imbracaminti rutiere din beton de ciment bcr

CAIET DE SARCINI

- 9 - MBRCMINTI RUTIERE DIN

BETON DE CIMENT

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini Lucrari de Drumuri si Consolidari

Pag. 2 / 69

MBRCMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT

C U P R I N S CAPITOLUL I ........................................................................................................... 4 G E N E R A L I T T I .............................................................................................. 4

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE .......................................................................... 4 CAPITOLUL I ........................................................................................................... 5 G E N E R A L I T T I .............................................................................................. 5

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE .......................................................................... 5 ART.2. PREVEDERI GENERALE ............................................................................................ 5 STANDARDE DE PRODUS .................................................................................................... 8 ART.3. CIMENTURI ............................................................................................................. 8 ART.4 AGREGATE ............................................................................................................... 10 ART.5. AP ........................................................................................................................ 12 ART.6. ADITIVI .................................................................................................................. 12 ART.7. OTEL BETON ........................................................................................................... 13 ART.8. ADAOSURI .............................................................................................................. 13 ART.9. ALTE MATERIALE .................................................................................................... 14 ART.10. VERIFICAREA CALITTII MATERIALELOR ................................................................ 14

C A P I T O L U L III ................................................................................................ 19 STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI ................................................................. 19

ART.11. NCERCRI PRELIMINARE ...................................................................................... 19 ART.12. COMPOZITIA BETONULUI RUTIER .......................................................................... 20

C A P I T O L U L IV ................................................................................................. 29 PREPARAREA BETONULUI RUTIER ......................................................................... 29

ART.13. STATIA DE BETOANE ............................................................................................. 29 ART.14. EXPERIMENTAREA PREPARRII BETONULUI RUTIER N STATIE .............................. 30 ART.15. PREPARAREA PROPRIU-ZIS A BETONULUI RUTIER ................................................ 31 ART.16. CONTROLUL CALITTII BETONULUI PROASPT PREPARAT ..................................... 31

C A P I T O L U L V .................................................................................................. 34 PUNEREA N OPER A BETONULUI RUTIER ............................................................ 34

ART.17. ECHIPAMENTE PENTRU EXECUTIA BETONULUI RUTIER .......................................... 34 ART.18. MANAGEMENTUL TRAFICULUI PUBLIC SI DE SANTIER ............................................ 34 ART.19. TRANSPORTUL BETONULUI .................................................................................... 34 ART.20. LUCRRI PREGTITOARE ....................................................................................... 35 ART.21. EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A BETONULUI RUTIER.................................. 36 ART.22. PUNEREA N OPER PROPRIU-ZISA ........................................................................ 36 ART.23. MSURI N CAZUL CONDITIILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE ........................ 40 ART.24. PROTEJAREA SUPRAFETEI BETONULUI PROASPAT .................................................. 41 ART.25. PROTEJAREA MBRCMINTEI PROASPT TURNAT, DE CIRCULATIA

PIETONAL SI AUTO .............................................................................................. 42 ART.26. Executarea rosturilor .............................................................................................. 42 ART.27. COLMATAREA ROSTURILOR ................................................................................... 58 ART.28. VERIFICAREA CALITTII BETONULUI RUTIER PUS N OPER .................................. 59

C A P I T O L U L VI ................................................................................................. 61 CONTROLUL CALITTII, CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE

VERIFICARE .................................................................................................. 61 ART.29. CONTROLUL CALITTII .......................................................................................... 61 ART.30. ELEMENTE GEOMETRICE ....................................................................................... 61



Pag. 3 / 69

ART.31. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTII .................................................. 62 ART.32. PRESCRIPTII SPECIALE .......................................................................................... 63 ART.33. REFERINTE ALE SPECIFICATIILOR TEHNICE ........................................................... 63

C A P I T O L U L VII ............................................................................................... 65 RECEPTIA LUCRRILOR .......................................................................................... 65

ART.34. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE - DETERMINANTE ................................................ 65 ART.35. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR) ....................................... 65 ART.36. RECEPTIA FINAL .................................................................................................. 65

ANEX ..................................................................................................................... 66 MBRCMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT ................................................. 66



Pag. 4 / 69

CAPITOLUL I G E N E R A L I T T I

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind mbrcmintile bituminoase rutiere cilin



Pag. 5 / 69

CAPITOLUL I G E N E R A L I T T I

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile privind conditiile generale care trebuie s fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si controlul calittii materialelor si a betonului, la realizarea mbrcmintii rutiere cu beton de ciment si se aplic la constructii, modernizri sau ranforsri de: - drumuri publice; - drumuri de exploatare (forestiere, petroliere, agricole, miniere); - drumuri industriale interioare si exterioare - drumuri care sunt legate direct de reteaua drumurilor publice, chiar dac nu fac parte

din categoriile enumerate mai sus; - platforme industriale (auto sau de depozitare n aer liber); - platforme de parcare, locuri de stationare, alei carosabile; - platforme portuare; - piste, ci de rulare si platforme aeroportuare, pentru care trebuie s se respecte si

prescriptiile tehnice n vigoare, specifice acestor lucrri. Prevederile prezentului caiet de sarcini NU se aplic la: - mbrcminti din beton armat monolit; - mbrcminti executate din elemente prefabricate din beton sau beton armat; - mbrcminti din beton precomprimat; - piste pentru ciclisti; - trotuare si alei pentru pietoni. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. mbrcmintile rutiere cu beton de ciment sunt alctuite din dale, delimitate ntre ele prin rosturi si se execut de regul ntr-un singur strat, n care betonul ndeplineste caracteristicile pentru un strat de uzur. n cazuri justificate tehnic si economic, n sistemul cofrajelor fixe, mbrcmintile se pot executa si n dou straturi, betonul din stratul superior ndeplinind caracteristicile pentru strat de uzur, iar betonul din stratul inferior, ndeplinind caracteristicile unui strat de rezistent. 2.2. mbrcmintile rutiere cu beton de ciment pot fi executate n cofraje fixe, conform SR 183-1 sau n cofraje glisante, conform SR 183-2. Ambele variante au rezultate satisfctoare, iar alegerea rmne la latitudinea Antreprenorului, care, la executarea lucrrilor va respecta si prevederile Normativului NE 014. 2.3. Betoanele rutiere pentru realizarea mbrcmintilor de beton de ciment se clasific dup clase, pe baza criteriului rezistentei la ncovoiere (Rinc.), pe care betonul trebuie s-l obtina la 28 de zile. Rezistenta caracteristic la ncovoiere, Rkinc. se obtine din interpretarea statistic si se defineste ca valoare a rezistentei sub care se pot ntlni statistic cel mult 5% din rezistentele obtinute prin ncercarea la ncovoiere a epruvetelor de beton, la vrsta de 28 zile. Epruvetele prismatice au dimensiunile 150x150x600 mm si se ncearc prin ncrcare cu dou forte egale si simetrice. Clasele de betoane rutiere se noteaz conform tabelului 1. Tabel 1

Clasa de beton rutier Rkinc. - MPa (N/mm2) BcR 3,5 3,5 BcR 4,0 4,0 BcR 4,5 4,5 BcR 5,0 5,0



Pag. 6 / 69

2.4. n general, alegerea clasei de beton a mbrcmintii rutiere depinde de categoria sau clasa drumului, de intensitatea traficului si de caracteristicile geometrice ale drumului, prezentate n tabelul 2. Tabel 2

Clasa de trafic Trafic

foarte greu

Trafic greu Trafic mediu Trafic usor

Denumirea Numrul straturilor de mbrcminte lucrrilor un strat uzur

sau un strat

rezistent

uzur sau un strat

rezistent

uzur sau un strat

rezistent

Clasa betonului Autostrzi, drumuri nationale, judetene, comunale si strzi cu dou sau mai multe benzi de circulatie

BcR 5,0

(BcR 4,5)

BcR 5,0

(BcR 4,5)

BcR 4,5

(BcR 4,0)

BcR 4,5

(BcR 4,0)

BcR 4,0

(BcR 3,5)

BcR 4,0

BcR 3,5

Ranforsarea sistemelor rutiere existente la drumuri si autostrzi

BcR 5,0

(BcR 4,5)

BcR 5,0

(BcR 4,5)

BcR 4,5

(BcR 4,0)

BcR 4,5

(BcR 4,0)

BcR 4,0

(BcR 3,5)

BcR 4,0

BcR 3,5

Drumuri de exploatare: - cu 2 benzi de circulatie

BcR 5,0

(BcR 4,5)

BcR 5,0

(BcR 4,5)

BcR 4,5

(BcR 4,0)

BcR 4,5

(BcR 4,0)

BcR 4,0

(BcR 3,5)

BcR 4,0

BcR 3,5

- cu o band de circulatie

-

-

-

-

-

BcR 3,5

-

Drumuri si platforme industriale

BcR 4,5

BcR 4,5

BcR 4,0)

BcR 4,0

BcR 3,5

BcR 3,5

-

Strzi cu o band de circulatie si alei carosabile

-

-

-

-

-

BcR 3,5

-

Locuri de stationare, platforme de parcare si portuare

-

-

-

-

-

BcR 3,5

-

Piste, ci de rulare i platforme pentru aeroporturi: - internationale si interne

BcR 5,0 (BcR 4,5) ntr-un singur strat

- de lucru BcR 4,5 (BcR 4,0) pentru stratul de uzur sau un strat BcR 4,0 (BcR 3,5) pentru stratul de rezistent

NOTE: 1. Clasa de betoane care va fi executat este cea prevzut n proiectul lucrrii.



Pag. 7 / 69

2. Betoanele de clasa BcR 5,0 si BcR 4,5 se realizeaz cu ciment tip CD 40, ciment tip I 42,5 sau I 42,5R.

3. Betoanele de clasa BcR 4,0 si BcR 3,5 se realizeaz cu ciment tip I 42,5 sau I 42,5R.

4. Alte tipuri de cimenturi vor putea fi utilizate numai cu avizul unui institut de specialitate rutier cu acordul Inginerului si Proiectantului.

2.5. Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.6. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.7. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor care se impun.



Pag. 8 / 69

C A P I T O L U L II NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

STANDARDE DE PRODUS Materialele din care se execut mbrcmintile de beton de ciment trebuie s ndeplineasc conditiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor de materiale, dup cum urmeaz: - agregate naturale de balastier - SR 662 - agregate naturale de carier - SR 667 - ciment: tipurile I 42,5; I 42,5R - SR 388 si CD 40 - STAS 10.092 - cenus de termocentral - STAS 8819 - aditiv plastifiant mixt pentru betoane - STAS 8625 - ap - STAS 790 - fluid de protectie P45 - STAS 12.093 - emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid - STAS 8877 - otel beton OB 37 - STAS 438/1 - hrtie rezistent - STAS 3789 - folii de polietilen - STAS 8171 - bitum neparafinos pentru drumuri tip D80/100 - SR 754 - filer - STAS 539 - alte materiale si produse pentru colmatarea rosturilor: masticuri bituminoase gata

preparate; chituri elastice pe baz de poliuretan sau silicon sau chituri tiocolice; profile de neopren sau snururi din materiale elastice speciale; toate aceste materiale trebuie s fie normate sau agrementate, Inginerul aprobnd tipurile care se vor utiliza.

ART.3. CIMENTURI 3.1. La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmtoarele tipuri de ciment care trebuie s corespund conditiilor tehnice de calitate indicate n tabelul 3, conform prevederilor standardelor respective: - ciment CD 40 pentru drumuri si piste de aeroporturi, STAS 10092; - ciment Portland I 42,5R, SR 388; - ciment Porland I 42,5, SR 388. Conditii tehnice pentru ciment Tabel 3

Ciment tip Caracteristicile cimentului CD 40 I 42,5 I 42,5 R

Caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului: - priza ncepe dup: - priza sfrseste dup - constanta de volum pe turte; - constanta de volum pe ace Le Chatelier; - finetea de mcinare exprimat prin suprafata specific (orientativ, rest pe sita 0,1) - rezistenta la ntindere prin ncovoiere: - dup 2 zile - dup 7 zile - dup 28 zile - rezistenta la compresiune: - dup 2 zile - dup 7 zile - dup 28 zile

min. ore max. ore

- max. mm

cm2/g min.

N/mm2

min. N/mm2

2 10

bun 10

(10)

3,5 5,0 6,5

15 26 40

1 - -

10 - - - -

10 -

42,5...62,5

1 - -

10 - - - -

20 -

42,5...62,



Pag. 9 / 69

5 3.2. Este indicat ca santierul s fie aprovizionat de la o singur fabric de ciment. 3.3. Dac Antreprenorul propune utilizarea mai multor tipuri de ciment, este necesar aprobarea Inginerului lucrrii. n acest scop, fiecare tip de ciment aprobat va fi utilizat pe portiuni distincte ale lucrrii, conform celor stabilite mpreun cu Inginerul. 3.4. Cimentul se va aproviziona n vrac, utiliznd autocisterne sau containere speciale CF cu descrcare pneumatic, destinate exclusiv acestui produs sau n saci de hrtie, transportati n vagoane nchise sau camioane acoperite. 3.5. Transportul, manipularea si depozitarea se vor efectua n conditiile necesare pentru ca cimentul s fie ferit de umezeal, de impurificri (cu var, cenus de termocentral, filer, crbune, pmnt, alte materiale) si de amestecarea diferitelor tipuri de ciment. 3.6. Depozitarea cimentului se va efectua numai dup constatarea existentei si analizrii certificatului de calitate sau a certificatului de garantie (cnd cimentul se preia de la o baz de aprovizionare) si dup verificarea capacittii libere de depozitare n silozuri sau ncperi special amenajate. Cimentul aprovizionat n vrac se va depozita n silozuri, att n cazul depozitelor de rezerv ct si n cazul celor de consum. Cimentul aprovizionat n saci se va depozita n magazii, sacii asezndu-se n stive, suprapunndu-se maximum 10 saci si lsndu-se spatii libere de 50 cm de la peretii exteriori. Silozurile si depozitele vor fi marcate cu tipul cimentului; pe toat durata depozitrii se va tine evidenta loturilor de ciment, acesta utilizndu-se n ordinea datelor de aprovizionare, dup confirmarea prin buletine de laborator a calittii cimentului la aprovizionare. 3.7. n cursul executiei, cnd apare necesar schimbarea sortimentului de ciment depozitat n silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curta prin instalatia pneumatic apoi vor fi marcate corespunztor noului sortiment de ciment ce urmeaz a se depozita. 3.8. Nu se va utiliza ciment cu temperatura peste +50oC, iar durata de depozitare nu va depsi durata prescris de productor pentru tipul de ciment utilizat, durata decurgnd de la data expedierii cimentului de la productor. Cimentul cu o durat mai mare de depozitare sau cu un aspect care denot c a fost influentat de umiditate sau impurificat, va putea fi ntrebuintat numai dup verificarea strii de conservare, n functie de reziduul pe sita # 1 mm, si a rezistentei la compresiune, asa cum se indic n tabelul 4. Tabel 4

Reziduul pe sita # 1 mm, r %

Starea de conservare

0 Bun - ciment nealterat

max. 10% Ciment cu nceput de alterare, putnd fi utilizat n functie de rezultatele ncercrilor fizico-mecanice la 2 (7) zile sau, n lipsa acestora va fi considerat de tip III-V 32,5 si folosit la betoane de clasa cel mult Bc 5

peste 10% Ciment alterat, putnd fi utilizat numai la prepararea mortarelor 3.9. n cazul n care cimentul nu ndeplineste conditiile prevzute n tabelul 3 va fi declasat si se va folosi ca atare. 3.10. Verificarea calittii cimentului de ctre Antreprenor, se va face n conformitate cu prevederile tabelului nr. 9. 3.11. Laboratorul santierului va tine evidenta calittii cimentului astfel: - ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare



Pag. 10 / 69

- ntr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinrilor efectuate n laborator.

ART.4 AGREGATE 4.1. Pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere se vor utiliza urmtoarele sorturi de agregate: - nisip natural, sorturile 0-4, conform SR 662; - pietris concasat, sorturile 4-8; 8-16; 16-25(31), conform SR 662; - agregate de carier, concasate: criblur sorturile 8-16; 16-25 si piatr spart (split) sort 25-40, conform SR 667. NOTA: Pietrisul concasat NU se va utiliza la executarea pistelor aeroportuare, autostrzilor si

drumurilor cu trafic foarte greu; ca agregat de balastier (SR 662), se va utiliza numai sortul de nisip natural 0-4.

4.2. Sorturile de agregate utilizate n diferitele straturi ale mbrcmintilor sunt indicate n tabelul nr. 5. Tabel 5

mbrcminti executate

Natura agregatului

Sorturile agregatelor

Granulozitatea agregatului

total A ntr-un singur strat Nisip natural 0-4 0-25 Criblur 8-16 si 16-25 Nisip natural 0-4 Criblur 8-16 si 16-25 0-40 Piatr spart (split) 25-40 Nisip natural 0-4 0-25(31) Pietris concasat*) 4-8, 8-16 si 16-25(31) B n dou straturi: Nisip natural 0-4 0-25 - stratul de uzur; Criblur 8-16 si 16-25 Nisip natural 0-4 0-25(31) Pietris concasat*) 4-8, 8-16 si 16-25(31) - stratul de

rezistent Nisip natural 0-4

Criblur 8-16 si 16-25 0-40 Piatr spart (split) 25-40 Nisip natural 0-4 0-25(31) Pietris concasat 4-8, 8-16 si 16-25(31)

NOT: *) La prepararea betoanelor din straturile de uzur pentru: locurile de stationare,

platforme de parcare auto, industriale si portuare, strzi si drumuri de exploatare cu o band de circulatie precum si alei carosabile, se poate nlocui criblura cu pietris concasat.

4.3. Agregatele trebuie s provin din roci omogene n ce priveste compozitia mineralogic, fr urme vizibile de dezagregare fizic, chimic sau mecanic, si lipsite de pirit, limonit sau sruri solubile. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci cu continut de silice microcristalin sau amorf, deoarece reactioneaz cu alcaliile din cimenturi. 4.4. Criblurile si spliturile trebuiesc obtinute din roci de clasa A si/sau B, conform tabelului 3 din SR 667. 4.5. Agregatele trebuie s ndeplineasc conditiile de admisibilitate indicate n tabelul 6.



Pag. 11 / 69

CONDITII TEHNICE PENTRU AGREGATE Tabel 6 Nr Caracteristicile Conditii de admisibilitate Determinare crt agregatelor naturale nisip pietris

concasat criblur split conform

1 Continut de impuritti: - corpuri strine (bucti de lemn, frunze etc.);

nu se admit

nu se admit

nu se admit

nu se admit

- argil n bucti sau argil aderent pe granulele agregatelor;

-

-

nu se admite

nu se admite

STAS 4606

- mic liber, % , max. 1 - - - - crbune, %, max. 0,5 - - - - humus (culoarea solutiei de

hidroxid de sodiu); incolor pn la glbuie

-

-

-

- sulfati (exprimati n SO3), % max.

1 - - -

- parte levigabil, % max. - 0,3 - - 2 Granulozitatea conform figurii 1 din SR 662 si tabel 12 si

figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 din caietul de sarcini

STAS 4606

- continut de fractiuni sub 0,1 mm: - n sortul 8-16, % max. - n sortul 16-25, % max. - n sortul 25-40, % max.

- - -

- - -

1

0,5 -

- -

0,3

STAS 730

SR EN 933-2

3 Echivalent de nisip, min. 85 - - - STAS 730 4 Grad de spargere, %, min. - 65 - - 5 Rezistenta la strivire a

agregatelor n stare saturat, %, min.

-

60

-

-

STAS 4606

6 Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max.

-

25

25

25

7 Rezistenta la actiunea repetat a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri, % max.

-

3

3

6

8 Forma granulelor agregatelor cu dimensiunea minim > 7(8) mm: - raport b/a; c/a min. - continut de granule plate si aciculare: % max. - coeficient de form % max.

- -

0,66;0,33

25 -

- -

25

- -

25

STAS 730

4.6. Agregatele naturale se aprovizioneaz din timp, n depozite, n cantitti suficiente, pentru a asigura omogenitatea si constanta caracteristicilor lor precum si continuitatea proceselor tehnologice n care sunt utilizate. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dup ce analizele de laborator au artat c acestea sunt corespunztoare.



Pag. 12 / 69

4.7. Transportul, manipularea si depozitarea agregatelor naturale se efectueaz n conditii care s le fereasc de mprstiere, impurificare sau amestecare ntre sorturi. 4.8. Agregatele naturale se depoziteaz, intermediar si final, pe platforme betonate, cu pante si rigole pentru evacuarea apelor. n vederea depozitrii separate, a diferitelor sorturi, se vor creea compartimentele necesare, cu nltimea corespunztoare evitrii amestecrii sorturilor. Compartimentele se vor marca cu tipurile de sorturi depozitate. n cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se efectueaz pe platforme din lemn, n lzi sau folosind amenajri recuperabile. Pentru depozitele de consum, cu volum redus de agregate, se pot folosi silozuri. Este interzis depozitarea agregatelor direct pe pmnt sau pe platforme doar balastate. 4.9. Drumurile de acces la depozite trebuie s fie amenajate pentru a evita antrenarea de noroi si alte materiale n depozite, de ctre mijloacele de transport. n cazul aprovizionarii pe calea ferat, rampele de descrcare vor fi betonate si dimensionate cu spatii suficiente pentru evitarea amestecrii sorturilor. Se va asigura un spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate. 4.10. Verificarea calittii agregatelor de ctre Antreprenor se va face n conformitate cu prevederile tabelului nr. 9. 4.11. Laboratorul santierului va tine evidenta calittii agregatelor astfel: - ntr-un dosar, vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor - ntr-un registru (registrul pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de

laborator. ART.5. AP 5.1. Apa utilizat la prepararea betoanelor poate s provin din reteaua public sau din alt surs, dar n acest din urm caz trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice prevzute n STAS 790. Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi STAS 790. 5.2. Verificarea se face la nceperea lucrrilor si se repet ori de cte ori se observ c se schimb caracteristicile apei. 5.3. n timpul utilizrii pe santier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materiale organice, uleiuri, argile, etc. 5.4. Verificarea calittii apei se va face conform tabelului 9. ART.6. ADITIVI Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor rutiere se va face conform prevederilor Codului de Practic NE 012. Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face lund n considerare recomandrile din tabelul 4.4 si din ANEXELE 1.3 si 1.4 ale Codului de Practic. n general, la prepararea betoanelor rutiere se vor utiliza: - obligatoriu, un aditiv antrenor de aer; - aditiv reductor de ap, pentru mbunttirea lucrabilittii (utilizarea de aditiv nu trebuie

s conduc la reducerea dozajului de ciment); - obligatoriu, aditiv accelerator sau ntrzietor de priz n cazurile indicate la punctul 6.2. 6.1. Antreprenorul poate folosi la prepararea betoanelor rutiere aditivul mixt (dispersant si antrenor de aer) Disan A conform STAS 8625 sau alt produs agrementat tehnic pentru nivelul de calitate cerut. Acesti aditivi vor fi aprobati de ctre Inginerul lucrrii pe baza studiilor preliminare efectuate n scopul stabilirii compozitiei betonului. Caracteristicile fizico-chimice ale aditivului Disan A sunt artate n tabelul 7. Tabel 7

Conditii de Determinare conform



Pag. 13 / 69

Caracteristici admisibilitate Aspect praf de culoare caferiu deschis vizual Continut de substant uscat, %, min. 90 Substante insolubile n ap, %, max. 2,0 Substante reductoare, %, max. 5,5 STAS 8625 Continut de cenus, % 16...20 pH-ul solutiei cu concentratia n 1% 4,55,5

Nota: Valorile din tabel se refer la substanta uscat la o temperatur de 105oC + 5oC. 6.2. n conformitate cu prevederile tabelului 4.4 din Codul de Practic NE 012, pentru reglarea procesului de ntrziere sau accelerare de priz, n functie de cerintele impuse de tehnologiile speciale de executie, la prepararea betoanelor rutiere se vor folosi aditivi acceleratori de priz sau ntrzietori de priz, obligatorii, n urmtoarele cazuri: - ntrzietor de priz + superplastifiant (Plastifiant) la betoane turnate pe timp clduros; - accelerator de priz + Anti-nghet la betoane turnate pe timp friguros. 6.3. Fiecare lot de aditivi, trebuie s fie nsotit de certificatul de calitate eliberat de productor. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exist certificat de calitate. 6.4. Depozitarea si pstrarea aditivilor se va face n ambalajul original si n ncperi uscate (ferite de umiditate). Capacitatea de stocare va fi pentru o cantitate necesar n minimum 3 zile de productie. 6.5. Recipientele n care se prepar solutia de aditiv, vor fi bine curtate n interior, de orice impuritti (praf, grsimi, pcur, etc.) nainte de utilizare si nu vor fi folosite dect n acest scop. 6.6. Solutia de Disan A se va pstra n recipiente metalice nchise, pentru a se evita impurificarea sau modificarea concentratiei, datorit evaporrii apei. Pentru a evita decantarea solutiei de aditivi, mijloacele de stocare vor fi prevzute cu dispozitive de agitare. 6.7. Verificarea calittii aditivilor se va face conform tabelului 9. ART.7. OTEL BETON 7.1. Pentru executarea ancorajelor practicate n sistemul cofraje fixe sau glisante se va folosi otelul beton rotund de 10 mm, respectiv 12 mm, tip OB 37, conform STAS 438/1. 7.2. Gujoanele utilizate pentru realizarea rosturilor transversale de dilatatie n sistemul cofraje glisante vor fi din otel rotund, neted, de 25-30 mm si 500-600 mm lungime, conform STAS 333. 7.3. La livrare, otelul beton va fi nsotit de certificatul de calitate emis de productor. 7.4. Otelul beton se va depozita si pstra n conditii care s evite favorizarea corodrii si murdririi acestuia cu pmnt sau alte materiale. 7.5. Verificarea calittii otelului beton se va face conform tabelului 9. ART.8. ADAOSURI 8.1. La prepararea betoanelor de ciment pentru stratul de rezistent al mbrcmintei rutiere, realizate cu betoane de clasa BcR 4,0 si BcR 3,5, se poate folosi ca adaos, cenusa de termocentral, cu respectarea prevederilor din Normativul pentru executia betoanelor rutiere cu adaos de cenus de termocentral, indicativ CD 147. 8.2. Cenusa de termocentral se obtine prin depunerea electrostatic sau mecanic a particulelor asemntoare prafului, din gazele de ardere de la cuptoarele alimentate cu crbune mcinat. Conform SR 388, pct. 3.2.2.4. cenusile obtinute prin alte metode nu trebuie s fie adugate n cimentul utilizat la prepararea betoanelor rutiere.



Pag. 14 / 69

8.3. Cenusa de termocentral se transport, se manipuleaz si se depoziteaz astfel nct s fie ferit de impurificri si de modificri ale caracteristicilor fizico-chimice ale acesteia. Cenusa de termocentral poate fi transportat n vrac sau n saci de plastic, cu luarea de msuri identice cu cele indicate n cazul transporturilor de ciment. 8.4. Depozitarea cenusilor de termocentral se face n silozuri, magazii sau n depozite acoperite (soproane, etc.) iar durata de depozitare nu va depsi 6 luni. Cantitatea de cenus depozitat trebuie s corespund cu cea pentru cel putin a unei zile ntregi de productie. Caracteristicile tehnice ale cenusei de central termoelectric trebuie s corespund prevederilor din STAS 8819 si celor din tabelul 8. Tabel 8

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate

Determinare conform

Umiditate, %, max 1 SR 3832-2 Finetea exprimat prin rezidiu pe sita cu testur de srm 0,2, % max

10 SR 227-2

Substante combustibile, % max 5 SR 3832-7 Suma oxizilor (SiO2 + Al2O3 + Fe2O3), % max 70 SR 3832-2

SR 3832-3 Oxid de magneziu (MgO), % max 4 SR 3832-4 Trioxid de sulf (SO3), % min 3 SR 3832-5

ART.9. ALTE MATERIALE Pentru realizarea mbrcmintilor de beton de ciment mai sunt necesare si urmtoarele materiale: a) Hrtie rezistent Kraft (125 g/m) conform STAS 3789 sau folie de polietilen de joas densitate (0,06 mm grosime) conform STAS 8171, pentru: executia mbrcmintilor din beton de ciment pe fundatie de balast sau piatr spart; izolarea contra aderentei la beton a unei jumtti din ancorele de otel ce trebuiesc fixate

n rosturile longitudinale de contact ale mbrcmintilor de beton de ciment executate n cofraje fixe.

b) Produse de protectie a suprafetei betonului proaspt, contra evaporrii apei, cum sunt: acoperisuri mobile; fluid de protectie P 45, conform STAS 12093; emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid, conform STAS 8877. c) Produse de colmatare a rosturilor: la cald, cu mastic bituminos alctuit din: bitum tip D 80/100, conform SR 754; filer de calcar, conform STAS 539; DANUVAL tip I, sort 13, conform reglementrilor tehnice n vigoare la rece, cu unul din urmtoarele produse, conforme cu reglementrile tehnice n vigoare: ASROBIT; Prefabricate din neopren sau cauciuc. d) Aditivi superplastifianti pentru fluidizarea betonului, necesar la: - betoane n spatii nguste (supralrgiri n curbe, parcri auto, acostamente, banchete); - nlocuirea partial sau total a unor dale cu defectiuni; - repararea degradrilor mbrcmintilor din beton de ciment (ruperi la margini ale

dalelor, zone faiantate, ruperi la colturi). ART.10. VERIFICAREA CALITTII MATERIALELOR



Pag. 15 / 69

10.1. Controlul calittii materialelor se efectueaz preliminar (pentru aprobarea furnizorilor si a retetelor) si la aprovizionare si nainte de utilizare. 10.2. Verificrile la aprovizionare si nainte de utilizarea materialelor, care trebuie efectuate si frecventa acestora sunt cele prevzute n tabelul 9. VERIFICAREA CALITTII MATERIALELOR Tabel 9

Nr. crt.

Materialul

Actiunea, procedeul de verificare,

caracteristicile care se

Scopul actiunii sau verificrii

Frecventa minim

Tipul de laborato

r verific II III 0 1 2 3 4 5 6

A. LA APROVIZIONAREA MATERIALELOR N DEPOZITE DE REZERV SAU LA STATIILE DE BETOANE

A.1 Ciment a. Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate sau certificatul de garantie

Constatarea confirmrii calittii de ctre furnizor

La fiecare lot aprovizionat

DA

DA

b. Stabilitatea si timpul de priz, conform SR EN 196-3:1995/AC

Evitarea unor erori nesesizate la controlul de fabricatie sau semnalarea unor impurificri intervenite n timpul transportului

O determinare la fiecare transport dar nu mai putin de o determinare la 100 t, pe o prob medie

DA

DA

c. Rezistente mecanice prin metod rapid, conform STAS 5296

Aprecierea orientativ a mrcii cimentului

Facultativ DA

-

d1. Rezistente mecanice la 2(7) zile conform SR EN 196-1:1995 (numai dac nu se efectueaz ncercarea prin metod rapid sau rezultatele obtinute prin aceast metod sunt necorespunztoare)

Confirmarea clasei cimentului

- O prob la 200 t dac livrarea se efectueaz n loturi mai mici de 100 t - O prob la 500 t dac livrarea se efectueaz n

DA

-

d2. Rezistente mecanice la 28 zile, conform SR EN 196-1:1995 (idem, ca mai sus)

Culegere de date pentru evidenta calittii cimentului utilizat

loturi mai mari de 100 t

e. Prelevarea de contra-probe care se pstreaz min. 45 zile (pstrate n cutii metalice sau pungi de polietilen sigilate)

Verificri ulterioare n caz de litigiu

La fiecare lot aprovizionat probele se iau mpreun cu delegatul beneficiarului

DA

DA



Pag. 16 / 69

sau al ISCLPUAT f. Starea de

conservare (numai dac s-a depsit termenul de garantie sau au intervenit factori de alterare)

Evitarea aprovizionrii cimenturilor alterate

O determinare la fiecare transport sau la max. 100 t, pe o prob medie

DA

DA

A.2 Agregate a. Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate



DA

DA

b. Continutul de impuritti (echivalente de nisip, prti levigabile, humus, continut de fractiuni fine sub 0,1 mm) si de corpuri strine (bucti de lemn, argil aderent, continut de crbune si mic) conform STAS 730 si STAS 4606

Confirmarea calittii lotului aprovizionat

O prob la max. 500 m3 pentru fiecare surs (pentru humus la schimbarea sursei), iar la corpuri strine numai n cazurile n care se observ prezenta lor

DA

DA

c. Granulozitatea sorturilor conf. STAS 4606 pentru nisip si pietris si conf. STAS 730 pentru criblur

Confirmarea calittii lotului aprovizionat

O prob la max. 500 m3, pentru fiecare sort, iar n cazul aprovizion-rii de la aceleasi surse, o prob la max. o sptmn pentru fiecare sort si surs

DA

DA

d. Caracteristici geometrice (forma granulelor, coeficientul de aplatizare), conform STAS 4606 si STAS 730

Culegere de date pentru evidenta calittii agregatelor

De fiecare dat cnd se observ schimbri pe parcursul aprovizionrii de la aceeasi surs sau cnd se schimb sursa

DA

DA

e. Rezistenta la uzur Los Angeles


La fiecare lot aprovizionat si cnd se observ schimbri pe parcursul aprovizionrii

DA

DA

A.3 Cenus de termocentral STAS 8819/2

a. Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate

Constatarea garantrii calittii de ctre productor


DA

DA

b. Finetea, conform Confirmarea La fiecare lot



Pag. 17 / 69

SR 227-2 caracteristicilor din tabelul 9

aprovizionat dar nu mai putin de o determinare la 100 t pe o prob medie

DA -

c. Constanta de volum, conform SR 3832-7

Evitarea folosirii unui lot necorespunztor


DA

-

d. Indicile de activitate la 24 ore

Confirmarea caracteristicilor garantate

La fiecare lot aprovizionat de cenus tip A

DA

-

A.4 Aditivi Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate



DA

DA

A.5 Produse de colmatare a rosturilor

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale produselor, comparativ cu prevederile agrementelor tehnice respective

Confirmarea caracteristicilor fizico-mecanice


DA

DA

A.6 Produse chimice pentru protectia suprafetei betonului proaspt

Verificarea caracteristicilor tehnice ale produselor, comparativ cu prevederile agrementelor tehnice respective

Confirmarea caracteristicilor tehnice


DA

DA

A.7 Otel-beton a. Verificarea datelor nscrise n certificatul de calitate



DA

DA

b. Verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere, etc.) conform STAS 333

Confirmarea caracteristicilor standardizate

Minim 2 probe pe lot

DA

DA

B. NAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR B.1 Ciment a. Verificarea duratei

de depozitare ncadrarea n termenul de garantie


DA

DA

b. Starea de conservare numai dac s-a depsit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare

Evitarea utilizrii cimenturilor alterate

Dou probe pe siloz (sus si jos) sau la interval de max. 50 t ciment consumat

DA

DA



Pag. 18 / 69

B.2 Agregate a. Continutul de impuritti si corpuri strine conform STAS 4606 si STAS 730

Sesizarea eventualelor impurificri intervenite n depozitul de primire n cursul manipulrii locale

Ori de cte ori apar factori de impurificare, dar cel putin o dat pe sptmn

DA

DA

b. Verificarea granulozittii sorturilor conform STAS 4606 si STAS 730

Adoptarea compozitiei betonului n functie de rezultatele obtinute

O prob la 400 m3 beton dar cel putin o dat pe zi, si oricnd apar factori care pot modifica granulozitatea, la fiecare sort

DA

DA

c. Umiditatea, conform STAS 4606

Adoptarea compozitiei betonului, n functie de rezultatele obtinute

O prob la 200 m3 beton si cnd se observ o schimbare cauzat de conditiile meteorologice. La peste 200 m3 beton/zi, frecventa minim este de o prob pe zi

DA

DA

B.3 Aditivi Densitatea solutiei, conform reglementrilor tehnice n vigoare (dac aditivul se prepar la statia de betoane)

Corectarea dup caz a concentratiei

O prob la fiecare sarj de aditiv preparat

DA

DA

B.4 Ap Compozitia chimic, conform S TAS 790

Utilizarea la prepararea betonului a unei ape corespunztoare

O prob la nceperea lucrrilor, dac apa nu provine dintr-o surs de ap potabil

DA

-

B.5 Cenus de termocentral

Umiditatea Adaptarea compozitiei O prob pe schimb

DA -



Pag. 19 / 69

C A P I T O L U L III STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI

ART.11. NCERCRI PRELIMINARE 11.1. Antreprenorul are obligatia de a lua msuri n vederea stabilirii, pe baz de ncercri preliminare efectuate de ctre un laborator de specialitate, a compozitiei betonului rutier care s asigure obtinerea tuturor caracteristicilor cerute betonului n stare proaspt si ntrit, conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini. 11.2. ncercrile preliminare vor ncepe cu cel putin 90 zile nainte de nceperea lucrrilor de betonare, iar compozitia betonului adoptat pe baza rezultatelor obtinute din aceste ncercri va fi aprobat de Inginerul lucrrii. 11.3. Din ncercrile preliminare trebuie s rezulte variatiile admisibile ale compozitiei, care s permit adaptarea ei la conditiile santierului, pstrnd caracteristicile betonului n ceea ce priveste lucrabilitatea, continutul de aer oclus si rezistentele mecanice. 11.4. Dozajele admise, de ciment si aditiv si raportul A/C, conform SR 183-1 tabel 3 si SR 182-2 pct. 2.3.4., sunt indicate n tabelul 10. Tabel 10

Clasa betonului rutier Material BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0 Observatii

1 2 3 4 5 6 1. Ciment CD 40, kg/m3*) - - 330-350 350-370 cofraje fixe - - min. 310 cofraje glisante 2. Ciment I 42,5; I 42,5R*) 310-330 330-350 350-370 cofraje fixe min. 310 cofraje glisante 0,45 pentru betoanele cu granulozitate continu cofraje fixe 3. Raport ap/ciment, max 0,47 pentru betoanele cu granulozitate

discontinu cofraje fixe

0,52 pentru betoanele cu adaos de cenus cofraje fixe 0,43 pentru betoanele cu granulozitate continu cofraje glisante 0,25...0,30 pentru beton cu granulozitate

continu cofraje fixe

4. Aditiv DISAN A % din masa cimentului

0,30...0,35 pentru beton cu granulozitate discontinu si agregate naturale concasate

cofraje fixe

0,35...0,40 pentru betoane cu granulozitate discontinu si agregate naturale de balastier

cofraje fixe

0,15 pentru beton fluidifiat cofraje fixe conform specificatiei tehnice de produs cofraje glisante NOT: *) Cantittile prevzute pentru dozajele de ciment nu contin si pierderile. 11.5. Caracteristicile betonului rutier ntrit care trebuie ndeplinite la stabilirea retetelor prin ncercrile preliminare trebuie s fie cu 10% mai mari dect cele obligatorii la executie, pentru a exista garantia acoperirii diferentelor ntre conditiile de laborator si cele de santier. Valorile pentru retete sunt indicate n tabelul 11. CARACTERISTICILE BETONULUI NTRIT LA NCERCRI PRELIMINARE Tabel 11 Nr. crt.

Conditii tehnice

Clasa betonului rutier



Pag. 20 / 69

(preliminar, la retete,) BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0 0 1 2 3 4 5 1. Rezistenta caracteristic la ncovoiere (Rkinc)

determinat la 28 zile pe epruvete prismatice 150x150x600mm MPa min.

3,8

4,4

4,9

5,5 2. Rezistenta medie la compresiune

determinat la 28 zile pe cuburi cu latura de 150 (141) mm sau fragmente de prisme cu latura sectiunii 150 mm (Rc med.) MPa

34,0

39,0

44,5

50

3. Gradul de gelivitate al betonului determinat conform STAS 3518

G 100 G 100 G 100 G 100

NOT: ncercrile la compresiune pe fragmentele de prism sunt informative. ART.12. COMPOZITIA BETONULUI RUTIER 12.1. Compozitia betonului rutier se realizeaz cu agregate naturale prelucrate, ap, ciment si aditivi n conformitate cu prevederile urmtoare: 12.1.1. n sistemul cofraje fixe a. mbrcmintile ce se execut ntr-un singur strat se realizeaz cu agregate concasate

025 mm conform limitelor din fig. 1 sau 040 mm conform limitelor din fig. 2, iar cele ce se execut n dou straturi se realizeaz cu agregate concasate 025 mm conform fig. 1 n cazul stratului de uzur si 031 mm conform fig. 3 sau 040 mm conform fig. 2 n cazul stratului de rezistent.

NOT: n lipsa sortului de agregate pietris 8-16, respectiv criblur 8-16, se poate realiza si un beton cu granulozitatea discontinu, avnd agregatul total n limitele curbelor granulometrice din fig. 4, 5 si 6. Acest tip de beton nu se aplic la autostrzi, drumuri publice cu trafic foarte greu, piste, ci de rulare si platforme aeroportuare.

b. Betonul din stratul de uzur al mbrcmintei din beton de ciment se realizeaz cu nisip natural (SR 662) si agregate concasate (criblur) (SR 667).

c. Betonul din stratul de rezistent al mbrcmintilor din beton de ciment rutiere pentru drumuri si strzi cu trafic greu, mediu sau usor si piste aeroportuare interne, se realizeaz cu nisipul natural de ru si pietris (SR 662), sau piatr spart (split) (SR 667). n cazul locurilor de stationare, platformelor de parcare si supralrgirilor n curbe, se poate folosi beton rutier fluidifiat conform prescriptiilor tehnice n vigoare.

12.1.2. n sistemul cofraje glisante Curba granulometric a amestecului total se realizeaz cu agregate 025 mm si trebuie s se situeze ntre limitele domeniului hasurat din fig. 7, sau cu agregate 040 mm, caz n care trebuie s se situeze ntre limitele domeniului hasurat din fig. 8. 12.2. La stabilirea compozitiei betonului rutier se vor aplica cerintele de baz din Codul de Practic NE 012, cap. 6, adaptate la specificul betoanelor rutiere si se vor respecta prevederile anexei II.1 din Normativul pentru executarea mbrcmintilor rutiere din beton de ciment n sistemele cofraje fixe si glisante, indicativ NE 014. 12.3. Zonele granulometrice ale agregatului total la betoanele pentru mbrcminti rutiere sunt cele din tabelul 12 si figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8.



Pag. 21 / 69

ZONELE GRANULOMETRICE ALE AGREGATULUI TOTAL Tabel 12 Nr. Zonele

granulometrice Limit

e Treceri % n mas prin sita cu ochiuri ptrate de mm:

crt.

ale agregatului total

0,2 0,63

1 2 4 8 16 25 31,5

40

I. Pentru sistemul n cofraje fixe 1 Cu granulozitate

continu

025 mm (fig. 1) min. 2 7 10 20 29 45 75 95 - - max. 8 22 30 42 52 70 90 100 - - 040 mm (fig. 2) min. 2 6 8 17 23 40 60 75 - 95 max. 7 22 28 40 48 62 80 90 - 100 031,5 mm (fig.

3) min. 2 6 8 17 23 40 60 75 95 -

max. 7 22 28 40 48 62 80 91 100 - 2 Cu granulozitate

discontinu

025 mm (fig. 4) fr sortul 8-16 min. 2 7 12 20 28 38 38 95 - - max. 8 22 29 42 48 58 58 100 - - 040 mm (fig. 5) fr sortul 8-16 min. 2 12 17 25 30 35 35 64 - 95 max. 7 22 29 40 45 56 56 78 - 100 031,5 mm (fig.

6)

fr sortul 8-16 min. 2 12 17 25 30 35 35 75 95 - max. 7 22 29 40 45 56 56 83 100 - II. Pentru sistemul n cofraje glisante 3 Cu granulozitate

continu

025 mm (fig. 7) min. 2 13 18 30 38 55 80 95 - - max. 8 22 30 42 52 70 90 100 - - 040 mm (fig. 8) min. 2 13 17 25 33 50 70 82 - 95 max. 7 22 28 40 48 62 79 90 - 100



Pag. 22 / 69



Pag. 23 / 69



Pag. 24 / 69



Pag. 25 / 69



Pag. 26 / 69



Pag. 27 / 69



Pag. 28 / 69

12.4. Caracteristicile betonului rutier proaspt sunt indicate n tabelul 13. CARACTERISTICILE BETONULUI PROASPT Tabel 13

Caracteristicile betonului proaspt Determinare Nr. Valoarea conform crt. Denumirea Sistem cofraje

fixe Sistem cofraje

glisante

1. Lucrabilitatea: - prin metoda tasrii, cm. max.

3

-

- prin metoda gradului de compactare 1,15 ... 1,35 1,15 ... 1,35 STAS 1759 - prin metoda de remodelare Webe, sec - 10 - 15

2. Densitatea aparent kg/m3 2400 40 2400 50 3. Continutul de aer oclus % 3,5 0,5 4 - 6 STAS 5479

12.5. Caracteristicile betonului rutier ntrit sunt indicate n tabelul 14. CARACTERISTICILE BETONULUI NTRIT Tabel 14 Nr. Conditii tehnice care trebuie Clasa betonului rutier crt. ndeplinite de betonul ntrit, la executie BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0 1. Rezistenta caracteristic la ncovoiere (Rkinc) determinat la 28 zile pe prisme 150x150x600mm MPa, min.

3,5

4,0

4,5

5,0 2. Rezistenta medie la compresiune (Rc) determinat la 28 zile pe cuburi cu latura de 150(141) mm, fragmente de prisme cu latura sectiunii de 150 mm, conform STAS 1275 sau carote, conform Instructiunilor C 54. MPa, min.

30

35

40

45 3. Gradul de gelivitate al betonului determinat conform STAS 3518-89

G 100

G 100

G 100

G 100



Pag. 29 / 69

C A P I T O L U L IV PREPARAREA BETONULUI RUTIER

Utilajele si echipamentele necesare executrii mbrcmintilor rutiere din beton de ciment trebuie selectate n conformitate cu prevederile Contractului, Proiectului si Caietului de Sarcini, iar preliminar aceestea trebuie prezentate Beneficiarului pentru aprobare. Antreprenorul trebuie s asigure functionarea pe santier a statiei de betoane si a echipamentelor pentru asternerea betonului. ART.13. STATIA DE BETOANE 13.1. Prin statia de betoane se ntelege orice unitate sau instalatie care produce si livreaz beton, fiind dotat cu una sau mai multe centrale de beton. 13.2. Productivitatea practic a statiei de betoane trebuie s fie cel putin egal cu cea a utilajului de punere n oper a betonului, pentru a se evita stationarea acestuia. 13.3. Statia de betoane, trebuie s fie amplasat la o distant fat de punctul de lucru, corespunztoare unui timp de transport al betonului, de maximum 45 minute. 13.4. Statia de betoane trebuie s dispun de: - depozite de agregate, avnd compartimente amenajate pe o platform betonat si cu

scurgerea apelor asigurat; - silozuri de ciment, marcate, avnd capacitatea corelat cu capacitatea de productie a

statiei; - silozuri pentru cenusi de termocentral n cazul c se folosesc; - instalatia de preparare, rezervoare si dozatoare; - instalatie pentru nclzirea apei si agregatelor; - central sau centrale de beton n bun stare de functionare; - buncre de descrcare a betonului preparat; - dotri care s asigure splarea malaxoarelor, buncrelor si mijloacelor de transport; - laborator amenajat si dotat corespunztor; - dotri privind protectia muncii si PSI. 13.5. Centrala de beton trebuie s fie de tip discontinuu de dozare si malaxare cu functionare automat, cu urmtoarele caracteristici: - nregistrarea puterii de malaxare; - dozarea agregatelor si a cimentului, se face gravimetric; - dozarea apei si a solutiei de aditivi, se face volumetric cu dozatoare automate sau cu contoare cu debitmetru cu precizie de 1% cu totalizator si revenire automat la zero dup fiecare sarj; - msurarea continu a umidittii agregatelor, obligatoriu n plnia de alimentare; - durata de amestecare va fi de cel putin 60 secunde (90 secunde n eventualitatea utilizrii si a cenusei de termocentral), la betoanele mbrcmintilor n cofraje fixe si de 90120 secunde, la betoanele mbrcmintilor n cofraje glisante. 13.6. Utilajul de dozare trebuie s fie automat iar dac se folosesc cofrajele glisante, productivitatea trebuie s fie adecvat pentru a mentine o miscare uniform a masinii de pavat de cel putin 0,75 m pe minut. La determinarea cerintelor de capacitate a utilajului de dozare, trebuie s se tin seama de raportul specific pentru constructia mbrcmintilor pe timp clduros. Agregatele, cimentul si aditivii trebuie dozati n functie de greutate, n timp ce apa se poate doza fie n functie de greutate fie n functie de volum. Utilajele de dozat trebuie verificate si gradate sptmnal. Cntarele agregatelor si cimenturilor de la instalatia de dozat trebuie verificate folosind greuttile standard. Abaterile permise de dozaj ale utilajului sunt: + 3% pentru agregate si amestecuri;



Pag. 30 / 69

+ 2% pentru ciment, ap, var; + 5% pentru aditivi; + 3% pentru cenusi. Tolerantele sunt exprimate n functie de greutatea teoretic a fiecrui material, potrivit setrii utilajului de dozare. 13.7. Instalatiile de preparare vor dispune de buncre intermediare cu capacitatea egal cu 3 sarje, iar pentru evitarea segregrii, descrcarea betonului n buncre se va face axial, prin intermediul unui jgheab si a unei plnii de min. 0,50 m nltime. La utilizarea simultan a mai multor instalatii, acestea trebuie s dispun de conditii identice (componenti, dozare, lucrabilitate beton, etc.) pentru a asigura livrarea de betoane identice. Nu se admite mentinerea betonului n buncr mai mult de 15 minute de la descrcarea primei sarje, iar durata total de ncrcare a mijlocului de transport nu va depsi 20 minute. Buncrele vor fi curtite cel putin de dou ori pe schimb sau la ntreruperi mai mari de o or. 13.8. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numit pentru verificarea ndeplinirii conditiilor prevzute la punctele 13.4, 13.5 si 13.6, lista reglajelor efectuate la centrala de beton, care va controla dac toate punctele prevzute au fost verificate si n special: - verificarea si etalonarea basculelor si a dozatoarelor volumetrice; - functionarea eficace a dispozitivelor de obturare (deschidere-nchidere) a agregatelor si

cimenturilor si eventual adaosurilor; - starea malaxoarelor, n special uzura paletilor; - functionarea automatizat. Toate aceste verificri se vor face fr a prepara beton. 13.9. nainte de nceperea productiei de beton, se va efectua un test de functionare a statiei de betoane. n timpul testului de functionare, Antreprenorul trebuie s evalueze si s verifice modul de intrare al agregatelor n malaxor, dozajul materialelor, timpul de amestecare, etc. n conformitate cu specificatiile tehnice ale statiei de betoane si cu normele si reglementrile din prezentul caiet de sarcini. n timpul productiei, statia de betoane va fi testat periodic, cel putin o dat la 3 luni, n conformitate cu normele si regulamentele existente. Rezultatele testelor se vor introduce n declaratia de productie a betonului. 13.10. Documentatia complet, referitoare la unitatea de producere a betonului, va fi transmis Inspectoratului de Stat n Constructii, pentru autorizare, conform legislatiei n vigoare. Productia de beton poate ncepe doar dup ce statia de betoane a fost autorizat de ctre ISC si aprobat de ctre Inginerul lucrrii. ART.14. EXPERIMENTAREA PREPARRII BETONULUI RUTIER N STATIE nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul este obligat s fac experimentarea preparrii betonului rutier n statie, pentru a verifica dac folosind mijloacele santierului, reteta betonului stabilit n laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini. ncercrile trebuiesc repetate pn la obtinerea rezultatelor satisfctoare privind: - lucrabilitatea; - continutul n aer oclus; - omogenitatea betonului; - rezistenta la ncovoiere. n cazul centralelor de beton cu dou malaxoare ncercarea de verificare a omogenittii se va face pentru ambele malaxoare. Cu ocazia acestor verificri se va verifica si durata minim de malaxare, necesar pentru a asigura o bun omogenizare a betonului. Probele pentru verificri se vor lua din cel putin 6 amestecuri diferite, pe care se vor determina caracteristicile artate la Capitolul II, art. 12, Compozitia betonului.



Pag. 31 / 69

ART.15. PREPARAREA PROPRIU-ZIS A BETONULUI RUTIER 15.1. Este interzis prepararea betonului n instalatiile care nu asigur respectarea abaterilor prevzute la pct. 13.6 sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte. Antreprenorul rspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de dozare, verificndu-le ori de cte ori este necesar, dar cel putin o dat pe sptmn. 15.2. Cantitatea de ap corespunztoare unui amestec se va corecta tinnd seama de umiditatea agregatelor si de solutia Disan A, astfel nct s se respecte raportul A/C avut n vedere la stabilirea retetei. 15.3. Ordinea de introducere a materialelor componente n malaxor se face conform prevederilor crtii tehnice a utilajului respectiv. 15.4. Pe parcursul preparrii betonului, laboratorul statiei poate modifica reteta, n functie de rezultatele ncercrilor privind umiditatea si granulozitatea agregatelor, si de densitatea aparent, de lucrabilitatea si volumul de aer oclus al betonului proaspt, n situatiile reale existente, cu conditia realizrii caracteristicilor tehnice cerute prin caietul de sarcini. 15.5. La terminarea unui schimb sau ntreruperea preparrii betonului pe o durat mai mare de o or, malaxorul va fi splat cu jet de ap sau ap cu pietris. 15.6. Se va evita golirea malaxoarelor direct n mijloacele de transport, recomandndu-se folosirea de buncre intermediare. Pentru evitarea segregrii betonului, buncrele vor fi ncrcate axial prin intermediul unor jgheaburi si a unei plnii de minimum 0,5 m nltime. Nu se admite mentinerea betonului n buncr mai mult de 15 minute. Buncrele intermediare vor fi curtate cel putin de dou ori ntr-un schimb. 15.7. Temperatura betonului proaspt msurata n mijloacele de transport naintea plecrii de la statie trebuie s se situeze n intervalul +5o+30oC, iar la punerea n oper s nu depseasc 30oC. ART.16. CONTROLUL CALITTII BETONULUI PROASPT PREPARAT 16.1. Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspt precizate la punctul 12.4 tabelul 13, n scopul evitrii punerii n oper a unui beton necorespunztor, se vor face n prealabil, la statia de betoane, determinri pe betonul proaspt. 16.2. Controlul operativ al calittii betonului se va face conform prevederilor din ANEXA I.3 la Normativul NE 014. Ori de cte ori un rezultat se situeaz n afara limitelor admise, indicate la punctul 12.4, se va repeta imediat determinarea respectiv. Dac si la o nou determinare rezultatul nu se nscrie n limitele admise, se va sista prepararea betonului si se vor stabili, dup caz, msurile tehnologice ce se impun: corectarea cantittii de ap, a proportiilor sorturilor de agregate sau aditivi, a temperaturii componentilor si verificarea instalatiei. Dup aplicarea msurilor stabilite si dup reluarea preparrii betonului, determinarea caracteristicilor respective se va face la fiecare amestec, adoptndu-se eventualele corectii succesive pn cnd se constat c cel putin 3 rezultate consecutive se nscriu n limitele admise. 16.3. n continuare, controlul se va face cu frecventa prevzut n tabelul 15. Tabel 15

Nr.

Faza de

Caracteristicile care se

Scopul verificrii

Frecventa minim

Tipul de laborator

crt. executie verific II III 0 1 2 3 4 5 6

A. N CURSUL PREPARRII BETONULUI LA STATIA DE BETOANE A.1 Betonul a. Lucrabilitatea, Reglarea procesului De dou ori pe DA DA



Pag. 32 / 69

proaspt conform STAS 1759 tehnologic si respectarea

schimb de lucru, pentru fiecare

b. Densitatea aparent

conditiilor tehnice din Tabelul 13

tip de beton si betonier

DA DA

c. Temperatura (la temperaturi ale aerului sub +50C si peste +250C)

Reglarea procesului tehnologic pentru respectarea conditiilor tehnice de +50C...+300C

Patru determinri pentru fiecare tip de beton si schimb de lucru

DA

DA

d. Granulozitatea agregatelor din amestecul de beton, conform STAS 1759

Confirmarea respectrii granulozittii agregatelor din reteta betonului

Facultativ DA

DA

e. Continutul de aer oclus, conform STAS 5479

Reglarea preparrii si respectarea conditiilor tehnice din Tabel 13

O prob pe schimb

DA

DA

A.2 Betonul ntrit

a. Rezistenta la ncovoiere pe epruvete prismatice de 150x150x600 mm, la vrsta de 28 zile, conform NE 014:2002, Anexa III.1

Verificarea realizrii conditiilor de calitate pentru clasa de beton prescris

Cte o serie de 3 epruvete prismatice pe schimb, pentru fiecare tip de beton si betonier, dar minimum o serie de 100 m3

DA

DA

b. Idem la vrsta de 7 zile, pentru ncercri orientative

Verificarea operativ a compozitiei betonului

O prob pe sptmn

DA

-

c. Rezistenta la compresiune pe fragmente de prisme cu latura sectiunii de 150 mm sau epruvete cubice cu latura de 150 mm, la vrsta de 28 zile, conform STAS 1275

Verificarea realizrii rezistentei la compresiune a betonului

Cte o serie de 3 epruvete prismatice pe schimb, pentru fiecare tip de beton si betonier, dar minimum o serie de 100 m3

DA

-

d. Determinarea gradului de gelivitate, conform STAS 3518

Verificarea ndeplinirii conditiilor din Tabelul 14

Se determin la elaborarea compozitiei betonului

DA

-

B. LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA B.1 Betonul

proaspt, la descrcarea din mijlocul de transport

a. Examinarea documentului de transport

Constatarea garantrii calittii de ctre productor si respectarea duratei de transport

La fiecare transport

-

DA



Pag. 33 / 69

b. Lucrabilitatea (consistenta), conform STAS 1759

Confirmarea caracteristicilor impuse betonului

O prob pentru fiecare tip de beton si schimb de lucru, dar cel putin o prob la 20 m3 beton

-

DA

c. Temperatura (la temperatura aerului, sub +50C si peste +250C)

Confirmarea caracteristicilor impuse betonului

Patru determinri pentru fiecare tip de beton si schimb de lucru

-

DA

B.2 Betonul ntrit

Determinarea rezistentei la compresiune pe epruvete cilindrice (carote) extrase din mbrcmintea executat, conform STAS 1275

Verificarea calittii betonului pus n lucrare

3 carote pe km de band de mbrcminte din beton sau min. 4 carote din fiecare zon de mbrcminte asupra creia exist dubii de calitate

DA

-

16.4. Calitatea betoanelor din mbrcmintile rutiere, se va aprecia pe baza rezultatelor nregistrate n evidentele de laborator si buletinele de ncercare a epruvetelor confectionate la statia de betoane, ncercate si prelucrate la laboratoarele de specialitate ale Antreprenorului, care vor tine evidenta zilnic pe formularul Registrul pentru evidenta preparrii si punerii n oper a betoanelor rutiere, conform Anexei I.4 din Normativul NE 014, privind betonul preparat: - compozitia betonului realizat; - caracteristicile betonului proaspt (lucrabilitate, densitate, continut de aer oclus,

temperatur); - confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice. 16.5. Seful punctului de lucru va tine evidenta betonului turnat pe formularul tipizat Condica pentru evidenta betoanelor turnate, unde se vor consemna zilnic: - cantitti de beton turnate; - elemente turnate; - confectionarea epruvetelor de control si rezultatele ncercrilor mecanice pe betonul

ntrit.



Pag. 34 / 69

C A P I T O L U L V PUNEREA N OPER A BETONULUI RUTIER

ART.17. ECHIPAMENTE PENTRU EXECUTIA BETONULUI RUTIER 17.1. mbrcmintile rutiere din beton de ciment pot fi executate n dou metode: - cu cofraje fixe (longrine metalice) - cu cofraje glisante (utilaj mobil, pe senile, ghidat electronic n plan orizontal si vertical, dotat cu un senzor de directie, unul de nivel, cu dou unitti de vibratie, o curea transportoare si cofraje). 17.2. Antreprenorul va alege metoda de lucru care va fi folosit. Pentru aceasta, nainte de nceperea lucrrilor de executie, Antreprenorul va trebui s prezinte Beneficiarului spre aprobare metoda aleas pentru executia mbrcmintii din beton de ciment. 17.3. Procedura va contine descrierea tehnologiei de executie adoptat, ce trebuie verificat la nceperea lucrrilor, pe un sector de prob (300-600 m lungime) si va contine: - descrierea detaliat a echipamentului; - descrierea detaliat a ntregului proces de executie a lucrrilor, inclusiv pregtirea fundatiei, realizarea betonului, transportul, turnarea si conservarea; - documentatia trebuie s contin informatii ca: viteza utilajului, intensitatea vibrrii betonului, grosimea stratului de beton (nainte de vibrarea si finisarea stratului de beton), nivelarea suprafetei, protejarea betonului finisat, tierea rosturilor si finisarea. ART.18. MANAGEMENTUL TRAFICULUI PUBLIC SI DE SANTIER Antreprenorul trebuie s prezinte preliminar autorittilor competente si Beneficiarului un plan cu managementul traficului, care s contin descrierea detaliat a tuturor msurilor necesare diminurii efectelor ivite pe timpul executiei n zonele de trafic. Managementul traficului se va face n deplin conformitate cu normele si reglementrile n vigoare. ART.19. TRANSPORTUL BETONULUI 19.1. Transportul betonului rutier se realizeaz cu autobasculante cu basculare n spate sau lateral. Autobasculantele trebuie s fie etanse, iar n cazurile cu temperaturi la limit ale aerului, betonul din autobasculante se va acoperi cu prelate, astfel nct s se evite modificarea caracteristicilor betonului (se interzice udarea betonului pe timpul transportului). 19.2. Dup fiecare 3-4 transporturi si ori de cte ori este nevoie, autobasculantele vor fi curtate si splate cu jet de ap. 19.3. Durata maxim de transport, considerat din momentul terminrii ncrcrii n mijlocul de transport si sfrsitul descrcrii acestuia la punctul de lucru, nu va depsi 60 minute la temperaturi ale betonului 15oC si 45 minute la temperaturi situate n intervalul 15o...30oC. 19.4. Timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezistent si pn la completa finisare a suprafetei stratului de uzur nu trebuie s depseasc cu mai mult de o or nceputul prizei cimentului. 19.5. Timpul scurs de la prepararea betonului pentru stratul de rezistent si pn la completa finisare a suprafetei stratului de uzur nu trebuie s depseasc timpul de ncepere a prizei betonului. 19.6. Cnd se transport beton cu lucrabilitate redus, sunt necesare autocamioane echipate cu vibratoare pentru a descrca betonul. Camioanele trebuiesc curtate cu jet de ap la fiecare 3-4 curse si oricnd este necesar. 19.7. Fiecare transport de beton va fi nsotit de un bon de transport. 19.8. Numrul autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie s asigure un flux continuu alimentrii utilajelor de punere n oper.



Pag. 35 / 69

19.9. Circulatia autobasculantelor pe stratul de beton slab (cnd acesta este stratul suport al mbrcmintei) se va admite numai dup atingerea a 70% din rezistenta la 28 zile a betonului slab. ART.20. LUCRRI PREGTITOARE 20.1. nainte de a ncepe executarea mbrcmintii din beton de ciment se va verifica si receptiona stratul suport al acesteia (fundatia sau stratul de baz), conform STAS 6400, prin verificarea elementelor geometrice, abaterilor limit, denivelrilor admisibile, precum si a capacittii portante a complexului fundatii-pat, corectndu-se toate defectiunile constatate. Nu se va trece la executarea mbrcmintii din beton de ciment dect numai dup efectuarea remedierilor necesare. 20.2. Fundatia sau stratul de baz trebuie s aib la suprafata sa aceleasi pante n profil transversal si aceleasi declivitti n profil longitudinal ca cele ale suprafetei mbrcmintii de beton de ciment. 20.3. Denivelrile admisibile ale suprafetei straturilor de fundatie n sens longitudinal, sub dreptarul de 3 m lungime si a unei pene, vor fi de + 2 cm, n cazul straturilor de fundatii din balast, piatr spart si din materiale granulare stabilizate mecanic si de + 1,5 cm, din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. 20.4. Denivelrile admisibile ale suprafetei stratului de fundatie n sens transversal, sub lata de 3 m, vor fi cu + 0,5 cm diferite de cele admise pentru mbrcmintea din beton de ciment. 20.5. La straturile din beton slab, abaterile limit la panta transversal si la cotele n profil longitudinal vor fi cele prevzute n caietul de sarcini ntocmit pentru betonul slab. nainte de executarea mbrcmintilor din beton de ciment peste stratul de beton slab, dup corectrile defectiunilor constatate la acesta, se va executa o pelicul izolatoare alctuit din dou straturi de emulsie bituminoas cationic, pe toat suprafata acestuia. 20.6. Denivelrile admisibile n profil transversal si longitudinal al suprafetei mbrcmintii rutiere existente (bituminoase sau din beton de ciment) care se ranforseaz, vor fi cele prevzute n standardele respective: SR 174 si SR 7970 sau SR 183. 20.7. La executarea mbrcmintilor de beton de ciment, peste mbrcminti existente, acestea vor fi tratate conform prevederilor proiectului si Normativului NE 014 pct. 7.147.18. 20.8. Lucrrile de corectare si finisare a fundatiei sau a stratului de baz vor preceda lucrrile de betonare cu 400-1000 m lungime de drum. 20.9. Pe fundatia verificat si rectificat se monteaz longrinele metalice pe benzi de beton (C 4/5 - C 6/7,5) sau de mortar, cu ltimea de minimum 30 cm, preparate cu un dozaj de 160 kg ciment la m3. nltimea cofrajelor fixe trebuie s fie egal cu grosimea mbrcmintii proiectate. Se va da o deosebit atentie pozitionrii corecte n plan a longrinelor si o asezare la cote cu ajutorul nivelei, corespunztor elementelor geometrice n plan si n profil n lung din proiect. 20.10. Longrinele trebuie montate naintea nceperii turnrii betonului, pe cel putin o lungime de turnare programat zilnic. 20.11. n cazul fundatiilor de balast, piatr spart si din materiale granulare stabilizate mecanic, ntre longrinele metalice montate pe fundatia umezit n prealabil, se va asterne un strat de nisip de 2 cm grosime dup compactare. Nisipul va avea echivalentul de nisip, EN > 85. 20.12. Pe stratul de nisip bine nivelat si compactat se va ntinde hrtie rezistent (Kraft) sau folie de polietilen. Benzile de hrtie sau folie de polietilen trebuie s se suprapun cu minim 5 cm n sens longitudinal si 20 cm n sens transversal. Banda superioar va fi n sensul pantei. 20.13. Banda de hrtie sau folia de polietilen trebuie s fie ntins cu putin timp nainte de betonare, pentru a evita producerea de cute si trebuie s fie asigurat contra vntului, aseznd peste ea din loc n loc bare metalice, care vor fi apoi recuperate.



Pag. 36 / 69

Este interzis folosirea de beton proaspt sau bolovani si nu se va clca pe hrtia rezistent ntins. 20.14. n situatiile n care stratul superior al fundatiei este alctuit din materiale stabilizate cu lianti hidraulici sau mixturi asfaltice, nu se va executa acoperirea suprafetei fundatiei cu strat de nisip si hrtie sau folie de polietilen. n aceste cazuri, nainte de asternerea betonului, suprafata acestor fundatii se va stropi cu ap. 20.15. n cazul n care betonul se execut cu cofraje glisante pregtirea stratului suport se va face n conditiile specifice sistemului cofraje fixe pe fundatii noi. 20.16. Stratul suport va fi verificat si aprobat nainte de turnarea betonului pentru mbrcminte, pe o zon corespunztoare unei zile de lucru. 20.17. Principalele controale ce trebuiesc fcute nainte de punerea n oper a betonului sunt urmtoarele: - pregtirea stratului suport pe care urmeaz s fie asternut betonul, n conformitate cu prevederile pct. 20.1...20.16; Constatrile acestor verificri vor fi consemnate n procese verbale de lucrri ascunse, care vor preciza concret verificrile efectuate, constatrile rezultate si dac se admite trecerea la executarea mbrcmintei de beton; - pozitionarea corect a longrinelor (executie n sistemul cofraje fixe) sau a firelor de ghidaj pentru palpatorii masinii cu cofraje glisante; - pozitionarea corect a rosturilor de dilatatie; - asigurarea bunei functionri a utilajelor de punere n oper a betonului rutier. ART.21. EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A BETONULUI RUTIER 21.1. nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va realiza obligatoriu un tronson experimental de min. 300 m lungime pentru a verifica pe santier, n conditii de executie curente, realizarea caracteristicilor cerute betonului pus n oper n conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini precum si pentru a regla utilajele si dispozitivele de punere n oper a betonului si eventual corectarea compozitiei betonului n limitele stabilite prin studiul preliminar. Se vor urmri n special: - reglarea utilajului de rspndire si vibrare pentru obtinerea grosimii necesare si o

suprafatare perfect; - reglarea pervibratoarelor, stabilirea distantelor dintre ele si mai ales a celor situate la

marginea mbrcmintii; - punerea la punct a operatiilor de finisare a suprafetelor de striere si de rspndire a

produsului de protectie ca si a metodelor de executie a rosturilor si a timpului de tiere. 21.2. Partea din tronsonul executat considerat ca cea mai bine realizat va servi ca tronson de referint pentru restul lucrrii. Caracteristicile obtinute pe acest tronson de referint se vor consemna n scris, pentru a servi la urmrirea calittii lucrrilor ce se vor executa n continuare. ART.22. PUNEREA N OPER PROPRIU-ZISA 22.1. Punerea n oper a betonului rutier n sistemul cofraje fixe 22.1.1. mbrcmintile de beton de ciment se execut ntr-unul sau dou straturi, conform prevederilor din proiect, n functie de utilajele curente, care pot asigura compactarea prin vibrare pn la grosimi de 23 cm. n cazul unor grosimi mai mari se vor utiliza numai vibrofinisoare dotate cu pervibratoare, care vor trebui s asigure o vibrare eficient pe toat grosimea stratului. 22.1.2. La locul de punere n oper, descrcarea betonului se va face n 2-3 locuri sau n cordon (din mers), urmrindu-se mentinerea omogenittii betonului pe toat suprafata de



Pag. 37 / 69

descrcare. La mbrcminti executate n dou straturi, descrcarea betonului celui de-al doilea strat se va face obligatoriu prin descarcare lateral, folosind autobasculante sau alimentatoare speciale. Aceeasi msur se va aplica si pentru primul strat cnd acesta se asterne pe fundatie acoperit cu hrtie rezistent. 22.1.3. Asternerea betonului se va face numai cu repartizatoare mecanice, cu exceptia unor suprafete reduse la care folosirea acestora nu este justificat din punct de vedere tehnico-economic (supralrgiri n curbe, curbe cu raze mici, strzi de categoria IV cu o band de circulatie, parcaje, platforme sau locuri de stationare, pe suprafete mici sau izolate). La acestea, asternerea betonului rutier proaspt, se poate face manual. 22.1.4. Compactarea si nivelarea betonului, se vor efectua cu ajutorul vibrofinisoarelor, avnd urmtoarele caracteristici: frecventa de vibrare 50-75 Hz, amplitudinea 1,01,3 mm, viteza de avansare: min. 0,6 m/minut, prin dou treceri ale acestora pe fiecare strat de beton ce se compacteaz. Relatia ntre grosimea dalei, h si ltimea grinzii vibratoare, msurat n sensul de avansare, b, este: b > h. Ltimea grinzii de vibrare trebuie s fie cel putin egal cu grosimea dalei. 22.1.5. Procedurile de vibrare si distanta maxim ntre vibratoare vor fi cele descrise, n totalitate, n metoda propus de Antreprenor si aprobat de Inginer, nainte de nceperea lucrrilor de betonare. O atentie deosebit trebuie acordat vibratoarelor n lungul marginii benzii care se execut, pentru a realiza o compactare corespunztoare a acesteia. 22.1.6. Timpul optim de vibrare se stabileste prin determinri de prob efectuate cu prima sarj de beton ce se compacteaz, stabilindu-se si viteza de naintare a vibrofinisorului, corelat cu ltimea grinzii vibratoare, care trebuie s fie n contact cu betonul proaspt pe o lungime egal cu cel putin grosimea dalei, msurate n directia de avansare. Durata vibrrii se recomand s fie de 3060 secunde. 22.1.7. Pentru a asigura vibrarea corect a betonului pe ntreaga suprafat a stratului compactat, se va urmri ca grinda vibratoare, n timpul vibrrii, s se afle cu 13 mm mai jos dect suprafata betonului din spatele grinzii. 22.1.8. Grosimea stratului de beton necompactat trebuie s fie de 1,15...1,35 ori mai mare dect grosimea final a stratului compactat, n functie de lucrabilitatea betonului. nainte de a ncepe vibrarea betonului, se va stabili, n cadrul determinrilor de prob, grosimea stratului de beton necompactat, necesar pentru obtinerea grosimii prescrise a stratului finit. 22.1.9. Punerea n oper a betonului se va face fr ntreruperi, iar dac acestea nu pot fi evitate (ploaie intens, defectarea utilajelor, ntreruperi n aprovizionarea cu beton, etc.) se va executa din betonul confectionat pn n acel moment o dal mai scurt dect cea prevzut, terminat cu un rost transversal de contact, care va fi situat la min. 1,50 m distant de cel mai apropiat rost al mbrcmintii rutiere. 22.1.10. Distanta dintre dou pozitii succesive de lucru ale plcilor sau riglelor vibrante trebuie s fie astfel stabilit nct s fie asigurat acoperirea succesiv a ntregii suprafete de beton compactat. 22.1.11. ntreruperea betonrii la sfrsitul unei zile de lucru se va face numai la un rost transversal de dilatatie sau de contact. 22.1.12. Betonul gresit fabricat sau gresit turnat se va ndeprta de la locul de punere n oper. 22.1.13. Pe sectoarele de drum cu declivitti, sensul de executie al benzii de beton va fi urmtorul: - pentru pante de pn la 3% se lucreaz n sensul urcrii drumului (din aval spre amonte); - pentru pante mai mari de 3% se lucreaz n sensul coborrii drumului (din amonte spre aval), adaptndu-se la situatia respectiv, att consistenta betonului ct si viteza de



Pag. 38 / 69

avansare a utilajelor, avnd n vedere totodat si necesitatea ca n fata utilajelor s existe n permanent un val de beton afnat cu rol de zid de sprijin. 22.1.14. Betonul asternut la cot si necompactat, se va verifica cu dreptarul si se vor efectua corectrile necesare nainte de vibrare, pentru eliminarea denivelrilor suprafetei, prin completare cu beton sau ndeprtarea betonului n exces. Lng longrine betonul se va ndesa cu maiul metalic asigurnd totodat mentinerea ancorelor n pozitie orizontal. 22.1.15. Dup asternerea stratului de beton pe o portiune de 56 m, pe toat ltimea si dup verificarea grosimii betonului necompactat cu sablonul, se va proceda la vibrarea betonului cu ajutorul vibrofinisorului, urmrindu-se ca n fata grinzii vibratoare s existe permanent un val uniform de beton de maximum 5 cm nltime. 22.1.16. Dup trecerea vibrofinisorului pn la circa 1 m de captul portiunii asternute, aceasta se retrage si se face verificarea n profil longitudinal si transversal a suprafetei vibrate cu dreptarul de 3 m lungime si o pan de 20 cm lungime si maximum 3 cm ltime, avnd nclinatia de :10 si gradatii corespunztoare diferentelor de nltime de 1 mm, corectnd cu beton, dac este cazul, suprafetele denivelate sau cele deschise (nevibrate). 22.1.17. Dup verificarea si corectarea denivelrilor suprafetei vibrate, betonul de lng longrine se va compacta cu maiul sau cu plci vibrante. 22.1.18. Se trece apoi a doua oar cu vibrofinisorul, astfel ca suprafata obtinut s fie neted si uniform ca aspect. 22.1.19. Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarj dintr-o dal si terminarea finisrii betonului din aceeasi dal nu va depsi cu mai mult de o or nceputul prizei/cimentului. 22.1.20. Finisarea suprafetei betonului pentru piste aeroportuare, autostrzi si drumuri cu trafic foarte greu, se face numai cu grinzi finisoare. Pentru celelalte categorii de lucrri, cnd vibrofinisoarele nu au aceste dispozitive, pentru eliminarea denivelrilor longitudinale ale suprafetei stratului de beton, se va folosi un rulou metalic, perfect calibrat, de 34 m lungime, avnd diametrul de 25 cm si masa de circa 150200 kg. Cu ruloul se lucreaz pe suprafata corectat si compactat, prin rostogolirea lui n sens perpendicular pe axa benzii, pe toat suprafata mbrcmintei, prin treceri suprapuse pe cte 1,00 m. Ruloul trebuie curtat si umezit la fiecare trecere, evitndu-se udarea betonului. 22.1.21. Surplusul de mortar scos la suprafata mbrcmintei de ctre grinda finisoare sau rulou, se indeprteaz cu perii speciale, care sunt trase transversal spre marginea benzii de beton executate. 22.1.22. Suprafata finisat a betonului se va stria numai mecanic la autostrzi si piste aeroportuare si mecanic sau manual la celelalte lucrri, perpendicular pe axa drumului, cu ajutorul dispozitivului de striat sau a unei perii umezite, de tip piassava, cu fire plastice sau metalice. Pentru a micsora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, distantele dintre strieri vor fi aleatorii. Metoda va fi aprobat prealabil de Inginer. 22.1.23. Demontarea longrinelor se va face dup cel putin 24 ore de la turnarea betonului. n cazul n care executarea mbrcmintei se va face pe jumtate din ltimea prtii carosabile si se circul pe a doua jumtte a drumului, longrinele din axa drumului se vor demonta dup minimum 48 ore. Aceast operatiune se va face dup o perioad de timp mai mare atunci cnd obtinerea rezistentei betonului este ntrziat de protectia acestuia (amnat, inadecvat) sau pe timp friguros. Dup demontare, longrinele metalice vor fi pstrate curate si vor fi tratate corespunztor pentru a evita aderarea cu betonul, folosind produse ce vor fi prezentate Beneficiarului pentru aprobare preliminar. Nu se vor folosi longrine deteriorate. 22.1.24. Imediat dup demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor se vor acoperi cu un strat de decofrol sau emulsie bituminoas cationic.

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pe

imbracaminti rutiere din beton de ciment bcr

Documents