Visul nocturn,proces de imaginare a unor scene, ntmplri care se produce n timpul somnului i fr voia subiectului. ntmplrile din vis au loc adesea ntr-o lume ireal, neverosimil, chiar absurd. Comar vis cu scene de groaz. Romanele lui F. Kafka descriu situaii asemntoare celor din vise. Freud consider visul drept calea regal a incontientului. n vis se manifest ntr-o form criptic, cifrat coninuturile incontientului. Pentru a releva mesajul cifrat n vis trebuie s psihanalizm visul ceea ce i fcea Freud (Interpretarea viselor).

Visul diurn,proces imaginativ care are loc atunci cnd, n momente de repaus, de relaxare, lsm gndurile s vagabondeze, prefernd s ne imaginm lucruri plcute. Subalternul viseaz c i pune la punct eful care-l terorizeaz n rusete.Personajul romanul lui Dostoievskiii i consum existena n lumea viselor refuznd lumea real i practic dezertnd din ea.

Halucinaiaeste o imagine extrem de vie i pe care subiectul (bolnav) opercepe ca real. Apar i ca efect al drogurilor, alcoolului. Ivan Karamazov vede diavolul, discut cu el.

Scopuleste imaginea viitorului rezultat. Manole i-a imaginat foarte viumnstirea pe care a purces s-o zideasc. El a vzut mnstirea nainte ca ea s fi aprut (i prin jertfa Anei). Scopul e o lucrare a contiinei care utilizeaz imaginaia pentru a-i ndeplini funcia de proiectarea a viitorului. Leontiev: scopul este imaginea rezultatului final al aciunii.

Planul(sau programul) aciunii. Dac scopul este imaginea viitorului rezultat, atunci planul e imaginea procesului ce realizeaz scopul, ce l transform efectiv n rezultat real. Este filmul acelui proces derulat peecranul contiinei noastre. Exemplu: i imaginezi cum ai sa faci un experiment pentru lucrarea de curs sau cum ai s organizezi o petrecere cu o anumit ocazie