imagini ale corpului în apocalipsa după ioan şi sfântul ioan în patmos de hieronymus bosch
DESCRIPTION
My study on Bosch's painting Saint John In Patmos.TRANSCRIPT
1
Antropologia literar� a corpului
Imagini ale corpului în Apocalipsa dup� Ioan �i Sfântul Ioan în
Patmos de Hieronymus Bosch
Alexandru St�nescu masterand CESI an II, semestrul III
2
Sfântul Ioan Evanghelistul în insula Patmos, Hieronymus Bosch, 1505 (Gemäldegalerie, Berlin)
3
Imagini ale corpului în Apocalipsa dup� Ioan �i Sfântul Ioan în Patmos de Hieronymus Bosch
Probabil c� este din ce în ce mai greu s� te apropii de un text precum Apocalipsa
dup� Ioan ast�zi. Pentru cei “de seama mea”, încercarea seam�n� cu un plonjeu în mijlocul
oceanului, f�r� colac de salvare. În ultima vreme, imaginarul profan a deformat în fel �i
chip detalii din Apocalips� precum Fiara (care a devenit fiul pre�edintelui Americii în mai
multe filme horror), sau Armagheddon, titlul unui film cu Bruce Willis, despre confruntarea
omenirii cu un meteorit devastator.
Nu voi aborda aici rela�ia (destul de comercial�) dintre cinematografie �i Scriptur�,
pentru c� de data aceasta m� intereseaz� rela�ia dintre Apocalips� �i pictura lui Hieronymus
Bosch- Sfântul Ioan Evanghelistul în insula Patmos (vezi reproducerea de la pag.2). Mai
pu�in notoriu decât Leonardo, marele lui contemporan din Quattrocento-ul Italian, Bosch
(1450-1516) a fost un pictor olandez (1), la grani�a Evului Mediu cu Rena�terea. Interesul
fa�� de imaginile sale co�m�re�ti s-a intensificat gradual, mai ales în secolul XX, dup� mai
mult de trei secole în care opera sa z�cuse în uitare. Umberto Eco îl evoc�, pe scurt, în a sa
Istorie a urâtului: “Bosch era membru al unei Fr��ii a Maicii Noastre, conservatoare ca
spirit, dar în acela�i timp deschise unei reforme a uzan�elor, astfel c� reprezent�rile acesteia
trimit la o serie de alegorii moralizatoare despre decaden�a acelor vremuri. În lucr�ri ca
Gr�dina desf�t�rilor sau Carul cu fân nu ni se ofer� doar viziuni înecate în pucioas� ale
lumii de dincolo, ci �i scene aparent ginga�e, senzuale, idilice �i, de aceea, teribil de
nelini�titoare ale desf�t�rilor lume�ti care vor sf�r�i în iad” (2). Enigmatic �i controversat (a
fost considerat eretic, alchimist �i chiar alienat mintal), Bosch a murit cu pu�in înaintea
Reformei lui Luther, iar opera sa anun�� oarecum radicalismul viziunii protestante,
nemiloas� fa�� de p�cat �i dec�derea uman�.
4
Poate c�, pân� la Dalí �i Buñuel, cultura european� nu mai cunoscuse o imagina�ie
atât de debordant� �i violent� ca a lui Bosch, mai ales în tratarea corpului uman. Totu�i,
tabloul pe care l-am ales spre analiz�, Sfântul Ioan Evanghelistul în insula Patmos, este
unul din cele mai “pa�nice”. Pictat� în jurul anului 1505, ulei pe lemn, imaginea înf��i�eaz�
Revela�ia “apostolului iubit”. Compozi�ia este dominat� de figura lui Ioan (central),
reprezentat “în floarea vârstei” (de�i Apocalipsa a scris-o la b�trâne�e), în ve�minte
trandafirii. Celelalte patru personaje umane (sau antropomorfe) sunt organizate pe
diagonal�: în ceruri este Fecioara cu Pruncul, pe stânc�- îngerul (vestitorul Apocalipsei), iar
în partea inferioar� a tabloului se afl� un monstrule� hibrid �i o pas�re (singurul animal
100%), ambele ar�t�ri cunoscând interpret�ri numeroase �i contradictorii. Nu m� voi
aventura mai departe de aceste elemente, pentru c� peisajul natural, copacul din dreapta,
crucea din planul II, cor�biile din larg (stânga) �i ora�ul din zare (identificat de unii cu
“Noul Ierusalim”), ar constitui subiectul altor cercet�ri. Oricum, cu greu putem spera la o
interpretare exhaustiv� a acestei compozi�ii, a�a cum este aproape imposibil s� epuiz�m
subiectul simbolismului la Apocalipsa dup� Ioan.
Am pornit în c�utarea sursei literare care ar putea explica reprezent�ri ale corpului
�i fizionomiilor la Bosch. C�utarea mea a fost stimulat� de filmul documentar Misterele lui
Hieronymus Bosch (Mysteries of Hieronymus Bosch), realizat de BBC în 1981.
Realizatorul (�i criticul de art�) Nicholas Baum indica, în acest film, una din c�ile posibile
de descifrare a personajelor din tabloul amintit mai sus (Sfântul Ioan Evanghelistul în
insula Patmos), anume textul propriu-zis al Apocalipsei. Într-adev�r, folosindu-ne de
propria imagina�ie sau cultur� general�, cu greu am putea digera felul în care arat�
creaturile tabloului în discu�ie, sau oricare din fiin�ele �i situa�iile grote�ti pe care Bosch le-
a închipuit în alte lucr�ri de-ale sale. Totu�i, cel pu�in în cazul Sfântului Ioan din Patmos,
închipuirile nu sunt singurele surse de inspira�ie ale pictorului.
“Apocalipsa” este denumirea dat� ultimei scrieri din Noul Testament care cuprinde
Revela�ia (Revelation este traducerea în englez�) sau “descoperirea” (traducere direct� din
greac�) ce s-a f�cut Sfântului Ioan Evanghelistul (sau Teologul), în insula Patmos, prin anii
94-95 d.Hr. “Este o carte profetic� (…) în care se arat� lupta Bisericii în lume cu for�ele
întunericului �i triumful ei final prin Hristos, Arhiereul �i Mirele ei, Mielul-Împ�rat” (3).
Defini�ia de mai sus poate fi completat� de Introducerea la Apocalipsa Sfântului Ioan,
5
preluat� din Edi�ia jubiliar� a Bibliei (2001): “Scrierea îi apar�ine genului apocaliptic (…)
Ca atare, folose�te toate mijloacele �i procedeele genului, precum aproxima�ia
(ambiguitatea artistic�), hiperbola (exagerarea, supradimensionarea), fantasticul,
pseudonimia (substituirea de nume proprii, rela�ia nomen-cognomen), dar mai ales
simbolismul (al culorilor, al pietrelor �i în primul rând al numerelor). Toate acestea, menite
aiurea s� deconcerteze, sub pana Sfântului Ioan cap�t� transparen��, unitate �i sens, în
scene de o mare densitate simbolic�, în care prevaleaz� gustul pentru ordine, simetrie �i
mi�care dramatic�…” (4).
În cople�itorul text al Sfântului Ioan (22 capitole în aproximativ 20 de pagini-
Edi�ia Jubiliar�, unde este compactat� o cantitate enorm� de informa�ie criptic�), am g�sit
câteva secven�e care m-au ajutat s� comentez înf��i�area unor personaje din tabloul de
Bosch. De�i a� fi vrut s� m� opresc la aspectul strict narativ, nu am putut evita autoritatea
unor “tâlcuiri” precum cea a Sfântului Andrei, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei (sec. ),
sau a Sfântului Ambrozie, Episcopul Milanului (sec.IV), precum �i a altor surse menite s�
clarifice textul primar.
Nu exist� nici un autoportret al Sfântului Ioan în textul Apocalipsei, deci nu putem
compara textul cu personajul pictat de Bosch. Evanghelistul î�i relateaz� lapidar propiile
fapte din acea “zi de Duminic�” din insula Patmos (unde era exilat de împ�ratul roman
Domi�ian), când a fost “în duh” (5), auzind “cuvântul lui Dumnezeu” (Anexa 1: 1,10).
Revela�ia este, evident, prioritar�. Tinere�ea Evanghelistului din tablou a fost interpretat� în
rela�ie cu pomul “vie�ii” din dreapta: Revela�ia îl transfigureaz� pe b�trânul Ioan, care, adus
în stare de gra�ie, cu pana în mân� �i cu cartea deschis�, este gata s� primeasc�
“m�rturisirea lui Iisus” (1,11). În tablou, Ioan are acces la Apocalips� prin intermediul
Fecioarei, care apare pe (sau din) nori (stânga-sus). Descrierea Fecioarei Maria ne poate
trimite direct la textul Apocalipsei, respectiv la dou� capitole distincte. Odat�, norii fac
parte din descrierea lui Iisus Mântuitorul din primul capitol: “Iat�, El vine cu norii, �i fiece
ochi Îl va vedea…” (Anexa 1: 1,7). „Prin nori se în�eleg Puterile cele f�r� de trup sau �i
norii aceia care L-au acoperit pe Iisus �i pe sfin�ii S�i ucenici în Muntele Taborului” (g�sim
în interpret�rile selectate de Pr. Ioan Sorin Usc�- 6). Numai c�, la Bosch, norii o poart� pe
Fecioar�, iar Iisus este înf��i�at sub forma Pruncului din bra�ele acesteia. În al doilea rând,
Capitolul 12 con�ine portretul Fecioarei: „O Femeie înve�mântat� cu soarele; �i sub
6
picioarele ei, luna; �i pe capul s�u, o cunun� din dou�sprezece stele” (Anexa 3: 12,1). Pare
c� ne g�sim în fa�a sursei de inspira�ie a lui Bosch. Fecioara Maria, „Eva cea nou�” pictat�
de el, respect� în mare parte cuvintele Evanghelistului: e încadrat� de discul solar, a�ezat�
pe semiluna sub form� de „U”, ve�mintele ei azurii trimit tot la în�l�imile eterice, iar
coroana ei este alc�tuit� din stele. „Madonna este din nou împreun� cu Ioan, care prime�te
Revela�ia de la ea” (7), doar c� aici Mântuitorul, „Cel ce cu toiag de fier va s� p�storeasc�
toate neamurile” (Anexa 3: 12,5), este în bra�ele mamei Sale, nu în pântecele ei (cum este
specificat în text- 12,2). De�i putem specula �i pe baza aceastei reprezent�ri, tâlcuirea
Sfântului Ambrozie ne este mai de folos: „Aceast� Femeie desemneaz� Biserica, cum a fost
înainte �i dup� propov�duirea lui Hristos (...). Femeia era îmbr�cat� cu soarele: aici îi
arat� pe credincio�ii din care este compus� Biserica, fiind îmbr�ca�i cu Hristos prin Botez
(...). Prin luna de sub picioare arat� lumea aceasta care cre�te �i descre�te, pe care calc�
Biserica, ca slobozind-o s-o întind� spre cele cere�ti. Fiindc� luna lumineaz� noaptea -
Scriptura lumineaz� întunericul acestei lumi (...). Cununa de pe cap de dou�sprezece stele -
Capul Bisericii este Hristos, iar stelele sunt cei doisprezece Apostoli” (8).
Enigmatic r�mâne felul în care este reprezentat îngerul de pe stânc�. „Îngerul
albastru-gri-verzui coboar� spre Ioan, pentru a-i atrage aten�ia c�tre Fecioar�” (9). Pictorul
îl împodobe�te cu ni�te aripi nemaiv�zute (combina�ie între pas�re, p�un �i fluture,
probabil). Mul�i �i feluri�i sunt îngerii descri�i în Apocalips�, îns� nici unul nu prezint�
aceste caracteristici particulare. Sunt prezen�i îngeri ai Bisericilor (conduc�tori spirituali,
episcopi- 1,20; 2,1 etc.), îngeri cu trâmbi�e (8,2), îngerii celor patru col�uri ale p�mântului
(7,1), îngerul „puternic”, „înv�luit în nori” (10,1), cei trei îngeri ai „semnului al cincilea”
(14,6), îngerii pl�gilor (15,1), îngerul care veste�te c�derea Babilonului (18,1), îngerul cu
„cheia adâncurilor” (20,1). Abia g�sim câteva tr�s�turi „fizice” (dac� le putem eticheta
astfel) privind îngerul de la Capitolul 10, în rest, aceste fiin�e sunt caracterizate doar prin
ac�iunile („func�iile”) lor. Pesemne c� aici îi voi da dreptate cercet�torului român Erwin
Kessler, specializat în Bosch, care m-a sf�tuit s� caut în „nenum�rate alte surse �i influen�e
(teologice, dar unele dintre ele istorice, chiar politice), care ar putea calibra interpretarea
mult mai bine decât orice surs� literar�”.
Dup� cum spuneam mai sus, Sfântul Ioan Evanghelistul în insula Patmos este
unul din tablourile mai pu�in grote�ti ale olandezului. Totu�i, serenitatea Sfântului
7
(concentrat pe figura Maicii Domnului) este pus� în contrast cu partea de jos a tabloului,
unde, nu întâmpl�tor, sunt pozi�ionate dou� creaturi care �in de lumea realit��ii “terestre”,
respectiv de lumea metafizic� a “adâncurilor”. Pas�rea din stânga-jos, a fost identificat� de
unii cu vulturul (semnul Evanghelistului Ioan, vezi �i apari�ia sub forma unei creaturi
fantastice în Apocalipsa 4,7), care p�ze�te uneltele de la picioarele scriitorului (tocul �i o
c�limar�, probabil). Al�ii (10) consider� c�, dimpotriv�, este vorba despre un corb (o
“parodie” a vulturului), la fel de ostil ca �i piticul straniu din dreapta. Dac� ne lu�m dup�
interpret�rile date p�s�rilor din lucr�rile lui Bosch (simboluri ale R�ului) �i privind aten�i
la dimensiunile “vulturului” în discu�ie, am înclina spre varianta “corb”.
Dar cine (sau mai degrab� ce) este personajul hibrid din dreapta? Un pitic
ochelarist, îmbr�cat în armur� medieval�, cu aripi (sub plato�e) �i coad� de scorpion,
prive�te “cu aer de c�rturar” (11) spre tocul unde Ioan î�i �ine pana. Mul�i g�sesc asem�n�ri
între chipul ar�t�rii �i portretul lui Bosch. Erwin
Kessler combate aceast� idee: “Nu cred c� exist� nici
un motiv solid pentru a considera chipul monstrului
drept un autoportret (…). Ve�i g�si tr�s�turi
asem�n�toare în multe dintre tablourile sale (avarul
din Moartea avarului, Monstrul-scorbur� din Infernul
muzical, din tripticul Judec��ii de Apoi de la Viena,
Ieronim din Sf. Ieronim în de�ert etc.). Nu este vorba
despre un portret, ci despre o tipologie, în care
se amestec� mizantropia, melancolia, viclenia…” (12).
Kurt Falk spune c� “micul demon amenin�� fixarea Bosch- autoportret ( 1515-1516)
corect� prin scris a con�inutului Revela�iei” (13). Întorcându-ne, îns�, la Scriptur�, putem
delimita sursa (literar�) de inspira�ie a lui Bosch. Voi reproduce, în continuare, fragmente
din Capitolul 9, intersectate de comentarii utile, adunate de Pr. Sorin Usc�: “1: �i a
trâmbi�at al cincilea înger: �i-am v�zut o stea c�zut� din cer pe p�mânt; �i i s-a dat cheia
fântânii adâncului - O stea c�zut� din cer pe p�mânt, simbol posibil: un înger c�zut; Satana
însu�i (Luca 10, 18); Abbadon (versetul 11); Fântâna adâncului: craterul abisului;
deschiderea spre adâncul-f�r�-fund (cele mai de jos ale p�mântului), s�la�ul diavolilor
(vezi Luca 8, 31).
8
2: �i ea a deschis fântâna adâncului; �i din fântân� s-a ridicat un fum ca fumul unui mare
cuptor; �i soarele �i v�zduhul s-au întunecat de fumul fântânii. - Întunecarea soarelui �i a
v�zduhului arat� întunecarea sufletului oamenilor.
3: �i din fum au ie�it l�custe pe p�mânt �i li s-a dat lor putere precum putere au scorpiile
p�mântului” (vezi �i Anexa 2). Iar acum, descrierea am�nun�it� a l�custelor:
„...înf��i�area l�custelor era asemenea unor cai preg�ti�i de r�zboi. �i aveau pe capete
cununi ca de aur; �i fe�ele le erau ca ni�te fe�e de oameni. Aveau p�r ca p�rul de femei,
�i din�ii lor erau ca ai leilor. �i aveau pieptare ca plato�ele de fier, iar vuietul aripilor
lor era ca vuietul unor care de lupt� cu mul�i cai ce-alearg�-n b�t�lie. �i aveau cozi
asemenea scorpiilor, �i bolduri; �i-n cozile lor le este puterea de a-i v�t�ma pe oameni
timp de cinci luni” (versetele 7, 8, 9 �i 10). Dup� cum se poate observa, Bosch a dat
piticului straniu din tablou asem�narea unei l�custe (corcit� cu multe alte viet��i) din
Capitolul 9, Trâmbi�a a cincea, transpunând aproape literal anumite detalii. Ioan
construie�te creaturile simbolice prin compara�ii între oameni, animale �i insecte, iar dac�
am compune toate tr�s�turile enumerate, dup� schema Sfântului, ar rezulta ceva mult mai
fioros, probabil, decât personajul pictat de Bosch. Evident, caracteristicile ar�t�rilor
eliberate din Iad au fost filtrate de pictor �i completate de propria-i imagina�ie. Piticul s�u
malefic nu are p�r ca de femei sau din�i ca ai leilor, îns� putem reg�si cununile de aur sub
forma flamei ro�iatice care îi iese din coif (înnegrit� de fum), plato�a, aripile, coada de
scorpion, picioarele de l�cust� (sau scorpion). Celelalte detalii anatomice (la fel de
dubioase) ar putea fi analizate cu ajutorul altor surse.
F�r� s� caut excursuri teologice, consider c� merit� invocat� interpretarea
Sfântului Andrei, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, care spune “c� prin l�custele acestea
mai vârtos se în�eleg viclenii draci, care sunt gata la r�zboi împotriva noastr� (...) socotind
ei c� biruindu-ne pe noi prin dulcea�� se încununeaz� cu biruin��, iar zalele de fier arat�
împietrirea inimii lor. (...) Iar coadele lor sunt asemenea �erpilor care nasc moartea
sufletului, pentru c� p�catul plinindu-se, na�te moartea” (14).
Nicholas Baum î�i încheia filmul documentar constatând c� Bosch, un catolic atât
de credincios, nu ar fi agreat deloc felul în care sunt în�elese imaginile sale ast�zi, adic� în
termeni freudieni sau jungieni. Acum 500 de ani, pictorul flamand �i-a scotocit cele mai
întunecate cotloane ale min�ii, pentru a pune cap la cap o panoram� înfrico��toare a
9
omenirii supuse P�catului �i R�ului, destul de fidel� (se pare) realit��ilor de atunci. Multe
din personajele acelea bizare pot stârni râsul contemporanilor no�tri, îns� nimeni nu cred c�
se poate plictisi în fa�a lor. A�a cum constata Baum, lumea de azi este mai aproape de cea a
lui Bosch, �i, poate, este mai aproape decât am vrea noi de Apocalips�, prin necredin�a �i
de�ert�ciunile pe care, de multe ori, le încurajeaz�. Înstr�inarea de textul Noului Testament
este, deasemenea, un impediment în descifrarea picturilor lui Bosch, a�a cum ignoran�a a
fost �i va fi întotdeauna „norul de fum” din calea în�elegerii.
10
NOTE
1. Pseudonimul Bosch (în olandeza p�dure) l-a preluat de la denumirea ora�ului natal
's-Hertogenbosch (P�durea Ducelui), capitala provinciei Brabantul de Nord, Olanda.
2. Istoria Urâtului, edi�ie îngrijit� de Umberto Eco, Enciclopedia Rao 2007, pag. 102
3. Dic�ionar al Noului Testament, Ioan Mircea, Editura Institutului Biblic �i de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, 1995;
4. Biblia sau Sfânta Scriptur�, Editura Institutului Biblic �i de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române - edi�ie jubiliar� a Sfântului Sinod, Bucure�ti 2001, pag. 1752
5. Paginile fotocopiate din Biblie constituie Anexele 1, 2 �i 3;
6. Tâlcuirea Apocalipsei de la Sfin�ii P�rin�i pân� în zilele noastre, Pr. Ioan Sorin Usc�,
Prof. Ana Usc�, Editura Christiana 2007;
7. The Unknown Hieronymus Bosch, Kurt Falk, North Atlantic Books, 2008, pag. 42;
8. Extras la Cartea Apocalipsei a Sfântului Ambrozie, Episcopul Milanului, Italia (340-
397), editor: diacon Gheorghe B�bu�, Editura Pelerinul Român, Oradea 1991, pag. 214;
9. The Unknown Hieronymus Bosch, Kurt Falk, North Atlantic Books, 2008, pag. 42;
10. Revelation, Judith Kovacs, Christopher Rowland, Rebekah Callow, Blackwell
Publishing 2004, pag. 49;
11. Ibidem. ;
12. Extras din coresponden�a mea cu Erwin Kessler pe tema tabloului lui Bosch;
13. The Unknown Hieronymus Bosch, Kurt Falk, North Atlantic Books, 2008, pag. 42;
14. Tâlcuire la Apocalips� a Sfântului Andrei, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, editor:
diacon Gheorghe B�bu�, Editura Pelerinul Român, Oradea 1991, pag. 65.
11
BIBLIOGRAFIE
Biblia sau Sfânta Scriptur�, Editura Institutului Biblic �i de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române - edi�ie jubiliar� a Sfântului Sinod, Bucure�ti 2001;
Dic�ionar al Noului Testament, Ioan Mircea, Editura Institutului Biblic �i de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, 1995;
Tâlcuire la Apocalips� a Sfântului Andrei, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei �i Comentar
Extras la Cartea Apocalipsei a Sfântului Ambrozie, Episcopul Milanului, Italia (340-397),
editor: diacon Gheorghe B�bu�, Editura Pelerinul Român, Oradea 1991;
Tâlcuirea Apocalipsei de la Sfin�ii P�rin�i pân� în zilele noastre, Pr. Ioan Sorin Usc�, Prof.
Ana Usc�, Editura Christiana 2007;
Revelation, Judith Kovacs, Christopher Rowland, Rebekah Callow, Blackwell Publishing
2004;
Cartea pictorilor, Carel Van Mauder, Meridiane 1977;
Istoria Urâtului, edi�ie îngrijit� de Umberto Eco, Enciclopedia Rao 2007;
The Unknown Hieronymus Bosch, Kurt Falk, North Atlantic Books, 2008;
The world of Bosch, Stanley Meisner, articol din Smithsonian Magazine, Martie 1988;
ALTE SURSE
The Mysteries of Hieronymus Bosch, Nicholas Baum, BBC, 1981 (film documentar).