuisculo-tendinoase §i aponexrotice.

TEHNICA Intinderi pasive se fac prin presiune manuala, pentru a atinge sediul dureros, in acel moment atitudinea este mentinuta, sau terapeutul face

168

mici .secu.se musculare ritmice, adesea mai u^or de supoitat dc pacient. Se poate folosi §i greutalea proprie sau greutati suplimentare. Intinderi active: alaturi de reeducarea musculara analitica clasica. se foloseste metoda lui Kabat, dupa seeveiUa urmatoare: contraetie izometrica (statica) a agoni^tilor - rela.xare - contraetie izotonica (dinamieii) a antagoni§tilor-etc.. la nivel mono- sau pluriarticular.

INDICATII CONTRAINDICATil Invers fata de masajele rellexe, aceasta tehnica ramane esential

liomotopica §i somatica. Ea se adreseaza: contracturilor musculare. prin imobilizare prelungita, dezechilibru dinamic (paralizia agonistilor, spasticitatea antagonistilor): afectarile structurale ale tendoanelor. ligamentelor §i capsulelor articulare; aderentelor tesuturilor periarticulare, tendoanelor §i tecilor lor; cicatricilor.

IV.4.2.2. METODA LUI M E Z I E R E S ,

Prin posturi, aceasta metoda are ca scop restabilirea unei atitudini ideale, adica principiul este de a atinge perfectiunea forinei, recuperarea fiinctiei decurgand automat. \ n . ; ••• ^ SubstratuI teoretic ai tehnicii este unnatorul: mu^chii dorsali se comporta ca un inu§ehi unic, mereu hipertonic §i prea scurt, de unde enuiUul urnicitoarelor legi: ; 1. prima lege - toata actiunea localizata, elongatia sau scurtarea,

provoaca scurtarea de ansamblu a musculaturii dorsale; 2. a ll-a lege - opozitia la aceasta scurtare provoaca automat latero-

flexie §i rotatii; 3. a Ill-a lege - rotatia membrelor inferioare se realizeaza intotdeauna

inauntru; 4. a IV-a lege - elongatia (intinderea), detorsionarea (rela.xarea), durerea

§i intregefortul implica un blocaj diafragmatic imediat in inspiratie.

Pornind de la aceste constatari. F. Mezieres §i-a stabilit tehnica posturilor care se opune eel mai adesea prineipiilor elasiee.

169