imaginea româniei în țările sursă -...

Suceava Tourism Strategy Project

of 24

Imaginea României în țările sursă

Germania

Realizând o clasificare a numărului de călătorii întreprinse de turi�tii germani către

România �i două �ări vecine, am ob�inut următoarele rezultate :

Sursa : Monitorul German de călătorii 2007, IPK International România se situează pe pozi�ia 27 în topul destina�iilor externe alese de turi�tii

germani în anul 2007 cu aproximativ 400.000 călătorii efectuate. În felul acesta România are pe pia�a germană de turism o pozi�ie mai scăzută decât Bulgaria, (cu aproximativ 650,000 călătorii întreprinse de turi�tii germani ) �i decât Ungaria (aproximativ 1.700.000 călătorii ).

Turi�tii germani au combinat vacantele în România cu vizitarea rudelor �i a prietenilor într-un procent de 49%. În schimb procentul vacan�elor întreprinse în adevăratul sens al cuvântului a fost redus, de doar 20%. În anul 2007, 21% din călătoriile întreprinse de turi�tii germani în România au avut ca scop vizitarea rudelor �i a prietenilor �i doar 10% au fost călătorii de afaceri.

Din totalul călătoriilor întreprinse în România un procent de 70% a fost atribuit călătoriilor având ca scop vizitarea rudelor sau a prietenilor, iar 20% au fost vacan�e în adevăratul sens al cuvântului.

Cea mai importantă sursă regională de pia�ă a fost de departe pentru România:

zona Baden-Württemberg, iar în pozi�ia secundară, aproape la fel de importantă a fost sursa de pia�ă Bavaria.


of 24

Sursa: Monitorul German de Călătorii 2007, IPK International

În general, marea majoritate a turi�tilor germani ce au vizitat România sunt din

partea de vest a Germaniei (90%) pe când doar o mică parte din germanii din zona de est au ales ca destina�ie de vacan�ă România.

Perioadele în care turi�tii germani călătoresc înspre România sunt: - martie - mai / septembrie – octombrie: turismul de tratament �i de cură; circuite cu

rulota / caravana; segmentul de popula�ie 60 +; - Iunie – septembrie : turismul de litoral (familii cu copii, este �i perioada de

vacan�e; vacan�e diferite în func�ie de landul de provenien�ă); turismul de aventură, camping, vacan�e active (bicicletă/motocicletă/drume�ii): tineret, familii fără copii;

- Noiembrie - martie: turismul de iarnă, schi, familii cu copii. Principalele atrac�ii/ puncte de interes în România: - Transilvania �i Bucovina - Circuite (Transilvania, Bucovina, Delta Dunării / Litoral, Bucure�ti) organizate

sau individuale cu rulota / caravana - Litoral - Delta Dunării - Croaziere pe Dunăre, vacan�e active în Mun�ii Carpa�i. Înspre România mijlocul de transport preferat rămâne autoturismul propriu ( din ce

în ce mai mult folosindu-se caravana/rulota), apoi autocarul, avionul. Călătoriile cu trenul au început să câ�tige teren principal din cauza lipsei legăturilor aeriene dintre diverse ora�e germane cu România.

România este privită ca �i destina�ie de vacan�ă de : 63% din turi�tii germani care au o oarecare idee despre România �i 37% care nu au nici un fel de idee despre România.

Vacan�ele turi�tilor germani în România au fost de ordin : privat cu scopul vizitării rudelor �i prietenilor ( 48%). Pe lângă acestea majoritatea vacan�elor întreprinse au fost de odihnă �i cu destina�ie litoralul mării (24%). Celelalte genuri de călătorii au fost într-un procent nesemnificativ iar cele cu scop de circuit turistic au fost într-un procent nesemnificativ de 10%.


of 24

Sursa: Monitorul German de Călătorii 2007,IPK International

Acele persoane care au o cât de mică idee despre România, o asociază în mod

spontan �i frecvent cu : Marea Neagră / mare, sărăcie / �ară săracă, �ară ieftină pentru vacan�e / pre�uri rezonabile .

Pe lângă interesul arătat pentru vacan�ele pe litoralul mării (70%) s–a observat de asemenea o deschidere �i pentru :

– o combina�ie de vacan�e pe litoral �i circuite turistice (35%) – vacan�ă cu vizitarea unor obiective turistice precise (26%), – circuite turistice (21%) – vizitarea ora�ului Bucure�ti (20%). Un mai mic interes îl prezintă : – excursiile în Carpa�i / zonele montane din Transilvania – vacan�e cu caracter sportiv pe litoralul Mării Negre - vacan�e pe “urmele lui Dracula” – vizitarea ora�ului Sibiu �i un interes �i mai redus a fost arătat pentru : – vacan�e în Delta Dunării – vacan�e de recreere în centre specializate – alte vacan�e cu caracter sportiv ( călărie, tenis, etc.) – sporturi de iarnă / vacan�e la ski – vacan�e la pescuit �i la vânătoare. Într-o oarecare măsura persoanele de sex masculin sunt interesate mai mult decât

cele de sex feminin în petrecerea vacan�elor pe teritoriul României. În ceea ce prive�te media de vârstă a celor interesa�i de vacan�ele în România

se poate observa : interesul din partea persoanelor de orice vârstă dar cu precădere se observă un interes crescut din partea persoanelor tinere �i de vârstă medie (până la 44 ani).

În ceea ce prive�te nivelul de educa�ie a persoanele interesate de România se poate observa un interes poten�ial din partea cetă�enilor cu nivele de educa�ie diferite, pe câtă vreme persoanele cu un nivel de educa�ie superior au o reprezentare mai mare în rândul celor interesa�i.

În ceea ce prive�te nivelul clasei sociale, domină atât clasa medie cât �i cea superioară.

Majoritatea celor interesa�i de vacan�ele în România fac parte din familii de 2-3 sau mai multe persoane iar 33% din ace�tia au copii în între�inere ( sub 15 ani ca vârstă).


of 24

Turi�tii care călătoresc în România se informează fie la Biroul de Turism Berlin (majoritatea solicitărilor făcându-se telefonic), fie la târgurile de turism unde Biroul de turism ia parte. Totodată presa �i celelalte mijloace media constituie o sursă foarte bună de informare. În ciuda tendin�ei de a rezerva o călătorie foarte târziu, majoritatea turi�tilor care călătoresc înspre România î�i plănuiesc ruta cu cel pu�in 6 luni înainte de a pleca în vacan�ă. Totu�i, din ce în ce mai adesea apar pe timpul verii oferte last minute care reu�esc să atragă mai ales tineret spre litoralul românesc.

Imaginea negativă pe care o are România provine în principal din problemele economice �i politice, care nu sunt totdeauna prezentate conform realită�ii. În continuare se difuzează la TV reportaje cu copii străzii �i câinii din Bucure�ti, realizate acum 5-6 ani iar principalele prejudecă�i despre România fiind: corup�ie, copiii străzii, câinii vagabonzi, criminalitate crescută. O altă problemă este cea a infrastructurii �i a lipsei de profesionalism a personalului (de la Poli�ia de Frontieră, până la prestatorii de servicii ), a lipsei prestatorilor de servicii vorbitori de limba germană �i pre�urile sunt nejustificat de mari raportate la calitate �i la pre�urile oferite de destina�iile vecine (Bulgaria, Turcia, Grecia).


of 24

Austria Ca �i �ară emi�ătoare, în perioada 2001 – 2007 circula�ia turistică din Austria a

crescut cu 78,09%. Austria ocupă locul 9 în clasamentul general al �ărilor emi�ătoare de turi�ti pentru

România �i locul 3 între �ările vestice după Germania �i Italia. În legătură cu turismul organizat spre România, avem următoarele date :

Călătorii total Călătorii scurte (1-3 nopți)

Călătorii lungi ( 4 nopți)

50.900 11.400 39.500 Înnoptări T 319.900 28.800 303.100

Durata medie sejur 6,5 2,5 7,7 Turism de afaceri 39.898 34.524 5.373

Înnoptări TA 119.635 80.184 39.451 Durata medie sejur 3,0 2,3 7,3

Peste 60 de tur-operatori �i agen�ii de voiaj �i peste 50 de organiza�ii culturale,

cercuri turistice, universită�i, funda�ii, asocia�ii culturale �i biserice�ti din Austria au inclusă destina�ia România în cataloagele proprii �i respectiv, au organizat în 2007 excursii în România;

Dintre regiunile române�ti cele mai vizitate de austrieci sunt: Bucovina şi Moldova, Maramure�, Transilvania, Dobrogea �i Banat. Interesul este în crestere pentru Oltenia.

Cele mai căutate obiective în 2007 au fost Sibiu, Bucure�ti, Brasov, Timisoara, Iasi, Cluj-Napoca, Constanta �i Sighisoara;

În ultimii ani s-a intensificat cererea pentru Delta Dunării �i Litoral. Drume�iile �i turismul montan au fost în general foarte căutate. Motiva�ia principală pentru călătoriile în România o reprezintă turismul cultural și

caracterul nealterat al satelor românești și natura virgină din multe zone ale �ării. Marea majoritate a austriecilor vin în România cu autoturismul propriu. Prin cre�terea frecven�elor săptămânale de zbor spre Bucure�ti �i Timi�oara �i

existen�a curselor spre Cluj-Napoca cât �i datorită intensificării cooperării economice dintre România �i Austria, interesul pentru �ara noastră va cre�te în viitorul apropiat �i la acest gen de programe.


of 24

Franța

Conform informa�iilor furnizate de tour-operatorii francezi care programează România (3 tour operatori specializaţi �i 15 generali�ti) �i de agen�iile de turism române partenere, durata medie pentru sejur în turism organizat este de aprox. 10 zile, iar cheltuiala medie/sejur în turism organizat/turist francez este de aprox. 400 euro presta�ii turistice în România �i 250 euro transport avion, deci un total de 650 euro/sejur/turist francez.

Pe pia�a turistică franceză, România este în exclusivitate o destina�ie de vară �i este încă cunoscută ca o destina�ie nesigură, cu o situa�ie economică precară, deci cu un poten�ial turistic similar.

Pentru publicul larg, România este în principal caracterizată de bogăţia sa culturală ( 79% dintre francezi consideră că acest lucru este valabil, din care pentru 25% este foarte valabil) şi de valoarea banilor ( 70% din care 19% sunt cu totul de acord) urmate îndeaproape de calitatea primirii făcute de români. (69% din care 16% sunt cu totul de acord).

Din aceste motive obiective, societă�ile române�ti care lucrează sau doresc să

lucreze pe pia�a franceză, întâmpină greută�i, atât datorită tarifelor relativ ridicate în compara�ie cu cele ale concuren�ei, cât �i datorită calită�ii serviciilor oferite.

Mai exact, în mecanismul cererii �i ofertei de pe pia�a turistică din Fran�a, cererea de produse turistice române�ti este la un nivel redus, iar oferta este aleatorie (raport calitate/pre� defectuos).

Profilul turistului francez care ne vizitează �ara este următorul : vârsta se situează între 55 �i 70 de ani, iar ca pozi�ie socială, sunt persoane cu venituri medii apar�inând clasei de mijloc a societă�ii franceze.


of 24

Cea mai mare parte a clientelei din turismul organizat se îndreaptă spre sejururi litoral - 70% sau litoral + circuite turistice - 15%.

Conform informa�iilor furnizate de agen�ia TAROM Paris, structura clientelei pe zborurile de linie Tarom (zboruri regulate fără charter) este următoarea:

60% : clientelă business 30% : turism pur 15% : clientelă etnică (rude).

Pentru francezi, România este percepută negativ şi exprimă o imagine negativă de sărăcie şi mizerie. Din punctul de vedere al Operatorilor de turism, România suferă atât de imaginea negativă generală pe care publicul larg o are despre ea, cât şi de lipsa considerabilă de conştientizare în ceea ce priveşte posibilităţile pe care le oferă ca destinaţie turistică: 39% din francezi ar fi încântaţi să petreacă o vacanţă în România, deşi 59% spun că sunt atraşi de Croaţia şi 60% de Ungaria.

Aceşti operatori de turism regretă că revenirea României ca destinaţie turistică este

atât de necalitativă şi îşi pun întrebări cu privire la posibila lipsă de bunăvoinţă a „autorităţilor române” de a contrabalansa imaginea negativă a ţării şi de a promova astfel turismul.

Puncte slabe ale României ca și destinație turistică Printre francezi, România are o imagine de ansamblu foarte temperată din punctul de

vedere al destinaţiei turistice: 37% din francezi au o imagine pozitivă despre România ca destinaţie turistică iar printre aceştia, doar 4% au o imagine foarte bună despre această ţară. 45% au o imagine proastă, din care 9% chiar una foarte proastă, iar 18 % nu se pronunţă. În funcţie de ideea pe care o au francezii despre ţară, cele două puncte slabe ale României privesc calitatea cazării şi puterea de atracţie a ţării ca loc de distracţie. Doi factori pe care operatorii de turism nu ezită să îi sublinieze în timp ce arată spre infrastructura inadecvată a cazării şi spre puţinele posibilităţi de distracţie, de ieşire în oraş şi de petreceri.

La acestea se poate adăuga şi imaginea negativă pe care operatorii de turism o au despre infrastructura în domeniul transportului, fie că este vorba despre reţeaua de transport aerian sau de cea rutier. Companie aeriană Tarom este de asemenea deschis criticată pentru lipsa de flexibilitate comercială şi pentru slaba orientare a clienţilor.

În sfârşit, lipsa de informaţii despre România este de asemenea un handicap pentru dezvoltarea ţării ca destinaţie turistică: ¾ dintre francezi (76%) se consideră slab informaţi cu privire la ofertele de vacanţe existente în România, iar printre aceştia 32% se consideră foarte slab informaţi.

Nu există decât un remediu la această situaţie, conform Operatorilor de turism: crearea unei campanii publicitare instituţionale care promovează calităţile României ca destinaţie turistică.


of 24

Această lipsă de conştientizare pare să se extindă şi la specialiştii din industria turismului. Operatorii de turism sugerează crearea de Study-toururi sau de Info-toururi pentru a remedia această situaţie şi pentru a aprofunda conştientizarea posibilităţilor oferite de România ca destinaţie turistică.

Valorile României ca destinație turistică

Din ideile exprimate de francezi în legătură cu România, accentul s-a pus pe bogăţia culturală, pe valoarea banilor şi pe primirea de bună calitate. Calităţi care sunt recunoscute şi de specialiştii din industria turismului pe care i-am intervievat.

În plus, operatorii de turism atestă că ţara are resurse naturale considerabile cu un mare potenţial pentru dezvoltarea turismului în ţară. Cele mai bune exemple privesc : tratamentele cu apă sau cele medicale din staţiunile balneare şi turismul din staţiunile de pe litoral. România beneficiază de asemenea de diversitatea peisajelor naturale (un mediu natural puternic contrastant) şi de călduroasa primire făcută de populaţie străinilor şi care este recunoscută de toată lumea.

România este o destinaţie recomandată atât de turiştii care au vizitat-o cât şi de operatorii de turism. De fapt, aceste persoane sunt de acord toate când spun că este o destinaţie care "se îmbunătăţeşte atunci când ajungi să o cunoşti".

România, ca şi destinaţie turistică, este considerată a fi într-un anume grad atractivă pentru vacanţe cu orientare culturală (69%) şi pentru şederi de scurtă durată în oraşele mari (68%). Puţin mai mult de jumătate din respondenţi ar fi încântaţi să viziteze România în vacanţă şi recunosc atracţia unei vacanţe la ţară (54%) sau a unui voiaj la ţară(53%). Din contră, România nu este percepută prea bine când este vorba de vacanţe la mare (45%) şi vacanţe la munte (24%).


of 24

Spania

România este o destinaţie relativ nouă pentru spanioli. Cu toate acestea, în trecut, ea era o destinaţie uşor de remarcat printre ţările din Europa de Est, într-un moment în care acestea începuseră să-şi deschidă pieţele turistice către Spania şi se regăsea adesea în ofertele de călătorii organizate de companiile spaniole. Prin contrast, astăzi este una dintre destinaţiile cel mai puţin promovate şi căutate de către turiştii spanioli. Ţări care aparţin aceleiaşi zone, precum Polonia, Republica Cehă sau Ungaria, au reuşit să se impună cu succes pe piaţa spaniolă, însă România abia a început.

Turi�tii care vin în România preferă programele culturale care cuprind vizite la pricipalele vestigii istorice, mănăstiri, castele medievale, sectorul sejur pe litoral fiind slab reprezentat. Există un oarecare interes pentru programele de tratament, în special antiage, dar datorită deteriorării condi�iilor în principalele clinici din Romania �i dispari�iei clinicii hotelului Flora din Bucure�ti, turoperatorii spanioli manifestă reticen�ă în publicarea programelor de tratament. Sejururile pe litoralul românesc nu se vând pe pia�a spaniolă; turi�tii care doresc plajă �i soare preferă, fie plajele din Spania, fie cele din zona Caraibelor. De asemenea, există pu�ine solicitări pentru practicarea ski-ului �i altor sporturi de zăpadă. Principala motiva�ie este faptul că pârtiile de ski din România nu se ridică la standardele europene, iar pre�urile acestor aranjamente sunt peste nivelul Andorrei, Spaniei.

Există interes din partea publicului spaniol, în special a celui cu venituri peste medie, pentru programe de vânătoare, în special pentru vânatul mare (ur�i, mistre�i). De men�ionat că foarte mul�i vânători spanioli î�i organizează călătoriile �i partidele de vânătoare în România pe cont propriu, de aceea este greu de dimensionat numărul acestora.

România ar trebui să fie considerată o destinaţie apropiată, dar ea deţine, de asemenea, şi unele caracteristici comune cu destinaţiile îndepărtate (nu este o destinaţie potrivită pentru week-end-uri şi este nevoie de un minim de 7 zile pentru un circuit, în mod ideal 10-15 zile).

În ceea ce priveşte nivelul preţurilor, România este încă o destinaţie concurenţială în Spania, cu condiţia ca nivelul calitativ al infrastructurii şi al serviciilor turistice să corespundă nivelului cerut de standardele europene. Eforturile depuse în această direcţie în ultimii ani sunt foarte apreciate de spanioli.

România abia dacă este prezentă pe situ-rile de călătorii din Spania sau în cadrul agenţiilor online. Acest fapt este cu atât mai important, dacă avem în vedere că Spania se numără printre ţările care a înregistrat o creştere a cererilor prin Internet, mai ales în ceea ce priveşte calătoriile, (în special când este vorba de căutarea informaţiilor, deşi rezervările sunt făcute în continuare în modul tradiţional). Folosirea Internet-ului ar trebui extinsă, întrucât el


of 24

este proiectat ca o sursă media importantă pentru promovarea şi informarea pieţei spaniole. În momentul de faţă, foarte puţini operatori de traseu spanioli includ România ca destinaţie turistică. Operatorii de traseu cer mai mult profesionalism din partea românilor şi, mai presus de toate, o varietate a ofertelor. În privinţa agenţiilor de turism, acestea dau dovadă de o acută lipsă de informaţii în legătură cu resursele turistice ale României şi cer mai multe informaţii în spaniolă, precum şi mai multe informaţii concrete despre această ţară.

Promovarea realizată până acum în Spania în privinţa României a fost marcată de un buget redus şi o lipsă de continuitate a acţiunilor, limitări de care s-a profitat în sensul bun, dar insuficient. Publicitatea şi promovarea în Spania este scumpă, iar resursele insuficiente ale Biroului Român de Turism ar trebui să fie bine direcţionate în scopul obţinerii unui avantaj maxim. În Spania nu există suficiente date la zi despre această ţară. Broşurile disponibile sunt rare şi nu sunt destul de recente, în ciuda faptului că majoritatea au fost editate de curând. Există un singur ghid turistic specializat, iar informaţiile găsite pe Internet sunt limitate.

România din punct de vedere al agențiilor de turism

Ca destinaţie turistică, România este o ţară care nu are o imagine bine definită în Spania, ci una mai degrabă înceţoşată de excluderea puternicei proiecţii a legendei Contelui Dracula. Totuşi, i se asociază unele concepte negative prezente (ţigani, mafie, sărăcie) şi altele ce aparţin trecutului ei (libertate redusă, ţară de modă veche…), care îi afectează imaginea turistică şi ar fi de bun augur contracararea acestora prin promovare, comunicare şi publicitate, pentru a-i pune pe tapet valorile şi modernizarea ca destinaţie turistică.

Cei care vizitează această ţară se întorc cu o impresie în general bună şi îşi comunică părerile cu mult entuziasm. Excursiile de familiarizare pentru agenţi sau jurnalişti par să fi fost cea mai bună metodă de publicitate pentru această destinaţie.

Principalele lacune ca destinaţie turistică sunt cele legate de infrastructură: şosele, gastronomie, hoteluri.

Ca destinaţie turistică, spaniolii asociază în mod clar România cu o destinaţie de circuit cultural şi, practic, nu au habar de resursele ei naturale şi de posibilitatea prcaticării turismului pentru natură, sport sau turism rural.

Marketing-ul acestei destinaţii prin intermediul agenţiilor de turism şi al operatorilor turistici este încă vag şi are nevoie în mod clar să fie extins şi îmbunătăţit.

Ca o concluzie a sondajelor efectuate, a materialelor promoţionale şi studiilor

consultate, se poate confirma faptul că imaginea României printre spanioli are unele puncte slabe importante, care ar trebui reparate, dar şi unele aspecte care ar putea fi exploatate cu succes.


of 24

Italia

Clasificarea volumului călătoriilor întreprinse de turi�tii italieni pe parcursul anului 2007 către următoarele destina�ii:

- pe locul I se află Turcia, unde au fost realizate 300 de călătorii din 1000 de călătorii efectuate de către italieni

- pe locul II România, care a fost destina�ie de călătorie pentru 250 de călătorii din 1000 de călătorii efectuate

- pe locul III, Ungaria cu 220 de călătorii din 1000 efectuate.

Sursa : Monitorul Italian de Călătorii 2007, IPK International

Italienii interesa�i de întreprinderea unei călătorii în România locuiesc în următoarele regiuni ale Italiei :


of 24

Majoritatea călătoriilor întreprinse de turi�tii italieni în România au fost combina�ii de vacan�e cu vizite ale rudelor �i prietenilor în procent de 52%. Numărul vacan�elor în adevăratul sens al cuvântului a fost relative scăzut, doar de 19%. 19% din călătoriile întreprinse în România în anul 2007 au fost călătorii de afaceri. Astfel se observă un procent mai ridicat în ceea ce prive�te interesul pentru călătoriile de afaceri către România decât către Turcia �i Ungaria.


România este privită ca �i destina�ie de vacan�ă de : aprox. 40% din turi�tii italieni care au o oarecare idee despre această �ară 60% din turi�tii italieni care nu au nici un fel de idee despre România.

Turi�tii italieni �i-au petrecut concediile de odihnă în următorul mod �i către următoarele destina�ii :


Acele persoane care au o cât de mică idee despre România o asociază în mod

frecvent �i spontan cu : sărăcie / lipsuri. Câteva imagini asociate României se referă la :

vinuri de calitate istorie �i cultură castele / mănăstiri / biserici �ară nu tocmai potrivită pentru petrecerea vacan�elor


of 24

decădere / mizerie �ară tristă / întunecoasă �i costuri scăzute de trai.

Concluzionând se pot observa următoarele aspecte: Majoritatea italienilor (aprox. 60%) nu au nici un fel de imagine despre

România. Pentru persoanele care au o oarecare imagine despre România, aceea

imagine este asociată cu aspectele negative (ex: sărăcie, criminalitate, climă rece, decădere) în defavoarea aspectelor turistice pozitive.

Oricum, aspectele pozitive prezente ale României sunt : Dracula / Castelele lui Dracula Transilvania �i istorie / cultură.

Principalul interes manifestat de turi�tii italieni pentru petrecerea vacan�elor în România s-a îndreptat către : circuit turistic / vizitarea obiectivelor turistice (biserici, mănăstiri, castele, etc.).

În total, aproape 55% dintre turi�ti �i-au arătat interesul poten�ial de a întreprinde circuite de vacan�ă în scopul vizitării obiectivelor turistice importante.

Pe langă interesul arătat fa�ă de circuitele turistice combinate cu vizitarea obiectivelor turistice importante s-a putut observa un anume interes fa�ă de :

vacan�e pe litoralul Mării Negre (39%), vizitarea Bucure�tiului (39%). vizite în Transilvania (30%), combina�ie de circuit turistic �i vacan�ă pe litoral (27%) vacan�ă pe urmele lui “Dracula” (26%).

Într-o anumită măsură, un anume interes există �i pentru “alpinism în Carpa�i / Alpii Transilvăneni (20%). În contrast, doar o mică parte a turi�tilor �i -au manifestat interesul pentru :

barca / canoe / vacan�ă în Delta Dunării vacan�e de recreere în centre specializate vacan�e pe litoralul Mării Negre (cu practicarea surfingului, navigării, etc.) alte vacan�e cu caracter sportiv (călărie, tenis, etc.) sporturi de iarnă / ski vacan�e la pescuit sau la vânătoare.

Într-o oarecare măsură persoanele de sex masculin sunt mai interesate de petrecerea unei vacan�e în România decât cele de sex feminin.

În ceea ce prive�te media de vârstă a persoanelor interesate de a–�i petrece o vacan�ă în România se pot observa următoarele aspecte:

– toate mediile de vârstă sunt interesate – dar se observă totu�i un interes mai ridicat din partea persoanelor tinere sau cu

vîrstă medie (de până la 44 ani). Grupurile de persoane cu vârste mai ridicate (în special de la 65 ani în sus) arată un interes mai scăzut fa�ă de petrecerea unei vacan�e în România.

În ceea ce prive�te nivelul educa�iei, se poate spune că predomină cel mediu �i superior. Referitor la clasa socială, cea medie �i medie superioară au cea mai mare cotă de acoperire. Majoritatea celor interesa�i de petrecerea unei vacan�e în România fac parte din familii cu 3 sau mai mul�i membri iar 31% dintre ace�tia au copii în între�inere (sub vârsta de 15 ani).

În consecin�ă, italienii interesa�i de petrecerea unei vacan�e în România prezintă în linii mari următoarele caracteristici : fac parte din rândul persoanelor tinere sau cu vârste


of 24

medii (aprox. până la 44 ani) iar nivelul de educa�ie �i venitul propriu este mediu �i mediu superior.

Turi�tii italieni care au vizitat România au apreciat astfel calitatea serviciilor în România :

calitatea hotelurilor 1* amabilitatea lucrătorilor 2* mediul înconjurător 1* calitatea informa�iilor turistice 1* siguran�ă 1* shopping 1* calitatea mâncării 3* pre�uri 4* grija autorită�ilor pentru monumentele de artă 1*

Olanda Perioadele în care turi�tii olandezi călătoresc în România:

mai – septembrie : turismul neorganizat, cu autoturismul propriu (cazări : rulota & camping & particulari) precum �i turismul organizat efectuat de agen�iile olandeze care operează destina�ia România (în număr de 26 în prezent) care constă în principal din circuite, cure balneare, drume�ii montane �i ciclism ;

decembrie – februarie : turism pentru sporturi de iarnă & petrecerea sărbătorilor de iarnă la rude �i prieteni ;

tot parcursul anului : turismul de afaceri Se observă sosirea cu preponderen�ă a turi�tilor olandezi în perioada vacan�ei de vară.

Atractii principale in Romania pentru turistul olandez: Transilvania, Bucovina, Maramures Circuite (Transivania, Bucovina, Maramures, Delta, Litoral, Bucure�ti, alte ora�e

re�edin�ă de jude�) Drume�ii montane în Carpa�i Ciclism Delta Dunării Litoral

Temeri ale turi�tilor olandezi care au călătorit în străinătate (alte destina�ii decât România) :

canicula: 15% atacuri teroriste: 22%


of 24

razboiul din Iraq: 10% accidente rutiere: 11% SARS: 8% incendii: 9% poluarea apei: 7%

Temeri ale turi�tilor olandezi care călătoresc în România: accidente rutiere starea drumurilor & infrastructura generală pentru turism corup�ia lipsa de igienă sars: 8% poluarea apei

Mijloacele de transport cele mai iubite de către turistul olandez sunt autoturismul �i avionul, urmate de autocar �i de tren. Pentru călătoriile în România, mijlocul de transport cel mai des folosit este autoturismul (cu caravana sau rulota), urmat de avion, autocar �i tren. Călătoriile cu autocarul �i trenul au început să câ�tige teren, în urma desfiin�ării companiei Tarom din Amsterdam �i a tarifelor mari practicate de KLM �i alte companii aeriene.

Criteriile cele mai importante în planificarea vacan�ei turistului olandez sunt: - pre�ul - atractivitatea destina�iei - calitatea cazării �i a comodită�ilor de petrecere a timpului liber la destina�ie. Medii de informare pentru planificarea călătoriei: pe primul loc se situează re�eaua

Internet, care deja este privită ca un du�man de temut al agen�iilor de turism olandeze. Ea este urmată de informarea la Biroul de promovare al �ării respective în cazul existen�ei acestuia, informa�ii �i impresii culese de la prieteni care au efectuat călătoria respectivă, televizor, ziare, ghiduri de călătorie.

Turi�tii care călătoresc în România se informează în majoritatea lor la Biroul din Amsterdam (prin telefon, mail, fax sau scrisori sosite prin po�tă), prin Internet, la târgurile de turism la care Biroul ia parte, la agen�iile de turism olandeze care operează destina�ia România, la rude �i prieteni care au efectuat vacan�e în România, prin ghiduri de călătorie, ziare �i reviste de specialitate.

Imaginea României pe pia�a turistică olandeză s-a îmbunătă�it semnificativ. Nu au mai fost difuzate recent filme sau alte materiale care arată numai o parte a realită�ii române�ti (filme cu cer�etori etc). Turi�tii olandezi care călătoresc în România sunt în general multumi�i de vacan�ele lor în �ara noastră. Totu�i se înregistrează încă reclama�ii cu privire la :

fenomene de corup�ie lipsa de profesionalism �i serviabilitate a personalului (începând cu poli�ia de

frontieră până la personalul de deservire din unită�ile de cazare �i alimenta�ie publică)

lipsa de igienă în unele unită�i de cazare �i în �ară în general. Principalele activită�i de promovare :

- activită�i de rela�ii cu publicul (târguri, expozi�ii, seminarii, contacte cu mass-media etc.)

- ac�iuni realizate împreună cu parteneri de pe pia�a locală sau din România - ac�iuni de informare (mailing sau marketing direct).


of 24

Anglia

Marea Britanie, cu puternica sa orientare spre turism, oferă oportunităţi excelente pentru industria românească de turism. În jur de 52% din adulţii din Marea Britanie călătoresc în orice perioadă din cele 12 luni ale anului… 24 de milioane.


of 24

În studiul TripVision, 26% din călători au spus că ar vizita România la un anumit

moment şi alţi 28% au spus că există o şansă să o viziteze. 26% reprezintă 6 milioane de persoane. Cu opt zile petrecute într-o excursie în Europa, cei 26% care “ar călători” ajung la 48 de milioane de zile potenţial petrecute în România, răspândite în timp.

Cei care au vizitat în ultimii zece ani, au călătorit în principal iarna pentru a schia. Foarte puţini au călătorit recent în staţiunile de la Marea Neagră şi un număr foarte mic de turişti a călătorit în interes de afaceri.

55% dintre ei au spus că s-ar gândi să călătorească în România în viitor.


of 24

Atunci când sunt în vacanţă, turiştii din Marea Britanie desfăşoară o gamă largă de

activităţi. Majoritatea mănâncă şi beau departe de hoteluri astfel încât să încerce şi bucătăria tradiţională. La fel de mulţi preferă să se bucure de plajă şi să înoate. Cu toate acestea, un tip diferit de turişti britanici preferă să practice turismul pe cont propriu şi excursiile. Aceştia tind să fie mai în vârstă şi nu au copii cu care să călătorească. La celălalt pol, schiatul reprezintă o activitate minoră de vacanţă deşi prin schiat a atras România turiştii din Marea Britanie. Există un scop clar definit de a atrage şi mai mulţi schiori în România, dar premiul mai mare îl constituie acela de a atrage mult mai mulţi turişti care ar dori să experimenteze cultura din România, viaţa, plajele şi viaţa la ţară.

Principalele atracții / Interes în România pentru turiștii britanici: Transilvania /ora�e medievale - este, de departe, cel mai solicitat produs Mănăstirile din Bucovina, tururile culturale; Vacan�e combinate Bucure�ti / munte vara; Turism rural �i sate tradi�ionale – Maramure� �i satele saxone ; Croaziere pe Dunăre �i Delta Dunării; Schi, cu reînceperea zborurilor charter după o întrerupere de 7-8 ani; Călătorii de interes special: bird watching, proiectul “animale carnivore mari”,

drume�ii în mun�i, degustări de vinuri, Dracula, arhitectura etc. Touring;

Evenimente culturale �i de afaceri Ca �i cerin�e ale turi�tilor engleze, în compara�ie cu oferta României, avem :


of 24

Ungaria România ca destinație turistică din prisma agențiilor de turism Potrivit agenţiilor de turism, se poate afirma faptul că marea majoritate (aproximativ

80%) din turiştii maghiari călătoresc în România pe cont propriu, jumătate din aceştia călătoresc pentru a-şi vizita prietenii şi rudele. Restul (aproximativ 300, 400 mii de persoane ) călătoresc prin intermediul agenţiilor de turism sau a tur operatorilor (companii de transport, diverse asociaţii etc.)

Tendinţele arată că vârsta medie a celor care călătoresc în România devine din ce în ce mai mică. Există un grup de turişti relativ tânăr care explorează România ce destinaţie pentru distracţii şi aventură. Apar noi tipuri de turism, cum ar fi turismul activ (schiatul, pescuitul, plimbările de agrement). Cu toate acestea, putem afirma că excursiile dus sau dus-întors în Transilvania sau agroturismul reprezintă tipurile dominante de turism. De ceva timp încoace, turiştii preferă excursiile dus, în locul celor cu bilet de întoarcere, de exemplu ei preferă să petreacă mai multe zile într-o anumită locaţie decât să se cazeze în fiecare noapte. De asemenea, ei preferă pachetele turistice cu vouchere şi programele facultative în locul pachetelor turistice rigide, deşi piaţa ofertelor turistice nu deţin încă astfel de pachete.

Turiştii devin ce în ce mai preocupaţi de confort. Cerinţele de cazare se îndreaptă de la cele agroturistice la cele ale hotelurilor de clasă mijlocie. Chiar şi aşa, agroturismul rămâne cel mai popular tip de turism, datorită preţurilor de cazare reduse şi a ospitalităţii ireproşabile. În cazul agroturismului, pretenţiile turiştilor cresc: aceştia doresc o baie la cel mult două camere, fără camere de trecere sau mai mult decât atât, o casă fără gazdă.

Cele mai multe cereri legate de ofertele turistice organizate provin din Budapesta, restul sunt împărţite în mod egal în toată ţara. Călătorii pe cont propriu nu fac doar turiştii din Budapesta, dar şi cei din partea de est a ţării., de exemplu, populaţia acelor regiuni care se află în imediata vecinătate a graniţei cu România. Distanţa, accesibilitatea şi starea economică generală a populaţiei stabilesc în mare parte regiunea din care provin cei mai mulţi turişti.

Este, în general, valabil faptul că turiştii maghiari sunt oarecum „sensibili” la preţuri. Aceştia au diverse obiceiuri legate de tipul de turism, adică dacă este vorba de unul organizat sau se realizează individual.

Grupurile organizate În general, mărimea acestor grupuri este de 20 – 30 de persoane. Grupurile sunt în

general formate din intelectuali de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, care sunt interesaţi să


of 24

călătorească mai mult din punct de vedere istoric sau naţional sau cu scopul de a cunoaşte mai bine Transilvania (cultura, locuitorii, tradiţiile, mediul). Astfel, aceştia caută excursii organizate, cu o varietate de programe, inclusiv, evenimente culturale, folclorice, atracţii naturale etc. Media vârstei acestor grupuri devine mai mică, dar şi aşa predominanţi sunt turiştii mai în vârstă.

O mică parte a acestor excursii în grup sunt organizate de către companii, ca recompense pentru angajaţi, sau având un scop anume (team building, de exemplu), sau de către instituţii de învăţământ, care aparent sunt mult mai conştiente de preţuri.

Experienţa agenţiilor de turism demonstrează faptul că în jumătate din cazuri, turiştii preferă pensiunile şi hotelurile de clasa a doua, în timp ce cealaltă jumătate preferă agroturismul.

Acest lucru depinde, în mare parte de ofertele agenţiilor de turism, care în cele mai multe cazuri oferă pachete set, fără prea multe ajustări legate de preferinţele turiştilor. Cu toate acestea, grupurile preferă cazarea la hoteluri de trei stele sau mai sus.

Această categorie de turişti călătoresc de obicei cu autocarul. Unele grupuri preferă trenul sau închiriază un autocar local, dar aceste cazuri nu sunt frecvente.

Turiştii maghiari din România cheltuiesc în medie 50-100 de Euro, peste costul iniţial al excursiei (transport, cazare, mâncare, băutură etc.). De obicei, turiştii cumpără lucruri tradiţionale, artizanale, „specialităţile casei” (brânză, alcool etc.) Per total, experienţa agenţiilor de turism ne arată faptul că media privind cheltuielile, inclusiv costurile excursiei, se ridică la aproximativ 200-300 de Euro pentru o călătorie de 5, 6 zile.

Excursiile pe cont propriu Excursiile pe cont propriu sunt efectuate în principal de cei care au legături cu

România sau au mai fost în România prin intermediul agenţiilor de turism. Aceştia revin pe cont propriu, fie pentru a vizita locuri care nu erau incluse în oferta turistică a agenţiilor, fie pentru turismul activ sau de plăcere, fie datorită menţinerii unor relaţii bune cu gazdele lor de la ţară.

Turiştii care efectuează excursii pe cont propriu sunt de obicei familii sau grupuri de prieteni de vârstă mijlocie. Tinerii reprezintă o mică parte din categoria acestor turişti. O altă mică parte din această categorie este reprezentată de cei care călătoresc în interes de afaceri. Pentru aceştia, confortul şi nivelul ridicat de trai reprezintă cei mai importanţi factori. Unii din aceştia îşi fac rezervări prin intermediul agenţiilor de turism, dar majoritatea îşi organizează singuri călătoriile.

Aproximativ 60% din turiştii individuali aleg agroturismul, pentru că este mai ieftin. Cu toate acestea, preţurile celor care practică agroturismul cresc, prin urmare cererile turiştilor legate de cazare se îndreaptă către hoteluri. Diferenţa între cazarea la pensiuni sau la hoteluri ţine pur şi simplu de preferinţele turiştilor.

Aproximativ un sfert din turiştii pe cont propriu sunt turişti cu aşteptări înalte, care preferă cazarea la standarde ridicate (de la 3 stele în sus).

Restul (circa 15%) aleg cazarea în funcţie de buget (hoteluri de clasă mijlocie sau pensiuni).

Cazarea la standarde înalte, în România este în general mult mai scumpă decât în Europa, de aceea acest tip de turism nu îl vom regăsi printre preferinţele turiştilor maghiari. Cei mai mulţi dintre turiştii maghiari caută servicii de calitate la un preţ rezonabil. Astfel, dacă preţurile ar fi mai scăzute la un hotel de 4 stele, cererea ar fi mult mai mare, căci turiştii maghiari încep să prefere servicii de calitate tot mai mare.

În ceea ce priveşte mijlocul de transport, marea majoritate a turiştilor călătoresc cu maşina, doar o mică parte aleg trenul sau autocarul. Transportul public din România nu este dezvoltat corespunzător, astfel ultimele două opţiuni nu sunt prea folosite. De asemenea, trenurile prezintă condiţii de transport precare şi nu au staţii în destinaţiile preferate de turiştii maghiari. Cei care călătoresc totuşi cu trenul sau autocarul, odată ajunşi în ţară preferă să facă autostopul sau să călătorească cu taxiul.


of 24

Se pare că cei care aleg să călătorească pe cont propriu cheltuiesc mai mult decât turiştii din grupurile organizate. Media privind cheltuielilor este de 100-300 de Euro per familie şi 100-150 de Euro per persoană.

România ca destinație turistică din prisma agențiilor de turism „Pentru turiştii maghiari, a călători în România înseamnă a călători în Transilvania” Turi�tii maghiari au enumerat următoarele asocieri legate de perceperea României

ca destina�ie turistică :

Sursa : studiu MAST, întocmit de KPMG, martie 2007 Potrivit spuselor celor intervievaţi, în România predomină excursiile în Transilvania,

fie excursii organizate dus-întors, fie excursii la rude şi prieteni. Celelalte destinaţii din România cu greu acoperă 10% din cereri.

Cea mai preferată destinaţie rămâne Transilvania, în special judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, sau mai precis, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş, Sovata, Remetea, Zetea, Zam, Racu, Lacul Sfânta Ana, Lacul Roşu, Lacul Ursu, Cheile Bicaz, Cheile Secuieşti.

Aproximativ 90% din ofertele turistice au incluse aceste destinaţii. În ceea ce

priveşte Transilvania, regiunile cu cele mai multe oferte turistice sunt secuimea şi nordul Transilvaniei.

Din experienţa agenţiilor de turism, a doua destinaţie preferată de turiştii maghiari este Moldova (7%) datorită mănăstirilor. Turiştii nu intenţionează să facă excursii singuri, în această zonă, pe motiv că nu cunosc împrejurimile şi nici limba. Astfel, ei preferă excursiile


of 24

organizate sau ajutorul unui ghid. Pentru a satisface cerinţele turiştilor maghiari, agenţiile de turism includ în ofertele lor excursii dus-întors şi în Moldova.

Apare tot mai mult dorinţa turiştilor maghiari de a vizita litoralul Mării Negre, în special a celor care au mai fost în România.

Staţiunile montane din jurul Braşovului, recunoscute pentru practicarea sporturilor de iarnă devin din ce în ce mai populare pentru cei care locuiesc aproape de graniţa cu România, dar aceste oportunităţi sunt prea puţin cunoscute de populaţia maghiară. Preţurile sunt relativ ridicate, astfel pârtiile de schi sunt competitive în special pentru cei care au acces la ele mai uşor, decât la cele din Austria, Slovacia sau Slovenia.

Există un interes tot mai mare pentru excursiile de câteva zile organizate în marile oraşe (Cluj Napoca, Târgu Secuiesc, dar agenţiile de turism nu prea dispun de aceste oferte.

Principalele destinaţii în interes de serviciu sunt oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu Mureş.

Motive pentru a călători în România Din experienţa agenţiilor de turism aflăm că principalele motive pentru care turiştii

maghiari călătoresc în România sunt de ordin familial sau istoric, precum şi nostalgia: aproximativ 50% din turişti sunt conduşi de aceste sentimente.

Principalele motive care i-au determinat pe turiştii maghiari să călătorească în România, s-au dovedit a fi foarte variate. Din cercetările noastre, a rezultat că principalul motiv care i-au determinat pe turiştii maghiari să călătorească în România, a fost vizitarea rudelor şi a prietenilor (20%). Următoarele două motive principale au fost vizitarea oraşelor şi petrecerea concediilor, ambele primind un procent egal de 16%.

Aproximativ 30% din turişti sunt persoane care nu au mai fost în România, dar care

au aflat că este o destinaţie atractivă şi care vin în căutarea cunoaşterii, în special pentru a descoperi naturii şi istoria, în timp ce doar o mică parte din turişti vin pentru a se recrea sau la tratament.

„Există turişti care au călătorit peste tot în lume, dar care nu au fost încă în România. Pentru aceştia, o călătorie în România, în special în Transilvania, este un lucru care trebuie făcut, măcar o dată în viaţă”.

Restul, (circa 20%) din turişti sunt tineri sau persoane care călătoresc în România pe cont propriu pentru a se distra sau a avea parte de aventură, pentru pescuit, vânat, plimbări. În contextul acestor ultime motive de călătorie, România devine relativ competitivă pe piaţa din Europa.

Principalii factori decizionali


of 24

Atunci când îşi aleg destinaţia, turiştii maghiari iau în considerare următorii factori înainte de a lua o hotărâre finală:

Preferinţele personale: primul factor îl reprezintă preferinţele personale, adică turiştii îşi definesc scopul călătoriei (vizitarea prietenilor, a rudelor, pentru a –şi petrece timpul liber, în scop recreativ, pentru distracţii sau aventură etc.) apoi, îşi stabilesc destinaţiile pe care doresc să le viziteze, fie din motive personale, fie datorită varietăţii şi calităţii ofertelor turistice. Gastronomia are o importanţă mare în alegerea unei destinaţii turistice, datorită faptului că cetăţenii maghiari sunt conştienţi de bucătăria locală.

Preţurile: după preferinţele personale, cel de-al doilea factor decisiv în alegerea destinaţiilor turiştilor maghiari sunt preţurile. Turiştii maghiari sunt încă destul de sensibili la preşuri, deşi au început să cheltuiască tot mai mult pe servicii de calitate. Agenţiile de turism sunt de părere că, în afara Transilvaniei, România nu este încă competitivă pe piaţă destinaţiilor din Europa Occidentală, cu toate că promovează servicii de aceeaşi calitate la aceleaşi preţuri.

Accesibilitatea: accesibilitatea este un alt factor cheie, confortul este foarte important pentru turiştii maghiari. Cererea se îndreaptă asupra opţiunilor de călătorie care prezintă un confort ridicat, cum ar fi cursele charter. Şi în cazul excursiilor cu autocarul sau trenul, turiştii caută confort. Atunci când turiştii aleg maşina ca mijloc de transport, calitatea şoselelor, accesibilitatea, preţul rovinietelor pentru autostrăzi etc. devin factori importanţi.

Infrastructura: un alt factor decizional important este nivelul infrastructurii dintr-o anumită ţară: calitatea şoselelor, sistemul de transport, administraţia, opţiunile de schimb valutar, calitatea sistemului sanitar etc. Imaginea României este încă negativă în ceea ce priveşte calitatea şoselelor.

Siguranţa: siguranţa reprezintă un alt factor decizional important, fie că este vorba de siguranţa publică, politică sau a sistemului sanitar. Acest aspect poate fi un factor restrictiv în luarea deciziilor.

Limba: în general, turiştii care călătoresc în Transilvania au un avantaj în ceea ce priveşte limba, deoarece mulţi furnizori de servicii vorbesc limba maghiară.

În ceea ce priveşte dorinţa turiştilor maghiari de a vizita România, o treime din aceştia (32%) îşi doresc să facă acest lucru în următorii trei ani: 8% sunt siguri de acest lucru în timp ce 24% din cei chestionaţi au spus ca probabil vor vizita România în următorii trei ani.

Mai mult de o treime din cei chestionaţi (36%) nu vor vizita România în viitorul apropiat,iar 27% din aceştia nu îşi vor planifica nici o călătorie în afara graniţelor. Cei care doresc să întreprindă vizite în România sunt în mare parte tineri, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani (48%). 48% sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 41 şi 50 de ani, iar 46% sunt persoane cu studii superioare şi venituri mari.


of 24

imaginea româniei în țările sursă -...

Documents