G E N E S E

G E N E S E

CULEGERE DE ILUSTRATII PENTRU PREDICI

EDITIE REVIZUITA SI IMBUNATATITA A VOLUMULUI STROPI DE ROUA

BENONE CORNELIU LUPU

ACIUNE

Era n anul 345 . Hr. Filip II Macedoneanul, amenina Grecia. Atena se afla n centrul ateniei lui. Sub aceast ameninare se convoac adunarea popular. Doi oratori psesc n fa. Primul este Eskines Politicianul. El este adeptul unei politici pasnice, de supunere n faa mpratului Filip. Aceasta va crua naiunea de rzboi. Vorbirea lui a fost frumoas, elocvent, n stilul politicianului versat. Mulimea l-a aclamat spunnd ntr-un glas: Mare orator. A urmat Demostene simplu, grav si la obiect. El gndea c Atena si ntrega Grecie va exista doar ct va fi liber. El era pentru libertate. Poporul asculta cu luare aminte. La urma a zis: Mergem frailor? Tot poporul i-a rspuns: S mergem. Atena s-a ridicat astfel mpotriva lui Filip.

Aplicatie

Decizia nu poate fi luat dect dac este cineva care s pseasc n fa. Mergem? Aceasta este ntrebarea esenial care trebuie s se aud si astzi, chemarea la lupt. Proorocul Isaia spune: Un vuiet se aude pe muni ca vuiet de popor mult...Domnul si cerceteaz oastea care va da lupta- Is. 13: 4.

ADEVRUL

Se spune c, odat, adevrul s-a hotrt s mearg la oras. Era o zi cald de var, asa c dup mai multe ore de mers se opri s se rcoreasc n unda limpede a unui lac. Pentru c avea timp, se dezbrc de haine si se arunc n apa binefctoare. Minciuna, care ntotdeauna vine pe urmele adevrului, porni si ea spre oras. A ajuns la lac si deoarece era foarte cald, s-a hotrt s fac si ea o baie. Pe cnd se dezbrca, a zrit hainele adevrului si deodat i ncoli o idee; se dezbrc iute de hainele ei, mbrc hainele adevrului si porni mai departe. Cnd a ajuns la oras, mult lume s-a bucurat zicnd: Iat, a sosit adevrul.

n timpul acesta, adevrul iesi din ap si cnd si cut hainele, ddu peste zdrenele minciunii. nelegnd nseltoria, si pentru c el era adevrul, a refuzat s le mbrace, prefernd mai degrab s mearg dezbrcat, dect n hainele minciunii. Cnd a ajuns la oras oamenii l-au recunoscut zicnd unii ctre alii: Iat adevrul gol golu.

Aplicatie

Minciuna n hainele adevrului rmne minciun. Orict de mult va ncerca s se deghizeze nu va putea s-si schimbe caracteul murdar. Din nefericire, muli sunt dusi n eroare de nselciune, de aceea, pentru sigurana noastr, este bine s cunoastem adevrul- Ioan 8:32, si s credem n el- 2 Tes.2:12.

ADOPTARE

Adoptarea copiilor este o practic foarte veche. Obiceiurile de adoptare difer de la o epoc la alta sau de la o cultur la alta. Potrivit unei cronici din Evul Mediu, General Cronic, n Spania exista o ceremonie special legat de acest eveniment. n vederea adoptrii, copilul era luat de tatl sau mama adoptiv, sub mantie, inut cu grij cteva momente, ca apoi s fie scos ca nou nscut. Din acest motiv, spune cronica, copiii adoptivi se mai numeau si copii ai hainei

Aplicatie

Apostolul Pavel spune c am fost nfiai ca s cptm rscumprarea- Gal.4:5, ca s fim mbrcai n haine albe-Apoc. 3:5; 4:4. Vezi ca aplicaie si cazul lui Iosua, Zah.3:4-5; cazul lui Rut, Rut 3:9.

AJUTOR

n culegerea de meditaii Smna bun, se povesteste despre o femeie btrn si srac din Scoia, care se ruga Domnului s-i trimit pine. n drum spre sat civa biei au vzut-o rugndu-se si au auzit cererea ei naintea lui Dumnezeu. Ei s-au hotrt s fac o fapt bun, asa c au cumprat pinea si ntorcndu-se au dat drumul pinii pe cosul casei.

Cnd femeiea a auzit pinea cznd, s-a ridica, a luat-o din semineu, a pus-o pe mas si a ngenunchiat din nou s mulumeasc lui Dumnezeu. Bieii de afar au vzut-o si ntruct credeau c lor li se datoreaz cuvintele de mulumire au strigat: Mamaie, nu a fost Dumnezeu, ci noi... Noi am adus pinea ! Ba nu, a rspuns femeia, Domnul a trimis-o, chiar dac a adus-o diavolul !

Aplicatie

Nu v nselai , spune Iacov, orice ni se d bun, orice dar desvrsit este de sus, pogorndu-se de la Tatl luminilor...- Iacov 1: 16-17

AJUTOR

Indigenii din Timorlaut, Arhipelagul Asiatic, ador ca Dumnezeu absolut Soarele. Dup credina lor, ei sunt convinsi c la nceputul fiecrui an, odat cu sosirea sezonului ploios, soarele coboar ca s fertilizeze pmntul. Pentru ndeplinirea acestei misiuni, el se opreste ntr-un smochin sacru, de unde nu mai poate cobor dect cu ajutorul omului. Ca s-i vin n ajutor, indigenii aseaz sub arbore o scar cu sapte trepte.

AJUTOR ZADARNIC

Septimius Sever era protejatul mpratului filosof Marcus Aurelius. n calitate de proconsul al Siciliei si apoi de guvernator al Panoniei Superioare, la moartea mpratului, sprijinit de legiunile militare a ajuns la Roma unde s-a urcat pe tronul imperial. ntreaga via a fost nchinat activitii militare. Dorea s cucereasc tot mai mult. Pe cnd se afla n Bitinia, ntr-o campanie militar, a fost rnit de moarte. Avea 65 de ani. Aflat pe patul de moarte si-a adunat toate gndurile ntr-o trist reflecie: Am avut totul, dar asta nu-mi slujeste la nimic!

Aplicatie

Toate bogiile si faima nu sunt de nici un folos n ceasul morii. Ba nc, spune apostolul Pavel, socotesc toate aceste lucruri ca o pierdere pentru preul nespus de mare al cunoasterii lui HristosFil. 3: 7-8.

AMNARE

Archias, regele Tebei, sttea ntr-o sear cu civa prieteni la mas. Cnd veselia era n toi, s-a prezentat un servitor, care a nmnat regelui o scrisoare, fcnd meniunea c este ceva foarte important si urgent si c trebuie s o citeasc chiar atunci. Plin de vin , regele i-a rspuns: Nu am timp pentru fleacuri acum...Nu vezi c m distrez!? Mine va veni si rndul scrisorii. Spunnd acestea, arunc scrisoarea pe un fotoliu si continu distracia. n noaptea care a urmat regele a czut victima unui complot si a fost ucis. Scrisoarea coninea descrierea ntregului complot urzit mpotriva sa si de care ar fi fost scpat dac ar fi citit scrisoarea la timp. Amnarea a nsemnat pieirea lui.

Aplicatie

Amnarea face parte din arsenalul vrsmasului si are scopul de a mpiedica pregtirea personal pentru venirea lui Hristos. Un exemplu remarcabil este cel al mpratului Felix. Atunci cnd Pavel i-a artat Calea, rspunsul dregtorului a fost: De ast dat du-te; cnd voi mai avea prilej, te voi chema- Fapte 24:25. Altdat! Aceasta nseamn de fapt niciodat.

ANTILUCRARE

De multe ori crestinismul a fost ptat de viaa murdar a acelora care l-au predicat. Dorina de mbogire, spiritul colonialist, ncrestinrile cu sabia, au fcut din acestia mai degrab niste apostoli ai iadului dect ai lui Hristos. Muli bstinasi alegeau moartea, spnzurndu-se sau otrvindu-se mpreun cu copii lor, numai s nu ncap pe minile unor astfel de oameni.

Istoria colonizrii vorbeste despre un sef bstinas, numit Hatuey, care s-a hotrt s reziste. A fugit mpreun cu supusii n munii Cubei. Acolo a artat supusilor lui un cos de aur spunndu-le: Acesta este dumnezeul crestinilor. Din cauza lui au murit cei dragi...

Dup trei luni, Hatuey, a fost prins si legat de un stlp care urma s fie transformat n rug. nainte s se aprind focul i s-a promis mntuirea si gloria vesnic n cer, dac accept s se boteze. Dar Hatuey a ntrebat: n cerul acesta locuiesc si crestini ? Da , bineneles..., fu rspunsul. Atunci aleg iadul, zise Hatuey, si focul ncepu s trozneasc.

Aplicatie

Cu siguran iadul va fi plin de muli crestini, care au fcut din religia lui Hristos un mijoc de atingere a intereselor lor vremelnice. Unii ca acestia au doar o form de evlavie, tgduindu-i puterea- 2 Tim. 3:5.

APARENE

ntr-o pdure mare bufnia a fcut cuib, a depus ou si ntr-o noapte a scos pui. Plin de fericire si ncntat de frumuseea puilor ei a zburat la cuibul celorlalte psri care dormeau n liniste, strigndu-le: Am cei mai frumosi pui. Somnoroase psrile au rspuns: O s vedem asta mine !

Aplicatie

Aparenele sunt att de nseltoare nct prind n capcan chiar si pe cel care le poart. El nsusi devine un nselat. Cazul lui Iuda este un exemplu remarcabil n sensul acesta.

APARENE

Despre clugrul Bernhard se spune c avea o via simpl si umil. i plcea s fac numeroase cltorii n care s ncurajeze pe tovarsii de credin din diferite sihstrii. O dat , vizitnd o mnstire, a fost surprins de rceala cu care a fost primit. nteresat s afle care este motivul, a descoperit c acesta se datora faptului c saua pe care clrise era frumos ornamentat, lucru care nu se potrivea cu gndirea clugrilor, orientat spre simplitate. n mintea lor, clugrul misionar, pierduse lecia umilinei, asa c preferau s fie rezervai. Au fost curnd surprinsi cnd clugrul Bernhard le-a spus c nici nu a observat pe ce sa a clrit. Att calul ct si saua erau mprumutate, asa c nu a avut prea mult timp s se gndeasc la ele.

Aplicatie

Aparenele nepotrivite devin de cele mai multe ori pricini de poticnire pentru semenii nostri. Lucrul acesta este foarte grav. Afirmaia fcut de Mntuitorul, mai bine s fie aruncat n mare dect s fac pe unul din acesti micui s pctuiasc- Luc 17:2, arat ct de riscant este s tolerm astfel de aparene. Pe de alt parte, doar salvarea aparenelor de frica pedepsei nu rezolv cu nimic problema. Drept este s fim cinstii cu noi nsine si cu semenii, avnd o via curat ca s nu se vorbeasc de ru Cuvntul Domnului Tit 2:5

APARTENEN GARDUL PROTECTOR

Puin lume a auzit de Ciupercile de mrgean. Acestea sunt binecunoscutele insule Malvine, numite asa dup forma lor de ciuperc. Vestite pentru conflictele militare care s-au desfsurat n jurul lor, mai pstreaz si faima unei imense plantaii de cocotieri, care acoper ntreaga insul.

Cocotierii sunt mprii ntre locuitorii insulelor, asa nct fiecare si are parcela lui. Fiecare si cunoaste copacii si nimeni nu se atinge de parcela celuilalt. Exist un vechi obicei, care ngduie celui care a vzut o nuc czut pe pmnt s si-o nsuseasc. Dac cel care a vzut-o primul nu o poate ridica imediat, el are dreptul s o ncercuiasc cu beisoare si nimeni nu se atinge de ea.

Aplicatie

Singura sans a omului este ntervenia lui Dumnezeu, care, l nconjoar cu neprihnire si ndurare- Ps. 32. 10. Isaia spune c Dumnezeu nconjoar pe cei care i sdeste cu un gard- Is. 18: 11, pe dinapoi si pe dinainte si, si pune mna pe el -Ps.139:5. Legea lui Dumnezeu este un gard ocrotitor.

APEL DISPERAT ULTIMA SCRISOARE

Dezvoltarea cilor de comunicaii a avut un rol important n istoria omenirii.

Era postei electronice, a telefoniei celulare si a comunicaiilor ultrarapide, nu a nsemnat o abandonare a metodologiei clasice. Un mod foarte pitoresc de a trimite scrisori este cu ajutorul mai puin obisnuit al curenilor marini. De la marele navigator Columb si pn astzi s-au expediat mii de scrisori pe aceast cale. Sticlele si butoiasele erau purtate de curenii mrilor si ai oceanelor spre locuri necunoscute. De cele mai multe ori, acesti factori postali rtceau scrisorile primite, alteori ns le duceau destul de aproape de destinaie.

Una din cele mai valoroase scrisori a fost gsit n 1938, si vorbea despre sfrsitul tragic al Titanicului. Ea a fost recuperat pe coasta Islandei, dup 26 de ani de la data catastrofei. Scrisoarea conine cteva fraze scurte:

...Stau pe punte cu un copil. Ultima barc a plecat. Orchestra cnt un mars. Civa oameni de lng mine se roag. Ne scufundm. Sfrsitul se apropie. V rog transmitei tatlui...

Aplicatie

O lume gata de prbusire si scrie n grab ultima epistol. Este testamentul sau mai degrab epilogul unei cltorii esuate? Nici ea nu stie. Este poate ultima suflare nainte de dispariie. Mcar dac aceast ultim scrisoare ar fi una de cin si pocin... Doamne adu-i aminte de mine...- Lc. 23: 42-43.

ATEPTARE

Este binecunoscut relaia dintre un stpn si cinele su. Dac se ntmpl, din nefericire, ca stpnul s plece sau s dispar, cinele va continua s l astepte ca si cum ar fi gata s soseasc chiar n acel moment.

Un caz interesant s-a petrecut n Japonia, unde un cine obisnuia s-si nsoeasc stpnul n fiecare diminea si sear, pn la gara din localitate. Dimineaa l conducea, iar seara, cnd trenul sosea, venea naintea lui si l astepta. n urma unui accident stpnul a murit. Cinele ns a continuat s-si astepte stpnul. n fiecare sear mergea la gar, astepta aproximativ o or, apoi se ntorcea acas. Lucrul acesta l-a fcut timp de zece ani, pn a mbtrnit de tot si n-a mai putut s se miste. Chiar si atunci, ntorcea capul spre poart s vad dac nu va veni stpnul.

Atitudinea acestui cine a impresionat autoritile japoneze care i-au ridicat o mic statuie si au amplasat-o n cteva scoli.

Aplicatie

Credinciosia acestui animal este un bun exemplu pentru noi. Consecvena noastr este de multe ori ameninat de necazuri si greuti. Suntem prinsi de probleme si uitm c suntem astepttori...Alteori obosim pe cale sau, chiar mai ru, uitm de Stpn. Dac un biet cine a murit privind dup stpn cu att mai mult ar trebui s fim gata n vederea ntlnirii cu marele nostru Stpn.

ATITUDINE SCHIMBTOARE

Pe coastele nordice ale Yucatan-ului, n Cmpia de piatr, unde se afla una din cele mai vechi culturi Maya, a sosit n anul 1549, nsoit de un detasament militar, episcopul Diego de Landa. Clare pe cal, cu crucea n mn, Diego de Landa a ajuns la templele vechi, unde se gsea o bibliotec vast, n care se aflau manuscrisele poporului maya. Cercetnd crile episcopul a spus: Aceste cri nu conin dect superstiii si scorneli diavolesti. Dai-le foc. Zile ntregi au ars manuscrisele.

A trecut timpul si dup douzeci de ani, episcopul Landa, care a trit n mijlocul poporului n tot acest timp, descoperindu-le cultura, viaa si obiceiurile, s-a hotrt s alctuiasc o istorie a poporului maya. Tot ce distrusese alt dat acum a ajuns s elogieze. Scornirile diavolesti, arse cu ani n urm, au devenit n lucrarea lui, capodopere de istorie. Iar cartea a ajuns opera vieii sale.

Aplicatie

Inconsecvena este un daral naturii umane. Cnd vntul bate favorabil ntr-o anumit direcie sunt muli care s mearg ntr-acolo. Dac se schimb directia vntului si cltorii si vor schimba drumul. Dicteaz interesele. Un astfel de om s nu se astepte s primeasc ceva de la Domnul cci este nehotrt si nestatornic...- Iacov 1:8. Psalmistul spune: pune n mine un duh nou si statornic- Ps. 51: 10.

AVORT

Parabola urmatoare nu are suport teologic, dar are o profund aplicaie moral. Ea este cu att mai mult valabil cu ct societatea actual face cu greu fa crizei avorturilor.

Drag mam:

Eu sunt n cer acum si tocmai sunt cu Isus. El m iubeste foarte mult. Vreau s v spun c eu am dorit s fiu fetia ta ns nu stiu ce s-a ntmplat. Am fost att de bucuroas cnd am realizat c exist! Ce-i drept, nu era foarte comod acolo, dar pe msur ce trecea timpul, m dezvoltam din ce n ce mai mult si abia asteptam s ies afar. Petreceam mult timp dormind si gndind. Aceste zile au fost cele mai minunate pentru mine. Era o legtur special ntre mine si tine. Chiar te auzeam cum mi cntai uneori sau mi vorbeai. Eram fericit.

Alteori te auzeam plngnd. Odat stiu c erai tare nefericit si speram s fie bine, ns ai plns toat ziua. Aproape c plngeam si eu desi nu-mi imaginam ce nseamn s fii nefericit. n aceeasi zi s-a petrecut ceva oribil. Nu stiu, ceva ca un monstru a intrat n locul meu confortabil. Eram speriat si am nceput s plng. Vroiam s strig dup ajutor dar nimeni nu m auzea. Probabil c nici tu nu m-ai auzit. Monstrul a venit ncet spre mine si ngrozit am strigat: Mam, mam, ajut-m ...Ajut-m mam!

Nici un rspuns. Monstrul m-a prins si o durere inimaginabil m-a cuprins. Am lesinat de fric. Monstrul mi-a smuls braul...apoi picioarele...! Nu pot s-i explic durerea care am simit-o. Am stiut c n-am s te mai vd niciodat si mi-am adus aminte atunci de zilele cnd mi spuneai c m iubesti, cnd mi cntai sau m strigai. mi fcusem planuri s te fac fericit si doream foarte mult s fiu fetia ta. Acum totul s-a dus! Visul meu s-a spulberat...

Eu nu pot s-i povestesc ce s-a ntmplat dup aceea. Nu stiu dect c eram nvluit n snge si ntr-o mare durere. M-am trezit alturi de un nger. El m-a lut de mn si m-a dus la Isus. Cnd m-a vzut, m-a luat n brae si mi-a spus c m iubeste si c nici un ru nu mi se va ntmpla. L-am ntrebat ce s-a ntmplat cu mine. El mi-a rspuns trist: Avortul! Apoi a continuat: mi pare ru pentru tine cci Eu stiu ce ai simit. Eu nu stiu ce este avortul, dar presupun c este numele monstrului care m-a ucis. i scriu, mam, pentru c te iubesc si vreau s-i spun c mi-am dorit foarte mult s fiu fiica ta. Am vrut s triesc dar monstrul a fost mai puternic dect mine. Mi-a zdrobit minile si picioarele... capul... Mi-a fost imposibil s rmn n via. Desi am fcut totul s rmn cu tine nu s-a putut. Te rog s nu fii suprat. De asemena, te rog s te pzesti de monstul avortului, poate s-i fac ceva ru. Eu te iubesc si nu vreau s simi durerea pe care am simit-o eu. Vreau s rmi n via. Fii te rog cu grij!

Cu dragoste, a ta mic feti.

BRF

Un editor parizian, hotrt s cstige cu orice chip din munca sa, a scris unuia dintre filosofii foarte cunoscui urmtoarele rnduri: Am un numr foarte mare de istorii scandaloase despre dumneavoastr, dar nu le-as tipri dac mi vei trimite prin curierul personal 100 de monezi de aur.

La acestea filosoful a rpuns: V mulumesc din inim domnule pentru amabilitatea dumneavoastr, dar v pot spune c posed si eu o colecie impresionant de povestiri scandaloase despre mine, asa c vi le pot pune cu plcere la dispoziie pentru 50 de piese de aur.

Aplicatie

Exist mult folklor pe seama fiecruia dintre noi. Multe povesti sunt simple inovaii, altele poate au un smbure de adevr. Sfatul neleptului Solomon este: S nu te amesteci cu cel ce nu-si poate ine gura- Pild.20: 19. Iar n cartea Eclesiastului se spune: Nu lua aminte la toate vorbele care se spun, ca s nu auzi.... vorbindu-se de ru- Ecles 7: 21-22.

BIBLIA

La sesiunea Conferinei Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a aptea din 1909, Ellen White a participat pentru ultima oar. Era n vrst si abia a putut rosti o scurt cuvntare. La ncheiere s-a ridicat, avnd Sfnta Scriptur n mn. A ridicat-o si a zis: V recomand aceast carte.

BIBLIA

La 2 iunie 1960, un copil de 8 ani a fost gsit stnd pe o stnc, la circa un kilometru deprtare de lacul Tarton, n Manitoba, Canada. Avionul n care cltorise el si tatl su se prbusise. n urma impactului, avionul a luat foc, iar tatl a murit. Supravieuind ca prin minune, micul Walter a asteptat 15 zile lng grmada de fiare ale aparatului. Era epuizat. Foamea l-a adus n pragul delirului. Cnd a fost descoperit, salvatorii au fost mirai s vad c biatul sttea alturi de cutia de supraveuire a aparatului care coninea 20 de raii zilnice, fr ca el s stie de aceasta.

Aplicatie

Muli sunt pe moarte desi stau lng adevrata pine fr s stie de ea. Isus spune: Eu sunt pinea vieii -Ioan 6: 48, Adevrata pine se coboar din cer si d lumii viaa- Ioan 6: 33-34. Neglijarea ei duce la epuizare spiritual si n cele din urm moartea. Caut acum echipamentul de supraveuire !

BIBLIA

Biblia este o predic nainte chiar de a fi deschis si citit. Este legat n negru, marginile sunt vopsite n rosu, iar nluntru paginile ei sunt albe. Dumnezeu mi arat mntuirea chiar si asa; Neagr era viaa mea nainte de a-l cunoaste pe El. Prin rosu neleg sngele Lui care m cureste si mi d putere s ajung alb, la fel de curat ca paginile ei frumoase.

BIBLIA

Cnd Gutenberg a inventat tiparul si a tiprit celebra sa Bilbie, a deschis o nou er n privina cunoasterii. Ludovic al XI (1461-1483), regele Franei, vznd Biblia lui Gutenberg a exclamat: Ce nenorocire! Lumea o s citeasc Biblia si o s-si piard credina.

Trei secole mai trziu, filosoful francez Joseph le Maistre (1753-1821), afirm c: Evanghelia n afara Bisericii este otrav...

BINE ...!?

Un om avea un papagal. Fiind o fire optimist s-a hotrt s-l nvee s vorbeasc. Dar nu a nvat dect un singur cuvnt: Bine. Ori de cte ori l ntreba stpnul ceva el rspunde mereu: Binee...Binee...

Odat, fiind stpnul plecat de acas, pisica a gsit un bun prilej de vntoare. Fiindc usa coliviei era deschis, s-a aruncat cu mult elan s pun gheara pe papagal. N-a fost usor pentru pisic s se caere, dar n-a fost usor nici pentru papagal s evite ghearele ucigtoare.

Cnd stpnul se ntoarse n sfrsit acas, vzu dintr-o privire tot rzboiul din cas. Papagalul sttea zgriat, cu penele smulse si vlguit, pe colul draperiei, n timp ce pisica se ascundea sub mas. Din obisnuin l-a ntrebat; Ce faci ? Biiinneee...- veni rspunsul.

Aplicatie

Rspunsul papagalului nu avea nimic comun cu optimismul si starea de bine. Dup lupta cu pisica arta destul de ru si probabil c avea nevoie de ngrijirea stpnului. Avea nevoie de ajutor si l-ar fi cerut, ns el cunostea doar o singur limb si un singur cuvnt: bine. Muli oameni si ascund durerea sub masca singurului cuvnt pe care l stiu: bine. Psalmistul spune: Strig ctre Domnul si mi vrs necazul naintea Lui- Ps.142: 1, 2.

BINEFACERE

Herodot povesteste c pe cnd Cambyses, fiul lui Cyrus, lupta mpotriva Egiptului, muli greci l urmaser. Unii din dorina de nego, alii s lupte ca mercenari, iar ultimii din simpla dorin s cunoasc ara aceasta. Printre acestia din urm se numra si Syloson, fiul lui Aiakes, frate cu Polycrates , stpnul surghiunit din Samos.

ntmplarea fcu ca pe cnd se plimba, nfsurat ntr-o frumoas manta de ln purpurie, prin piaa din Memphis, s fie ntlnit de Darius, care fcea pe atunci parte din corpul de paz al lui Cambyses. Vznd mantaua cu care era mbrcat tnrul, i plcu foarte mult, si ntruct pe atunci Darius nu era omul cu vaz de mai trziu, se oferi s i-o cumpere. Syloson a refuzat s i-o vnd, dar vznd ct de mult si-o doreste, mpins parc de un glas luntric, s-a dezbrcat de hain spunnd: Mantaua nu o am de vnzare, dar pentru c i place att de mult i-o druesc. Este a ta. Darius i mulumi si lu haina.

Timpul trecu si Cambyses muri, iar Darius cu tovarsii lui au nfrnt siretenia falsului Bardia si a ajuns mprat. Cu toate acestea nu a uitat binefacerea strinului de alt dat si drept rsplat i-a druit conducerea n Samos.

BOGIE ILUZORIE

ncrcat cu multe bogii, aur si bani, vasul Britannica, urma s duc totul n America. n cltoria sa s-a lovit de stncile de coast ale Braziliei, urmnd s se scufunde. n ncercarea de a salva preioasa ncrctur, marinarii grbii au lovit cutiile care s-au spart si banii s-au rspndit pe punte. Timpul scurt nu le-a permis dect s dea drumul brcilor de salvare si n mare grab s se urce n acestea. Cpitanul, care conform ordinelor navale, trebuia s coboare ultimul, a aruncat o ultim privire pe punte s vad dac nu mai este vreun cltor. Surprins, a vzut un brbat asezat pe una din cutiile de valoare nconjurat de bani. Omule, ce faci aici, i-a strigat cpitanul, urc n barc, nu vezi c vaporul se scufund ? Da, a rspuns omul, vd si eu c se scufund, dar, cpitane, toat viaa am fost srac, acum uite ci bani si ct aur am. Sunt bogat! Am hotrt s mor asa...

Aplicatie

Mirajul aurului este att de puternic nct orbeste pe foarte muli. Marea lor majoritate risc sntatea, liberatea, sau chiar viaa pentru a intra n posesia lui. Odat ns ce l-au stpnit, descoper c au ajuns robi. O robie de moarte. Un bun exemplu este experiena Tnrului bogat- Mat.19:16-26.

BUN CUVIIN

Plutarh povesteste despre un btrn atenian care dorea s vad jocurile Olimpice. ntruct toate locurile erau ocupate s-a strecurat printre rnduri, n sperana c va gsi totusi un loc. Atenienii, suprai c sunt deranjai, se exprimau necuviincios. n cele din urm, btrnul a ajuns n locul rezervat spartanilor spectatori. Aici, ca la comand, toi tinerii si brbaii s-au ridicat n picioare oferindu-i locul.Cu lacrimi n ochi btrnul a spus: O, Doamne, toi grecii cunosc ce este bine, de ce numai lacedaemonienii l practic ?

Aplicatie

Cunoasterea binelui nu ne scuteste de punerea n lui practic. Sfatul apostolului este:

S nu obosim n facerea binelui... Gal 6: 9

CALEA NGUST - POARTA LACRIMILOR

Dac v propunei s facei o cltorie din Marea Rosie n Oceanul Indian, atunci singura posibilitate de a iesi la larg este prin strmtoarea Bab el Mandeb, care nseamn n limba arab Poarta lacrimilor. Cuvntul este legat de situaia cu totul special a acestei strmtori. Desi limea ei este de 17 Km, exist o mulime de insulie si recife care ngusteaz n mod considerabil trecerea, fcnd din ea o veritabil poart ngust. Calea de navigare se reduce la o simpl fsie care serpuieste printre nenumratele primejdii. Iesirea si intrarea navelor se face sub supravegherea unui ghid care cunoaste traseul, altfel curajul poate fi fatal.

Aplicatie

Isus a spus: intrai pe poarta cea strmt Poarta Lacrimilor strmt este poarta, ngust este calea care duce la via si puini sunt cei ce care o afl- Mat 7: 13, 14. n Ioan 14: 6 El spune: Eu sunt calea ... Cine vine dup Mine trebuie s se lepede de sine ... si s m urmeze- Mat. 16: 24.

CNTECUL LACRIMILOR

Cu siguran c cea mai grea ncercare pentru marele compozitor Beethoven a fost pierderea auzului. ntr-o discuie cu Rossini, pe cnd l felicita pentru opera sa Brbierul din Sevilla, Rossini, miscat de altruismul marelui compozitor a spus: Suntei un geniu Maestre... O, nu, Rossini , a rspuns Beethoven, sunt un nefericit, numai un nefericit!

Civa ani mai trziu, surzit complet, compunea opera Fidelio , innd ntre dini un corn austriac, sprijinit la cellalt capt de pian. Era singurul mod pe care l mai avea la ndemn pentru a percepe mcar vibraiile instrumentului. Asa a compus Missa Solemnis si Simfonia a IX a. La premiera ei sttea ghemuit pe un scaun n mijlocul orchestrei. Nu putea distinge nici o not, nu auzea nici un sunet sau vreun glas. Cnd simfonia s-a sfrsit, sala a rsunat ntr-o furtun de aplauze. Beethoven nu le auzea. Unul dintre interprei l-a luat de mn si l-a ntors cu faa spre publicul care aplauda. Cnd a ridicat capul avea ochii scldai n lacrimi.

Aplicatie

Nimic frumos nu poate fi fcut fr durere. Apostolul Pavel spunea Am slujit Domnului cu toat smerenia, cu multe lacrimi n mijlocul ncercrilor...-Fapte 20: 19, de aceea m fac prtas suferinelor Lui... ca s ajung la nvierea din mori- Fil. 3. 10,11.

CAPCANA SICRIUL MICTOR

Nu departe de portul Halifax, la aproape 200 Km de coasta canadian se gseste o insula numit Sable, vestit pentru c n preajma ei si-au gsit moartea sute de corbii.

Cei care au studiat cauzele acestor tragedii au descoperit c insula Sable este cltoare. Ea si schimb mereu forma si poziia, fiind imposibil de asezat ntr-un contur precis. Valurile spal malul apusean, care astfel se afund mereu n ap, n timp ce coasta rsritean, sub aciunea vntului care aduce muni de praf, ia mereu forme noi. n felul acesta insula se misc spre rsrit cu o vitez de cca. 230 m. pe an. Cltoria ei este foarte primejdioas pentru marinari. Din aceast cauz ei au numit-o sicriul cltor, sau dup alte surse cimitirul Atlanticului de Nord. Deoarece nisipurile au culori variabile, uneori ajungnd chiar la culorile apei, este usor de neles cum marinarii, nselai, duceau corbiile de bun voie la pieire sigur.

Din anul 1766 pn n anul 1966, deci n 200 de ani, insula a parcurs cca. 45 Km. Un adevrat record n domeniu.

Cercettorii au descoperit un numr foarte mare de resturi ale epavelor scufundate de-a lungul timpului. Printre altele au fost descoperite resturile unei epave scufundate cu cca. 400 de ani n urm. O statistic a statului canadian a nregistrat doar n sec. XIX- lea si prima jumtate a sec. XX- lea, deci n 150 de ani, naufragiul a 515 nave.

Ceea ce este cel mai periculos la acest insul este rmul, format din nisipuri misctoare, care l face o veritabil capcan, pentru oricine se aventureaz n zona lui.

Aplicatie

Multe lucruri care, aparent, sunt bune (multe ci par a fi bune- Pr. 14: 12), sunt n realitate veritabile capcane, si n cele din urma duc la moarte. Singura ndejde , trainic , durabil si sigur este ndejdea n Hristos (Rom. 5: 1-2). Ndejdea aceasta, spune Scriptura, nu nseal Rom. 5: 5.

CAPCANA LAUL UCIGA

Papuasii din Noua Guinee, malaezienii din Santa Cruz si polinezienii din Insulele Societii au un mod aparte de a pescui rechinii. Pescuitul lor se face cu laul. n timpul refluxului, caut vgunile care sunt mai puin adnci sau chiar sap vguni ct s ncap doar capul si burta rechinilor. Cnd fluxul vine si rechinii se ascund pentru odihn n aceste vguni, ei intr doar cu capul si cu burta, lsnd coada afar. Un scufundtor curajos coboar n ap (uneori ntr-o cusc amenajat pentru a evita eventualele atacuri), cu un la pregtit. El aga laul de coada rechinului, si printr-o smucitur comunic tovarsului c operaia este gata. Acesta trage cu putere, asa nct laul se strnge de coada rechinului. Cu puin efort trag rechinul afar, unde l omoar cu sulie din bambus.

Aplicatie

Vrsmasul sap gropi. Gropi foarte frumoase pentru fiecare. Pregteste laul n asa fel nct, cnd se astept mai puin, omul s fie prins. Profetul Ezechiel zice despre cel pctos: I-a ntins lauri si l-a prins n groapa lui- Ez. 12: 8. Isaia spune despre cei ce nu sfinesc pe Domnul: Se vor poticni, vor cdea si se vor sfrma, vor da n la si vor pieri- Is. 8: 13-15. Remarcabil este sfatul apostolului Pavel: De aceea, s nu dormim ca ceilali, ci s veghem si s fim treji- 1 Tes. 5: 7.

CAPCAN

Valea Paradisului este recunoscut pentru frumuseea ei. Ea este un mic golf pe coasta Mexicului, cu o vegetaie luxuriant si clim plcut. Ce este mai puin cunoscut este faptul c n ciuda numelui care l poart, Valea Paradisului, n realitate este o veritabil capcan pentru vapoarele care acosteaz n golf. La cea mai mic furtun, vapoarele prinse n deschiztura golfului si fr posibilitatea de a iesi n larg, sunt zdrobite de rm. Singura lor sans este ca pn vine furtuna s prseasc golful, altfel Valea Paradisului devine un iad.

Aplicatie

Multe lucruri n aparen par a fi nevinovate si de dorit, n realitate ns ascund veritabile primejdii. Pentru un timp ele sunt nevinovate, dar cnd omul se asteapt mai puin devin ucigtoare. Psalmistul spune: Multe lucruri pot prea bune, dar la urm se vd c duc la moarte - Pr. 14:12.

CAPCAN

n munii Kelos exist o vale cu flori foarte parfumate. Locul este cutat de muli turisti cu toate c nu poate fi privit dect de la distan. Din loc n loc, mprejurul vii, sunt asezate panouri care avertizeaz turistii s nu se apropie prea mult si nici s nu se opreasc s admire florile, parfumul lor fiind atat de puternic, nct provoac o stare puternic de somn. Dac un turist imprudent coboar n vale, este biruit de somn si poate s doarm att de mult, nct s moar prin deshidratare.

Aplicatie

Sunt multe lucruri parfumate care atrag aproape irezistibil. Este suficient s zbovesti ntre ofertele acestei lumi, s le admiri si s le mirosi. Fr bgare de seam va veni somnolena spiritual si n cele din urm, somnul va pecetlui soarta celui care se aventureaz pe un astfel de teritoriu. Psalmistul spune: Ferice de omul care nu se duce, nu se opreste.. nu se aseaz...- Ps.1:1-2.

CLUZ SIGUR

Un grup de tineri care doreau s vad muntele au hotrt s fac o excursie mai neobisnuit. S urce piscul fr nici o orientare. Dup sapte ore de mers au ajuns n vrful muntelui. Spre surprinderea lor au descoperit ca de fapt se aflau pe muchia unei prpastii foarte adnci. Era clar c o apucaser pe un drum gresit. ntruct se apropia seara, singura lor posibilitate era s rmn acolo, lucru de altfel destul de primejdios. Un pstor care tocmai se ntorcea cu turma , aflat pe un alt pisc, a vzut grupul si a neles situaia. Asa c a cobort printre stnci si pe poteci numai de el stiute a urcat pn la tinerii istovii. A ajuns si le-a spus : Am venit s v ajut. Eu cunosc drumul care v poate scoate de aici Ei s-au bucurat, ns unul din tineri l-a ntrebat: Cum putem sti c ne poi scoate cu adevrat de aici si nu riscm s cdem n prpastie? Ce dovad ai c ne poi fi o cluza sigur? Pstorul s-a uitat la el si artndu-i genunchii nsngerati si minile zgriate i-a zis: Iat dovada. Atunci au neles ca tnrul acela fcuse un sacrificiu pentru ca ei s poat ajunge acas.

Aplicatie

Findc att de mult a iubit Dumnezeu lumea nct a dat pe Singurul Su Fiu , pentru ca oricine crede n El s nu piar ci s aib via vesnic - Ioan 3: 16

CARICATUR

Odat, o tnr femeie a avut o discuie cu marele pictor satiric Hogarita, n timp ce acesta lucra. Ea si-a exprimat dorina, de a nva s deseneze caricaturi, la care artistul i-a spus: Nu trebuie niciodat s desenezi caricaturi. Dac o faci i pierzi bucuria frumuseii. Nu mai poi vedea o fa asa cum este ea, ci o fa denaturat, ceea ce este cel mai hidos n om. Nu mai ai satisfacia s vezi chipul lui Dumnezeu n om.

Aplicatie

Puini sunt caricaturistii profesionisti, cei mai muli sunt amatori. Pentru acestia din urm, caricatura este un hobby, asa c, indiferent pe cine au n fa, caut orice detaliu pe care s-l deformeze. Ei nu folosesc neaprat creionul si hrtia, ci le sunt suficiente cuvintele. Rezultatul arat ntotdeauna ce este cel mai hidos n om si din pcate uit de chipul lui Dumnezeu. Despre ei Solomon spune c cei ce fac lucrul acesta sunt ca niste nebuni- Pr. 10:18,19.

CARTEA VIEII

Orice fiin uman, odat sosit n lume, este trecut n registrul de eviden public, dobndind dreptul existenei ca cettean ntr-o anumit societate. Aceast nscrierere obligatorie poate fi o ilustrare a nscrierii n Carea Vieii.

Poporul chinez folosea terminologia aceasta nc din timpuri naintate. Persoanele puteau fi trecute n Cartea Vieii sau n Cartea Morii. Dac o persoan era implicat sau era chiar autorul unei crime si era gsit vinovat, atunci numele ei era trecut n Cartea Morii. Dac persoana era achitat, atunci numele ei era trecut n Cartea Vieii. Aceste dou cri cuprindeau nume celebre, de la conductori pn la generali si ambasadori. Nimeni nu avea dreptul s stearg un nume din aceste cri, cu excepia mpratului.

Aplicatie

Biblia raporteaz c exist n ceruri o carte a vieii Apoc. 13:8 n care sunt trecui toi aceia care si-au splat hainele, si le-au albit n sngele Mielului Apoc. 7:14

CSTORIE

O lege englezeasc, promulgat n sec. XVIII, prevedea nterdicii foarte aspre cu privire la manipularea cstoriei:

Orice femeie, de orice vrst, rang social, profesie, fecioar sau vduv, care va cuta s impun mritisul sau s seduc, folosindu-se n acest scop de parfumuri, farduri, vopsele, cosmetice, dini artificiali, pr fals, tocuri nalte sau alte procedee de acest fel, va fi pedepsit prin lege si orice cstorie contractat n felul acesta va fi socotit nul si neavenit

CSTORIE

n Iowa exist o mic biseric de ar vestit pentru pitorescul slujbelor de cununie. Aici vin n fiecare an sute de perechi s li se oficieze slujba cstorie. Unul din pastorii de aici a adoptat un obicei care a devenit tot att de vestit ca si mica biseric.

Dup ceremonia cstoriei, el conduce pe cei doi la intrarea n biseric si spune: nainte de a pleca, mireasa are onoarea s fac s rsune clopotul bisericii, dup care i d n mn frnghia. Chiar dac trage cu toat puterea, ea nu va putea s miste clopotul greu. Atunci pastorul se ntoarce spre mire si i cere s o ajute. Numai dac vor trage amndoi clopotul va rsuna. Atunci pastorul le spune Plecnd de aici, pe drumul vieii, s nu uitai niciodat c numai cnd tragei mpreun putei s facei s rsune clopotul!

Aplicatie

Exist riscul de a trage de unul singur sau si mai ru de a trage la un jug nepotrivit- 2 Cor.6: 14. Numai cnd cei doi trag mpreun familia poate s fie o binecuvntare.

CEART

Odat, un credincios, recunoscut pentru sobrietatea sa, a fost ntrebat: Cum se face c nu te ceri niciodat cu soia ta ? Nimic mai simplu, a rspuns el cnd suntem ispitii s ne certm eu devin surd, iar soia mea devine mut. Bine , a continuat interlocutorul, dar de ce este necesar ca tu s fii surd si soia mut, nu-i suficient doar unul din voi? Dac doar eu as fi surd, soia ar fi ispitit s spun lucruri pe care nici ea nu ar vrea s le aud, iar dac doar ea ar fi mut, as fi eu ispitit s aud lucruri pe care nici nu le-a spus.

Aplicatie

Avem dou urechi si o singur limb. Desi este numai una, totusi, uneori spune mai mult dect pot auzi cele dou urechi. Ce s-ar ntmpla dac am avea dou limbi si numai o ureche? Dac crede cineva c este credincios si nu-si nfrneaz limba... religia lui este zadarnic-Iacov 1: 26. De aceea este necesar o continu straj naintea buzelor , pzite de Domnul - Ps.141: 3.

CERETORUL

Un cersetor se afla n mijlocul unei piee. La un moment dat, pe poarta cetii intr un alai deosebit. Era caravana regal. Oamenii au nceput s se miste care ncotro. Cersetorul a vzut c urma s se apropie regele si plin de speran si-a zis: Vine regele, voi fi bogat ...

mpratul a venit direct la el, cci venise special pentru el, si zmbind a ntins mna si l-a ntrebat: Ce-mi dai ? Surprins, cersetorul s-a scormonit n traist si a scos un bob de orez, pe care l-a pus n mna regeluii. El l-a luat zmbind si a plecat. Dup ce a ajuns acas, regele si-a trimis slujitorul cu un ban de aur s-l dea cersetorului. ngndurat si trist cersetorul a zis: Doamne, de ce nu am dat tot orezul...?

Aplicatie

Dumnezeu se druieste n msura n care omul este dispus s renune la lucruile pe care le iubeste.

CHIPUL LUI ISUS

Pastorul Richard Wrumbrand a petrecut muli ani n nchisorile comuniste, pentru credina sa n Dumnezeu. n urma anilor de detenie, a scris cartea: Cu Dumnezeu n subteran, n care vorbeste despre experienele sale si ale tovarsilor de temni. ntre acestea, se afl o relatare misctoare despre un pastor credincios, nchis ca si el pentru credina sa n Hristos.

Cnd era n camera 4, camera rezervat celor foarte bolnavi, sortii morii, era acolo un pastor care voia s mpart celorlali tot ce avea, ultima bucic de pine, medicamente, haina de pe el. Druise si pastorul Wrumbrand asemenea lucruri uneori, desi avea nevoie de ele. Dar alteori cnd oamenii erau flmnzi sau n nevoie a rmas nepstor. Cellalt pastor urma cu adevrat pilda lui Christos. Simeai c, numai atingndu-te cu mna te poate vindeca si linisti. ntr-o zi vorbea cu civa deinui si unul i-a pus aceeasi ntrebare care o pusese si la alii: Cum este Isus? Eu nu am ntlnit pe cineva care s fie att de bun, de iubitor si de cinstit cum e omul pe care l descrii... Iar pastorul ntr-un moment de mare curaj i-a replicat cu smerenie si simplitate: Isus este ca mine. Iar omul acela, cruia pastorul i artase de multe ori buntatea lui i-a rspuns: Dac este ca dumneavoastr atunci l iubesc.

Aplicatie

Nu-i mare lucru s crezi n El, s devii ca El, iat adevrata minune a Evangheliei.

CINSTE

n lucrarea sa Istorii, Herodot povesteste despre cartaginezi care, n cltoriile lor n Libya, dincolo de Coloanele lui Heracles, au ntlnit un inut locuit cu oameni deosebii. Ori de cte ori ajung cartaginezii acolo si si descarc marfa, dup ce o nsir pe mal de-a lungul rmului, se urc iarsi pe corbii si fac s ias fum. Bstinasii, vznd fumul, se apropie de rm, pun aur lng mrfuri, apoi se ndeprteaz de acolo. Cartaginezii se dau atunci jos din corbii, l cntresc din ochi, si dac aurul este potrivit cu marfa l iau si se duc, dac nu li se pare ndeajuns, se suie din nou pe corbii si asteapt. Ceilali, apropiindu-se, mai adaug alt aur pe lng cel pe care l puseser, pn cnd i mulumesc pe negustori. Nu se nseal unii pe alii; cartaginezii nu se ating de aur mai nainte s fi egalat preul mrfii si nici bstinasii nu se ating de marf mai nainte ca ei s fi luat aurul.

Aplicatie

Cinstea fa de semen este o datorie moral, clar prezentat n porunci. Apostolul Pavel reia precizarea aceasta artnd c trebuie s lucrm cinstit nu numai naintea Domnului ci si naintea oamenilor 2 Cor. 8:21.

COMOARA

Departe de drumurile comerciale din Pacific se afl insula Cocos. La cca. 500 km de coasta Republicii Costa Rica, ntr-un loc izolat, insula putea servi ca o ascunztoare ideal pentru pirai si comorile lor. S-au scris multe cri despre aceast insul, cea mai reprezentativ fiind cartea lui Stevenson, Insula comorilor. ntr-un anumit fel, toate aceste cri reflectau o parte de adevr. Se spune c aici a fost ngropat comoara regelui aztec Monctezuma, la puin timp dup sosirea spaniolilor n Mexic. De asemenea, se crede c aici se afl comoara celebrului pirat Benito Bonita, care a jefuit n anul 1765 o corabie spaniol ncrcat cu mult aur. Piratul a fost prins si condamnat la moarte. A ncercat s evadeze, promind temnicerului o avere fabuloas. Pentru a confirma cele spuse, i-a artat harta insulei. Cercetnd locul dup hart, s-a dovedit a fi conform descrierii. Nu s-a gsit ns comoara. Piratul a fost executat.

n sec. XIX, odat cu eliberarea Americii, spaniolii au fugit lund cu ei aurul bisericii. ntruct aveau la dispoziie doar o nav englezeasc Mary Deer au ncrcat totul n ea cu dorina de a duce aurul n Europa. ntre comori se afla o foarte valoroas statuie , n mrime natural , a Fecioarei. Cunoscnd valoarea transportului, comandantul si adjuncutul au ucis pe spanioli si au ngropat aceast comoar fabuloas n insula Cocos.

ntors n ar cpitanul a dat harta copiilor si care au plecat s o recupereze. Expediia s-a soldat cu un esec. De atunci insula a devenit inta nenumrailor aventurieri. Din 1850 si pn n 1950, n cca. 100 de ani s-au organizat peste 500 de expediii pentzru a gsi comoara cetii din Lima. Mirajul statuii de aur a Fecioarei Maria a continuat si continu si astzi s momeasc muli aventurieri care pltesc cu viaa lcomia lor. ( vezi cazul ziaristului Jean Portelle, Cloude Charlier, si speologului Robert Verne).

Aplicatie

Ferice de omul care gseste nelepciunea si de omul care capt priceperea... ea este mai de pre dect mrgritarele si toate comorile nu se pot asemna cu ea.- Pild. 3: 13- 15. Cnd urmez nvturile Tale, m bucur de parc as avea toate comorile -Ps. 119: 14. Despre Moise, se spune csocotea ocara lui Hristos mai de pre dect comorile Egiptului- Ev: 24-26. Isus este pentru noi Comoara si Mrgritarul de mare pre -Mat. 13: 44-46.

COMPROMIS

Este stiut c Frederic Barbarosa ( 1152-1190), mpratul Germaniei nu agreea edictul papal Dictatus papae, prin care biserica catolic, si n spe Papa, si lua prerogative divine n faa regilor si a naiunilor. n urma refuzului su de supunere, papa Alexandru al III-lea l-a excomunicat, declarndu-i rzboi. n lupta de la Lugano (1176), Frederic si armata german au fost nfrni. Pentru restabilirea pcii, papa l-a invitat pe mprat n biserica Sfntul Marco din Roma pentru tratative. Constrns de situaie, mpratul a acceptat s fac deplasarea la Roma. Ajuns aici, papa i-a iesit nainte, si conform uzanei i-a ntins mna pe care mpratul trebuia s i-o srute. nainte ns de a-i da srutul, Frederic a zis: Nu ie ci lui Petru! Papa Alexandru a precizat: i mie si lui Petru.

Aplicatie

Petru, ct a fost n via, nu a acceptat s i se srute mna sau piciorul. Este greu de crezut c a acceptat lucrul acesta dup moarte. Mai degrab este pretenia celor care se consider a fi urmasii lui. Acest lucru l datoreaz oarecum, papa, si acelora care au fost dispusi s-i ofere srutul.

CONFUZIE

George V, regele Marii Britanii ( 1910- 1936), a sosit, mpreun cu soia sa , ntr-o vizit oficial n Olanda. Pentru ntmpinarea suveranului, n port, pe chei, se aflau cteva sute de scolari, care trebuiau s-l ntmpine pe oaspete cu imnul britanic. Cnd mpratul a cobort de pe vas, scolarii au nceput s cnte, dar dup cteva momente pe chipurile oficialitilor prezente la moment , s-a asternut stupoarea; n loc de God save the king Dumnezeu s-l apere pe rege, din cauza accentului, copii cntau God shave the king- Dumnezeu s-l rad pe rege.

Micii olandezi cntau ns cu atta nsufleire, nct incidentul a rmas fr urmri.

Aplicatie

Se ntmpl oricui s spun una si s se neleag alta. Romnul spune unde dai si unde crap. Aceste greseli nevinovate pot totusi, uneori, s aib consecine neprevzute. De aceea, sfatul psalmistului este binevenit: Strng Cuvntul Tu n inima mea , ca s nu pctuiesc mpotriva ta- Ps. 119: 11.

CONSTATARE

Unul din cei mai renumii regi ai Palestinei a fost Irod cel Mare, 37 .Hr.- 4 d.Hr.

Biblia pstreaz cteva referine cu privire la domnia lui. ntre altele, este menionat ordinul de nimicire a pruncilor, cu prilejul nasterii lui Isus.

Iosif Flavius, n Istoria luptei mpotriva imperiului roman, spune c a fost un rege crud care a instituit un regim de teroare. Dup ce a ucis mai nti conductorii partidei fariseilor, au urmat cei din partida saducheilor. De asemenea, a ucis pe proprii si fii, Aristobul si Alexandru, n anul 7 .Hr. , nscui de Miriam, si mai trziu si pe Antipater, n anul 4 d.Hr., succesorul la tron. Cruzimea l-a fcut pe mpratul Augustus s rosteasc o fraz rmas celebr: Mai bine s fii porcul lui Irod dect fiul su, aceasta ntruct Irod respecta nvtura iudaic de a nu mnca carne de porc.

Fr comentarii.

CONTRADICIE

Cea mai celebr poezie turc a fost scris de poetul filosof Melvana (1204). Ea este urmtoarea:

Vino, vino

Vino oricine ai fi, vino

De esti ateu, crestin, evreu

i zeilor de te-ai ruga

Iar vino !

Casa noastr-i locul mpcrii,

i chiar de-ai pctuit de o sut de mii de ori,

Iar vino

Cu toate c poetul a fost iubit pn aproape la zeificare, la numai 100 de ani dup moartea lui ntreaga Turcie pornea rzboiul de cucerire a lumii.

COPILUL SALVATOR

Paraguay este ara pdurilor nesfrsite. Psunile destul de rare sunt singurele locuri libere, n rest, doar lacuri ascunse, mlastini si pduri. Bstinasii triburilor locale foloseau puinul pmnt cultivabil si psunile. Cu timpul, sub invazia colonistilor si datorit modernizrii, s-a ajuns la concentrarea acestor resurse n mna ctorva proprietari, triburile fiind obligate, n condiiile acestea, s migreze n pdure. Din lipsa mijloacelor de trai unele triburi erau ameninate cu dispariia. Unul din aceste triburi era Ouaiako.

Pentru salvarea lui s-a ncercat stabilirea unor legturi cu restul lumii. Toate ncercrile s-au sfrsit cu esec total. Cercettorul francez Villard a hotrt s intervin pentru salvarea lor. Aciunea era foarte primejdioas ntruct, datorit ostilitilor, risca s fie omort. n anul 1944 Villard organizeaz prima expediie, care s-a sfrsit ca si celelalte ncercri de pn atunci. A fost ntmpinat cu sgei, apoi bstinasii au fugit n pdure. Totusi , Villard a gsit o feti de civa ani care vorbea bine limba quaiako. A luat fetia cu el si s-a ocupat special de cresterea ei. A nvat-o limba francez si englez. A avut grij s pstreze si vocabularul limbii materne. Dup civa ani s-a ntors cu copila n mlastinile ascunse, pentru a lua din nou legtura cu triburile pe cale de dispariie. De data aceasta, cu ajutorul fetei, a reusit s ia legtura cu ei si s le ofere ajutorul necesar. Copila a devenit calea de salvare pentru neamul ei.

Aplicatie

Biblia vorbeste despre copilul care ni s-a dat- Is. 9: 6 - pentru ca oricine crede n El s nu piar ci s aib vias vesnic - Ioan 3: 16.

CREDINA

Un predicator italian din sec al XV-lea obisnuia s spun: Exist doar dou tipuri de crestini: cei care cred sincer n Dumnezeu si n lucrarea Lui mntuitoare si cei care tot att de sincer, si fac iluzia c ei cred.

CRETERE

Un turist ntreb odat un localnic btrn: Au existat oameni mari care s-au nscut n localitatea dumneavoastr ? Nu domnule, ci numai prunci , a rspuns btrnul.

Aplicatie

Orice lucru se nva. Pentru aceasta este nevoie de timp, de efort si mai ales de perseveren si rbdare. Oamenii mari ajung astfel dup muli ani de crestere.

CRUCIADA EXCOMUNICAT

Dincolo de jaf, foame, snge, boal si moarte, cruciadele au avut si experiene inedite, interesante. Una din acestea aparine lui Frederic II-lea, care, n ciuda interveniilor papei Grigore IX a refuzat s plece n Cruciad. Ulterior, cnd papa a refuzat s-i dea binecuvntarea pentru a pleca, el o face cu toat fala de care se putea bucura el. Astfel atrage mnia, blestemele si chiar excomunicarea papei, att pentru el ct si pentru ntreaga Cruciad. n felul acesta se produce un lucru nemaiauzit: n ara Sfnt , intr n anul 1228, o cruciad excomunicat.

De remarcat c, n ciuda excomunicrii papale, cruciada, spre deosebire de celelalte care au dus la adevrate masacre, aceasta a aplicat strategia diplomatic. n urma negocierii cu sultanul Al-Kamil, mpratul reuseste s dobndeasc Ierusalimul fr nici un strop de snge. A fost singura cruciad care a neles valoarea pcii - si aceasta sub excomunicarea papei

CUNOATERE

O poveste arab spune despre un btrn, care tria din mila poporului c nu avea cas si dormea pe unde apuca. Odat umbla rtcind pe strzile unui oras. Nimeni nu l bga n seam. Un trector i-a spus plin de dispre: Ce faci aici? Vezi bine c nu te cunoaste nimeni...

Nu-mi pas. M cunosc eu nsumi si mi-e de ajuns. Ar fi mai cumplit dac ar fi fost invers.

DAR

Perillus a devenit unul din apropiaii regelui Alexandru cel Mare. Motivul era c acesta avea o fat foarte frumoas pe care mpratul o plcea. n cinstea ei, regele i-a dat lui Perillus 15 talani de aur. Surprins, Perillus a zis: mprate e prea mult, zece talani sunt suficieni. Sunt suficieni, a rspuns Alexandru, pentru tine, care primesti dar nu pentru mine care druiesc...

Aplicatie

Darurile lui Dumnezeu ntrec nchipuirea noastr. Pentru noi pinea, linistea, si libertatea ne sunt suficiente, dar nu si pentru Dumnezeu care drueste. El pregteste mntuirea.

DATORIE

Se povesteste despre Diogene c, odat, a cumprat un butoi, probabil vestitul lui butoi, cu zece drahme. nvoiala fcut cu negustorul a fost s-i plteasc cinci drahme pe loc, iar restul s-i rmn dator. Dup o bun bucat de vreme, ntlnindu-se cu negustorul, acesta i ceru s-i dea si cele cinci drahme rmase din datorie. Mirat filosoful i-a spus: Probabil dumneata nu esti serios, nu a fost nvoiala noastr s-i dau cinci drahme si restul s-i rmn dator? Ba da , rspunse omul. Ei bine dac eu i-as plti cele cinci drahme s-ar nclca nelegerea, cci nu i-as mai datora nimic.

Aplicatie

Exist mai multe feluri de datorii, unele financiare iar altele morale. Datoriile financiare pot fi pltite, cele morale de multe ori rmn nepltite. Ba, mai mult, ele ne nsoesc toat viaa si cresc att de mari c devin imposibil de pltit. Biblia vorbeste despre robul dator Stpnului cu zece mii de galbeni. Era o sum colosal. Cu toate acestea Mntuitorului nu-i place s aib datornici si a iertat datoria fiecruia. Mat 18: 27.

DRNICIE

n cartea Din tezaurul ortodoxei , Pr. Dr. S. Slevoac, relateaz c, odat, un necredincios a ntrebat un copil srac care iesea dintr-o biseric: Ce ai nvat tu astzi ? Biatul a rspuns c a nvat c Dumnezeu este iubire. Dac e adevrat lucrul acesta, de ce n-a trimis Dumnezeu pe cineva care s-i druiasc o hain mai bun ?

Dup o clip de gndire copilul a rspuns: Cred c Dumnezeu a trimis pe cineva dar acela a uitat.

Aplicatie

Cine are mil de srac, spune Biblia, mprumut pe Dumnezeu si El i va rsplti binefacerea- Pild. 19:17

DESTINE

Van Gogh a fost recunoscut ca unul din cei mai mari pictori. Nscut ntr-o famile de pastori reformai, celebrul pictor, a manifestat de timpuriu un interes religios special. La nceput s-a nscris la Seminarul teologic cu intenia s urmeze cariera spiritual a tatlui. Pentru un timp a lucrat ca pastor ntr-o mic comunitate de ar. Ulterior, a abandonat biserica si s-a apucat de pictur. Contactul cu lumea a fcut s-i scad interesul religios. Anturajul, distraciile, au dus ncet la ndeprtarea de biseric si religie. Beiile, nopile nedormite, viaa dezordonat, au mpins ncetul cu ncetul pe pictor ntr- o stare vecin cu nebunia. n cele din urm a rupt relaia cu Dumnezeu. Religia nu mai avea nici un loc n arta si n viaa lui. Ultima pictur a lui Van Gogh Trei drumuri fr sfrsit, este un tablou care nchipuie trei drumuri intr-un lan de gru, care nu duc nicieri. Deasupra zboar un stol de ciori. Erau pictate n timpul crizei de nebunie. Curnd moare ntr-un ospiciu.

Cu totul diferit este viaa lui Rembrandt. Pictorul olandez a avut o via destul de dezordonat la nceput. Biografii spun c avea o soie frumoas. Tablourile lui, nuduri de femei, se vindeau bine, asa c pentru un timp a fost destul de bogat. Iubea petrecerile si lumea bun si nu evita beiile. Cu trecerea timpului, a devenit tot mai lucid si constient de adevratele valori spirituale. Viaa lui a nceput s se schimbe. Arta la fel. Tablourile au devenit mai sobre, mai interiorizate si spirituale. n ultimul timp al vieii a devenit un om cu totul schimbat. Era un crestin autentic. Tablourile l nfisau tot mai des pe Hristos. Ultimul pe care l-a pictat a fost chipul lui Isus Hristos.

Aplicatie

Dou viei si dou destine diferite. Diferena este dat de modul cum l-au neles si i-au rspuns lui Isus Hristos. De asemenea, experiena lor ne arat c importat nu este s-i declari apartenena ci s triesti si s-i nchei viaa ncredinat n mna Lui. Scriptura vorbeste despre cei vor veni de la rsrit si de la apus si vor sta la mas cu Avraam, Isaac si Iacov pentru c l-au acceptat ca Mntuitor, n timp ce fii mpriei vor fi aruncai afar- Mat. 8:11-12.

DEOSEBIRE

Eusebiu si Ieronim ne spun c Panten era unul din cei mai credinciosi oameni ai lumii postapostolice. Clement Alexandrinul , care i-a fost ucenic, l supranumea: albina sicilian pentru c, spune despre el: sorbea cu nesa din florile livezii profetice si apostolice producnd miere n sufletul celor care l ascultau...

Aplicatie

Sunt unii oameni asemenea albinelor, alii asemenea mustelor. Unii si petrec viaa prin flori, alii prin gunoaie.

DILEM

Dilema califului Omar n faa bibliotecii din Alexandria:

Crile ei cuprind si ce este scris n Coran sau ce nu este scris n Coran; n primul caz sunt inutile, n cellalt sunt duntoare, deci oricare din premise ar fi, adevrata concluzie este aceeasi: dai-le foc.

Aplicatie

i focul poate fi o soluie. ntr-o zi va fi ultima.

DICTATUS PAPAE

Preteniile de supremaie ale pontifului de la Roma asupra principilor si a mprailor au fost formulate n scris, pentru prima dat n sec. XI-lea de ctre Grigore al VII-lea (1073-1085), n actul intitulat Dictatus papae. n una din scrisorile pontificale si rezum astfel principiile sale morale si politice:

Lumea este luminat de dou astre: unul mai mare, soarele si altul mai mic, luna. Puterea apostolic (papa), reprezint soarele, iar puterea regal reprezint luna. Asa cum luna primeste putere de la soare, tot astfel mpratul, regii si principii primesc autoritatea de la pap, n timp ce acestuia i revine direct de la Dumnezeu; deci puterea scaunului de la Roma este mai mare dect puterea tronurilor iar regele datoreaz supunere si ascultare papei. Dac apostolii pot s lege si s deslege, cu att mai mult pot s dea ei pe pmnt sau s ia, dup cum este cazul: imperii, regate, principate, comitate, si tot felul de alte bunuri.

DISTINCIE

Fiind decorat de ctre regele Henric IV ( 1589 1610), un nobil se adres acestuia conform obiceiului: Domine, non sum dignus Doamne nu sunt vrednic!

tiu, stiu, a rspuns regele, dar m-a rugat nepotul meu...

Aplicatie

Fr comentarii.

DRAGOSTE

Ava Doroftei spunea odat: Imaginai-v un cerc, avnd n centru pe Hristos ca soare al dreptii; din centru spre margini pornesc raze. Fiecare om se ndreapt spre Dumnezeu pe o raz a lui. Cu ct esti mai aproape de Dumnezeu cu att esti mai aproape de ceilali si cu ct te ndeprtezi de El esti mai departe de semeni.

Aplicatie

Nu putem avea pretenia c suntem aproape de Dumnezeu, fiind totodat departe de semeni. Este un nonsens. Apostolul Pavel spune c dragostea lui Hristos ne strnge- 2 Cor. 5:14.

DRAGOSTE

Un biat iubea o fat. ntr-o zi nu a mai putut suporta si trziu n noapte a ciocnit la usa iubitei. Ea l-a ntrebat: Cine esti?, Eu sunt a rspuns biatul. Atunci fata i-a zis: Camera mea e prea mic, nu-i loc dect pentru o singur persoan. Pleac! El a plecat ntristat. Nu putea nelege refuzul ei nct stia c si ea l iubeste. Dup un timp de frmntare i-a strlucit o idee. S-a ntors din nou la usa fetei si a ciocnit. Cnd ea a ntrebat Cine e ?, el a rspuns: Tu esti !. Atunci usa s-a deschis si iubita l-a mbrisat.

Aplicatie

Ce dimensiuni are familia? Este cu siguran un loc strmt. Este loc numai pentru unul singur. Asa spune si Biblia Cei doi vor fi un singur trup- Gen 2: 24.

DRAGOSTE

n desertul oriental al Yemenului iniiativa n ce priveste relaiile de prietenie si cstorie aparine tinerelor fete. Biatul nu poate face nimic ci doar s astepte. Trebuie s menionm c femeia de aici este, de obicei, o excelent gospodin, dar si o bun lupttoare dac este cazul. Ea stie s foloseasca, tot att de bine ca si un brbat, arcul si pumnalul. Pentru a-si alege viitorul so tnra fat si procur un pumnal mic si ntr-o zi de trg, cnd este mult lume adunat, pe neobservate, se apropie de alesul inimii ei, si n mijlocul mulimii, n vzul tuturor, nfinge iute pumnalul n gamba piciorului. Dac acesta d dovad de curaj si de perfect stpnire de sine, fr s fac scandal, atunci ea l consider demn s-i fie so si l alege de brbat.

Aplicatie

Dragoste exprimat cu pumnalul! Dac din punct de vedere fizic ni se pare anormal, din punct de vedere spiritual, adesea ni se ntmpl asa ceva. Dat fiind dreptul de a fi iubit ne permitem s lovim pe neasteptate, n numele dragostei, pe la spate, cu pretenia ca victima s nu aib nici o reacie.

.

DRAGOSTE

Exist o legend foarte veche, din sec XVIII lea, care vorbeste despre sfntul Frodobert, c a fost umplut de dragostea lui Dumnezeu pentru ntreaga lume. Mama lui era oarb. Fiindc el o iubea asa de mult, spune legenda, odat pe cnd i sruta ochii acestia s-au deschis si ea a vzut bine.

Isus Hristos ne-a srutat ochii.

DRAGOSTE

Dac vei face o cltorie de la Galai la Trgu Bujor, vei ntlni o serie de localiti ale cror nume sunt legate de o veche legend a locului.

Legenda spune c Petru Rares, aflat odat cu tovarsii lui la vntoare, a urmrit un bour pn n inima pdurilor. Obosit, bourul a czut si a fost ucis de vntori. Nu departe de locul acesta, pe malul unui lac, au dat peste o sihstrie pzit de cteva strji. nuntru se gsea o fat frumoas, cu mama ei care era din os domnesc si care fuseser nchise acolo. Eliberndu-le, tnrul prin, hotr s ia de soie pe frumoasa domni.

Mai trziu, dup ce s-a urcat pe tron, a vizitat locurile unde fusese nchis fata. n seara cnd a ajuns pe marginea lacului, spune legeda, domnitorul i-a spus: O, ttarc cu suvi frumusi, tu lucesti si scnteesti ca o zn din povesti.

De atunci satele din jurul Bratesului poart numele de la aceast frumoas poveste de dragoste: Ttarca, Frumusia, ivia, Tulucesti, Scnteiesti..

Aplicatie

Purtm si noi numele unei povesti de dragoste: Fiindc att de mult a iubit Dumnezeu lumea ...-Ioan 3: 16, nct ne-a dat Numele Su mai presus de orice nume-Filip.2:9-10.

DURITATE

Scara duritilor este format dintr-o serie de materiale a cror duritate corespunde valorilor de la 1-10. Acestea sunt:

Talc val. 1

Ortoz val. 6

Gips val. 2

Cuar val. 7

Calcit val. 3

Topaz val. 8

Florin val. 4

Corindon val. 9

Apatit val. 5

Diamant val. 10

Aplicatie

Aplicaia spiritual este simpl. Ca s ai valoarea 10, trebuie neaprat s fii diamant. Orict de mult s-ar strdui talcul, sau gipsul s aib o astfel de valoare nu vor putea niciodat. Numai dac se va produce shimbarea structurii moleculare este posibil o astfel de minune. Psalmistul spune: Zideste n mine o inim curat si pune un Duh nou si statornic.- Ps.51: 10 .

DUMNEZEUL CEL VIU

Pe un perete vruit din Londra un batjocoritor a scris cu litere mari:

Dumenzeu este mort. Semnat: Nietzsche.

Dup ctva timp a aprut o alt inscripie:

Nietzsche este mort. Semnat: Dumnezeu.

Aplicatie

Cine are dreptate? Nietzsche sau Dumnezeu?

EGOISM

Ludovic al XIV lea ( 1648 1715 ), supranumit si Regele Soare, n ciuda faptului c avea o statur mic si nu excela n frumusee, ori de cte ori trebuia s dea socoteal n faa statului spunea: Statul sunt eu!

Aplicatie

Eul unora este att de mare c au nevoie de o mare mprie ca s-i ncap; al altora este mai mic si se mulumesc si cu o mic domnie, fie n cas, biseric sau altundeva. Sfatul Bibliei este ca eul s nu fie mare sau mic ci s nu fie deloc. Adic s fie rstignit- Gal. 2: 20.

EROARE

Peter Abelard era un om credincios si cinstit. Ca si crturar el iubea adevrul si n virtutea lui s-a hotrt s demaste erorile tradiiei. n vederea acestui scop, a scos din tradiia bisericeasc 151 de erori doctrinare, pe care nu s-a sfiit s le publice. Apariia lucrrii a strnit o vie disput n snul Bisericii Catolice. Pentru a curma disputa a intervenit Inchiziia, care l-a forat, sub presiunea rugului, s-si retracteze lucrarea. Desi si-a retras lucrarea, Abelard a avut curajul s spun: Tradiia fr adevr nu este altceva dect vechimea erorii

EROISM

Vreme de zece luni n 1571- o mn de lupttori veneieni, condusi de Marc Antonio Bragadin, au inut piept ntregii armate otomane care invada Italia. Mrturia istoric a acestui eveniment, are sensul unei adevrate drame, ncrcat de eroismul aprtorilor din Framagusta.

Dup sapte luni de asediu, armatele turcesti, conduse de Mustafa, hotrr s nceap ofensiva. n zorii zilei de 19 mai, 1500 de tunuri turcesti au deschis focul, dezlnuind un bomardament de o for nemaintlnit. Cronicarii spun c s-a folosit atta explozibil nct ar fi depsit cantitatea folosit n cele dou rzboaie mondiale. Desi lucrul acesta este greu de crezut, totusi, dac inem cont de faptul c bombardamentul a durat 72 de zile fr ntrerupere si c au fost trase 170 000 de salve, atunci ne putem face o imagine despre amploarea atacului. n ciuda acestei canonade, mica cetate rezista. Atacurile turcesti erau respinse unul cte unul. n situaia aceasta, Mustafa, a trecut la folosirea minelor. A spat galerii pe sub sanurile de aprare si a minat zidul nconjurtor cu o cantitate foarte mare de explozibil. nelegnd pericolul, cei din cetate, la rndul lor au minat fortul, ca msur extrem.

Atacul decisiv porni cu explozia minelor si surparea unor mari pri din zid; concomitent au deschis focul 5 000 de lovituri de tun, care deschideau drumul armatelor - era 8 iulie. Aprtorii au apelat la soluia limit, aruncarea n aer a propriului fort, chiar n timpul atacului. Explozia fu cutremurtoare si omor n msur egal invadatori si aprtori. Reusir s resping nc o dat atacul. Mcelul fusese ngrozitor. La 14 iulie are loc un nou atac turcesc si mai ndrjit. Este respins si acesta. Epuizarea si lipsurile erau ngrozitoare. Erau la captul puterilor. La 29 iulie ntreaga armat turceasc declanseaz un atac general care a durat 48 de ore fr oprire. Dar, lucru de necrezut; asediaii, nfometai, zdrenuii, rmasi fr muniie au stvilit si de data aceasta valul invadator... Rmseser numai o mn de oameni.

Uimit de rezistena lor si ngrijorat de pierderile grele, Mustafa, care nu-si putea nchipui condiiile asediailor, a hotrt s opreasc ostilitiile, oferind libertatea si cruarea averilor si onorurile militare celor din cetate, cu condiia s predea cetatea. Era de fapt o capcan. Ajunsi la limita puterii si ncreztori n cuvntul generalului turc, lupttorii au predat cetatea. Represaliile au fost crncene, astfel c ceea ce nu a putut face fora a fcut viclenia. Rezistena lor a rmas proverbial, asa c numai la dou luni dup aceasta, ntreaga Veneie s-a ridicat la lupt mpotriva turcilor strignd: Amintii-v de Framagusta !

Aplicatie

Capitolul 11 din cartea Evreilor aminteste de eroismul naintasilor nostii. Amintii-v de toi acestia, am putea spune, amintii-v de cei ce au suferit batjocuri, bti , lanuri si nchisoare, vers 36-38. De aceea s ne mpotrivim pn la snge n lupta mpotriva pcatului.- Ev.12:4

EEC FINANCIAR JOIA NEAGR DE LA NEW YORK

Anul 1929 rmne n istoria economiei mondiale ca anul cel negru. Numrul urias de someri (cca. 17 milioane numai n SUA), scderea puterii financiare, si mai ales scderea cotaiilor la burs, au dus la cel mai mare crash economic; prbusirea Wall Street ului. Criza a fost att de puternic , nct a afectat ntreaga lume. n esen ea s-a rezumat la o crestere urias a titlurilor oferite spre vnzare. Pe 24 octombrie, joi, numit si Joia neagr n cteva ore au fost aruncate 12 894 650 de titluri spre vnzare , pentru care nu se gsea nici un cumprtor. Imediat , mpinsi n mirajul unui posibil esec, marea majoritate a ntreprinztorilor, au aruncat pe pia titlurile spre vnzare. Practic ntreaga Americ era de vnzare. Ciudat, nimeni nu cumpra. Rezultatul a fost o scdere neasteptat si brusc a aciunilor, care a paralizat lumea de groaz. n cteva ceasuri au pierdut totul. Iat un exemplu remarcabil. Aciunile lui Sewing Machine Company erau cotate la 48 de dolari. n timpul crizei au sczut la 11 dolari. n panica creat, de frica esecului, au scos toate aciunile pe pia. Nimeni ns nu oferea nimic pentru ele. Un cumprtor viclean, care stia potenialul companiei, s-a oferit s plteasc suma de 1 dolar. Cum nimeni nu s-a gsit s ofere mai mult, ntreaga afacere a fost preluat la acest pre.

Aplicatie

Remarcabile sunt cuvintele Mntuitorului: Nu v strngei comori pe pmnt unde le mnnc moliile si le sap hoii... ci strngei-v comori n cer. Mat. 6:19-20. Privind la ziua judecii- ziua cea neagr, profetul Ezechiel spune: si vor arunca argintul pe ulie si aurul va fi o scrb. Argintul si aurul nu poate s-i scape n ziua Domnului... Ez.7: 19.

EVIDENIERE

Celebrele vedete de astzi nu se bucur nici pe departe de faima si atenia de care se bucurau regii Evului Mediu. Evenimentele cele mai mrunte cptau proporii uriase cnd era vorba despre familia princiar. n curtea de la Versailles s-au petrecut multe evenimente interesante; unul ns a fost iesit din comun. Este vorba de asa numitul caz al furunculului lui Ludovic al XI-lea.

Cronicile menioneaz c mpratul a avut parte de necazul unui furuncul suprtor. n ciuda ncercrilor de vindecare a fost nevoit s apeleze la mna iscusit a unor chirurgi. Evenimentul echivala n importan cu o mare descoperire stiinific. Astfel pe 18 nov. 1686, n prezena sefului de cabinet, a ministrilor si a mai multor doctori regele fu operat. Operaia reusi, drept pentru care, regele, foarte mulumit oferi sume colosale medicilor. n treact fie spus, numai primului medic i-a fost dat suma de 300 000 de franci si un titlu nobiliar.

Zile de-a rndul la Versailles nu s-a vorbit dect despre intervenia regelui. Cele mai mici detalii erau povestite si repovestite, fcnd s vibreze ntreaga curte de emoia evenimentului. Dac se ntmpla ca cineva s sufere de o boal asemntoare era un om fericit. I se fcea si lui operaia regelui, si se raporta suveranului c nc cineva a suferit aceeasi boal. Aceasta era o evideniere deosebit. Cel care avea sansa aceasta putea s fie promovat, primind un loc de frunte n ierarhia statului. S-a ajuns pn acolo, dup rapoartele medicilor, nct chiar si persoane care nu aveau un furuncul asemntor sau chiar care nu aveau deloc, s mearg n ascuns la medici si oferindu-le sume uriase de bani, s cear s li se fac si lor operaia regelui. Dup raportul doctorului Dionisie se spune c au fost cca. 30 de persoane care au intervenit cu bani grei s li se opereze furunculul inexistent.

Aplicatie

ntre voi s nu fie asa.... spune Isus -Mat 20:226, ci cel mai mare dintre voi s fie cel mai mic; si cel ce crmuieste ca cel ce slujeste-Lc. 22: 26.

EVOLUIONISM

Academia Francez era recunoscut printre scolile de prestigiu din Europa. Fontanelle era prim secretarul Academiei, avnd o contribuie remarcabil n desfsurarea activitii educative. Odat si-a invitat o parte din colegi la o recepie dat n casa lui. Dup mas a iesit n grdin , unde le-a artat ilustrilor savani un fenomen interesant. Erau cteva bile de sticl puse n btaia soarelui. Privii domnilor aceste bile, a zis Fontanelle, desi soarele cade direct pe ele, sus sunt reci, iar jos sunt calde, care credei c este cauza? Savanii le-au studiat, le-au nvrtit si au nceput s-si dea fiecare cu prerea. Toate prerile erau logice si bine argumentate. n cele din urm, Fontanelle, plictisit de attea ipoteze a spus: Domnii mei , cred c v pot comunica cauza real a acestui fenomen. Cu cinci minute n urm, am fost n grdin, atunci bilele erau calde sus si reci jos, le-am nvrtit si acum cnd dumneavoastr le-ai cercetat, iat c sunt reci sus si calde jos.

Aplicatie

n realitate lucrurile sunt mult mai simple. Teoriile seculare nu pot oferi o explicaie coerent si valabil cu privire la lumea lui Dumnezeu. Adevrul este simplu:

La nceput Dumnezeu a fcut...- Gen 1: 1.

FALS

Organizaiile secrete naziste nu s-au mulumit s regizeze si apoi s susin n practic invaziile unor ri pasnice, ca Ceoslovacia, Polonia sau Frana. Odat ocupate, aceste ri, erau transformate n capete de pod, n vederea unei invazii mondiale, asa cum s-a si ntmplat de fapt.

Existau si alte state care nu puteau fi atinse de masina de rzboi german. Una din aceste ri era Anglia. ntruct avea o economie bine dezvoltat ea putea fi o piedic serioas n calea scopului pe care si-l propusese. Pentru a-i paraliza economia prosper, nazistii au pus n scen o vast aciune secret, care viza contrafacerea Lirei sterline si aruncarea ei pe pia. Pentru aciune a fost numit comandantul Noiukos. Acesta a recutat diferii falsificatori si n secret le-a dat nsrcinarea s contrafac Lira sterlin. Unul dintre acestia, Wilhelm Hottl, a reusit n primvara anului 1942, un fals foarte bine realizat.

Cu aceste rezultate au fcut o serie ntreag a Lirei, pe care au trimis-o printr-un delegat german, n Elveia , la una din bncile celebre, pentru verificare. Uimii c ei posed o ntreag serie, experii au declarat: V felicitm c avei o asa colecie si v garantm c este n ntregime autentic.

Aplicatie

Falsificarea merge pn aproape la identificarea cu adevrul Dar nu este adevr. Aceast lucrare va fi fcut n mod desvrsit n timpul sfrsitului, pentru ca s amgeasc dac este cu putin chiar pe cei alesi.

FAPTE - PORUNCI

ntr-o insul pustie animalele au evoluat asa de mult nct ntr-o zi au zis: Hai s ne asemnm oamenilor si s ne facem zece porunci... n felul acesta s-au apucat si au scris cele zece porunci ale lor:

S nu dormi sub mas,

S nu zgrii coaja copacilor,

S nu mri la vecin,

S ii limba n gur... si altele.

ntr-o zi a venit pe insul un om. S-au adunat animalele si l-au ntrebat : tii poruncile ? Care porunci? Pi, s nu dormi ... s nu zgri... s nu scoi limba... ! N-am auzit niciodat de astfel de porunci ! Atunci animalele, au rspuns: Dac nu stii poruncile pleac de la noi... Pleac Nelegiuitule ! i l-au alungat.

Aplicatie

n lipsa Legii fiecare si face propria lege. Tirania acesteia din urm poate fi greu de imaginat. n numele ei se poate merge, si istoria a demonstrat-o, pn la nimicirea celor care nu o accept. Nimicirea lui Isus Hristos este argumentul cel mai puternic. Sfatul apostolului Pavel este: Nu cei ce aud Legea sunt neprihnii naintea lui Dumnezeu, ci cei ce o mplinesc...- Rom.2: 12-15

FNTNA REGELUI

ntr-o zi, un mare rege a cerut unui slujitor s scoat apa din fntna care se afla n grdina sa. Ai la dispozitie o singur gleat, cu care vei scoate apa si un cos n care o vei turna. Pentru munca aceasta ai la dispoziie o singur zi.

Slujitorul s-a apucat de lucru fr nici o tragere de inim. Fntna era adnc, cu mult ap, munca era obositoare si pe deasupra turnarea apei n cos era fr nici o logic. Dac n-ar fi fost porunca regelui, ar fi prsit bucuros munca aceasta fr sens. S-a gndit ns: dac regele a poruncit eu trebuie s ascult. n cele din urm dup aproape o zi de munc istovitoare, a dat de fundul fntnii. Ultimile glei de ap le scotea pline de noroi adunat de pe fundul fntnii. Cnd s-a apropiat seara a venit si mpratul. Slujitorul era obosit si dezamgit de iraionalitatea muncii lui. Spre surprinderea lui ns, l-a vzut pe domnitor ndreptndu-se spre cosul plin de nmol, si dup puin cercetare scond din acesta un inel de aur cu o piatr de diamant foarte preioas. Cu o zi nainte, pe cnd privea n fntna lui minunat, regele pierduse bijuteria, asa c acum se bucura c o regsise. Se ntoarse ctre slug spunndu-i: Ai fost credincios n slujba pe care ti-am dat-o, de azi nainte vei fi supravegetorul casei mele.

Aplicatie

Biblia spune : tot ce gseste mna ta s fac, f cu toat puterea... - Ecl. 9: 10 ;

Dimineaa samn smna, si pn seara nu lsa mna s se odihneasc, fiindc nu stii ce va izbuti... -Ecl.11:6 . Uneori suntem tentai s raionalizm si s abandonm lucrarea lui Dumnezeu, dac nu corespunde ideologiei noastre. Exist tentaia s schimbm slujba cu una mai raional, mai eficient si mai folositoare. Cu toate acestea noi trebuie s lucrm. Abia la sfrsit vom nelege adevrata raiune a lucrului. Dac vom avea puterea s rmnem credinciosi, Dumnezeu ne va zice n cele din urm: Bine rob bun si credincios...- Lc. 19: 17

FRNICIE

Era anul 1094. La papa Urban al II lea se prezent, un om mbrcat n haine de pelerin. nalt, uscat si slbit pn la epuizare, cu privirea trist si faa osoas, trda o suferin ascuns. Se recomand, Petru din Amiens, supranuit si Pusnicul. Spunea c vine direct din Palestina si c are un mesaj special pentru pap din partea patriarhului de Ierusalim. A fost o ntlnire misterioas care a durat mai mult timp. Rezultatul acestei ntlniri a fost nasterea ideii de cruciad.

Cinci ani mai trziu, n 1099, sub conducerea lui Petru din Amiens, porneste prima cruciad pentru eliberarea Ierusalimului. Asediul reuseste si totul este trecut prin ascuisul sbiei. Turci, evrei si chiar crestini, toi erau ucisi. Dac ai fi fost acolo, spune Florentina Cazan n cartea Cruciadele, picioarele vi s-ar fi nrosit pn la solduri de sngele celor ucisi... Ce s spunem, nici unul nu a fost cruat, toi au fost ucisi, brbai, femei si copii ntr-un spectacol care te umplea de groaz si dezgust.

Dou zile orasul a fost plin de flcri, fum , cenus, snge si urlete de groaz. n sfrsit, a treia zi, trezii parc dintr-un cosmar si-au adus aminte de scopul pentru care veniser; s se nchine la mormntul lui Isus. S-au splat de snge, au lsat sabia si armura si cu picioarele si capetele goale asemenea celor mai pasnici peniteni, vrsnd lacrimi de cin au fcut procesiunea. Tancred de Sicilia, cel care cu o zi nainte jefuise aurul din aceeasi mnstire acum se ntorcea cu faa umilit implornd mil si iertare.

Aplicatie

Frnicia nu are limite. Dup cum n vremea Domnului Isus conductorii religiosi ai vremii si mascau propria ticlosie sub haina neprihnirii, la fel si astzi, fariseii moderni vor face acelasi lucru. Nu degeaba Mntuitorul i numeste morminte vruite... pline de orice necurie - Mat.23:27,28.

FERICIRE SECRETUL LUI MARINO

Nu este nimeni care s nu doreasc fericirea. n dorina de a o gsi cu orice pre, oamenii au asociat-o diferitelor locuri, tradiii sau obiceiuri. n insula Hokkaido din Japonia se gseste lacul Akon, situat ntr-un crater vulcanic ntre munii Oakan si Makan. Lacul se afl intr-o zon foarte frumoas de aceea este vizitat de muli turisti. Ce este special totusi la acest lac este faptul c el este socotit ca un loc al fericirii. Aceasta datorit unei plante numit Marino, care se spune c aduce fericire celui care are norocul s o priveasc.

Marino creste numai n acest lac. Datorit acestui fapt este una din cele mai rare plante de pe faa pmntului. n plus ea trieste n adnc si nu iese la suprafa dect cnd apa este perfect linistit si razele soarelui nclzesc apele. Cnd bate vntul, Marino st ascuns n adncuri. ncercrile de aclimatizare au fost fr succes. Ea trieste numai n apele lacului Akan si nu poate fi vzut dect cnd este vreme bun. Din aceast cauz, Marino este una din cele mai preuite flori din lume, fiind socotit surs a fericirii.

Aplicatie

ntr-o lume nefericit, cei cu inima fr prihan sunt fericii- Ps. 64: 10 ; Mat. 5. Fericirea, zice David, vine de la Domnul Tu esti Domnul meu , tu esti singura mea fericire!- Ps. 16: 2. Dumnezeu este fericit (1 Tim. 1: 11) si doreste s fac fericii pe fii Si. Dragostea - Marino floarea fericirii, apare doar acolo unde condiiile sunt prielnice. Ea nu poate fi aclimatizat si asta o face cu att mai rar n zilele de astzi. Dac ai sansa s o vezi poi fi fericit.

FERICIRE

O veche poveste oriental spune c un prin care dorea binele poporului su a chemat odat doi nelepi si i-a ntrebat ce s fac pentru ca s aduc fericirea n poporul su. Pentru a gsi rspunsurile cele mai potrivite le-a dat rgaz de cteva luni. La vremea stabilit, cei doi nelepi s-au ntors avnd rspunsul pregtit. Unul a adus cu el un sul cu o sut de legi care aveau s aduc fericirea poporului. Citindu-le, prinul, a rmas uimit de atta nelepciune. Erau acolo legi a cror aplicare putea aduce fericirea. La sfrsit si-a adus aminte si de cellalt nelept asa c l-a ntrebat si pe el. Acesta i-a rspuns: Stpne ca s-i faci fericit poporul nu ai nevoie de legi ci de dragoste.

Aplicatie

Este adevrat c legea n sine este o dovad a dragostei ns prea adesea legile uit s mai pomeneasc si de dragoste. Legea fr dragoste este absurd iar dragostea fr lege este imoral. Dragostea de Dumnezeu st n pzirea poruncilor Lui - 1Ioan 5:3.

FERICIRE

Exist o ilustraie foarte veche despre un om bogat, care era din nefericire si foarte bolnav. I s-a spus c se va vindeca numai dac va purta cmasa unui om fericit. El a chemat pe oamenii lui si i-a trimis s cumpere cmasa orict l-ar costa. Servitorii nu au gsit pe nimeni. Toi erau suprai, invidiosi, lovii de necazuri, lipsii de fericire. n timp ce se ntorceau dezamgii au ntlnit un tietor de lemne, gol pn la mijloc, care cnta n timp ce fcea munca lui grea. Cnd l-au vzut l-au ntrebat: Esti fericit? Da, le-a rspuns el, sunt fericit. Atunci s-au oferit s cumpere cmasa pe o mare sum de bani, la care el le-a rspuns: Nu am cmas.

Aplicatie

Fericirea nu depinde de ce are un om ci de ce este el. De cele mai multe ori fericirea este legat de lucrurile pe care le posed cineva, si nu de adevratele valori spirituale. n felul acesta se pregteste calea pentru nefericire. Ct priveste fericirea, Hristos a spus: Ferice de cine ascult Cuvntul lui Dumnezeu- Luc. 11:28.

FIX

Cato ( Marcus Porcius Cato 231-189 .Hr.), zis si cel Btrn, a fost cunoscut ca unul din cei mai nversunai adversari ai cartaginezilor. ntruct muli ani i-a petrecut pe cmpul de lupt, fiind martorul dezastrului de la Cannae, 216 .Hr., cnd Hanibal a spulberat armata romanilor de 85 000 de oameni, a adunat n suflet o ur nempcat mpotriva lor.

Pe lng acestea, concurena economic si comercial practicat de cartaginezi, i-a ntrit convingerea c trebuie nimicit Cartagina.

Ajuns membru n Senat, la btrnee a rostit urmtoarea fraz: Ceterum censeo Carthaginem esse delendam Dealminteri cred c trebuie nimicit Cartagina

Repetarea obsesiv a acestui deziderat n fiecare discurs al su n senat, pe indiferent ce tem, ca si formul de ncheiere, avea s o fac celebr.

FOC

Ai auzit de Focul Sfntului Anton ? Acesta n-a fost altceva dect o boal ciudat care a fcut ravagii n timpul Evului Mediu. Cronicarul Flodohrn ( 894 966) n Anale, relateaz c boala cuprindea minile si picioarele, care se negreau ca si cum ar fi fost arse de foc. n acest timp, bolnavul, simea o arsurt puternic si nu de puine ori striga:

Ard, ajutor ... Din acest motiv boala a fost numit si Boala Celor care Ard.

Bolnavii erau tratai n ospicii special amenajate, pe a cror frontispicii scria: Nemo in vanum peccatin Antonium Nimeni nu pctuieste fr s fie pedepsit de Anton. De aici s-a stabilit si denumirea: Focului Sfntului Anton.

Aplicatie

Biblia prezint focul n dou ipostaze: botezul cu foc- Lc. 3:16, (botezul cu Duhul Sfnt), Fapte 2:1-5 sau pentru cine nu-l primese, judecata prin foc 2 Pt.3:10-12; Mic.1: 4,7. Anton nu are nici un rol n economia mntuirii sau a judecii. Singurul care o face este Dumnezeu.

FOC

Dac ntr-o noapte de var vei aprinde o lumnare si vei deschide fereastra, n curnd vor aprea civa fluturi mici sau poate chiar mai mari. Atrasi de mirajul luminii care plpie se rotesc din ce n ce mai aproape, pn ce, parc hipnotizai se arunc direct n flacr. Dac reusesc s treac de partea cealalt se aleg doar cu aripile arse, dac se opresc ard complet sau se prbusesc n ceara topit. Dac au scpat la prima ncercare, parc nebunii se ntorc si se arunc din nou n foc pn pier.

Specialistii au cutat diferite rspunsuri pentru a afla motivul acestei atracii care pur si simplu anuleaz instinctul de supravieuire. Explicaiile au fost mai multe, una ns este vrednic de reinut. Ea aparine cercettorilor francezi care au afirmat c fluturii mor mbtai de lumin. Explicaia porneste de la faptul c ochiul insectelor este alctuit dintr-un numr foarte mare de pri hexagonale, fiecare acionnd individual. Pentru exemplificare s-a artat c libelula are 20 000 de faete. n felul acesta imaginea flcrii, n contrast cu noaptea, apare separat pe fiecare faet a ochiului. Ceea ce pentru noi este o flacr simpl, pentru fluture este o imens mare de stele misctoare, care pur si simplu l fascineaz, atrgndu-l la pieire.

Aplicatie

Avalansa de ispite, ameeste sufletul.

FORMALISM

Puin lume a auzit despre insecta Clugri - Mantis religiosa. Ea trieste n Sudul Europei si poate fi ntlnit, mai rar, chiar si n Romnia. Comportamentul ei este vrednic de menionat pentru c este ncrcat de semnificaii.

Atunci cnd st la pnd, are ambele membre din fa ncrucisate, capul sus si spatele puin aplecat, acoperit cu dou aripi, asezate una peste alta, dnd nfisarea unei mantii de clugr. Nemiscat, cu braele ncrucisate, ca pentru rug, st si asteapt cu stoicism s soseasc prada. Dac aceasta soseste, braul care pn atunci era mpreunat pentru rug, se desface ca un arc, ca un metru pliant, lovind mortal biata insect. O apuc imediat si o mnnc. O mnncasemenea unei adevrate fiar. Sfsie, rupe, nimic nu scap. Taie ca o masin de tocat carne.

Odat masa terminat, se aseaz n poziia de mai nainte. si mpreuneaz din nou minile, si apleac spatele si ridic capul ca pentru implorare.

Indusi n eroare de aceste aparene, grecii o considerau ca fiind o fiin divin. Era numit si Profeta. Romanii purtau la piept si n cas efigia ei de bronz, convinsi c vor avea noroc. Unele popoare din Europa culegeau cuiburile ei si le pstrau cu sfinenie. Naturalistul Thomas Moufet, n sec XVI-lea, spunea c dac cineva se rtceste n pdure s se adreseze acestei insecte si gseste drumul spre cas.

Odat cunoscut n adevrata ei nfisare, a nceput s fie repudiat. A fost botezat bestia care se roag lui Dumnezeu, iar oficial i s-a spus Mantis religiosa.

Aplicatie

n lista neagr din 2 Tim.3:1-5, sunt prezentate o serie de pcate ale oamenilor zilelor din urm. Concluzia, la aceast trist prezentare, se gseste n vers.5, unde se afirm c oamenii vor avea doar o form de evlavie. Pericolul unui adventus- mantis religiosa, este real si din pcate actual.

GRADE

Doctoratul, dup aprecierea istoricilor a fost introdus abia n sec. XII lea. Irnerius, un jurist roman, este considerat ca fiind cel care a introdus gradul n universiti. Prima decorare cu acest titlu, s-a fcut la Bologna n 1130, cnd un anume Bulgarus a fost numit doctor. Au existat si ciudenii legate de acest grad. Luther relateaz c Carolastad a fost numit Doctor n teologie, opt ani nainte ca s fi citit Biblia.

Aplicatie

Nimic nu este mare dac nu este sfnt si ca s poat fi sfnt trebuie s ntlneasc Cuvntul care sfineste- Ioan 14:14; Apoc.3:8

GREEAL

Un negustor evreu, numit Simon, nu avea alt gnd dect s fac avere. Strngea ban cu ban, ndurnd lipsa si foamea cu gndul la ziua cnd va fi om bogat. Au trecut mai muli ani si Simon a ajuns bogat. Viaa lui s-a schimbat. i-a schimbat casa, hainele, modul de a vorbi si chiar modul de a se comporta. Era att de strlucitor c nu mai semna deloc cu negustorul de altdat.

A ajuns la culme. Se considera fericit. Hotr s mearg undeva si s aniverseze clipa aceasta. si mbrc hainele cele mai scumpe, si lu plria si iesi n strad. Era plin de lume. Fcu civa pasi si deodat o trsur scpat de sub control l lovi de moarte, zdrobindu-l. Lacrimile ncepur s-i curg si si aduse aminte de Dumnezeu strignd : De ce Doamne? De ce m-ai lovit chiar astzi? Spre marea sa uimire Dumnezeu i-a rspuns: S-i spun drept Simon, nu te-am recunoscut...!

Aplicaia se nelege de la sine.

GRIJI

Policrat, tiranul din Sama, i drui lui Anacreon patru talani de aur drept rsplat pentru poeziile lui valoroase. Emoionat poetul primi banii mulumindu-i din tot sufletul. Ajuns acas privi aurul, avea atia bani cum nici nu visase vreodat. Era bogat. Un gnd ncepu s l frmnte: Ce s fac cu banii? Tot gndindu-se poetul ncepu s-si piard linistea. Nu putea s doarm , s mnnce, si cel mai ru s scrie. Dup ctva timp s-a ntors la domnitor cu talanii druii spunndu-i: Darul dumitale este deosebit de valoros, dar linistea sufletului meu nu are pre !

Aplicatie

Mulimea banilor distruge linistea, iar fr liniste viaa nu are rost. O inim linistit, este viaa trupului spune Solomon Pr. 14:30 si cel ce ascult Cuvntul Domnului va tri linistit fr s se team de vre-un ru- Pr.1:33

IDEAL

Plimbndu-se prin pdure un ursule a vzut o stnc. Nu era un munte, era totusi o stnc nalt. A hotrt s fac orice efort si s ajung n vrf. A nceput s urce, iar urcusul se fcea din ce n ce mai greu, ns perspectiva de a ajunge n vrf era suficient ca s-i dea noi puteri. Dup multe eforturi, n cele din urm, a ajuns n vrf unde era o pajiste minunat. Plin de bucurie a nceput s se rostogoleasc strignd Am ajuns... am ajuns... Deodat observ un vultur care sttea blazat si trist pe un col de piatr. Ursul i-a zis: Tu de ce nu te bucuri ? Nu vezi c am ajuns pe vrful stncii...? La care vulturul i-a rspuns: Da, numai c n timp ce tu ai urcat eu am cobort !

Aplicatie

Aceeasi int pentru oameni diferii poate s nsemne urcare sau abandonare. Nu toi oamenii au acelasi ideal. Fiecare si are propriul ideal n funcie de modul cum ntelege si se raporteaz la via. Exist totusi o int spre care trebuie s ne ndreptm cu toii: Efes. 4: 13-15 s crestem n toate privinele ca s ajungem la Cel ce este Capul, Hristos.

IDENTITATE

Unul din marii filosofi germani, mergea pe strad ngndurat, si cum la un moment dat era cu totul absorbit de propria meditaie, rupt de realitatea nconjurtoare, a lovit cu toat puterea unul din trectori. ocul a fost att de puternic nct omul suprat i-a cerut socoteal: Cine esti dumneata domnule? Cum i permii asa lips de atenie cnd mergi pe strad? Filosoful nu-si pierdu cumptul si ca si cum nu s-ar fi ntmplat nimic i-a rspuns omului: Drag Domnule ce n-as da s stiu si eu cine sunt; tocmai m gndeam la lucrul acesta si uite n ce npast am intrat.

Aplicatie

Identitatea noastr nu poate fi stabilit dect n raport cu identitatea lui Hristos. Fr adoptarea Lui avem toate sansele s intrm n ncurcturi serioas: Pe Isus l cunosc pe Pavel l stiu dar voi cine suntei ?- Fapte 19: 13-16. Istoria celor apte fii ai lui Sceva este remarcabil n sensul acesta. nfierea lui Isus ne d identitate (Gal 3:26) si, ne face, dac este cazul, cunoscui si de demoni.

IDENTITATE

n Odiseea lui Homer sunt povestite faptele de vitejie ale lui Ulise si ale tovarsilor lui. ntorcndu-se de la rzboiul Troiei, n cltoria spre cas, a avut parte de multe experiene dificile. n timpul navigrii pe mare, o furtun foarte puternic a mpins corbiile pe mal unde au fost nevoii s se refugieze. Locuitorii acestei insule erau ciclopii, uriasii cu un singur ochi, mnctori de oameni. Unul din ciclopi, numit Polifem ( tradus Mult faim), i-a prins pe cltori si i-a nchis ntr-o pester la usa creia a pus un bolovan foarte mare. n fiecare diminea mnca cte doi din ei. n situaia aceasta dificil, Ulise a adunat pe toi tovarsii s alctuiasc un plan n vederea eliberrii lor. Au adunat toat rezerva de butur si cnd seara a venit planul era gata.

Cu butura n mn, Ulise, s-a dus la gura pesterii unde sttea de obicei ciclopul.

i -a dat s bea din licoarea ameitoare. I-a plcut mult si l-a ntrebat care i este numele:

Numele meu este Udeis, adic Nimeni a rspuns Ulise. n timp ce fiara ameise de aburii alcolului tovarasii lui Ulise au pregatit un lemn ascutit pe care l-au nfipt cu toat puterea n ochiul adormit. La ipetele de durere ale ciclopului au venit tovarsii lui din alte pesteri si l-au ntrebat: Cine i-a fcut-o? Udeis - Nimeni, Nimeni... Ciclopii au dat din cap mirai si au plecat convinsi c tovarsul lor a nebunit. n timpul acesta Ulise si tovarsii lui au fugit, scpnd astfel de moarte.

Aplicatie

Adesea existena noastra este determinat de capacitatea de a renuna. Dac acceptm c suntem Nimeni- c suntem fr valoare, fr putere si fr speran , numai atunci putem fi salvai.

nsusi Isus Hristos, pentru a salva omenirea s-a dezbrcat fcndu-se un Nimeni, n asemanarea crnii pcatului - Rom. 8:3; devenind un rob asculttor pn la moarte... si nc moarte de cruce- Filp.2: 6-9.

IDOL

Legendele spun c Zamolxis ar fi trit cndva si c, nzestrat cu daruri divine, avea puterea s profeeasc, devenind astfel preot si legiuitor. El nva credina n nemurirea sufletului si o via dincolo de mormnt. Unele izvoare din vechime par a confirma realitatea istoric a acestui personaj, identificndu-l cu un legislator care si-a desfsurat activitatea n se