iliecleopadesprecredintaortodoxa text

8/3/2019 IlieCleopaDespreCredintaOrtodoxa Text

1/152

Arhimandrit CLEOPA ILIE

DESPRE CREDINTAORTODOXATIPARITA CU BINECUVlNTAREAPREA FERICITULUI PARINTE

IUSTINPATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

EDITIA A DOUA REVAZUTA $1 ADAUGITA

EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC SI DE MIS1UNEAL BISERICII ORTODOXE ROMANEBUCURESTI - 1985


2/152

I

i I

\ *

r

' *

PREFATA(la edit ia a I I-a)

4

?

;: .* ; _ t

I'. .1

Intiia edipe a carpi Despre credinfa ortodoxa* a Prea CuviosieiSale Pdrintele Arhimandrit Cleopa Hie a avut o atit de mare cautare,Incit, curind dupd aparipa ei, in 1981, s-a ivit txebuinfa unei a \doiuiedipi, pentru a rdspuride multelor cereri ale credinciosilor. Aceastd adona edipe apare imbogapta cu unele noj. teme ale credinfei noastre

*

infatuate si intemeiate de Prea Cuviosia Sa cu aceeasi pricepere iputere convingdtoare ca si cele infapsate in prima edipe \si reluatd inI'ditia de fata.* * ' . i J , *Asa cum am spus $i in cuvintele inscrise pe coperta primei edipi,Prea Cuviosul autor lumineaza, aonvinge si cucereste pe cititori in la-murirea punctelor dreptei noastre credinfe, atit prin Imtemeierea loriimuniintita pe textele Sfintei Scripturi, ale cdror adevdrate infelesuri/c pune in lumind, cit si prin graiul infeles de top, in care le explicd.

Prea Cuviosia Sa se dovedeste si in scris, ca $i in grairea vie cdtrecrcdinclQ$li care au iericirea sa-1 audd, acelasi cunosedtor temeinic olStintei Scripturi si fermeedtor maestru al cuvintului ramas credinciosUidelungatei tradipi a graiului bisericesc al poporului nostru, cu totaldeosebit, al grdirii cdtre credinciosi cu care este inzestrat Prea CuviosiaSa, si care, insopt de o memorie a textelor Scripturii si ale sfin-(llor pdrinp, cum nu se mai poate intllni la altcineva in rdstimpul uncisau mai multor generapi, dau Prea Cuviosiei Sale putinfa sa vorbeascdceasuri indclungate in modul eel mai \nchegat, dar, in acelasi timp, himod v.imbilot si neobositor atit pentru Prea Cuviosia Sa, cit si pentrunif/.f/or/. Abundenfa de dove/.i din Scripturd si din slinl'ii pdrinp se re-vursii en o ploaie paste ascultdtori, incit nimeni nu mai poate gdsi niclmi tvmei pentru vreo parere opusa invdldturil de totdeauna a lUserlctl.

/)


3/152

K DESPRE CREDINTA ORTODOXAtine?, dindu-se spafiul principal textelor din Scriptura, se simt in ea,totUfi, cuno$tinfele rar intilnite ale dreptei noastre credinte $i modulu$or $i fermecator de a se exprima, care e propria Prea Cuvio$iei Sale$i care lncinta. pe cei ce-1 asculta cind le vorbe$te cu viu grai.

Nu $tiu daca s-a luat de cineva vreo mdsurd ca sd se pdstrezevreuna din vorbirile prietene$ti ale Prea Cuvio$iei Sale, extinse pe orenilregi, ca un monument de grai romanesc incintdtor redind continutulbogat al credinfei noastre stramo$e$ti, ca pe un rod plin de seva grd-(liniloT moldovene$ti.

Dar, fie ca se va pdstra, fie nu in stare graitoare imaginea acestuiAva unic al spiritualitdtii romdne$ti, cartea P. C. Sale Despre credintaOrtodoxS va pdstra, daca nu chipul In stare graitoare al personalitapisale cu totul remarcabile, macar o frlnturd din farmecul graiului sdu $iun rezumat al uimitoarei sale cuno^tinfe a dreptei noastre credinte, in-trineiata pe o rard $i deosebit de subtire infelegere a textelor Scripturii>/ ale sfinfilor parinfi ai Bisericii.

Prea Cuvio$ia Sa ramine prin aceastd carte un minunat martor viu9l cunoscator al Tradipei creatine romdne$ti din zilele noastre.

Pt Prof. Dr. D. STANILOAE. -

'

. '

'

:,.., '

1

*

.

iPREDOSLOVIEParintele Cleopa este unul dintie loaite pufinii cdlugdri cu o expe-

ricntci duhovniceascd totald. . -Cind 1-am cunoscut ea, acum vreo treizeci de am, mtr-un pemu pecnre-1 lacusem la Sihdstiia, blajinul avvd m-a petrecut o buna bucatdI VremTpedrumul de pdmint de pe Valea Secului, de-a iungui apenovestindu-mi o seamd de intlmpldri din viafa sa si a ob&i.Jl ascut


4/152

R DESPRE CREDINJA ORTODOXA?i-a iacut ucenici buni si i-a rinduit, dupa vrednicie si trebuinte sd ducd>depaite trebile obstii, pind in ziua de azi, cind IhiZvia cunoaêoinllonre gospodareascd la mdsura duhovniciilor de pisec faPntuel? clePa are vocatia marilor insingurdri si, poate, cu Sfintia.nntt lChH e mItisefclara traditie a frstrdciilot moldovene. Poad n5%fitfwfS,W?* spirituald si cunoaste pe via ce inseamndsa traiesh in pestera, sa te hrdnesti cu burefi si poame uscate sd te cd-S5S?iSSfflLfc?S?i wareior ?i sd b'mi aspiimeaT* To.(joarea rugaciunu celei fara de oprire. Aceasta insd nu 1-a imviedicat sdZSnVd%s"Su7^^ sm' ier^- ai Biserlcii' care >-au âSTii

.

imP rdefchls & s propovaduiascd printre cei ce se poticnesc in cre-dnta. Vorbeste bogat si cerceteazd Scripturile cu o memorie Impedesi pururea Irageda. De atunci a mai chit incd multe cdrti peslovdTeche^T'fIUfU ' manUale 5i tTatate de teol9ie > cunoaste prêmelelres.laL~ ntemPmn' gTaiuI sdu s'a Ptrivit nmbajului curentda\r nu'oni T^,% Prm ,ad(?US - ^P^duirea la nivelul credincio'silo mlem ca si calatona la Locurile Siinte, Grecia si Muntele Athos i-auspent expenenta pastorald ?i s-ar pdrea cd nu^xis^Tointreba're decredmtt la care sd nu poatd sd rdspundd. Cheia insd nu e doarin cu-

CuvmtulParmtelui Cleopa are autoritatea focului lduntric La chiliacircula inmedn teologice europene. Inima insd i-a rdmas in matca Bi-sericu strabune. Altfel, om ca top oamenii. mas in matca Bilata cd Parintele Cleopa ne ddruieste si o carte Am citit-o / amsens acme predoslovie cu incredintarea\d autorulse aldla'aZin/m^ffiSSS*^TZ lmdele^ mai P0t tulburaAmscîsopentru cititoru acestui catehism ortodox, ca sdstie cd tiece cuvint dinhece pagina a lost nu numai gindit, ci si trait, cd, dupa spusaTpostola.m putem avea multi invdtdtori, dar nu mulfi paringiFiecapreStaeillu^roaSô 110*? JW** n*tri Sdm P^tul tSSSZ I' . Arhim. B. V. ANANIA

'

.

^rf"' i :

v

*t CUVINT 1NAINTE

(la e d i } i a I). > - I

Gindul de a scrie aceasta carte mi-a venit cu incetul, de-a lungulcitorva ani.

La chilia mea au poposit oameni ielurip, pentru trebuintele lor du-hovnicesti, cerind o rugaciune, o indrumare, un sfat. Multi insd au venitsi cu mtrebari privitoare la credintd, unele mai u$oare, altele mai grele,dupa virsta, pregdtirea $i setea de cunoa?tere a iiecaruia. Unii din eierau nu numai in credincio$i ai Bisericii noastre ortodoxe $i buni cu-noscatori ai Siintei Scripturi, ci si oameni umblafi, care se intilniseru,in drumurile lor, cu oameni de alte credinfe $i convingerif mai ales dmceie mai noi f aduse din alte parti ale lumii $i lard nici un iel de legdturacu iiinta Ortodoxiei noastre rdsdritene sau cu radacinile neamului nos-tru romdnesc. Cu acedia purtasera discuiii, uneori lungi $i aprige, pcleme de credintd, irdmintind textele biblice pe o parte i pe alta $i criu-lind sa le afle intelesurile ascunse. In urma acestui iel de discuiii, elrdmdsesera cu ioarte multe indoieli semanate in suilet $i incepuscrachiar sd se intrebe dacd ceea ce mo$teniserd ei de la paring ?i strdmosiin materie de credintd religioasa reprezenta sau nu adevarul descopeririid(it(i nu i-am cerut cuiva sd creadd orbeste. Dacd fdceam astiel, or liInscmnat sd dau dreptate hocmai acelora care-i ceruserd sd crcada ca ci,lard sti-vi mai puna vreo intrebare. Dimpotrivd, am socotit intotdcaunacd disentitle, cu idel dintr-o parte $i din alta, slnt cit se poate do lolosi-touri; dacd clc shit purtate cu cinste omeneascd si numai din dor/nfn dcn alia adevarul. #i nu m-um inselat. Am avut bucuria sd vdd roadelrnmn aseinenea eonvorbiri, in suilctclc color ce veniserd cu creditedtulburatd de indoieli si plecau eu en limpede ca //.von// muntcliil.Mnnei am ineeput sd ma glndese cd vor li Hind hied mulfl (did cumlntcu \ iiilinahi de intrebari la care nu slnt hi stare sd alle rdspunslXTltinea nu shit n\u\u\l dupa cuvllnla. SI cine sal ajute, daea nu prvn\ll


5/152

10 DESPRE CREDINTA ORTODOXAlor ? Dar oaie, top preopi au aceea$i virsta maturd $i aceea$i experienfdpastoraid ? Fire$te, nu top.

Astfel m-am hotdrit sd scriu aceastd carte, dupd putina mea price-pere, din dorul de a le fi traplor mei de folos. Mai intii am rinduit totmaterialul pe capitole, dupd o anume pravild a mdrturisirilor noastre decredintd, apoi am socotit cd infelesurile ar fi mai la indemina cititorului(lucd voi a$eza totul in chipul nnui dialog, prin intrehari $j raspunsuri,Intre un preot ortodox $i un invafdcel al sdu care rivne$te sd ajungd lacuno$tinta adevdrurilor de credintd asupra cdrora are indoieli lduntricesail inriuriri din afard.

Arhim. CLEOPA ILIEU/FAREA DOMNULUI - 1980Sflnta Minastire Sihastria

I

I

CUVlNT INAINTE(la e d i t i a a I I-a)

1

Fund in$tiintat de la Sfintul Sinod cd Prea Fericitul Patriarh mi-aaprobat reeditarea carpi Despre credinja ortodoxa, am inceput a scrieaceastd smerita alcdtuire, iar iiindcd mi s-a spus cd trebuie a o mai dez-volta $i imbundtdti fafd de edipa Intii, am mai scris doud capitole noiDespre Ortodoxie $i despre Misionarismul laic in Biserica Ortodo-x(i, iar alte trei capitole, eel Despre Oastea Domnului, eel despre Calendar &f eel despre 4mparta$irea deasd sau rard cu Sfintele Tai-nc, le-amprelucrat $i dezvoltat.

La fel, am prelucrat $i dezvoltat toate capitolele edipei intii $i amincut o recapitulare de orientare, cu trimiterile privitoare la cele scrisetil aceastd carte, spre a se gdsi mai lesne cele de care va avea nevoiecititorul. .

Cele scrise in capitolele noi ssi in cele prelucrate s-au pus in formadr dialog, ca $j in vechea edipe.Fie ca mila $$ indurarea Bunului Dumnezeu sd rinduiascd cele spre

tolas $i celor ce vor citi aceastd carte.Ajunul Bunavcstirii j

24 martLe 1984\rhim. CLEOPA ILIE

Capitolul 1DESPRE ORTODOXIE

PREOTUL: Pentru venitINVAtACELUL : Am veoat ca sa-mi araji mai deslusit adevaruldespre credinta noastra. Si mai intii, ce se intelege prin ortodoxie.PREOTUL : Cuvintul ortodoxie, frate, este de origine greaca, format.lin orthos ;si doxa, adica dreapta credinta, inchinare adevarata, sobor-niceasca, invatatura care se plaseasa in continuitatea directa si neln-li" ;; -lolir.i , ii fost criteriul de baza al Ortodoxiei.

De aceea, orice ruptura in continuitatea traditiei apostolice .1 loslronsider,d.,i


6/152

,1111111 >

\:\ DESPRE CREDINTA ORTODOXAPREOTUL : Stmt dar cuprinzator, expunerea exacta a oredintei or-lodoxc se gaseste in Dogmatica sfintului loam DamaschinNVATACELUL

:Dar prto care mijloace s-a mentinut pina in ziHelempJSS Ur& CredintS 0rt0dxa exaCt3 * neschimbatt?,cJn ' AICi ' orate ' 3r fi mUlte de VOrbit ' dar ^- c mai pe

* ^o? ,SPUne : Sfmta Credinta cea dreptmaTitoare a Bisericii luinnstos (Ortodoxia) s-a mentinut neschimbata, de-a lungul veacurilorlnn mvatatura Sfiotei Scripturi * prin Siinta Traditie apostolica, prin.otarinle celor cinci Sinoade apostolice (vezi St. Damaschin, DogmaticaInk. de Preot Dr. D. Fecioru si Prof. Dr. Olimp Caciula, Bucuresti, 1938^

p. 2827) ; pnn invataturile canoanelor celor sapte Sinoade EcumeniceH ^e celor locale, deoarece, dupa invatatura dumnezeiescului parinteloin Gura de Aur Cirma Bisericii lui Hristos suit dumnezeiestile Ca-nocne (vezi Pidalionul de Neamt, ed. 1844, fila 7) , apoi prin Pravilelew.srnce?^ a 9a cum a fost Pravila Mare Bisericeasca indreptarea Legii '1852, Pravila de la Govora, 1640, Pravila lui Vasile Lupu s.a.INVATACELUL

: Dar ce inseamna Sobor Ecumenic si local si prince se deosebesc ele ?PREOTUL : Sobor Ecumenic se cheama acela la care iau parte pa-inarhu mdropolitii, episcopii si alti conducatori spiritual! ai Bisericiidin toata lumea cresting. Acest Sobor este judecator prea inalt al prici-mlor bisericesti, ca eel ce urmeaza Bisericii sobornicesti, adica a toataumea (vezi Dumnezeiestile Dogme ale Bisericii Ortodoxe, M-rea Neamt,'!(., p. 30; cf. si Invafdtura de credinta cre^tina ortodoxa, ed. 1952,!' i


7/152

M DESPRE CREDINJA ORTODOXAsera Patriarhului in 15731574 Confesiunea de la Augsburg)- o pre-zentare a Ortodoxiei, facuta de Patriarhul de mai tirziu al Alexandriei,Mitrofan Kritopoulos (16301639), intr-o Marturisire de credinta( 1 625), adresata teologilor protestanti din Helmstad.

In 1629, Patriarhul Chiril Lucairis publica la Geneva o Marturisiredo credinta, in care isi insuseiste principalele doctrine ale calvinismu-lui. O serae de sinoade locale condamna aceasta Marturisire : Constan-tinopol (1638), Kiev (1640), Iasi (1642), Ierusalim (1672) # iara^i Constan-tinopol, in 1691. Marturisirea Ortodoxa a lui Petru Movila, MitropolitulKievului (16331646), discutata i indreptata de Sinodul de la Iasi dinK>42, este tradusa in grece^te de teologul Meletie Sirigul $i aprobata deSinodul de la Constantinopol dim 1643.

Alta Marturisire de credinta care a tinut Ortodoxia pe drumul eieel drept a fost $i cea a Patriarhului Dositei $i actele Skiodului de lalorusalim din 1672. Acest Sfint Sinod a respins calvinismul lui ChirilLucaris. Tot acest Patriarh public^ in Romania o colectie de texte teo- Jogice bizantine. Apoi sinoadele locale din secolul XVII (Iafi 1642, Mos-cova 16661667 $i Ierusalim 1672) au adus o contributie importanta laredescoperirea materiei sacramentale a Bisericii d la punerea in valoarea ca racteruiui dinamic al Traditiei, ceea ce n-a fost intotdeauna si pretu-liindeni inteles in mod cored.

Sinodul de la Moscova condamna pe Vechii Credinck>si f carereduceau Ortodoxia la o religie ritualista. Formarea Bisericilor uniate(sail greco-catolice) se realizeaza prin presiunea autoritatilor politice

'din Polonia $i Austria, in regiuni ortodoxe : Brest (1596), Uzohograd(1646), Mucacevo (1664), Transilvania (1700).

Rezistenta ortodoc$ilor a aratat nu numai ca Orientul nu poate fi osimpla dioceza romana, dar $i ca exista o contradictie de fond intre sis-temul Bisericilor locale in rasarit $i sistemul papal in apus. Un sinod alPatriarhilor orientali din 1755 declara invalidat botezul latinilor $i al


8/152

.

I

-

tf

isoricii in Sfinta Scriptura?

PREOTUL : Mai intii, prin cuvintul Biserica Sfinta Scriptura a Nou-In i Testament intelege ierarhia superioara $i conducatoare a Bisericii,|k care a intemeiat-o Hristos, Mintuitorul nostra, la un loc cu totalita-tea ( xedincio iler botezaji in numele Sfintei Treimi.

iNVAjACELUL : Care este acea ierarhie superioara $i conduca-todio pusa de Minftuitorul in Biserica?

.

DESPRE BISERICA 17PREOTUL: Aceasta ierarhie o formeaza sfintii apostoli $i urma^ii

lor: episcopii, preotii, diaconii (Matei, 18, 18; loan, 20, 2223 ; Fapte,6, 36 ; 20, 28 ? Efes., 4, 1112 ; I Tim., 3, 8Evr., 13, 17). -;

-12; 4, 14? Apoc, 21, 14;

serica ? .INVATACELUL : Cind a pus Mintuitorul aceasta ierarhie in Bi-PREOTUL : Atunci cind a zis catre apostolii Sai : Cine va ascultci

pe voi pe Mine Ma asculta $i cine se leapada de voi de Mine se lea-pada (Luca, 10, 16) $i iara$i, cind a zis: Precum M-a trimis Tatal pe

IMine $i Eu va trimit pe voi (loan, 20 r 21 ; Efes., 2, 20). ;INVATACELUL : Ce puteri deosebite a dat Mintuitorul acestei ie-rarhii superioare $i conducatoare a Bisericii ?PREOTUL : Mintuitorul a inzestrat cu multe puteri i daruri aceastaierarhie superioara a Bisericii Sale (I Cor., 12, 28).INVATACELUL : Care sint acele puteri si daruri de care spui ?

PREOTUL : Mai intii, Mintuitorul a dat ucenioilor Sal puterea de alega $i dezlega pacatele oamenilor, in cer i pe pamint (Matei, 18, 18;loan, 20, 2223). Le-a dat putere disciplinary in Biserica, de a pedepsi pecei vinovati de calcarea poruncilor lui Hristos (Matei, 16, 1819 ; I Cor.,5, 45 ; I Tim., 1, 20) ; i-a imbracat cu putere de sus la Pogorirea PreaSfintului Duh (Luca, 24, 45 ; Fapte, 2, 24) $i i-a binecuvintat cu prilejulInaltarii Sale la cer (Luca, 24, 51) ; i-a trimis sa propovaduiasca Evan-ghelia la toata zidirea $i sa boteze in numele Sfintei Treimi, al Tatcilui,al Fiului i al Sfintului Duh (Matei, 28, 1820).

INVATACELUL : Se poate spune ca, prin aceasta, ideea de Bisericieste intreaga?

PREOTUL : Nu. Pentru ca, a$a cum am mai spus, ideea de Biseric.1,in Sfinta Scriptura, se intrege$te prin totalitatea crediincio^idor care sintbotezati in numele Sfintei Treimi (al Tatalui, al Fiului $i al SfintuluiDuh), care pazesc $i lucreaza toate poruncile .lui Hristos


9/152

18 DESPRE CREDINJA ORTODOXAaceasta : Ca precum intr-un singur trup avem madulare multe $i madu-lareile nu an toate aceea^i lucrare, a$a i noi cei multi sintem in Hristosun trup, iar fiecare dintre noi f madulare unii altora (Rom., 12, 4-5).Acest trup este Biserica, iar Hristos este Caput Trupului, adica al Bise-ricii (I Cor., 12, 27; Efes., 1, 2223; 4, 25; 5, 23; Col., 1, 18, 24).INVAjACELUL : Cum se mai intelege cuvintul Biserica in SfintaScriptura?

PREOTUL : Prin cuvintul Biserica, in Sfinta Scriptura se mai inte-lege $i biserica (materiala) ca loca$ de inchinare.

INVAjACELUL : Ce intelegeti prin bisericaPREOTUL: Prin biserica 4 ' i,Ui ' 4

iloca$ de inchinare ?loca$ de inchinare se intelege locul

sfint menit cultului divin public, precum este templul din Vechiul Tes-Vlament. Sensuil de biserica ill intilnim in multe locuri ale Sfintei Scrip-

turi. Mintuitoru'l, inca de copil, a cinstit acest loc sfint, adica biserica,drept iloca$ de inchinare, caci de la virsta de doisfprezece ani a venitcu parintii Lui sa se inchine in templu (Luca, 2, 4648).

Aceasta biserica-loca$ de inchinare, Mintuitorul a numit-o Casa aMea (Matei, 21, 13) $i in fiecare zi invata poporul intr-insa (loan, 18,20). De aserrienea, apostolul Pavel zice, referindu-se toit la acest intelesCaci mai intii aud ca, atunci cind va adunati in biserica, intre voi sintdrzbinari >i in parte cred.Ca in toate bisericile sfintilor (ere^tkiilor),iomeile sa taca in biserica... caci $ade rau femeilor sa vorbeasea in bi-serica (1 Cor., 14, 3335). In toate textele de mai sus, intelesul cuvin-lului biserica este clar 1 el arata iloca^ul de adunare pentru cultui

*

v* i ' - -' .

". public.lNVAjACELUL : $i care alte nume se mai dau Bisericii in Sfinta

-

*

. l *

* .. -. :.;Capitolul 3 .

'

* tf

I

*I ' DESPRE CREDINTA ORTODOXA-

"'.o noire' totV n "J* '^^^^^ * 9 *"* to ****"lor, due cererile si rugaciunile noastre, impreuna cu rugScumi I lor Humnezeu (Fapte, 9, 32-42 , 20, 36 , 28, 3-9 , Apoc, 5^. nsu'i Dum!slava Sa . $1 Eu, slava pe care Mi-ai dat-o Mie, le-am dat-o lor ca'e "a SS2TT si?r una>> (Ioan' 17 ' 22) ?i le-a zis ^ *2< va primate pe voi pe Mine Ma primeste, si eel ee Ma primeste pe

I!/"T5 e ^ Cel ^ M"a trimlS P Mine -


24/152

II! DESPRE CREDINTA ORTODOXAtul acestor cincizeci de robi ai tai ! (IV Regi, 1, 13). $i iarasi : ,...feciorii1,-ooroalor cei dm lerihon... au venit inaintea lui Elisei tf s-au inchi-Na! ucodonosor a cazut cu fata la pamint | s-a inchinat lui Danieb,(Dan. 2, 46). $i iara$i, vedem ca Valaam plecindu-se cu fata sa s-a In-cbmat..., mgerului Domnului (Num., 22, 31). Ingerii au primit inchina-2 hm i (FaC" 19 ' 1} - lngerUl Domnului ^ Primit inchinaciunea< la Manoe si femeia lui care i s-au inchinat pina la pamint, iar ingerulDomnului s-a inaltat ca para focului de pe jertfelnic (Jud., 13 18-21)Ingerul Domnului a primit inchinarea de la David si de la bS rinii po *Porului I Par., 21, 16-18). ingerul Domnului a primit inchinaciunea dela Daniel proorocul (Dan., 8, 11 10, 915).lari'm S ^ Cele ? PlnS 9iCi ti "9m raSpUnS Ia Cele Ce ai fost dumneataisp.tit sa crezi, ca ingerii * sfintii lui Dumnezeu nu voiesc a primi in-taSJT ^ aTni ' Cite5te CU at6ntie l0CUrile indicate din SfintacitTllri-f," ' 6ge deStUl de Clar Ca atit Sfin^ii lui Dumnezeu,u J-i mgeni Lui primesc cinstire de la oameni, fara ca aceasta ve-il oi are a lor sa aduca vreo mihnire lui Dumnezeu.INVATACELUL : Care sint .acele daruri ?i puteri deosebite cu careDumnezeu a mzestrat pe sfintii Sai ?PREOTUI : Mai intii sint puterile date lor de a face minuni, dupaC^'Q

Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai, Dumnezeu! luiIsrael, (Ps. 67, 36) si lara?i : Prin sfin tii care sint pe pamintul Sau,nnnunata a facut Domnul toata voia intru ei (Ps. 15, 3).Oare nu prin mina proorocului Sau, Moise, a batut Dumnezeu Egip-r ' ~ a PrefaCUt apa ln Singe (7 > 20~21 )' a adu broaste

OC 9 T\i ^K-T* T'n 101" l(9 ' 3) ' M?iCi usturatoar- gnndina siloc (9 8, 18, 33), lacuste (10, 4-6), intuneric (10, 21), moartea pri-"" or nascuti (12, 29-30), i-a trecut pe evrei prin Marea Rosie (14 15

rum scrie :

), l-a pierdut pe faraon si pe ostasii lui (14, 27)? Apoi, invinqereanhSV H ' 1h7, ; rfndUlC7irea apei la Mera (Ie5 ., l^/sc^terea'apeN 16 28 3l7 h" ! ' 6) ' InghitIrea 1UI Cre * Datan *****.mi, 16 28, 31), vindecarea prin sarpele de arama (Num., 21) izvo-' Iwa apoi din piatra la Cades (Num., 20). ''

Apoi, prin Iosua Navi : oprirea apelor Iordanului (Ios 3 11 17),-' -zidurilor lerihonului (Ios., 6, 6-20) , prin Ghedeon : nimicirea

DESPRE CULTUL SFINTILOR SI AL 1NGERILOR I'l

madianitUor (Jud., 7, 1623); prin Samson: leul sfisiat (Jud., 14), li-listenii ucisi, portile Gazei luate isi darimarea templului lui Dacjon(Jud., 16, 2331); prin Samuel: tunet si ploaie peste seceris (I Regi,12, 1618) ; prin Hie Proorocul : seceta cea mare (III Regi, 17, 1), fainaSi untul de'lemn al vaduvei (III Regi, 18, 14) ; invierea fiului vaduveidin Sarepta Sidonului (III Regi, 17, 1723); foe din cer peste jertle(III Regi, 18, 3638) ; deschiderea cerului si ploaie mare (III Regi, 18,4142). Se mai arata : Ohozia, pedepsit cu moartea (IV Regi, 1, 16) ;despartirea apelor Iordanului cu mantia (IV Regi, 2, 8) ; prin Eliseidespartirea apelor Iordanului (IV Regi, 2, 14), curatirea apelor lerihonu-lui (IV Regi, 2, 1922), copiii din Betel sfisiati de ursi (IV Regi, 2, 23),invierea fiului sunamitencei (IV Regi, 4, 3235), vindecarea lui Neeman(IV Regi, 5, 10). Ghehazi lovit cu lepra (IV Regi, 5, 2027), omul in-viat prin oasele lui Elisei (IV Regi, 13, 21), iar prin Isaia, vindecarealui Iezechia (IV Regi, 22, 17).

Cei doisprezece sfinti apostoli au adus diferite vindecari (Matei,10, 1 ; Marcu, 3, 1415 ; 6, 7, 13 ,- Luca, 9, 16). Cei saptezeci de uce-nici au facut diferite minuni (Luca, 10, 9, 17). Apoi alte nenumarateminuni ale apostolilor (Marcu, 16, 20; Fapte, 2, 43; 5, 12, 16); vinde-carea ologului (Fapte, 3, 28), moartea lui Anania i a Safirei (Fapte,5 r j 10), vindecari de bolnavi (Fapte, 1516), vindecarea slabanoguluiEnea (Fapte, 9, 34), invierea Tavitei (Fapte, 9, 3641), redarea vederiilui Saul (Fapte, 9, 1718 ; 22, 1113), orbirea lui Elimas (Fapte, 13, 11),invierea lui Eutih (Fapte, 20, 912), vindecarea tatalui lui Publius (Fapte,8 8), si alte nenumarate minuni isi puteri pe oare nu este aici loc a let ft Fpomeni.

lata, deoi f frate, cu ce puteri i cu ce daruri a impodobit Dumne-zeu pe sfintii Sai, atit in Vechiul cit $i in Noul Testament. Pentruaceasta, in incheierea cuvintului despre minunile sfintilor lui Dumnezeu,repet cele ce zice Duhul Sfint : Minunat este Dumnezeu intru sfintiiSai, Dumnezeul lui Israel (Ps. 67, 36).

Iar daca veneram i pe ingerii lui Dumnezeu intocmai ca pe sfinti,apoi trebuie aratat ca multe i preaslavite minuni a facut Dumnezeu inlume prin mijlocirea sfintilor Sai ingeri, ca de pilda : ingerul Domnuluia condus pe izraeliti din Egipt (le?., 14, 19 ; 23, 20 ? 32, 34 ; 33, 2 ; Num.,20, 16) ; nimicirea Sodomei $i Gomorei, de asemenea, s-a facut prin In-geri (Fac, 19, 13), molima in Ierusalim (II Regi, 24, 157. I Par., 21,4 Credinta Ortodoxa


25/152

/) DESPRE CREDTNJA ORTODOXA14 16), nimicirea ostii asiriene (IV Regi, 19, 35 ; II Par., 22, 21 , Isaia37, 36) ; Irod lovit de moarte {Fapte, 12, 23), vestirea zamislirii lui Iisus'Hristos ?i a nasterii sfintului loan Botezatorul (Matei, 1, 2021 Luca1, 31), vestirea nasterii lui Hristos (Luca, 2, 10), invierea Domnului (Ma-tei, 28, 57), inaltarea si a doua venire a Domnului (Fapte, 1 51) in-gerii slujeau lui Iisus Hristos (Matei, 4, 11 , Marcu, 1, 13), ei 'au v'estitpastonlor nasterea Domnului (Luca, 2, 9), ei au vestit sfintelor miro-nosite invierea Domnului (Matei, 28, 1), ei vor desparti pe cei dreptiae cei nedrepti in ziua judecatii celei de apoi (Matei, 13, 3942 2431) si inca multe, nenumarate minuni si puteri ale lui Dumnezeu s-aufScut prin sfintii Lui ingeriveacurilor.

?i se fac $i se vor face pina la sfir^itulAceste binefaceri facute de Dumnezeu prin sfintii Sai ingeri ne o-9atS

.a7TTC!1I1S 'tim Pe C6i Ce Slujesc cu mim * cu blindete la mintuireanoastra (II Petru 2, 11 , Iuda, 1, 9 , Ps . 67, 17 , 90, 11 , 102, 21 etc.).TNVATACELUL : Dar pentru care pricina Dumnezeu primeste pesf.nti si pe ingeri sa se roage ,si sa mijloceasea pentru mintuirea oa-moni or, de vreme ce numai Mintuitorul nostru Iisus Hristos este sin-gurul mijlocitor intre Dumnezeu si oameni ? PREOTUL : Dumnezeu primeste rugaciunile si mijlocirile care selac catre El, prin sfinti ;?i prin ingeri, fiindca El voieste a-i slavi pe eiprecum si ei fi slavesc in cer ? i pe pamint. Fiindca sfintii au suferitpentru slava lui Dumnezeu, au primit de la El nu numai slava ci si'-nil de a face minuni mari, chiar mai mari decit a facut El cind erape Ce]ce crede in Mine va face si el lucrurile pe care le fac Eu, si mai mari

JCnt acestea va face... (loan, 14, 12). Noi ne inchinam sfintilor luiDumnezeu, nu ca unora care ar fi prin fire dumnezei, ci ca unor slu-n ion ai lui Dumnezeu, care au dobmdit de la El deplina incredere incit..rice vor cere primesc de la El, ca unii ce I-au pazit poruncile d'loan,

'. "*'22).Noi veneram (oinstim) pe sfintii lui Dumnezeu fiindca Insusi Impa- l>.l Dumnezeu Se simte cinstit vazind ca sluga lui iubita este cinstitanu numai ca o sluga, ci si ca prieten al lui Dumnezeu (Ps. 138 17-', 14). Noi credem ca Domnul nostru Iisus Hristos este u'niculnoslru Mijlocitor si ca El S-a da* pre Sine pret de rascumparare pentru1>U si cu Singele Sau a facut impacarea omului cu Dumnezeu ca El

1 * t DESPRE CULTUL SFINTILOR $1 AL INGERILOR 51' .

este ingrijitorul, mingiietorul i curatitorul pacatelor noastre. Dar mar-.turisim, de asemenea, ca sfintii intervin pentru noi in rugaciuni 1 ce-

reri |t, din iubire pentru ei, Mintuitorul ne comunica i prin ei ceeace are in Sine pe seama noastra. Inaintea tuturor ne comunica prinPrea Sfinta Sa Maica, ascultindu-i cuvintul cu care se roaga pentrunoi. -

Tot astfel zicem $i despre sfintii ingeri i pazitorii no$tri ; despreapostoli, prooroci, martin, ierarhi, drepti $i despre toti aceia care aupreamarit pe Dumnezeu $i care li sint slugi credincioase. Cu ei im-preuna numaram pe arhierei, pe preoti, ca pe unii ce stau la dumno-zeie$tile altare, precum $i pe barbatii drepti, distinsi prin virtuti. Dom-

\s nului li place sa ne rugam unii pentru altii, ca mult poate rugaciuneadreptului (Iacov, 5 16). Ca Dumnezeu asculta mai mult pe cei sfinti, decitpe cei ce ramin in pacate, aceasta o aflam din Sfintele Scripturi (loan,9 r 31).

Marturisim ca sfintii sirit ajutatori $i mijlocitori pentru noi inaintealui Dumnezeu nu numai aici, in timpul petrecerii cu noi, ci inca multmai mult dupa moarte, cind ei, dupa indepartarea oglinzii (de care

* * *pomene$te sfintul Apostol), cotntempla curat Sfinta Treime i nemargi-nita Ei lumina. Caci nu ne indoim nici de sfintii profeti care, in trupmuritor fiind, au vazut lucrurile cele cere$ti r prin care se prevesteaucele viitoare. ' *

INVAJACELUL : Dar se spune in Sfinta Scriptura ca Dumnezeu iiasculta pe sfinti cind ace$tia se roaga pentru noi ?

PREOTUL : Am aratat ca sfintii sint slaviti de Dumnezeu cu cinste(Rom., 2, 10) r ca vor judeca lumea (I Cor., 6, 3), ca sint iubiti de Dum-nezeu (Dan., 10, 19). Iar cum ca sfintii sint ascultati de Dumnezeu cindse roaga pentru noi, cauta in Dumnezeiasca Scriptura la citatele pe careti le insemnez aici: Fac, 27, 7; Iov, 42, 810 ; d Regi, 7, 9; ler.,15, 1521 ? Iacov, 5, 13, 15; Apoc, 8, 3, 4, 5; Fac, 20, 7; II Tim.,1, 3 ? Dan., 10, 12. De asemenea, cauta despre mijlocirea ingerilor pen-tru noi la: Fac, 24, 7; Dan., 3, 1925; Evr., 1, 14? Ie,$., 19, 22; Num.,20, 16; Fac, 19, 13; II Regi, 24, 1617; I Par., 21, 1416. Dar vei gasisi inca alte multe marturii in aceasta privinta, in dumnezeiasca Sfint.iScriptura, care confirma cele de mai sus. Nu ramine la indoiaia inaceasta privinta, ca sa nu te osinde$ti i tu ca cei ce stau impotrivaadevarului invederat $i dovedit.


26/152

Capitolul 6DESPRE PREACINSTIREAFECIOARE MARIAFINTEI

iNVATACELUL : Dar pe Maria, Maica lui Iisus Hristos, de ce noiortodoc,u o cinstim atit de mult, dupa clt se pare, ne inchinam la eaca la Dumnezeu ?PREOTUL

: Noi pe Preasfinta Fecioara Maria ,i Nascatoarea deDumnezeu o cinstim rnai mult decit pe 4oW sfintii ?i ingerh dar totus!preltr^f " 1Ui DU" CinStirea * -êmTmZîr^^' pentm ca ea este Maica lui Du.itral legata de El, nu numai prin prietenie, cum sint ceilalti sfinti' * aceea se spune in cintarea bisericeasca (axionul) : Sea c Z.B^fZ E def HerUVimii * ^ *** * -m,nare deS s mi r TT^ P1"eSUS d6Cit Sfintii * êni ' deoa in ea S-a(

.hut Cuvmtul mtrupat. Astfel i s-a inchinat si ingerul Gavriil ,ana Vesture (Luca, 1, 28-29), fI fa acelai chip , Ja ^ Ma Ehsaveta, maica .sfintului loan Botezatorul "(Luca, 1, 40-43)1,tf Sfinta Fecioara, prin Duhul Sfint, prooroceste ca pe ea o vor L ,

DESPRE PREACINSTIREA SFINTEI FECIOARE MARIA 53

47- atei, 12,

toate neamurile, ca mi-a facut mie marire Cel Puternic... (Luca, ],4849), adica cinstirea ei este voita de Dumnezeu.INVATACELUL : I-am auzit pe unii spunind ca nu trebuie sa diimmulta cinstire Fecioarei Maria, pentru ca nici Insusi Fiul ei, Iisus Hristos,n-a cinstit-o. Aceasta s-ar vedea din cuvintele Mintuitorului, redate desfintul evanghelist in textul urmator : $i cineva i-a zis : lata, mama sifratii Tai stau afara, cautind sa-Ti vorbeasca. Iar El i-a zis : Cine estemama Mea si cine sint fratii Mei ? $i intinzind mina catre ucenicii Sal,a zis : lata mama Mea si fratii Mei. Caci oricine va face voia TataiuiMeu Celui din ceruri, acela Imi este frate si sora si mama ._,'" -50). Deci, faptul ca Fecioara Maria I-a fost mama nu are nici 4m-portanta. In fata Lui, legaturile Sale de singe sau de rudenie trupeascan-au nici un pret si nici o precadere fata de legaturile Sale spiritualscu cei ce fac voia Tatalui, oricine ar fi acestia.PREOTUL : Ceea ce vrea Mintuitorul sa arate este ca de impor-tant deosebita pentru oameni este nu mrudirea trupeasca, ci a facevoia Tatalui, ceea ce noi stim ca Sfinta Fecioara realizase deja, cind aacceptat sa fie Maica trupeasca a lui Dumnezeu-Cuvintul. Domnul noslrunu pune in discutie deci faptul ca ea era Maica Sa, ci faptul ca fegaturaomeneasca se face cu Dumnezeu numai odata cu implinirea voii Lui.Cel ce face voia lui Dumnezeu devine sufleteste inrudit cu Dumnozeu.Prin cuvintele de mai sus, Mintuitorul nici n-a inlaturat inrudirea Sacea trupeasca cu Maica Sa, nici n-a miosorat cinstirea ce i se ravineunei mame de la fiul ei, ci numai a cautat sa accentueze ca cea la I la*% %^ "*** -ft * ^J i ^m ___ ._.. "* 1 * ft m a, j

rea-inrudire cu El, cea spirituala, are tot asa de mare pret si o poaU ....li/a totusi orice credincios. Asadar, a fost un cuvint de indemn si deincurajare la adresa multimii, iar nu unul de dispret la adresa MaiciiSale. Mintuitorul nostra Iisus Hristos, cit a fost cu Maica Sa pe paminl,pururea o asculta si o iubea si era supus fata de ea (Luca, 2, 51) sionc-ind li cerea ceva, nu Se arata neascultator fajii de


27/152

M DESPRE CREDINTA ORTODOXAApoi a zis ucenicului : Iata mama ta!. $i din ceasul acela, uceniculi luat-o sub ingrijirea sa (loan, 19, 2627). Vezi ca Mintuitorul, niciin vrcmea cea grea a suferinêlor Sale de pe cruce, nu a neglijat pur-larea de grija fata de Maica Sa, care L-a nascut $i L-a crescut. $i cumMie ar fi putut sa dispretuiasca pe Mama Sa, cind Insuî Dumnezeu a(I.il porunca sa cinstim pe tata $i pe mama, dupa cum s-a scris : Cin-sle.^te pe tatal tau $i pe mama ta (Deut., 5, 16) ?

INVATACELUL : Da, dar de ce noi o numim pe Maria pururealccioara, de vreme ce Insui Fiul sau a numit-o femeie, ceea ce arInsemna ca a fost casatorita iar nu fecioara, caci a$a reiese din cuvintulScripturii : Deci Iisus, vazind pe Maica Sa i pe ucenicul pe care-1iubea stind alaturi, a zis Maicii Sale: Femeie, iata fiul tau !... (loan,19, 26). Tot a$a o numa$te, dispretuitor, $i la nunta din Cana GalileiiZis-a ei Iisus: Ce este Mie $i \ie, femeie ? (loan, 2, 4). In acest caz,nici noi nu 'o putem socoti mai mult $i nu ii putem aduce un cultdeosobit.

PREOTUL : In citatul prim, nicidecum nu este vorba de dispret, ci,dimpotriva, se vede cum s-a ingrijit de soarta ei imcredintind-o pe eapurtcirii de grija a apostolului loan, ,$tiind ca El nu va mai sta pe pamintpentru ca sa o ingrijeasca in restul vietii ei. Acest lucru nu este onocinstire, ci, cu adevarat, o mare cinstire $i un mare respect fata deMama Sa, careia nici in chinurile de pe cruce nu uita sa-i poarte deDESPRE PREACINSTTREA SF1NTEI FECIOARE MARIA 55

de cuvintul lui $i cugeta in sine : Ce va fi insemnind urarea aceasta ?$i ingerul i-a zis : Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu.$i iata, vei lua in pintece $i vei na$te Fiu i vei chema numele lui Iisus.Acesta va fi mare i Fiul Celui Preainalt se va chema $i Domnul Dum-nezeu Ii va da Lui tronul lui David, tatal Sau. $i va dmparati peste casalui Iacov in veci $i ilmparatia Lui nu va avea sflr$it. $i a zis Mariacatre inger : Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu $tiu de barbat ? iraspunzind, ingerul i-a zis : Duhul Sfint Se va pogori peste tine i pu-terea Celui Preainalt te va umbri , pentru aceea, $i Sfintul care seva na?te din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema (Luca, 1, 2935)

Ai auzit cum arhanghelul s-a inchinat Fecioarei Maria numind-ope ea plina de har $i binecuvintata intre femeie. Dar, dei o nu-mele $i el femeie o anunta ca a fost umbrita de puterea CeluiPreainalt i ca a zamislit i a nascut din Duhul Sfint pe Fiul lui Dum-nezeu. Este ceea ce se confirma ?i de insaî Maria, mirindu-se ca i seanunta o na^tere ei, care nu $tia de barbat Vezi deci, ca ingerul i-a

binecuvintata e^ti tu intre fecioare, ci binecuvintata e$titu intre femei, prin aceasta nearatind dispret fata de Preasfinta

Nas-catoare de Dumnezeu, cea plina de dar, ci descopera o veche taina :zdrobirea capului ârpelui prin femeie (Fac, 3, 15) ?i ca ea va liacea tainica $i duhovniceasca Eva care va na?te pe Noul Adam,Hristos, Care va aduce viata in lume. Dumnezeieitii Parinti ai Bise-ricii zic ca Hristos S-a numit saminta femeii (Fac, 3, 15), ca Cei cenu S-a nascut din saminta de barbat, ci de la Duhul Sfint ?i dinPreacuratele singiuri ale Preasfintei Fecioare $i-a luat trup. In zmacea mare a judecatii celei de apoi, aceasta imparateasa ?i FecioaraMaria va sta de-a dreapta tronului Fiului sau cu mare $i negraitaslava, dupa cum Psalmistul o arata zicind : $ezut-a imparateasa de-adreapta Ta, imbracata in haina aurita $i prea infxumusetata (Ps. 44,11, 12, 21). Pentru ca arhanghelul Gavriil a numit-o pe ea femeiecind a zis : binecuvintata e?ti tu intre femei, apoi in aceasta vezidumneata ca Fecioara Maria era femeie casatorita? Dar cind Dum-nezeu a zidit-o pe Eva din coasta lui Adam (Fac, 2, 2122) $i a

zis nu

adus-o la el, iar el a numit-o pe ea femeie oare $i atunci Evaera femeie casatorita fiindca Adam a numit-o femeie ? Aâdar, ddcEva a fost zidita de Dumnezeu fecioara, iar Insu$i Dumnezeu ?i Ad.im


28/152

!i(i DESPRE CREDINTA ORTODOXApe aceasta fecioara, Eva, o numesc femeie (Fac, 2, 2223), apoi nuo nume^te pe Maria femeie in tafeles de femeie casatorita cumDumnezeuau zis Evei femeie pentru ca ea era parte femeiasca, nu barba-teasca, pi astfel se adresau evreii in vremea aceea. Dar nicidecum nuse. intelege ca Dumnezeu ;$i Adam, pe cea luata din coasta lui Adam$i care atunci era fecioara au numit-o femeie in inteles de fe-meie maritata (casatorita). Caci precum Eva era fecioara, atunci cindi s-a zis femeie, tot a$a Eva cea tainica $i duhovniceasca, Preacu-rata Fecioara Maria, care a nascut pe Noul Adam, Hristos, fecioaraeste in vecii vecilor, cu toate ca Sfinta Scriptura o nume$te pe eafemeie. A?a a binevoit Dumnezeu ca intru Fecioara Maria sa deaindreptare firii lui Adam celui vechi, prin Noul Adam eel nascut

noasfcradin Fecioara, Care a venit in lume $i S-a imbracat indin negraita Sa mila ?i bunatate, pentru ca sa izbaveasca pe vechiulAdam, cu tot neamul lui, din osinda i din moarte, Caci precumintru Adam toti mor, a$a intra Hristos toti inviaza (Rom., 6, 5, 8 ?loan, 3, 16; 5, 24 $.a.). Deci, ia aminte ca Sfinta Scriptura nu nume$tepe Maica Domnului (Luca, 1, 43) femeie in sensul de femeie casa-torita, cum inteleg unii, ci prin cuvintul femeie, Sfinta Scripturaarata numai sexul, genul feminin al Sfintei Fecioare i totodata aratain chip umbros $i tainic ca este femeia a carei saminta (Hristos) vazdrobi capul $arpelui (Fac, 3 r 15) $i prin care va veni mintuireaneamului omenesc.

.

. La cele de mai sus trebuie adaugat1. Fiind Maica a Mintuitorului, Fecioara Maria a primit cea mai

mare cinste pe care o poate avea o faptura omeneasca.2. Zamislind de la Duhul Sfint pe Mintuitorul in pintecele ei, a

fost cu totul curatita de pacate, ca nici un alt om oricit de sfint arfi fost.

a vreunui om3. Fiindu-i prezisa de Dumnezeu cinstirea ei ca nici o alta cinstire Sfinta Fecioara Maria trebuie socotita cea dintii dintre

sfinti, a$a cum loan Botezatorul este eel mai mare intre prooroci (cf.Mai., 3, 1 -, Isaia, 40, 3).

Pentru toate acestea, Sfintei Fecioare Maria i se cuvine o cinstiremai mare decit altor sfinti, adica preacinstire, ea fiind imparateasa

DESPRE ppfapTNSTIREA SFINTEI FECIOARE MARIA 57

si cununa tuturor sfuuilor. lar cum ca tf dupa na*tere a ramas: fee oar. ,cite$te H vezi cele proorocite despre ea de proorocul fezecniel (U,l-3).1NVATACELUL: Se mai spune, totusi, ca nu trebuie sa dam preamulta cinstire Fecioarei Maria tf nici nu poate fi-^^^^fecioara pentru ca ar mai fi avut si alt! copu, care sint nunuU de SfintaScripturk >

fii. $ioe ase^;. despre IlurorUe. Lui. cind red, cuvintele iudeUor nedu-meri.de pe so.na minunata a Domnului r ..Au nu este Acesta fecorutes arului I Au nu se nume5te mama Lui Maria tf frafi Lm lacov SiS7m * .uda I Si suroriie Lu, au nu sin, toate la ^ Mate,

56 Marcu, 6, 3). Atunci, cum o numim noi pe Maica Domnului13, 55-pururea fecioara* si o veneram ca atare ?

PREOTUL : in citatul prim, expresia intiiul nascut nu insemneazanumaidecit ca trebuie sa presupunem * existenta altera nascut i^ utte-rior. Acesta este un fel de a vorbi al VeoMuM^tan^orisonttulnascut se numeste eel ce deschide intii pintecele, indlferent^acaVrXaaavea ,i alt iW sau nu (left 13, 2) i unde adeseon nume alul card nal(12 3 etc.) este inlocuit ori intrebuintat amestecat cu eel ordinal (in-lii'ul,' al doilea, al treilea). Ebraismul acesta a intrat in felul de vorbireal Noului Testament caci aghiografii erau dintre evrei. In cazul de fa a,intiiul nascut insemneaza unul nascut in sens de unicul nascutAlt inteles este exclus, deoareee, daca in adevar lisus ar mar fi avu91 alti frati natural! n-ar f i lasat-o pe Maica Sa in grija unui apos ol, cin grija vreunui fin de al ei. In citatul al doilea, unde este vo ba^defrat i,. fl de surori ai Domnului este vorba de vera Lui care la

evreipurtau numele de frati tf sint chiar amintHi cunujrie lor, in nurnarde patru de mai multe ori (vezi Matei, 12, 47-50; Marcu 3 fll, Luct,8 19- loan, 2, 12; 7, 3 ; Fapte, 1, 15 , I Cor., 9, 5; Gal., 1, 19). Ei nsain nici un caz nu au putut fi fretf natural! ai lui lisus Hristos ? i 01 a,Marie!, mama lui lisus, pentru ca : Mart.-M

1 Mama acestor asa-zisi frati a! Domnului este o alta persoaii.idecit Fecioara Maria, cea numita in Sfinta Scriptura Maria sau cca-lalta Marie (adica deosebita de Maria Maica Domnului si de Mar.a Mag-


29/152

,')M DESPRE CREDINTA ORTODOXAdatena) sau sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, fiind amintita chiar ala-lun de Maica Domnului si in apropierea ei.

lata textele biblice lamuritoare : $i erau acolo multe femei, pri-vmd de departe... intre care era Maria Magdalena si Maria, mama luiiacov 1 a lui Iosif, si mama fiilor lui Zevedeu (Matei, 27, 5556). IacovSi Iosif sint doi din cei patru frati ai Domnului (Matei, 13 35) Mamalor este o alta persoana declt Maria mama lui Iisus. Evanghelistul con-linua apoi

: Tirziu, simbata noaptea... a venit Maria Magdalena i cea-lalta Marie, ca sa vada mormintul (Matei, 28, 1). Aici iarasi este vorbade cealalta Marie, care nu poate fi decit mama fratflor Domnului sidespre care a fost vorba tf in textul precedent. In chip asemanator scriusi ceilalti evanghelisti : $i erau si femei care priveau de departe intrecare S1 Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov eel Mic si a lu'i IosiSi Salomea. Iar Maria Magdalena ?i Maria, mama lui Iacov eel mic sia lui Iosi, priveau unde L-au pus (Marou, 15, 40, 47). Acelasi eVanghe-list scne apoi : Dupa ce a trecut ziua simbetei, Maria Magdalena, Mariamama lui Iacov, si Salomea au cumparat miresme, ca sa vina sa-L unga>'Marcu, 16, 1). Apoi, in alt text : Iar ele erau : Maria Magdalena siIoana si Maria lui Iacov si celelalte impreuna cu ele, care ziceau catreapostoli acestea (Luca, 24, 10). $i, in sfirsit, altul : $i stateau lingaCrucea lui Iisus mama Lui si sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, si MariaMagdalena (loan, 19, 25).I

'

In toate textele de mai sus e vorba de aceleasi femei care au luatparte la evenimentele Patimilor si Invieni Domnului. Toate sint po-'-HMHte cu numele, numai Maria, mama lui Iacov si a lui Iosi(doidm fratii Domnului - Matei, 13, 55) este numita in ambele locuri-Maria, mama lui Iacov, apoi alteori mama lui Iosi*, sau cealaltaMane, iar in alte locuri, sora mamei Lui, Maria lui Cleopa. ^Decifratd Domnului avind alta mama decit pe Maria, mama lui Iisus, mi

i

si

sint filki Fecioarei Maria si frati naturali ai lui Iisus.2. Fratii Domnului nu se numesc ei insisi frati, ci robi> 91..Slujitori ai lui Iisus. Doi dintre ei, Iacov si Iuda, sint autorii celordon., opistole sobornioesti numite a lui Iacov si respectiv a lui IudaOr, acolo ei se numesc, fiecare, rob (Iacov, 1, 1) si slujitor,> (Iuda 1 1)ai domnului Iisus, iar nu frati.

DESPRE PREACINSTIREA SFINTEI FECIOARE MARIA :!)3. Daca ar fi fost frati naturali ai Sai, Hristos i-ar fi facut aposloli ;

ei insa nu au fost apostoli. Deî unii presupun ca ace$tia doi dinlrrfratii Domnului, anume Iacov i Iuda, ar fi identici cu cei doi apos-toli care poarta acest nume (Iacov fiind conumit la fel cu fratele Dom-nului eel mic f in toate listele apostolilor, iar Iuda fratele Domnuluiar fi fost Iuda Tadeul), totu>$i F aceasta este o simpla presupunere, nein-destulator de intemeiata, mai ales ca ei in?i?i nu se numesc apostolidupa cum nu se numesc nici fraji ai Domnului* , iar despre apostolivorbesc la persoana a treia (Iuda, 1, 17). Despre Iacov, fratele Dom-nului, se ?tie numai ca a fost eel dintii episcop al Ierusalimului 91 case bucura de cea mai mare autoritate, atit in fata credincioîlor, cit îin fata apostolilor (Fapte, 12, 17; 15, 13), in timp ce apostolul Iacov allui Zevedeu fusese ucis (Fapte, 12, 2) ; iar despre celalalt Iacov nu maiputem $ti nimic.

4. Hristos ar fi incredintat grijii lor pe Fecioara Maria, iar nu apos-tolului loan, care, oricum, ar fi fost mai strain acesteia decit un fiu al ei.

Deci fratii Domnului nu pot fi nici macar frati vitregi ai lui Iisus,sau fii ai lui Iosif dintr-o alta casatorie anterioara a acestuia, deoarece :

a) Nicaieri nu se spune ,i nicaieri nu se poate presupune ca Iosifar mai fi fost casatorit inainte ?i ca ar fi devenit vaduv sau ar fi divortat.?tim din Traditie doar atit, ca era drept.

b) Mama fratilor Domnului, dupa cum s-a vazut mai sus, traia $iera in apropierea intima a Maicii Domnului, ceea ce ar fi fost exclus

1

pentru motive lesne de inteles daca ea ar fi fost cindva sotia lui'Iosif, acum divortata.

1

5. Tmind seama de faptul ca peste tot, in Orient, dar in special laiudei, frate se intrebuinteaza ?i in inteles mai larg, de var sau c\lâlte inrudiri mai apropiate sau mai indepartate (ca de ex. la Facere, 13, 8,unde Avraam il nume^te pe Lot frate, de?i ii era numai nepot de frate,Fac, 11, 27), trebuie sa admitem ca fratii Domnului au fost vori ailui Iisus.

*INVAJACELUL : Din cele aratate pina aici, s-ar putea credo,intr-adevar, ca Fecioara Maria, Maica lui Iisus Hristos, a ramas purureafecioara ?i nu a mai avut alti copii in afara de Iisus. Este totu$i scrisin Sfinta Scriptura ca Iosif n-a cunoscut-o pe ea numai pina ce a nascut

*

])e Gel intii Nascut, pe Idsus Hristos, lasind astfel a se intelege ca apoica ar fi putut avea $i ailti copii.


30/152

tin DESPRE CREDINTA ORTODOXAPREOTUL : Sfinta Scriptura spume intr-una din traduceriile roma-

ncvLi : i n-a cunoscut-o pe ea pina cind a cunoscut pe Fiul sau CelUnu-Nascut, Caruia I-a pus numele Iisus (Matei 1 ,25) ? dar luatf amintefi intelegeti ca, in Sfinta Scriptura, expresia pina cind insemneazave^nicie.

Caci zice Domnuil : Iata, Eu start cu voi in toate zi-Me, pina la sfir-$ilul veacului (Matei, 28, 20). Oare aceasta insemneaza ca Se va des-parji de noi dupa sfir?itul veacului acestuia? Oare nu zice dumnezeies-cud apostol Pavel : $i astfel (dupa ob^teasca inviere) pururea vom ficu Domnul (I Tes. 4, 17) ?

Iar in alt loc &1 Sfintei Scripturi este seris : Zis-a Domnul, Domnu-lui meu : $ezi de-a dreapta Mea pina ce voi pune pe vrajma


31/152

02 DESPRE CREDINTA ORTODOXAdimpotriva, toata preavenerarea Maicii Domnului trece de partea Ratalsau, Care a ales-o si a sfintit-o pe ea spre a-I fi Lui Maica.

In cele de pina aici ti-am aratat, cu marturii din Sfinta Scriptura,cinstea, slava si darurile date de Dumnezeu Preasfintei Sale Maici si aiauzit caDumnezeu, dupa caderea ilui Adam si a Evei, a prevestit ca MaicaDomnului va fi acea iemeie-fecioara, care, prin Fiul ei, va zdrobicapul sarpelui (Fac, 3, 15). Apoi, despre ea s-a proorocit ca va fi aceafecioara care va naste pe Emanuel-Dumnezeu (Isaia, 7, 13) , ea va fi mij-locitoare a intrarii in lume a Mintuitorului nostru Iisus Hristos (Ier., 31,2223) , ei i s-a mchinat arhanghelul Gavriil si a numit-o pe ea plinSde dar si binecuvintata intre femei (Luca, 1, 28) ; ei i s-a inchinat Eli-saveta, maica sfintudui loan Botezatorul, numind-o binecuvintata intrefemei si Maica Domnului meu (Luca, 1, 4043) ; fericit este pintecele5i^sinul ei, ca a purtat si a alaptat pe Mintuitorul lumii, Hristos (Luca, 11,28) t Mintuitorul, ca fiu al ei, o asculta si-i era supus (Luca, 2, 51) o prima minune a facut-o Mintuitorul la nunta din Cana Galileii la ruga-mintea ei (loan, 2, 310) , Mintuitorul S-a ingrijit de soarta ei chiar ?iatunci cind El suferea infricosate chinuri pe Cruce, iiicredintind-o, sprepurtare de grija, celui mai iubit ddntre apostolii Sai (loan, 19, 2627);ea insasi, prin Duhul Sfint, a proorocit ca toate neamurile o 'vor fericii-i vor aduce cult pentru marirea cu care a invrednicit-o Dumnezeupentru smerenia ei (Luca, 1, 4849) ; insusi numele ei inseamna Doamna,Stapma, in limba ebraica. Aceasta Doamna si Imarateasa-Fecioara vasta de-a dreapta tronului Fiului sau in ziua Judecatii de apoi , ea a za-imslit i a nascut din Duhul Sfint pe Fiul lui Dumnezeu (Luca, 1, 35), fiindumbrita de puterea Celui Preainalt (Luca, 1, 35) si raminind fecioara ?idupa nastere (Iez., 44, 13) , ea este mai cinstita decit Heruvimii simai silavita fara de asemanare decit Serafimii (Axionul), nemaiavind si

alti fii in afara de Iisus Hristos, Mintuitorul lumii (loan, 2, 12 13 ; Fapte,1, 11). Mama celor zisi fratl si surori ai Domnului nu este Maica Dom- *niilui, ci Maria lui Cleopa (Matei, 27, 5556 ; Marcu, 14, 40, 47 ; 16, 1 .a. ;lo


32/152

64 DESPRE CREDINTA ORTODOXADavid, nu te tome a lua pe Maria, logodnica ta, ca ce s-a zamislitintr-insa este din Duhul Sfint (Matei, 1, 20). De aceea spune Simbolul91 S-a intrupat de la Duhul Sfint i din Maria Fecioara. Desigur, inIntruparea Fiului lui Dumnezeu, una este partea Duhului Sfint i alta a

Fecioarei Maria, Sfintul Duh nu-I da Fiului o fire omeneasca de la Sine,ba nici macar o parte din ea.

Intr-un asemenea caz, Fecioara Maria ar fi fost numai un vas alesprin care ar fi venit Fiul ilui Dumnezeu in lume cu un trup adus 'intreg,sau in parte, din cer, care deci n-ar mai fi fost un trup adevarat ome-nosc f luat din trup omenesc. Dar Duhul Sfint da Fecioarei sa zamisleasca,fara de saminta barbateascS ii deci fara de pacat. Si a zis Maria catreinger : Cum va fi mie aceasta, de vreme ce eu nu $tiu de barbat ? $iraspunzind Ingerul a zis : Duhul Sfint Se va pogori peste tine $i putereaCelui Prea Inalt te va umbri (Luca, 1, 3435; vezi $ Inv. de Cred. Ort.,inlr. nr. 176).

INVATACELUL : Dar Duhul Sfint a fost singur in Fecioara Mariacind aceasta a zamislit pe Fiuil lui Dumnezeu ca om?

PREOTUL : N-a fost singur, caci tim ca in fiecare persoana divinaso afla toata firea lui Dumnezeu. Deci Insufl Fiul lui Dumnezeu era dinacest moment in ea, cum a voiit Tatal, iar Duhul Sfint fiind nedespartitde El. Fiul lui Dumnezeu a fost nedespartit de firea Sa omeneasca, dinprima clipa a existentei Sale, din clipa zamislirii ; de aceea spune Sim-bolul de Credinta ca S-a intrupat, adica S-a alcatuit ca fire omeneasca


33/152

6 . i. DESPRE CREDI'NTA ORTODOXARul lui Dumnezeu, cum spun imnografii, Se na$te fara de tata din femeiei fara de mama din Tatal. Pentru ca S-a nascut fara de tata, dar potrivitUgilor firii, S-a nascut la timpul sorocit nasterii adica atunci cind aAuiplinit 9 luni r dar mai presus de legea nasterii, nascindu-Se fara sa pri-cinuiasca dureri. Celui caruia (fan i-a precedat placerea, nu i-a urmat nicid'irerea, potrivit cuvintelor proorocinlui care zice : !nainte de a slmftdlireri a nascut , i iara^i : Inainte de a venl vremea durerilor, ea anlseut un fiu (Isaia, 66, 7). , 'INVATACELUL : Dar pentru ce o numim pe Fecioara Maria Nasca-tcare de Dumnezeu ?

IPREOTUL: Si in cele de mai inainte Ji-am aratat, si in cele ce ur-meaza i^i spun asa : Noi numim pe Preacurata Fecioara Maria NSsca-tcare de Dumnezeu, pentru ca Cel ce S-a nascut din ea dupa fireoheneasca e Insusi Fiul lui Dumnezeu. Domnul Iisus Hristos este per-soana in doua firi, e persoana lui Dumnezeu-Cuvintul care, ca Dumnezeu,s


34/152

DESPRE CREDINTA ORTODOXA8. Noi cinstim i preaveneram pe Maica Domnului, caci ea a fostcinstitfi ?i ascultata de Fiul ei, dupa porunca ce zice : Cinste$te pelata],m.91 pe mama ta (Ie?., 20, 12 , Deut, 5, 16 , loan, 19, 26-27 .a.),9 - Ni cmstim i preaveneram pe Maica Domnului, pentru ca in ziuaJudecatn celei de Apoi ea va sta de-a dreapta Sfintei Treimi cu marecinste si slava, dupa marturia Sfintei Scripturi care zice ; De fata austatut Impch** -1 *

(Ps. 44, 11).statut Imparateasa de-a dreapta Ta, in haine aurite prea infrumusetataI Pc A A 1 n *

5,

10. Nox cinstim pe Maica Domnului si ne inchinam ei, pentru ca eaa fost cmstita de Dumnezeu mai mult decit toata faptura, deoarece Dum-nezeu a ales-o pe ea sa fie Maica Ziditorului tuturor fapturilor celor va-zute |i celor nevazute, Care ne-a rascumparat din moarte (Rom.,17 18).11. Noi cinstim si preaveneram pe Maica Domnului caci ea a zamislitpe Fiul lui Dumnezeu de la Duhul Sfint ,i a fost umbrita de puterea CeluiPrea Inalt ?i, prin aceasta, a fost euratita de pacate mai mult decit ori-care alt sfint ce sta inaintea lui Dumnezeu : ea n-a avut numai dar de laDumnezeu, ei a fost plina de har (Luca, 1, 28 351 '12. Noi cinstim pe Maica Domnului mai mult ca pe oricare din sfintideoarece intelegem ca ea a nascut ?i a alaptat pe Sfintul sfintilor, peiisus Hnstos, Dumnezeu! $i Mintuitorul nostru.13. Noi cinstim si preaveneram pe Maica Domnului mai mult decit petoti sfintu si toti ingerii din cer, caci aa o cinsteste si Biserica lui HriStos

51 n cinta: Ceea ce e9 ti mai cinstita decit Heruvimii ?i mai marita fara, '

de asemanare decit Serafimii (Axion).lata, frate, citeva din multele mSrturii ce se gasesc in Sfinta Scrip-Una despre cinstirea si preavenerarea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu siPururea-fecioarei Maria. mriezeu si

- .

_ '' '

.

I

1

.. :

crip-

tura- Dumnezeu dind a dat iui Avraam fagaduinta... S-a jurat pe Sininsui (Evr., 6, 13). Aisemenea !i sflintii apostoli au lluat cheza?ie iiumolcDomnului, intarind prin aceasita adevarurdle propovaduite (Rom., 1, ;II Cor., 1, 23 ; Gal., 1, 20 s.a.). Cind Mintuitorul spune : Sa nu va jur.it,inicidecum... ci sa fie cuvintul vostru ceea ce este da, da si ceea


58/152

INVATACELUL : Da, dar nu cumva prin juramint se calca poruncaDomnul Dumnezeu

(Ie5 ., 20, 7)?1PREOTUL: Juramintul nu poate fi luare in desert a numelui luiDumnezeu, deoarece prin el I se recunoa$te lui Dumnezeu autoritateasuprema, dreptatea Lui i puterea Lui pedepsiitoare. Numai atunci poatefi jurSmintul o luare in desert a numelui lui Dumnezeu, i deci o calcarea iporuncii a treia, cind el este facut strimib sau cind e intrebuintatabuziv $i pentru lucruri de nimic. Aceste juraminte strimbe $i facute

in graba pentru lucruri neinsemnate sint cu adevarat defaimari la adresanumeaui (fiintei) lui Dumnezeu $i, deci, sint in directa opozitie cu po-runca a treia.juidiiiunua arepa msa este ca o rugaciune, ca o invocare cuvim-

cioasa i evlavioasa a lui Dumnezeu pentru stabilirea adevarului $ipentru inlaturarea minoiunii. Juramintul este un factor necesar trium-fului adevarului in lume, prin mijilocirea atot^tiintei i atotputerii luiDumnezeu. A$a cum nu e cu putinta ca rugSciunea evlavioasa sa fieoprita, tot a$a cu neputinta e sa fie oprita invocarea evlavioasa $i cu-cernica a numelui lui Dumnezeu in juramintul drept.iNVAjACELUL: Daca juramintul este bun, ca act prin care serecunoai^te puterea lui Dumnezeu i prin care se cere de la El pedep-sirea minciunii, atunci, ace-laî lucru s-ar putea spune i$i despre bles-teme, caci i in ele se cere interventia pedepsei dumnezeie^ti $i, prinaceaista, se recunoai^te puterea si dreptul lui Dumnezeu de a pedepsimare _

PKhOlUL: Juramintul drept, luind ca martor numele lui Dumne-zeu nu este una cu a pomeni numele Lui blestemind, caci cine oare seva impaca cu un asemenea inteles nebun ? Injuraturile $i blestemele nuse fac spre slava $i cinstirea lui Dumnezeu, nici din evlavie i pretuirea dreptatii ?i a atot$tiintei Lui, spre a se stabili prin ele vreun adevar, ciele se fac spre a se necinsti numele lui Dumnezeu i al sfintilor Lui sau alvreunui lucru sfint. Ele nu cauta altceva decit pedepsirea aproapelui nos-tru, care de multe ori este fara vina. Juramintul drept se face din frica luiDumnezeu i din marea considerate fata de dreptatea fi atot$tiinta Lui,iar injuraturile se fac din mindrie, din rautatea $i din ura noastra fata de

aproapele nostra. Aa fiind, blestemul nu este act de cinstire a lui Dum-nezeu, ci un act doveditor al orautatii sufletului nostru, all urii i al do-rintei noastre de razbunare asupra acelora pe care ii urim. Totodata,injuratura este o iluare in desert a numelui lui Dumnezeu, prin care 11chemam ca pedepsitor al lucrarilor parute noua nedrepte i, prin aceasta in nebunia noas'trS noi am voit sa facem pe Dumnezeu oarecumpartai$ al rautatii noastre pedepsind pe acela pe care noi il urim, lucrucare este cu totul spre necinstirea dreptatii lui Dumnezeu. A$adar, ana-lizind aceste lucruri, putem inteilege destul de bine i de clar ca inju-raturile sint numai de la diavolul i, deci, nu le putem pune in cintar caun judecator drept.

-INVATACELUL : Dar votul sau fagaduinta ce este ?PREOTUL : Fagaduinta sau votuil este aproape de juramint

i este o indatorire cu care cre^tinul se leaga de buna voie in fata luiDumnezeu sa faca o fapta deosebita, de vrednicie morala, ca recunoJ?-tinta pentru binefacerile primite. Fagaduinta nu poate cuiprinde faptelelas care omul este indaitorat prin porunca ,i nici fapte lipsite de pretmoral.

Fagaduinta poate fi facuta de onice om credincios $i este un mijlocpentru intarirea vointei in virtuti, pentru aratarea evlaviei adevarate?i inaintarea spre desavirîrea morala.

INVATACELUL : Dar unde se vad in Sfinta Scriptura indicatu-asupra fagaduintei ?

PREOTUL: In Sfinta Scriptura gasim multe pilde de fagaduintofacute de barbati evlavioî. Astfel Iacov, de$teptindu-se din somn, li\-gaduie^te ca piatra care i-a servit de capatii o va face altar de inchinarelui Dumnezeu (Fac, 28, 2022), iar sfintuil apostol Pavel $i-a tuns parulcapului sau pentru implinirea unei fagaduinte (Fapte, 21, 23 27? IB,18 $i altele) ; odata fagaduinta facuta, trebuie indeplinita, caci altfcl In-seamna lipsa de credinta i de respect fata de Dumnezeu. Acest lucruill adevere$te Sfinta Scxiptuira cind zice : Iar de te vei lega cu fiiga-duinta Domnudui Dumnezeului tau, sa nu intirzii a plini, caci curind vacere Domnul Dumnezeul tau de la tine $i va fi \ie pacat (Deut., 23,2122). i iar&$i se scrie : Mai bine este sa nu fagaduie?tii, decil stinu impline^ti ce ai fagaduit {Ed., 5, 4; lnvalatuia de Credinta Orto*doxd, intrebarea 125). ,

\ CONDIJiIILE MINTUIRII SUBIECTIVE 1 l


59/152

Capitolul 15CONDITHLE MINTUIRII SUBIECTIVE

4INVAJACELUL : Ai pomenit mai inainte, Parinte, $i am auzit $i pealtii vorbind despre mintuire subiectiva. Ce este aceea ?PREOTUL : Unele culte invata ca mintuirea subiectiva este con-

Justifi-itionata numai de harul divin (sola gratia), anume de harulsau de harul credinjei, adica al increderiiarii dupa Calvin

in min-

dupa Luther prin care i se atribuie sau i se imputa omului meriteleMintuitorului nostra Iisus Hristos. Deci, in general, sint unii cre$tini,protestanti, care cred c mintuirea vine numai prin credinta (sola fide)$i ca omul nu are propriu-zis nici o contribute personalatuirea sa.

Biserica noastra insa invatS ca mintuirea subiectiva individua-nu este un dar $i nici un simplu act, ci este un proces i o lucra-re care se dezvolta Lreptat $i se infaptuie$te prin impreuna-lucrareaa doi factori : Dumnezeu ?i omul insu?i. Din partea lui Dumnezeu nise daruie$te harul divin, iar din partea omului sint necesare credinta $ifaptele bune. Deci, conditiile mintuirii subiective sint acestea : haruldivin de la Dumnezeu 1 credinta $i faptele bune ale omului.

la

Mintuirea obiectiva s-a realizat numai prin jertfa lui Iisus Hristos,iar mintuirea subiectiva numita in limbajul Noului Testament $i 1 1 1dreptare*, sfintire sau minluire in sens mai restrins se infaptu-ie$te ca o urmare a celei obiective, prin actiunea noastra de a ne apro-pia sau de a ne insu$i mintuirea obiectiva prin eforturile noastre perso-nale, in colaborare cu harul divin.

Din partea lui Dumnezeu, harul divin este absolut necesar, fiindcitoti am paeatuit $i sintem lipsiti de slava lui Dumnezeu ? $i sintem In-dreptati in dar, cu harul Lui, prin rascumpararea cea in Hristos Iisus(Rom., 3, 2324- 5, 1517). Caci Dumnezeu este Cel ce lucreaza intruvoi $i ca sa voiti


60/152

INVATACELUL: Acesta este un subiect foarte interesant, desprecare am purtat unele discutii cu cei de alta credinta ii asupra caruia a$vrea sa starui mai mult, chiar daca vorbele mele, Parinte, te vor miihni.Aceia spun ca harul divin lucreaza in mod irezistibil. Deci nu poate hvorba nici de libertate, nici de vreun merit al omului in ceea oe prive$-te mintuirea lui. A$a rezulta din parabola Mintuitorului : i sile^te pe totisa intre, aa incit sa-mi fie casa plina (Luca, 14, 23). Iar alta data a zisMintuitorul : Nimeni nu poate sa vina la Mine daca nu-1 va trage Ta-tSl care M-a trimis, $i Eu il voi invia in ziua cea de apoi (loan, 6, 44).In acela$i inteles zice ?i sfintul apostol Pavel : Caci Dumnezeu este Celce lucreaza intru voi ?i ca sa voiti ?i ca sa saving, dupa a Lui buna-vointa (Filip., 2, 13). Din toate acestea ar rezulta ca nu exista o liber-tate a vointei $i ca mintuirea o da numai Dumnezeu.PREOTUL : Dumnezeiasca $i Sfinta Scriptura ne invata luminat caomul a fost facut de Dumnezeu liber $i incununat de El cu voie libera,dupa cum ne spune Sfintul Duh : Doamne, caci cu arma bunavoiriine-ai incununat pe noi (Ps. 5, 12) ; iar in alt loc zice : (Dumnezeu)dintru inceput a facut pe om ?i 1-a lasat in mina sfatului sau (Int. Sir.,15, 14) ; $i iara^i : Pus-a inaintea ta foe $i apa, i la oricare vei vrea,vei intinde mina ta (Int. Sir., 15, 16) ; ?i iara$i : Inaintea oameniloreste viata i moartea ?i oricare din ele le va placea, li se va da (Int.Sir., 15, 17). Iar in alt loc, Sfinta Scriptura ne spune : Iata, eu va punastazi inainte binecuvintare $i blestem. Binecuvintare veti avea dacaveti asculta poruncile Domnului Dumnezeului vostru (Deut., 11, 2627). $i in alt loc zice :


61/152

te-am ridicat, ca sa arat in tine puterea Mea $i ca numele Meu sS sevesteasca in tot pamintul. Deci dar r Dumnezeu pe cine vrea il miluie$>te riar pe cine vrea iil impietre^te. Imi vei zice deci : De ce ana dojeneti ?Caci vointei Lui cine i-a stat impotriva ? Dar, omule, tu cine e$ti ca saraspunzi impotriva lui Dumnezeu ? Oare faptura va zice Celui care afacut-o : De ce m-ai facut a$a ? Sau nu are putere olarul peste lutul lui,ca din aceeai fr&mintatura sa faca un vas de cinste, iar altul, de ne-cinste ? (Rom., 9, 1121). Acela?i apostol mai zice: Binecuvintat fieDumnezeu ... Cel care, intru Hristos ne-a binecuvintat pe noi ... PrecumIntra El ne-a $i ales, inainte de intemeierea lumii, ca sa fim sfinti i farSde prihana inaintea Lui... (Efes., 1, 34). De aici, de asemenea, ar re-zulta ca mintuirea se face potrivit alegerii sau hotaririi din veci a luiDumnezeu. Caci mai zice Apostolul : Iar noi ... datori sintem totdea-una sa multumim lui Dumnezeu pentru voi, ca v-a ales Dumnezeu din-tru inceput, spre mintuire ... la care v-a chemat prin Evanghelia noas-tra, spre dobindirea slavei Domnului nostra Iisus Hristos* (II Tes. f 2,13 14). $i in alte locuri tot a$a : Ci propovaduim intelepciunea detaina a lui Dumnezeu, pe cea ascunsa, pe care Dumnezeu mai inaintede veci a rinduit-o spre marirea noastra (I Cor., 2, 7). Cine te deose-be$te pe tdne ? $i ce ai, pe care sa nu-1 fi primit ? (I Cor. r 4, 7). CaciDumnezeu este Cel ce lucreaza intru voi ti ca sa voiji $i ca sa savir$iti,dupa a Lui bunavointa (Filip., 2, 13). Deci, problema s-ar pune a$a : ni-meni nu se mintuie$te decit pe temeiul alegerii din veci sau al predes-tinatiei dumnezeie$ti. Omul, in viaja aceasta, i^i urmeaza soarta pe carei-a hotarit-o Dumnezeu, fara putinfa de a o schimba sau a o inlocui.

PREOTUL : Sfinta Scriptura are locuri tari, sau, cum zice sfintulGrigorie de Nyssa, are oase tari (Comentariu la Viaf-a lui Moise). Unii

V/ar vrea sa sparga oasele Scripturii cu dintii de lapte ai intelepciunii lor ;dar acest lucru niciodata nu se va putea. El s-a virit in adincul Scriptu-rii fara a putea inota in oceanul fara de fund al intelepciunii lui Dum-nezeu. A$a au patit Origen, Arie, Macedonia, Nestorie, Sabelie, Dioscor,Eutihie i toti incepStorii de eresuri din vechime, care s-au inecat inmarea cea fara de fund a Sfintei Scripturi. Nu adincimea Scripturii afost pricina caderii lor, a inecarii lor, ci ei im$i$i i-au fost pricing de anu fi putut inota cu slaba lor putere in adincimea tainelor ei.

Sfinta Scriptura, fiind ca un izvor sau caintelepciunii lui Dumnezeu, din ea ni se cuvine a ne adapa $i a lua cumasura, numai dupa puterea noastra de intelegere ?i dupa virsta nos-tra duhovniceasca. $i a


62/152

$i nu se

de patimi si vor sa patrundain adincul intelegerilor celor din Scripturi, fara de lumina harului luiDumnezeu.Dumneata ai adus citatele de mai sus, care \i se par ca sint un felde temelie a predestinatiei, dar adevarul este cu totul altul.Citatul Intii (Rom., 9, 1121) se refera ila chemarea oamenilor, laharul si indreptarea cea in Iisus Hristos. Apostolul vrea sa dovedeascaprin acest exemplu ca chemarea si indreptarea oamenilor nu depindenumai de faptele legii, ci de bunatatea lui Dumnezeu, Care cheama,prin harul Sau, pe toti oamenii la mintuire, fie iudei, fie pagini (v. 22

24) fara harul lui Dumnezeu oamenii nu pot face nimic in ceea ce pri-veste mintuirea lor. Daca totusi se spune aici ca Dumnezeu da oame-nilor darul Sau numai din nemarginita Lui bunatate si ca hotarSste cutotul liber soarta oamenilor chiar inainte de nasterea lor, prin aceastase pune accent pe importanta conditiei obiective a mintuirii sau sfin-tirii noastre, fara sa se mai repete si conditia subiectiva : libertatea omu-lui de a conlucra cu harul divin prin credinta si fapte bune , . mai repeta nici ideea ca la baza hotaririi sortii fiecaruia sta' prestiintalui Dumnezeu. Dar ea este subinteleasa, deoarece apostolul zice ca peunii Dumnezeu ii pedepseste i ii impietreste, dupa ce acestia s-au facutvase ale miniei (adica vrednici de a fi impietriti dupa dreptatea luiDumnezeu) si dupa ce Dumnezeu i-a rabdat indelung (v. 22). Dumnezeuslie totul dinainte, de aceea n-a trebuit ca sa treaca mai intii timpul pen-tru a sti ca dintre cei doi fii ai lui Isaac, unul va fi purtator al fagaduin-tei Sale mesianice. $i atunci nu este nici o mirare ca zice : Pe Iacov1-am iubit si pe Isav 1-am urit. Iar daca se zice apoi ca Dumnezeu milu-ieste pe cine vrea si osindeste pe cine vrea, noi trebuie sa ne intrebam :oare, pe cine vrea Dumnezeu sa miluiasca si pe care oameni vrea sa-iosfndeasca ? Oare iubeste El numai pe aceia pe care Insusi i-a predes-linat la mintuire si care in viata pot sa fie rai ? $i osindete numai pecei respinsi de El, care totusi in viata pot fi buni ? Sau vrea Dumnezeuci din unii buni sa faca rai, iar din altii rai sa faca buni, fara nici odroapla judecata? Dar in acest caz, unde sint dreptatea, nepartinirea,intHepciunea si alte insusiri ale lui Dumnezeu? Nici macar intre oa-meni nu e cu putinta asa ceva, iar cind, totusi, se practica intre ei arbi-tr.iriul, acesta este o pacoste si o nenorocire.

Intie la mintuirea cea ve$nica r ci despre alegerea sau chemarea la harulpe care 1-a adus Hristos, nu pe baza vredniciei noastre, ci numai dinbunatatea lui Dumnezeu. Aceasta chemare nu este marginita $i data nu-mai unora, a$a cum zic predestinatiani$tiir ci se refera la toti oamenii,caci se vorbe$te numai la plural, de$i nu tofi sint ale^i sau chemati ininteles de predestinare. In acest inteles, zice sfintul apostol Pavel : C5acesta este lucru bun $i primit inaintea lui Dumnezeu, Mintuitorul nos-tru, Care voie$te ca toti oamenii sa se mintuiasca $i la cuno$tinta ade-varului sa vina. Caci unul este Dumnezeu, unul este $i Mijlocitorul in-tre Dumnezeu i oameni : omul Hristos Iisus, Care S-a dat pe Sine pretde rascumparare pentru toti, marturia adusS la timpul sau (I Tim., 2,36). Daca s-ar intelege $i aici predestinatia absoluta la marirea cc^-reasca, aceasta predestinatie ar trebui s& o intelegem dupa litera $\spiritul textului ca nelimitata, ;i atunci ar insemna cS mintuirea vineautomat asupra tuturor oamenilor. Or, este $tiut ca nu to^i se mintuiesc$i ini$i predestinatiani^tii sustin c numSrul celor predestinati la min-tuire este limitat.

Adevarul este insa cS Hristos a adus mintuirea tuturor, ceea ce teo-logii numesc mintuire obiectivS ? dar mintuirea subiectiva nu o reali-zeaza toti, ci numai cei ce o cauta. Mintuirea obiectiva a fast daruitntuturor oamenilor, dar cea subiectivS tine de buna alegere a cre$tinului,iar cei ce doreso sa se mintuiasca $i lucreaza pentru ea primesc ajutonilharului. Am vazut ca harul divin nu lucreaza in noi cu de-a sila (irczis-tibil), ci ca noi avem o anume contributie la lucrarea mintuirii noaslre.Prin urmare, despre o predestinatie absolute $i neconditionata nu poa-te fi vorba. lata deci care este adevarul in ceea ce prive$te predestina-tia, soarta sau viata omului.

A. Sfinta Scriptura vorbe$te adeseori despre oarecare prehoLl-rire, in sensul de precunoa$tere, i anume :1. Direct, numind-o uneori sfat (Fapte, 2, 23) ; precunoa,.?l(-re sau prehotarire (Rom., 8, 29) ; Sfatul voii lui Dumnezeu (Efes.,1,11) ; taina cea ascunsa din veac (Col., 1, 26; Efes., 3, 9) ; cart

126 DESPRE CREDINJA ORTODOXAspre anumite vrednicii ale celor predestinati sau, in orice

- CONDITHLE MINTUIRII SUBIECTIVE I'/

mai din iubire, ci $i din faptele noastre cele bune f c&ci daca aceasin ai


63/152

caz r directsau indirect, despre alte motive decit simpla hotarire arbitrara, pentrucare unii se mintuiesc, iar aijli se osindesc. Doar Sfinta Scriptura spu-ne textual : $tim ca Dumnezeu toate le lucreaza spre binele celor careiubesc pe Dumnezeu, celor care sint chemati dupa voia Lui ? caci pecare i-a cunoscut mai inainte, mai inainte i-a si hotarit sa fie asemeneachipului Fiului Sau ..., iar pe care i-a hotarit mai inainte, pe ace$tia i-asi chemat; si pe care i-a chemat, pe ace$tia i-a $i indreptat ; iar pecare i-a indreptat, pe acestia i-a si preamarit (Rom. f 8, 2830).$tim apoi ca la judecata de apoi vor exista anumite criterii dupacare vor fi judecati toti si ca nu vor fi judecati arbitrar (Matei, 25, 3436), hotarirea fiind luata in functie de vrednicia sau de nevrednicia cucare fiecare om s-a conformat acestor criterii, pentru ca judecata sa fiecit mai dreapta. Apostolul zice : Pentru ca noi toti trebuie sa ne infa-|i?am inaintea judecatii lui Hristos, ca sa ia fiecare dupa cele ce a facutprin trup, ori bine, ori rau (II Cor., 5, 10 ; I Cor., 3, 8). Aceasta insazic : Cel ce seamana cu zgircenie, cu zgircenie va si secera, iar eel ceseamana cu darnicie, cu darnicie va si secera (II Cor., 9, 6 ? vezi si Ma-tei, 7, 21 ; 16, 27? 20, 16; loan, 3, 36; 6*47; Rom., 2, 611; 8, 17;I Cor., 9, 27; II Tim., 2, 20 ; I Petru, 1, 10 $.a. Sfinta Scriptura confirma mai ales indirect aceasta invatatu-ra. Astfel, se repeta adeseori ca Dumnezeu nu vrea moartea pacatosu-lui (Iez., 18, 23 ; 33, 11 ; II Petru, 3, 9 ; I Tim., 2, 4 ; Rom., 3 f 2930 ; I Cor.,8, 6 ; Efes., 4, 6) ; ca toti oamenii sint chemati la mintuire (Matei, 28, 19 ;Rom., 10, 18 ; II Cor., 5, 15 ; I Tim., 2, 6 ? I Petru, 3 r 9 $,a.) i$i ca Dumne*zeu a inmultit harul Sau spre a cople^i pacatul i spre a da tuturor oa-menilor posibilitatea de a se mintui (Rom., 5, 15 ? loan, 3, 16). Toateacestea ar fi cu neputinta daca numarul aleilor ar fi limitat. Istoria, prin paring biserice$ti i prin alti oameni de toataautoritatea, precum i Sfinta Traditie prin toate monumentele ei, atestacS aceasta a fost intotdeauna in Biserica tilcuirea invataturii desprepre^liinta dumnezeiasca.

Sfintul Irineu ( t 202) zice : Dumnezeu care pe toate le ?tie a pre-(jatit ... locuinta corespunzatoare : caci acelora care cauta lumina ceanetrecatoare $i nazuiesc spre ea, le da cu indurare aceasta lumina. Sfin-tul loan Hrisostom ( .1' 407) : Dumnezeu ne-a predestinat pe noi nu nu-

2.

B.

numai$i tot ce a facut El pentru mintuirea noastra ar fi de prisos. De aseme-nea, sfintul Ilariu (t 366) scrie : Aceia pe care Dumnezeu i-a prevazut,pe aceia i-a ;$i predestinat. Fericitul Ieronim (t 420): Despre am*Dumnezeu a $tiut ca vor fi in viata lor asemenea Fiului Sau, pe care i-ii predestinat a fi asemenea Lui intra marire. Sfintul Ambrozie (| 397)arata : Dumnezeu n-a predestinat decit numai dupa ce a cunoscut ; cS-rora le-a prevazut vrednicia, acelora le-a predestinat $i rasplata.

INVAJACELUL : Daca harul este totdeauna de neaparata trebu-inta pentru mintuire $i daca mintuirea este un dar al lui Dumnezeu (Kitprin har, mai avem i noi vreo parte la lucrarea mintuirii noastre ?

PREOTUL : Da r avem $i noi o parte ; de$i harul este de neaparat-itrebuinta pentru mintuirea noastra, el nu poate mintui singur. Noi nusintem ni?te bu^teni sau ni?te pietre cu care Dumnezeu face ce voieSte,

Daca harul ar lucra singur, ar insemna ca ne duce fara voia noas-tra la mintuire. In acest caz, daca unii nu se mintuiesc, aceasta n-ar lidin pricina lor, ci a harului care nu-i silerte ; aceasta insa este o invatii-tura a calvinilor numita predestinatie (mai inainte rinduire). Dupa a-ceasta invatatura, Dumnezeu a hotarit din veci sa mintuiasca pe uniioameni ?i sa piarda pe altii, dupa cum ii place Lui, nu dupa cum vollucra ei in chipul lor, cu harul celor pe care i-a hotSrit sa-i mintuiascd.Unora le da harul care ii sile?te sa lucreze dupa voia Lui, celorlalU nuli-1 da (Inv. de cred. ort., intreb. 243).

*INVATACELUL : Dar invatatura Bisericii noastre este alta ?PREOTUL : Ti-am aratat mai sus destul de clar i pe larg. La aces-

tea mai adaug : Dumnezeu voie^te ca toti oamenii sa se mintuiasc\1si la cuno?tinta adevarului sa vina ,(I Tim., 2, 4). Harul nu silcste prnimeni. Oamenii au libertatea sa-1 primeasca si sa conlucreze cu el, sausa-1 respinga. Cei dintii se mintuiesc, cei de pe urma se pierd (Jnv. ( /


64/152

Capitolul 16CELE SAPTE TAINE

INVATACELUL : Cred ca Biserica vorbete felurit despre Taina.PREOTUL : E adevarat. Mai intii, Taina este o lucrare sfinta, in-stituita de Dumnezeu intrupat, prin care, intr-o forma vazuta, se impar-taseste primitorului harul divin nevazut (Teologia Dogmaticd i Simbo-lica, Bucnresti, 1958, vol. II, p. 827).

Cele sapte Taine ale Bisericii lui Hristos cea dreptmaritoare sint ur-mafcoarele :1. Botezul. 2. Mirungerea. 3. Impartasania. 4. Pocainta. 5. Hirotonia.

6. Nunta. 7. Maslul.Inainte de a arata insemnatatea celor sapte Taine, insemnam, pescurt, citeva date asupra importantei numarului sapte in Sfinta Scrip-

tura, caci numarul sapte pecetluieste o multime de acte din VechiulTestament si din eel Nou.Asa, de pilda, in ziua a .saptea S-a odihnit Dumnezeu de toate lu-

crcirile Sale pe care le facuse (Fac, 2, 12) ; sapte perechi de animatesi pîsari curate a poruncit Dumnezeu lui Noe sa bage in corabie ina-inte de a incepe potopul (Fac, 7, 23). Iarasi, i-a spus ca dupa sapte

1

zile va veni potopul (Fac, 6 si 17). In luna a iâptea $i in ziua a 27-a s-aoprit corabia pe Muntii Ararat (Fac, 8, 4). Dupa ?apte zile a dat drumulNoe a doua oara porumbelului din corabie, far aoesta s-a intors, avinrlin cioc o ramura de maslin verde (Fac, 8 r 10). Avraam a dat lui Abime-leh, imparatul, âpte mielu$eler ca marturie intre ei amindoi. Iacov, pa-triarhul, s-a inchinat de apte ori cu fata la pamint in fata fratelui sauIsav (Fac., 33, 13). Faraon a visat apte vaci grase ?i apte slabe, âp-te spice pline ?i $apte seci (Fac, cap. 41). Lui Moise i-a spus Dumnezeuca pentru Sfintul loca$ sa faca i un sfe^nic de aur curat ?i deasupra luisa puna ?apte candele ca sa lumineze (Iei?. f 37, 23). Tot lui Moise i-a po-runcit Dumnezeu sa spuna izraelitilor sa numere iâpte saptamini dezile (Lev., 23, 16), iar a cincizecea zi sa le fie sarbatoare sfinta. Inaintede a minca Pa^tele, sapte zile sa manince piine fara aluat (le?., 12, 19).Pe linga alte daruri ce aveau porunca sa le aduca, in acea zi trebuiausa aduca sapte miei (Lev., 23, 1518). Apoi sa numere sapte saptaminide ani, iar al cincizecilea sa fie an de slobozie (Lev., 25, 810 Isaia, 61,1 ; Luca, 4, 1621). Pe Mariam, sora lui Moise, fiindca a cirtit, sap-te zile a lovit-o Dumnezeu cu lepra (Num., cap. 12). Lui Iosua Navi i-aporuncit Dumnezeu sa puna apte trimbibe sa inconjoare Ierihonul desapte ori, iar a saptea oara sa sune in trimbita de sapte ori si vor cadeazidurile Ierihonului (Ios., cap. 6). In sapte zile s-a primit sfintirea luiAaron si a fiilor sai de catre Dumnezeu prin Moise (Lev., 8, 3335). Desapte ori in zi David, proorocul, lauda pe Dumnezeu (Ps. 118, 164). $ap-tezeci de ani a proorocit Ieremia ca vor fi robi evreii in Babilon (lor.,25, 11 12; 29, 10). $apte cande'le cu sapte brate a vazut sfintul proo-roc Zaharia (Zah., 4, 12). $apte funii a rupt Samson, eel ce avea saplcsuvite de par care-i dadeau putere (Jud. f cap. 1316). $aptezeci au fostbarbatii care au tradus Biblia pe vremea Faraonului Ptolomeu Filadelful(283 i.Hr.). De sapte ori s-a scaldat Neeman Sirianul in Iordan si s-a cu-ratit de lepra (IV, Regi, 5, 14). Cu sapte pedepse a fost pedepsit Cain decatre Dumnezeu pentru uciderea fratelui sau Abel (Fac, 4, 15). De saple-zeci de ori cite sapte au fost pedepsele asupra lui Lameh, eel cu douiifemei (Fac, 4, 24).

Apoi, in Noul Testament, Mintuitorul porunceste sa iertam de .vapto-zeci de ori cite sapte (Matei, 18, 22 Luca, 17, 34). $apte sint diihurilrcare stau inaintea lui Dumnezeu ,i a scaunului Sau de domnie (Ap


65/152

sint stelele din dreapta Sa (Apoc., 2, 1). $apte sint Bisericile la care afost trimis sfintul loan evanqhelistul sa le scrie (Apoc., 15. 68? 16).$apte sint urgiile apocaliptice (Apoc, 15, 68 ; 16). $apte peceti aveacartea pe care a vazut-o dumnezeiescul loan evanghelistusl in mina luiDumnezeu (Apoc, 5, 14). $apte sint duhurile lui Dumnezeu pe carele trimite in tot pamintul (Apoc, 5, 6), in Biserici (Apoc, 1, 4). $aptesint pacatele de moarte. $apte sint cele vrednice de Hristos : 1. pute-rea ; 2. bogatia ; 3. intelepciunea ? 4. taria ; 5. cinstea ; 6. slava ; 7.binecuvintarea (Apoc, 5, 12). $apte sint darurile Sfintului Duh.

In sensul eel ascuns, neinfeles, tainS se numa$te $i rinduiala intru-parii lui Dumnezeu-Cuvintul (Coil., 1, 6). Tot astfel, sfintul Dionisie Areo-pagitul, in trimiterea sa catre Gacius, scrie : Caci taina IntrupSrii luiDumnezeu-Cuvintul pururea ramine tain3, deoareoe aceasta taina, prinnici un cuvint, prin nici o minte (taina cea despre Hristos) nu s-a scosafara, ci, graindu-se, negraitS rmine $i neinjelegindu-se, necunoscutaramine. Inca se zice taina $i invatatura Sfintei Evanghelii, dupa cumzice marele Pavel : ...prin descoperire nu s-a facut cunoscutS taina(Efes., 3, 3). Taina este cea a credintei, precum acela$i apostol Pavelzice catre Timotei : Cu adevarat, mare este taina dreptei credinte (ITim., 3, 16). Numim taina $i invierea Mintuitorului nostru Iisus Hristos$i invierea cea din morî a toata firea omeneasca $i a doua venire aDomnului $i multe altele.

Dar cind se vorbe$te de sfintele Taine ale Bisericii, intelegem pecele $apte Taine, care sint lucrari sfinte intemeiate de Domnul IisusHristos, prin care in mod nevazut, se comunica celor ce se imparta$escdin ele harul mintuitor nevazut.

i

v - ,

*

intr"adevar, botezul si mirungereasint doua Tame ale Bisericii lui Hristos, deosebite una de alta, dar sidarunle Sfintului Duh sint deosebite si felurite (Rom., 12 6 I Cor 124-6). Asa incit in Taina sfintului botez se da darul Sfintului Duh spre ster-gerea pacatului stramosesc si a eelorlalte pacate, pe oind in Taina sfin-tuflm mar se da darull Sfintului Duh de a starui in curatia primita de ,1abotez. Mai mult, prin aceasta Sfinta Taina se da si darul eunostioteicare este unul din cele sapte daruri ale Sfintului Duh. Sfinta Scripturaaratmd acest adevar zice : Dar voi a t i primit ungerea din partea CeiuiSfint ?i stit! toate (I loan, 2, 20) , ?i iarasi : Cit despre voi, ungereape care ati primit-o de Ja El ramme intru voi si nu aveti trebuinta sava invete cimeva, ci precum ungerea Lui va invata despre toate, si in-vatatura aceasta este adevarata si nu este minciuna, ramineti intru Elasa eum v-a invatat>> (I loan, 2, 27). Din aceste cuvinte dumnezeiesti'putem destul de clar a intelege Ca ungerea cu sfintul mir are o marelmportanta pentru mintuirea noastraMai intii de toate, prior pecetluire ni se da Duhul Sfint, Care netusese fagaduit si Care este ...arvuna mostenirii noastre, spre rascum-pararea celor dobinditi de El si spre lauda slavei Sale (Efes., 1 14-

4, 30) in al doilea rind, ni se da darul cunostinfei prin care stim toatelucrunle (I loan, 2, 20, 27). Deci, ungerea ne invata tot ce trebuie sacunoastem spre a ne mintui, adica : sa credem statornic in Iisus Hristossi in cuvintele Evangheliei Lui ; sa fim ascultatori fata de apostotii Lui(Evr., 13, 17 ? Luca, 10, 16; loan. 13, 20 , 20, 19-21); sa rabdam pinala moarte, and vom fi prigoniti, pentru adevarul lui Hristos si pentruEvanghelia Lui ; sa dam dovada de aceste virtuti crestine?ti, pentru casa ramina en noi ungerea, pecetea Duhului Sfint, arvuna luata pen-tru ziua rascumpararii, caci altfel ni se va lua arvuna inapoi si numai avem rascumparare. Eu vin curind, tine ce ai, ca nimeni sa nu-tiia cununa (Apoc, 3, 11).

Formula prin care se imparta$e$te Taina Sfintului Mir este deci : Pe-cetea darului Sfintului Duh. Aceasta formula este alcatuita pe bazitextelor biblice care sint in legatura cu sfinta Taina a Mirului, timin-du-se seama de sensul $i de esen{a sa, de partea interna a acestei sfintrTaine. In Sfinta Scriptura sint texte in care Taina aceasta este numitipecetluire (II Cor., 1, 2122 ; Efes., 4, 30) i in caxe se spune ca prinea se imparta?e$te darul Sfintului Duh, dupa cum este scris : Petrule-a raspuns : Pocaiti-va si sa se boteze fiecare dintre voi in numelelui Iisus Hristos, spre iertarea pacatelor voastre, $i veti primi darul Du-hului Sfint (Fapte, 2, 38).

Primirea darului Sfintului Duh se face, cum am vazut, prin Taina tvurmeaza imediat botezului, prin punerea miinilor sau prin ungerea cumir. Sfinta Scriptura deosebeste punerea miinilor (Fapte. 8. 1518 .19, 6) de punerea miinilor preotiei (I Tim., 5, 22; II Tim., 1, 6).

De la inceput aceasta Taina chema punerea miinilor (Faple,8, 15 18), dar se chema $i ungere (loan, 2, 2027) $i pecetluiro(II Cor., 1, 2223.a.).

Atit punerea miinilor cit ?i ungerea sint de origine apostolictii se refera la una $i aceeaî Taina: Taina Sfintului Mir sau Taina mi-rungerii.

INVATACELUL : Care este materia vazuta, folosita in Taina mirun-gerii ?

PREOTUL : Sfintul î Marele Mir se compune din untdelemn anie-stecat cu mirodenii, pregatit (fiert) dupa o rinduiaila amumiita, in fie-

rcare an, in primele trei zile din Saptamina Patimilor, apoi sfintit docatre episcopii unei Biserici autocefale, In frunte cu eel dintii dinitrc*ei, Joi in aceeaî saptamina, Ra Sfinta Liturghie, apoi se imparte episco-pilor fi tuturor bisericilor. Prin muitimea mirodeniilor din care se com-pune, el inchipuie^te felurimea darurilor i puteriilor Duhului Sfint. Siin-tul Mir e folosit nu numai la a doua Taina dupa botez, ci $i la siinliuMbisericilor (cf. Inv. de Cred. Ort., intreb. 178).

iNVATfACELUL : Dar cum se face, practic, ungerea cu Sfint ml \.lMarele Mir ?10 Credinta Ortodoxa

146 DESPRE CREDINJA ORTODOXAPREOTUL : Dupa sSvirirea botezului, preotui tUe$te indata ruga-

ciunea in oare cere lui Dumnfezeu sa invredniceasca pe noul botezat

I ' . . . , I

. I *


73/152

de Daruil ungerii cu Sfintul Mir i de Impanta^irea cu Sfintele Damn aleSfintului Duh. Apoi unge pe botezat cu Sfinitul Mir, facindu-i semnulcrueii : la frunte, pentru sfintirea mintii fi a gindurilor ; la ochi, gura,urecti! , pentra siimfirea simturilor ; la piept $i pe spate, pentru sfintireainimii i a dorinjelor : la miini isi la picioare, pentru sfintirea faptelor$i a eaiilor cre^tinuflui. De faecare data zice euvinteile : Pecetea Darullui

VSfintului Duh, Amin. Aceste cuvinte sint Mate din a dona epistolaa sfmtului apostol Pavel catre corinteni, unde spune : Iar eel ce ne

.e pe noi lmpreuna cu vol, intra Hristos, i ne-a uns


74/152

lata cum Mintuitorul a poruncit ca acei ce vor sa aiba viaâ ve?-nica sa-I manince Trupul si sa-I bea Singele sub forma piinii si a vi-nului, piinea si vinul sfintite prin slujba sfuita catre Tat&l, prin ruqa-ciuni |i c'initari de lauda (Matei, 26, 2630; Marcu, 14, 22far aceastS mdnune a mdnunilor 26).

Cre$tcite minuni ar face

ci. El insu$i celor ce se pocaiesc(loan, 20, 1923; Apoc, 1, 6; 5, 10; II Cor., 5, 1820; I Cor., 4, 1 . Ps.13,916). * . *

Astfei, aceasta minunata hrana Trupul si Singele Domnului sedaruieste numai prin psreotii crestini. Cine vrea sa se mintuiasca mergela Biserica; i prime$te, chiar si cei ce n-au bani, caci se da in dar (Isaia,55, 113; Mai., 1, 11, Apoc, 21, 6; Rom., 5, 1416). Sfintul apostolPavel spune : Paharul binecuvintarii pe eare-1 binecuvintam nu este,oare, impartasirea cu singele flui Hristos ? Piinea pe care o fringem nueste, oare, impartasirea .cu trupul lui Hristos ?>, (I Cor., 10, 16). Da, nueste o inchipuire, caci cine nu are aceasta credinta este ratacit $i nu aretnintuire (cf. Rom., 14, 23). Despre acest singe euharistic ni se spune :Singele lui Iisus, Fiul Lui, ne curateste -pe noi de orice pacat (I loan,1,7).

Trupul $i Singele Domnului se poate minca i mai des, atunci cindne ferim de rele $i cind avem viata neprihanita i con?tiinta noastra

este chiar paruoca de la Dumnezeu, ca toti de la prunci pina la cei sa se impartaêasca eel putdn o data pe an. Acest ilucruai batrini ni se arata prin inchipuire cu mdeilul pascal din Vechiul Testament (Ie$. f12, 128 ; Num., 9, 114). Insa sfinîi apostoli ni se istorise^te ii im-partaeau pe cretini in fiecare Dumimica, deoarece aceia care credociuin Iisus staruiau in invatatura apostolilor $i in comundune, fiind ne-lipsiti de la biserica in toate zilele. Pentru aceasta, apostolii fringeaupiinea î luau impreuna hrana cu bucurie $i intru curaîa inimai (Fapte r2,4246; 20,711).

Mai tirziu, Biserica a statornicit ca cre^tinii sa se impartaêascade patru ori pe an, in cele patru posturi. Desigur, unii din cei ev;lavio*?is-au impartai$it $i de mad multe ori, dupa cum $i astazi sint multi carese impartaêsc mai adeseori intr-un an î e cu atiit mai bine, numai saaiba pregatirea cuvenita, caci ori de cite ori mincam ?i bem Trupul$i Singele Domnului, vestim moartea Lui, pina va veni a doua oaa*ft(I Cor., 11,26).

Aceasta Sfinta Taina este administrata de preoti î noului botezatchiar la botez, dupa ce a fost uns cu sfintul mir sau cu pecetea DuhuluiSfint. Asitfel Ii se da pina la virsta de 7 and, urmind ca de la aceasliivirsta mai inainte sa se spovedeasca la preotul duhovnic (sa-?i mclr-turiseasca pacateile, cf. loan, 1, 9) ,i sa se vada daca e vrednde de Tru])iiili Singele Domnului. Pentru cei ce vor sa se impartaêasca fiind maturi,sfintul apostol Pavel recomanda da fiecare sa se cerceteze pe sine f?i dupa spovedanie i cu dezlegarea duhovnicullui sa seimparta$easca cu Trupul i cu Singele Domnului. Caci cine va min


75/152

tural $i nu is-a prefaeut in Singe. De aici rezulta ea el simbolizeaza nu-mai, iar nu i este, Singele Domnullui.PREOTUL: Cuvintele de mai sus (Marcu, 14, 25? Matei, 26, 29) au

fost spuse de Mintuitoirul cu privire Ila primul pahar care, in adevar,continea vinul natural, insa Sfinta Impartaânie a fost aêzata de Min-tuitorul dupa cina, la al doilea pahar, caci atunci a zis Mintuitorul:Acest pahar este Legea cea noua, intru Singele Meu... (Luca, 21, 1720). Deci, ceea ce la Marcu este incomplet se completeaza ?i se lamu-re$te la Luca. Matei nu vorbe$te decit de un singur pahar, anume de eeleuharistic (al Cuminecaiturii) ,- la Luca insa observam ca este vorba dedoua pahare $i ca Sfinta Taina a fost aezata la al doilea pa-har. Astfel, cuvintele care se refera la priimul pahar nu sint in legaturacu Sfinta Impartaânie, cum este cazul i cu citatuil de ila Marcu {14, 25).INVATACELUL : In legatura cu ce spuneam mai sus, acei cre$tinispun ca Iraparta?ania sau Cina Domnului ar fi o simpla cina come-morativa, un ospaj, un bamcheit sau o masa colegiarta, la care se consumapiine $i vin, in amimtirea Cinei celei de Taina, a paitimii i a mortii Dom-nului. Aa a rinduit Mintuitaruil zicind apostolilor Sai : ..,aceasta safaceti intru pomenirea Mea (Luca, 22, 1

iliecleopadesprecredintaortodoxa text

Documents