ijpf olt - o prezenåã neîntreruptã, la frontierã, de peste ...pânã la 5 ani, 289 o condamnare...

$: iJpF Olt - o prezenåã neîntreruptã, la frontierã, de peste ...pânã la 5 ani, 289 o condamnare cuprinsã între 5-10 ani æi 84 o condamnare de peste 10 ani. 585 dintre infracåiuni$
ww

w.p

oliti

adef

ront

iera

.ro

N

r.

1/2

01

0

36

pa

giN

i

revistã editatã de inspectoratul general al poliåiei de Frontierã

iJpF Olt - o prezenåã neîntreruptã, la frontierã, de peste 150 de ani

pag. 8

Capturi impresionante de åigãri la frontierele românieipag.20

Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 Serie nouã - nr. 696

ww

w.p

olit

iade

fron

tier

a.ro

� N

R.

1/2

01

0 �

36

PA

GIN

I

Revistã editatã de Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

IJPF Olt - o prezenåã neîntreruptã, la frontierã, de peste 150 de ani

pag. 8

Capturi impresionante de åigãri la frontierele Românieipag.20

www.politiadefrontiera.ro

rEDaCÅia(E-mail: [email protected])

redactor-æefsubcomisar Marius iONESCU

(E-mail: [email protected])

Secretar de redacåiesubcomisar gabriel CrÃCiUN

(E-mail: [email protected])

redactori:inspector Ætefan aNDrEESCU

inspector iulian pUiCÃsubinspector Elena UrSaCHi

Fotoreporter & Layoutagent Mihai BEJENarU

abonamente, difuzareElena UrSaCHi

aDrESa: Str. rãzoare nr. 5, sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FaX: 021-316.84.32;021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Banii pentru abonamentele la revista “FrONTiEra” vor fi viraåi ca venit la bugetul de stat pe plan local, în contul venituri ale fiecãrei instituåii în parte, deschis la trezorerie (Legea 500/2002). Fiecare direcåie, inspectorat judeåean, æcoalã sau alte structuri pFr au deschis la trezoreria localã un numãr de cont, care poate fi consultat personal în momentul în care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în cazul în care acesta nu este cunoscut.

responsabil de numãr:ionescu Marius

TiparS.C. FÃgÃraÆ priNT SrL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 3160987

Ediåia s-a încheiat la 1 februarie 2010

preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea

sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile cuprinse aparåine, potrivit Codului penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711XImprimat în România

2 F R O N T I E R A P e s c u r t

Din sumarCooperarea FRONTEX-EUROPOL

- pag. 6

Ætiri: contrabandã cu åigãri- pag. 20

Ætiri: migranåi la frontierã- pag. 16

Criminalisticã- pag. 18-19

Istorie- pag. 28

Din data de 19.12.2009, cetãåenii aparåinând fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Muntenegru æi Serbia sunt scutiåi de obligaåia de a deåine vizã pentru a intra æi rãmâne pe teritoriul Statelor Membre UE, inclusiv al României, pentru o perioadã de pânã la 90 de zile într-un termen de æase luni.

Scutirea de vizã se aplicã numai pentru persoanele deåinãtoare de paæapoarte biometrice.

Referitor la Serbia, nu sunt scutiåi de obligaåia de a deåine vizã titularii paæapoartelor eliberate de cãtre direcåia de coordonare sârbã.

Conform Agenåiei Optimal Media (www.optimalmedia.ro), la jumãtatea lunii decembrie 2009, în custodia unitãåilor aflate în subordinea Administraåiei Naåionale a Penitenciarelor se afla un numãr total de 26.807 persoane private de libertate. Din efectivul total, 1.455 persoane executã pedeapsa închisorii pentru infracåiuni sancåionate de Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului æi consumului ilicit de droguri æi de art. 312 Cod penal.

În ultimii cinci ani, evoluåia numãrului de deåinuåi condamnaåi pentru acest gen de infracåiuni se menåine în jurul cifrei de 1.450 de deåinuåi, cu excepåia anilor 2005 æi 2008, când numãrul acestora a fost de 1.353, respectiv 1.328.

Specialiætii ANP æi ai ANA au realizat un studiu, pe un eæantion de 634 persoane, asupra profilului condamnatului care a comis infracåiuni legate de droguri. Din analiza datelor reiese cã 37 sunt analfabeåi, unul are studii primare, 346 au studii gimnaziale, 220 au studii liceale, 2 au frecventat æcoli profesionale, 7 au studii post liceale, iar 22 au studii universitare.

Din punct de vedere al duratei pedepsei, 261 deåinuåi au primit o condamnare de pânã la 5 ani, 289 o condamnare cuprinsã între 5-10 ani æi 84 o condamnare de peste 10 ani. 585 dintre infracåiuni au fost comise de cãtre bãrbaåi æi 49 de femei.

La data de 30 iunie 2009 se aflau în penitenciare 1.787 persoane cu antecedente de consum de droguri. Dintre aceætia, având în vedere criteriul vârstei æi sexului, 1.556 erau bãrbaåi (87,07%), iar 231 erau femei (12,92%); 55 aveau vârsta cuprinsã între 15 – 19 ani (3,07%); 521 între 20 – 24 ani (29,15%); 600 între 25 – 29 ani (33,57%); 611 peste 30 ani (34,19%).

În ce priveæte substanåele utilizate, cei mai mulåi erau consumatori de heroinã - 971(55,90%). Urmeazã canabis – 116 (6,49%); cocainã – 95 (5,31%); ecstasy – 46 (2,57%); medicamente - 43 (2,40%); alte droguri – 40 (2,23%); combinaåii de mai multe droguri – 436 (24,39%).

Heroina, cannabis-ul æi cocaina, drogurile preferate de condamnaåii din România

Ætiri: autovehicule furate- pag. 22

Divertisment - pag. 34

F R O N T I E R A E v e n i m e n t 3

În data de 1 februarie a.c., la sediul igpF, a avut loc Bilanåul activitãåii poliåiei de Frontierã, pe anul 2009. Festivitatea a fost prezidatã de inspectorul general al pFr, chestor principal de poliåie ioan Buda. au participat ministrul administraåiei æi internelor Vasile Blaga, consilierul prezidenåial iulian Fota, secretarul de stat în Mai, æef al Departamentului Ordine æi Siguranåã publicã, chestor æef de poliåie Dan Valentin Fãtuloiu, adjunctul æefului Departamentului Ordine æi Siguranåã publicã, chestor principal de poliåie ioan Nicolae Cãbulea, æefii celorlalte structuri din Ministerul administraåiei æi internelor, æefii de structuri ale poliåiei de Frontierã, ataæaåi de afaceri interne, precum æi alåi invitaåi.

Dupã prezentarea bilanåului de cãtre inspectorul general al pFr, au luat cuvântul, în ordine, reprezentanåii poliåiætilor de frontierã din teritoriu, comisarul æef ioan Driæcu - directorul adjunct al Æcolii de Formare iniåialã æi Continuã a personalului poliåiei de Frontierã iaæi, comisarul-æef Didel Bãdãrãu - æeful iJpF galaåi, comisarul-æef iulian alexandru Dobrescu - preæedintele CNp, consilierul prezidenåial iulian Fota iar, în final, ministrul administraåiei æi internelor Vasile Blaga.

În anul 2009, Poliåia de Frontierã Românã a urmãrit îndeplinirea atribuåiilor conferite de legislaåia naåionalã în vigoare, optimizarea supravegherii æi controlului la frontierã, combaterea eficientã a infracåionalitãåii transfrontaliere, respectarea drepturilor æi libertãåilor cetãåeneæti, garantarea unor servicii de bunã calitate tuturor cetãåenilor, îndeplinirea sarcinilor ce revin instituåiei pentru aderarea la Spaåiul Schengen, fiind dezvoltate æi implementate politici æi concepte manageriale de modernizare instituåionalã la nivelul standardelor comunitare, astfel încât sã se asigure un grad înalt de securizare a frontierelor române.

În perioada de referinåã, acåiunile æi rezultatele obåinute de Poliåia de Frontierã Românã au fost urmãtoarele:

1.În domeniul legislativS-a continuat procesul de aliniere a legislaåiei prin care se

reglementeazã activitatea Poliåiei de Frontierã, astfel încât sã fie evitate discordanåele æi paralelismele, scopul fiind îndeplinirea recomandãrilor U.E. pe linia securizãrii frontierelor, fiind iniåiate æi promovate proiecte de acte normative de modificare a O.U.G. nr. 105 privind frontiera de stat a României æi a O.U.G. nr. 104 privind organizarea æi funcåionarea PFR.

2. În domeniul instituåional æi al resurselor umaneÎn anul 2009, un proces important parcurs de Poliåia de Frontierã

Românã a fost reorganizarea instituåionalã. Aceasta a vizat în principal: • reducerea numãrului de posturi de conducere de la nivelul instituåiei, desfiinåarea a patru direcåii centrale æi constituirea a douã structuri de coordonare operativã, desfiinåarea direcåiilor teritoriale PF æi comasarea unor structuri/reducerea nivelului de reprezentare • eliminarea paralelismelor între structurile operative ale PFR æi Poliåiei Române • eficientizarea activitãåilor, atât în ansamblu, cât æi în ceea ce priveæte coordonarea de la nivel central æi întãrirea structurilor teritoriale, în special la frontiera externã • numãrul posturilor de la nivelul PFR s-a redus cu 1.119, acestea fiind transferate la Poliåia Românã. La acestea se adaugã alte 45 posturi, care au fost transferate de la IJPF Tulcea la Serviciul Poliåiei Delta Dunãrii, începând cu data de 10.06.2009.

În domeniul resurselor umane, în anul 2009, la nivelul întregii instituåii, gradul de încadrare general este de 91,6% (92,24% - la frontiera externã a UE æi 89,94 % - la frontiera internã a UE).

În ceea ce priveæte pregãtirea personalului, s-a avut în vedere

intensificarea acesteia pe toate palierele de interes pentru instituåie (acquis Schengen, limbi strãine, specializare pe linia combaterii fenomenelor infracåionale transfrontaliere, cooperare poliåieneascã etc.). Pregãtirea personalului PF s-a desfãæurat în baza Programei Comune de instruire elaboratã de Agenåia Europeanã FRONTEX, precum æi a reglementãrilor interne în materie.

Au fost pregãtiåi 3.145 poliåiæti de frontierã în diferite domenii specifice PFR, cursuri de iniåiere în carierã sau schimbare a specialitãåii, precum æi în domeniul Schengen. De asemenea, 217 poliåiæti de frontierã au beneficiat de pregãtire cu experåi internaåionali.

În cadrul SFICPPF Iaæi – certificatã ca Academie partenerã FRONTEX din anul 2009 – au fost organizate 7 activitãåi de pregãtire a poliåiætilor de frontierã din diverse state europene, sub egida FRONTEX, numãrul participanåilor ridicându-se la 78 experåi.

Pe linie disciplinarã, în anul 2009, au fost sancåionaåi disciplinar 325 poliåiæti de frontierã.

51 de poliåiæti de frontierã au refuzat mita oferitã de diverse persoane, fiind sesizate instituåiile abilitate în vederea realizãrii flagrantului.

3. În domeniul cooperãrii naåionale æi internaåionaleÎn anul 2009, cooperarea dintre PFR æi structuri ale MAI s-a

materializat prin schimb operativ de date æi informaåii, acåiuni în comun, participãri la programe de instruire comune, exploatarea în comun a analizelor de risc specifice domeniului de activitate a fiecãrei instituåii etc. În perioada de referinåã, au fost desfãæurate peste 48.700 acåiuni æi misiuni în colaborare cu reprezentanåi ai Poliåiei Române, peste 5.700, cu Autoritatea Vamalã æi aproximativ 16.000 de acåiuni, cu alte instituåii cu atribuåii în zona de frontierã.

În plan internaåional, a existat o colaborare strânsã cu structurile similare din statele membre U.E. æi nu numai, precum æi cu alte instituåii/organisme internaåionale cu atribuåii în domeniul frontalier, rezultatele operative obåinute fiind o dovadã a eficienåei acestor relaåii bilaterale.

Printre acåiunile internaåionale importante derulate de reprezentanåii instituåiei se remarcã activitãåile de colaborare cu autoritãåile competente din Republica Federalã Germanã, Italia, Austria, Marea Britanie, Finlanda.

De asemenea, poliåiæti de frontierã au participat la misiunile internaåionale de menåinere a pãcii, desfãæurate în Kosovo (ONU - UE), Haiti (ONU), Georgia (EU MM), Ucraina/R. Moldova (EU BAM), precum æi la misiuni de cooperare operativã în diverse state UE (ex.Italia) sau în R. Moldova, în calitate de ofiåeri de legãturã în domeniul combaterii migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii transfrontaliere.

Pentru un schimb operativ de date æi informaåii, la nivelul frontierelor române îæi desfãæoarã activitatea 5 centre/puncte de contact: la Giurgiu, Galaåi, Porubnoe, Oradea æi Boræ.

Poliåia de Frontierã Românã a dezvoltat o importantã cooperare cu Agenåia Europeanã FRONTEX. Acest an a reprezentat pentru agenåie o creætere a numãrului activitãåilor, au fost definite noi concepte pentru fazele operaåionale æi s-au fãcut demersuri în vederea unei strânse cooperãri cu state teråe.

În acest sens, lucrãtori din cadrul Poliåiei de Frontierã Române au participat la 20 de Operaåiuni Comune – din care 9 pe teritoriul åãrii noastre - organizate sub egida Frontex, dupã cum urmeazã:

-la frontiera verde: 9 operaåiuni; se remarcã fost faza a V-a a Operaåiunii Jupiter, de la frontiera României cu R. Moldova æi Ucraina, unde au participat 38 reprezentanåi din 14 state membre ale Uniunii Europene, inclusiv cu mijloace logistice specifice.

-la frontiera albastrã: 4; de remarcat activitatea desfãæuratã de poliåiætii de frontierã români, cu o navã maritimã din dotarea instituåiei, aflatã în rezerva CRATE, la Operaåiunea Poseidon 2009 – organizatã la frontiera maritimã a Greciei din Marea Egee.

Din cele 9 nave participante la aceastã operaåiune, nava româneascã a depistat peste 49% din totalul cazurilor de migraåie ilegalã constatate.

-la frontiera aerianã: 7.Poliåia de Frontierã Românã este caracterizatã de Agenåia

FRONTEX ca un partener important, ce sprijinã activ æi participã la realizarea proiectelor FRONTEX în vederea securizãrii frontierelor externe ale U.E.

4. aderarea la spaåiul SchengenAu fost organizate æi s-a participat la 21 misiuni de pregãtire

pentru aderare la Schengen, din care 5 misiuni de pre-evaluare æi autoevaluare cu experåi naåionali æi strãini æi 16 misiuni de sprijin æi

aNaLiZa aCTiViTÃÅii desfãæuratã la nivelul pFr în anul 2009

F R O N T I E R A E v e n i m e n t4

îndrumare la nivelul structurilor PF subordonate.Acestea au vizat domeniile privind supravegherea frontierei,

infrastructurã æi echipament, control æi proceduri, readmisie, expulzare æi migraåie ilegalã, încadrare personal æi pregãtire.

În anul 2009, Poliåia de Frontierã Românã a fost implicatã în toate cele 5 misiuni de evaluare Schengen, ce au vizat: cooperare poliåieneascã, protecåia datelor cu caracter personal, vize, frontiera aerianã æi frontiera maritimã. Activitatea PFR a fost apreciatã de cãtre experåii evaluatori, constantându-se implementarea practicilor æi recomandãrilor Schengen la nivelul instituåiei noastre.

Poliåia de Frontierã Românã gestioneazã, în prezent, suma de peste 211 milioane euro, prevãzutã în 4 fiæe de proiect ce conåin 94 de subproiecte aferente urmãtoarelor domenii:

- achiziåia de mijloace de mobilitate navalã æi terestrã;- reabilitarea infrastructurii unor sedii operative ale PFR (sedii de

SPF, PPF æi IJPF exclusiv situate pe frontiera externã a UE);- achiziåia de echipamente æi mijloace tehnico-logistice specializate

în vederea asigurãrii unui înalt nivel de supraveghere æi control la frontierele externe UE (dispozitive de examinare a documentelor æi biodetecåie, echipamente pentru controlul autovehiculelor, camere portabile cu termoviziune, ochelari de vedere pe timp de noapte, autospeciale de supraveghere cu termoviziune etc.);

- asistenåã tehnicã æi echipamente IT necesare pregãtirii condiåiilor de implementare ulterioarã a sistemelor FADO æi APIS.

5. În domeniul logisticÎn prezent, pe linie de mobilitate terestrã, gradul total de dotare

al Poliåiei de Frontierã este de 34%, iar pe frontiera externã de aproximativ 41%.

Prin implementarea proiectelor finanåate din fondul Facilitatea Schengen, dotarea totalã cu mobilitate terestrã va ajunge la un grad de 52%, iar la frontiera externã de 68%.

În ceea ce priveæte mobilitatea navalã, gradul total de dotare este de 90%, iar prin implementarea proiectelor finanåate prin Facilitatea Schengen, va ajunge la 99%.

Se are în vedere continuarea programelor de dotare, inclusiv pentru celelalte echipamente specifice de supraveghere æi control.

6. asigurarea unui înalt nivel de supraveghere æi control al frontierei de stat

Având obligaåia de a întreprinde toate mãsurile necesare pentru securizarea a peste 2.000 km. de frontierã externã a Uniunii Europene æi, implicit, pentru prevenirea æi combaterea infracåionalitãåii la frontierele åãrii noastre, Poliåia de Frontierã Românã aplicã, în prezent, o concepåie de supraveghere æi control a frontierelor conformã cu practicile æi recomandãrile prevãzute în Catalogul Schengen.

Se are în vedere: asigurarea continuitãåii acåiunii de supraveghere æi control în timp æi spaåiu; folosirea eficientã æi la capacitate a tuturor foråelor æi mijloacelor proprii; gradualitatea acåiunilor; concentrarea

efortului pe direcåiile probabile de deplasare a infractorilor, respectiv coordonarea unitarã æi dinamicã a activitãåilor specifice; cooperarea inter-instituåionalã în plan naåional.

Instrumentul principal de realizare a conceptului de management integrat al frontierei îl reprezintã Sistemul Integrat de Securitate a Frontierei - un sistem complex, destinat optimizãrii supravegherii, controlului trecerii frontierei æi combaterii infracåionalitãåii transfrontaliere.

O componentã importantã a acestui sistem este Sistemul Complex de Supraveghere æi Observare la Marea Neagrã (SCOMAR), care a fost dat în funcåiune în luna aprilie 2009, fiind o premierã pentru Europa de Est. Sistemul a fost extrem de bine apreciat în cadrul misiunii de evaluare Schengen pe frontiera maritimã din luna septembrie 2009.

7.În domeniul operativa).Traficul de persoane æi mijloace autoValorile de trafic înregistrate în punctele de control trecere

frontierã, în anul 2009, au fost de 37.789.565 treceri persoane: • 32.228.792 cetãåeni U.E. • 5.560.773 cetãåeni non –U.E.

În anul 2008, au trecut frontierele române 43.117.983 persoane (36.522.810 cetãåeni U.E. æi 6.595.173 cetãåeni non –U.E.).

Se constatã o scãdere a traficului de persoane la frontierele române, faåa de anul anterior, cu 12,3% .

În 2009, 12.968.686 mijloace de transport au trecut prin punctele de trecere a frontierei, cu 705.487 mai puåin faåã de anul 2008.

b). Acte ilegale constatate de PFRAnul trecut, au fost constatate 7.129 infracåiuni sãvâræite în zona

de competenåã. Totodatã, în materie de constatare æi sancåionare a faptelor contravenåionale, au fost sancåionate 17.933 persoane (15.838 români æi 2.095 strãini), cu amenzi contravenåionale în valoare de 5.004.523 lei.

Se constatã cã, faptele penale ce predominã la frontierele României sunt în legãtura cu migraåia ilegalã, respectiv trecerea sau tentativa de trecere ilegalã a frontierei æi falsul æi uzul de fals.

c). Combaterea migratiei ilegaleÎn 2009 au fost depistate:-376 grupuri de migranåi, în care au fost identificaåi 229 traficanåi

æi 1.255 migranåi, dintre acestea 14 grupãri (46 traficanåi æi 68 migranåi) fiind organizate în vederea sãvâræirii infracåiunii de trafic de migranåi.

-1602 cetãåeni strãini depistaåi în trecere/tentativã de trecere ilegalã a frontierei (664 pe sensul de intrare în åarã æi 938 strãini pe sensul de ieæire din åarã);

Cele mai uzitate frontiere de cãtre migranåi au fost cele cu Ungaria æi R. Moldova, persoanele implicate în astfel de acåiuni ilegale provenind din: R. Moldova, Turcia, Afghanistan, Pakistan, Georgia, Ucraina, etc. S-a constatat o creætere importantã a numãrului persoanelor ascunse în mijloacele de transport care încercau sã iasã ilegal din România cãtre spaåiul Schengen.

Ministrul administraåiei æi internelor Vasile Blaga:„Vã cer sã vã faceåi datoria, sã vã îndepliniåi toate obiectivele prevãzute de aderarea României la Spaåiul Schengen”, - a fost

principalul mesaj transmis de ministrul administraåiei æi internelor Vasile Blaga.Domnia sa a felicitat personalul PFR, subliniind, totodatã, cã, pe parcursul acestui an va avea de rezolvat sarcini cu totul speciale

legate de cel mai important obiectiv al României de dupã aderarea la U.E., æi anume aderarea la Spaåiul Schengen. „Acesta este unul dintre cele trei obiective clare pe care mi le-am propus ca ministru, dar care indirect le însumeazã æi pe celelalte

douã: creæterea siguranåei cetãåenilor - æi aici vorbim nu doar de cele 22 de milioane de cetãåeni români, ci æi de cele peste 500 de milioane de cetãåeni europeni - æi creæterea încrederii cetãåenilor în instituåia noastrã”, a declarat Vasile Blaga.

Ministrul æi-a îndreptat discursul æi spre domeniile unde, în activitatea Poliåiei de Frontierã, s-au înregistrat creæteri ale infracåionalitãåii, æi anume activitatea de cãlãuzire la graniåa cu Moldova æi în creæterea traficului de maæini furate, în special din Italia, accentuând importanåa mãritã care trebuie acordatã zonelor unde pot apãrea probleme privind migraåia ilegalã, odatã cu intrarea României în Spaåiul Schengen: frontierele cu Ucraina, cu Moldova æi cu Serbia.

Vasile Blaga a åinut sã precizeze câteva dintre termenele pe care trebuie sã le avem în vedere în ceea ce priveæte calendarul de aderare la Spaåiul Schengen: - 31 martie a.c. pentru atribuirea tuturor contractelor finanåate din Facilitatea Schengen æi 31 ianuarie 2011 pentru îndeplinirea tuturor condiåiilor de aderare la Spaåiul Schengen, astfel încât - pânã în martie 2011 - sã se poatã face æi corecåiile acestor condiåii aplicate în procesul complex pe care România trebuie sã-l urmeze de integrare în spaåiul comunitar.

Ministrul a subliniat excelenta cooperare pe care România a derulat-o cu partenerii strãini, exprimându-æi totodatã satisfacåia pentru finalizarea, în cursul anului 2009, a Sistemului Complex de Supraveghere æi Observare la Marea Neagrã (SCOMAR), unul dintre cele mai moderne æi performante sisteme de acest fel din Europa.

Vasile Blaga æi-a îndreptat atenåia æi asupra strategiei la care Mai lucreazã în prezent în privinåa relocãrii personalului de pe viitoarea frontierã internã a spaåiului Schengen, asigurând cã toåi poliåiætii de frontierã din cele aproximativ 4000 de posturi de pe actuala frontierã internã vor avea posibilitatea sã îæi pãstreze locul de muncã în Ministerul administraåiei æi internelor.

În continuare, a åinut sã sublinieze importanåa pregãtirii personalului Poliåiei de Frontierã - factorul cheie în atingerea obiectivului de aderare a României la Spaåiul Schengen, accentuând faptul cã, deæi programa Schengen este în totalitate aplicatã în prezent, se impune o dezvoltare mai accentuatã a pregãtirii continue, astfel încât fiecare poliåist de frontierã sã înveåe sã utilizeze adecvat aparatura de care dispune.

F R O N T I E R A E v e n i m e n t 5

Din verificãrile efectuate la nivelul instituåiei noastre, a rezultat cã majoritatea cetãåenilor strãini care acåioneazã la frontiera de Vest în scopul trecerii ilegale a frontierei au intrat în mod legal în România.

În anul 2009 au fost depistate 209 persoane implicate în activitatea de cãlãuzire sau transport de migranåi. Faåã de anul 2008, se constatã creæterea cu 24,4% a numãrului persoanelor implicate în astfel de activitãåi. Totodatã, au fost depistate 67 cazuri de trafic de fiinåe umane în care au fost identificaåi 132 traficanåi æi 159 victime, din care 6 grupuri organizate în vederea sãvâræirii infracåiunii de trafic de persoane (34 traficanåi æi 47 victime).

Începând cu data de 01.05.2009, aceastã linie de muncã a fost preluatã de Poliåia Românã.

d).Combaterea infracåionalitãåii transfrontalierePe linia traficului de droguri: a fost descoperitã cantitatea

de 9,712 kg droguri (6,223 kg heroinã, 1,844 kg canabis, 1,351 kg cocainã, 0,294 kg haæiæ æi 14.768 buc alte stupefiante) fiind constatate 84 de infracåiuni la regimul stupefiantelor. Persoanele implicate în traficul de droguri provin preponderent din Bulgaria, R. Moldova, România. Începând cu data de 01.05.2009, aceastã linie de muncã a fost preluatã de Poliåia Românã.

Pe linia traficului cu autoturisme furate: în perioada analizatã, au fost descoperite în zona de competenåã 198 autoturisme furate din strãinãtate, iar în 2008 au fost descoperite 129 autoturisme furate. Numãrul descoperirilor privind autoturismele furate a crescut cu 53,4%. În comiterea acestor tipuri de infracåiuni ponderea este deåinutã de cetãåenii români, urmaåi de cetãåeni moldoveni, sârbi, italieni. Se constatã faptul cã, în continuare, principalul „furnizor” de autovehicule furate care tranziteazã frontierele României este Italia, urmatã de Franåa, Germania etc.

Pe linia combaterii traficului cu armament æi muniåie: au fost descoperite 203 arme, 6.553 cartuæe, o grenadã æi 111,234 kg material exploziv, fiind constatate 143 infracåiuni de trafic de arme, muniåii, explozivi, produse toxice æi întocmite dosare penale pentru 50 persoane, în sarcina acestora reåinându-se infracåiunea de trafic de arme, muniåii, explozivi, produse toxice.

În comparaåie, în anul 2008, au fost descoperite 105 arme, 508.546 cartuæe æi 5 spray-uri cu gaze lacrimogene sau paralizante, fiind întocmite dosare penale pentru 182 persoane.

Cetãåenii implicaåi în aceastã activitate ilegalã provin din Italia, Germania, Ucraina, R. Moldova, Bulgaria, Serbia, Spania, Turcia, Franåa æi România.

Pe linia combaterii traficului cu bunuri de larg consum, metale preåioase æi obiecte de patrimoniu: acest fenomen se menåine în continuare la cote ridicate, persoanele implicate, atât cetãåeni români cât æi strãini, având în intenåie eludarea legii vamale, pentru obåinerea de profituri substanåiale din vânzarea bunurilor transportate pe piaåa specificã de desfacere. Mãrfurile de contrabandã constau în cafea, åigãri, produse alimentare, produse electronice æi electrocasnice, confecåii etc.

Poliåiætii de frontierã au ridicat în vederea confiscãrii 10,591 kg.aur, 83,341 kg.argint æi 638 obiecte de patrimoniu, valoarea totalã a bunurilor confiscate fiind de 102,2 milioane lei.

Au fost constatate 449 infracåiuni de naturã economico financiarã în care au fost implicate persoane provenind din România, Ucraina, Bulgaria, R.Moldova, Serbia, Turcia, Ungaria, China, Rusia, Grecia, Franåa etc.

În cooperare cu alte structuri M.A.I./instituåii ale statului, în cadrul unor acåiuni comune, au fost descoperite: - aproximativ 18 kg metal galben, presupus fi aur; - o vioarã Antonius Stradivarius Cremonensis, an de fabricaåie 1713; - 32 monede spaniole, având ca ani de emitere 1854, 1870, 1879 æi 1925.

Traficul ilegal cu åigãri - poliåiætii de frontierã au reåinut în

2009 - independent sau în cooperare cu alte instituåii - în vederea confiscãrii 8.532.793 pachete åigãri, cu o valoare aproximativã de 30.778.408 lei.

Pe linia combaterii braconajului piscicol: au fost reåinute 95 ambarcaåiuni, 65.113 m plase monofilament, 882 alte unelte de pescuit, 900 mp nãvoade, 229 mp voloace, 22.494 kg. peæte (149,750 kg sturion), 681 kg icre, fiind constatate 1.073 infracåiuni privind braconajul piscicol æi aplicate 2.063 contravenåii în valoare de 346.450 lei.

Pe linia combaterii infracåiunilor la regimul drepturilor de proprietate intelectualã, în 2009, poliåiætii de frontierã împreunã cu lucrãtorii vamali au depistat la frontierele României bunuri contrafãcute purtând mãrci internaåionale protejate, dupã cum urmeazã: 307.479 bucãåi articole de îmbrãcãminte æi lenjerie contrafãcute purtând mãrci internaåionale protejate, 264.484 bucãåi produse de parfumerie contrafãcute æi 80.116 perechi încãlåãminte;

OBiECTiVE priOriTarE ÎN aNUL 2010

În domeniul managementului instituåional:- descentralizarea mecanismelor decizionale æi asigurarea

unui management consultativ, bazat pe comunicarea internã æi cunoaæterea personalului, în vederea creæterii capacitãåii æi calitãåii serviciilor oferite cetãåenilor;

- continuarea procesului de optimizare a structurii organizatorice a Poliåiei de Frontierã, în scopul creãrii unei instituåii funcåionale, compatibilã cu structurile similare din åãrile membre ale UE æi capabilã sã combatã eficient fenomenele infracåionale transfrontaliere conform prevederilor Catalogului Schengen.

În domeniul Schengen:- continuarea acåiunilor aflate în responsabilitatea Poliåiei

de Frontierã pentru pregãtirea procesului de evaluare Schengen æi obåinerea unui rezultat pozitiv, care sã conducã la luarea deciziei de ridicare a controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene;

-desfãæurarea activitãåilor necesare pentru absorbåia la un nivel maxim a fondurilor comunitare nerambursabile destinate securizãrii frontierei externe a UE – viitoare Schengen;

-susåinerea æi promovarea marilor proiecte europene strategice în materie de management al frontierelor externe æi imigraåiei, respectiv elaborarea unor politici eficiente în aceste domenii.

În domeniul cooperãrii inter-agenåii:-extinderea æi dezvoltarea relaåiilor de cooperare cu instituåiile

de aplicare a legii de la nivel naåional, cu atribuåii în gestionarea aspectelor legate de circulaåia persoanelor æi combaterea criminalitãåii transfrontaliere, printr-un schimb operativ de date æi informaåii, acåiuni comune æi programe de instruire;

-participarea activã în cadrul echipelor mixte, tip task-force, create în scopul dezvoltãrii schimbului de informaåii operative æi intensificãrii cooperãrii poliåieneæti;

-intensificarea relaåiilor de colaborare cu instituåiile similare din statele membre ale Uniunii Europene, NATO, åãrile vecine æi alte state teråe în scopul asigurãrii unui înalt nivel de supraveghere æi control al frontierelor, conform standardelor comunitare;

- continuarea participãrii la operaåiunile comune desfãæurate sub egida Agenåiei FRONTEX, precum æi la stabilirea mãsurilor comunitare viitoare din domeniul gestionãrii frontierelor externe ale Uniunii Europene æi Schengen;

- participarea la misiunile internaåionale organizate sub egida Organizaåiei Naåiunilor Unite, Uniunii Europene sau altor organisme internaåionale;

- dezvoltarea colaborãrii, în cadrul Forumului de cooperare la Marea Neagrã, în special în privinåa prevenirii æi combaterii migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii transfrontaliere pe mare.

În domeniul siguranåei cetãåenilor:- cunoaæterea, prevenirea æi combaterea infracåionalitãåii

transfrontaliere în zonele aflate în competenåa PFR;- creæterea nivelului de control æi supraveghere a frontierei

externe a Uniunii Europene, inclusiv prin continuarea procesului de implementare a SISF;

- acåionarea operativã æi legalã pentru soluåionarea rapidã a sesizãrilor venite din partea cetãåenilor æi oferirea unor servicii de calitate acestora la nivelul standardelor comunitare.

6 F R O N T I E R A P a r t e n e r i a t

Cooperarea dintre Frontex æi Europol a început din 2006, când cele douã instituåii au iniåiat un proces de relaåionare bazat pe cazuri ad-hoc apãrute æi având la bazã principiul complementãrii reciproce.

Punctele forte ale Europol în acest parteneriat au fost experienåa în colectarea, gestionarea æi analiza informaåiilor în general æi sistemul informaåional al Europol, ce poate fi folosit în cel mai rapid æi versatil mod în cadrul operaåiunilor organizate æi implementate de Frontex. Mai mult decât atât, Europol a sprijinit dezvoltarea unui mecanism de raportare în cazul operaåiunilor mai sus menåionate.

Finalitatea conlucrãrii dintre Europol - Oficiul European de Poliåie pe acea vreme æi Frontex - proaspãt înfiinåata atunci Agenåie a Uniunii Europene a constituit-o creæterea calitãåii suportului oferit statelor membre.

În 2008 - 2009, dupã 15 luni de discuåii intense la nivelul Consiliului Uniunii Europene, statele membre ale UE au decis transformarea Oficiul European de Poliåie într-o Agenåie a Uniunii Europene. Astfel, începând de la 1 ianuarie 2010, Europol a devenit o instituåie europeanã prin înlocuirea Convenåiei Europol cu o decizie a UE. Aceastã decizie a fost adoptatã în cea de-a 2936-a reuniune a Consiliului Justiåie æi Afaceri Interne, care a avut loc la Luxemburg, pe 6 aprilie 2009.

De asemenea, mandatul Europol este extins la toate formele de criminalitate transfrontalierã gravã, pentru a se facilita

acordarea de asistenåã statelor membre în cadrul anchetelor penale transfrontaliere. Implicit, mandatul se extinde æi pentru cazurile grave de criminalitate, care nu au legãturã strictã cu crima organizatã în vederea facilitãrii sprijinului acordat de Europol æi suportul în anchetele penale transfrontaliere în care implicarea crimei organizate nu este demonstratã de la început. Din perspectiva vice-presedintelui Jacques Barrot „ [...]aceastã schimbare este o transformare de esenåã æi nu o cosmetizare formalã”.

Rezultatele determinate de schimbarea cadrului legal al Europol sunt notabile æi din punct de vedere administrativ: Europol va deveni subiect al reglementãrilor financiare aplicabile instituåiilor europene æi finanåarea agenåiei se va schimba de la una interguvernamentalã la una comunitarã. În practicã aceasta va determina o interacåionare mai strânsã cu Parlamentul European recunoscut pentru capacitatea æi autoritatea sa bugetarã. Rolul Parlamentului European în controlul Europol va fi, de asemenea, sporit, iar supervizarea democraticã a Europol la nivel European va fi îmbunãtãåitã.

Devenit o Agenåie a Uniunii Europene, cooperarea cu Frontex va reprezenta pentru Europol o necesitate

din perspectivã operationalã. Încã din 2009, Frontex a dus pânã la implementare practicã aceastã cooperare, fapt ce s-a materializat æi prin dispunerea unui Birou Mobil Europol în cadrul operaåiunii Neptune.

Din noua perspectivã, relaåionarea între cele douã instituåii europene, guvernate de aceleaæi reglementãri generale, va face interacåiunea dintre ele mai fezabilã în termeni de flexibilitate organizaåionalã æi efectivitate. Ca rezultat practic, agenåiile de aplicare a legii de la nivelul statelor membre, coordonate de instituåiile europene vor coopera mult mai strâns.

Europol are acum la dispoziåie instrumentele necesare pentru a sprijini procesul de aplicare a legii în statele membre într-un mod mai concret. În esenåã, schimbarea statutului Europol æi extinderea mandatului sãu sunt orientate spre creæterea eficienåei cooperãrii poliåienesåi între statele membre. Mai mult decât atât, politica uniformã a UE în acest domeniu sugereazã o strânsã cooperare între Frontex æi Europol, în sensul acoperirii întregului spectru al infracåionalitãåii transfrontaliere, având ca rezultate directe întãrirea cooperãrii poliåieneæti æi o siguranåã crescutã a cetãåenilor europeni.

adrian LÃZÃrOaia,F r O N T E X

Cooperarea FrONTEX – EUrOpOL,din perspectiva noului mandat al fostului Oficiu European de poliåie

7F R O N T I E R A C o l a b o r a r e

O delegaåie a Poliåiei de Frontierã Române a participat la întâlnirea experåilor din Comisia mixtã româno-ucraineanã de frontierã æi la cea de-a 12-a æedinåã a Comisiei mixte româno-ucrainene de frontierã, activitãåi ce au avut loc Rãdãuåi, în perioada 15-18.12.2009.

Cea de-a 12-a æedinåã a Comisiei mixte româno-ucrainene de frontierã a fost condusã de inspectorul general al PFR, chestor principal de poliåie Ioan Buda, preæedintele delegaåiei române în Comisia mixtã de frontierã.

Având în vedere întâlnirile anterioare ale Comisiei mixte, s-a stabilit încheierea unui singur proces-verbal al Comisiei mixte care a avut urmãtoarea ordine de zi:

1.Stadiul executãrii lucrãrilor în urma primei verificãri comune a frontierei de stat româno-ucrainene.

2. Elaborarea în comun a documentaåiei de frontierã, rezultate în urma verificãrii comune a frontierei de stat.

3. Traseul liniei frontierei de stat pe râurile de frontierã.4. Elaborarea în comun æi aprobarea Planului

de lucrãri pentru anul 2010 al Comisiei mixte de frontierã.

5. Diverse.

La finalul activitãåilor, Comisia mixtã a elaborat æi aprobat Planul de lucrãri pentru anul 2010 al Comisiei mixte româno-ucrainene æi Planul activitãåilor de verificare în teren a proiectelor documentelor cu concluziile verificãrilor traseului liniei frontierei de stat ucraineano-române în anul 2010, convenindu-se ca urmãtoarea întâlnire la nivel de experåi sã se desfãæoare în perioada 13-16 aprilie 2010, pe teritoriul Ucrainei.

De asemenea, preæedintele delegaåiei române, chestorul principal de poliåie Ioan Buda, a semnat Procesul-verbal al celei de-a 12-a æedinåe a Comisiei mixte de frontierã româno-ucrainene.

Colaborare româno-ucraineanã

Cu ocazia reuniunii Grupului de Lucru Evaluare Schengen care s-a desfãæurat în luna decembrie 2009, la Bruxelles, a fost adoptat raportului misiunii de evaluare Schengen în domeniul frontierelor maritime.

Misiunea de evaluare în domeniul frontiere maritime, desfãæuratã în septembrie anul acesta, în judeåele Constanåa æi Tulcea, a vizat urmãtoarele locaåii: sediul SCOMAR, PTF Constanåa, MARINA Constanåa, Grupul de Nave Constanåa, Autoritatea Navalã Romanã, Unitatea Specialã de Aviaåie Tulcea æi PTF Tulcea.

Pe parcursul misiunii, experåii strãini au apreciat organizarea excelentã æi coordonarea detaliilor specifice misiunii, calitatea prezentãrilor

expuse, precum æi profesionalismul specialiætilor români. Raportul a subliniat faptul cã activitãåile legate de controlul

frontierei maritime în România sunt în concordanåã cu acquis-ul Schengen æi a remarcat anumite aspecte ca fiind bune practici în materie. Raportul nu conåine o recomandare privind organizarea unei misiuni de re-evaluare æi reprezintã unul dintre cele mai bune rapoarte de evaluare în acest domeniu.

Ultima misiune de evaluare Schengen desfãæuratã în anul 2009 a fost cea în domeniul frontierelor aeriene, în perioada 15-18 noiembrie 2009, raportul acestei misiuni fiind în curs de redactare de cãtre echipa de evaluare.

raportul de Evaluare Schengen în domeniul frontierelor maritime - aprobat

8 F R O N T I E R A R e p o r t a j

iJpF Olt - o prezenåã neîntreruptã, la frontierã, de peste 150 de ani

F R O N T I E R A R e p o r t a j 9

Fiind o localitate de graniåã, având æi un port foarte activ, oraæul Corabia a fost în trecut reæedinåa mai multor unitãåi militare.

În urma înfiinåãrii, prin Înaltul Decret nr. 1163/ 01 aprilie 1880, a Regimentului 19 Dorobanåi, cu reæedinåa la Caracal, oraæul Corabia a devenit reæedinåa Companiei a 8-a (în baza Decretului nr. 930/1880). Compania de Dorobanåi avea misiunea de a asigura graniåa de sud a judeåului având, printre altele, un pichet în portul Corabia. Ca urmare a demersurilor fãcute de Prefectura Judeåului, în anul 1889, Ministerul de Rãzboi a luat decizia ca o companie de dorobanåi, cu un efectiv de 101 oameni, sã se instaleze permanent în oraæ, punând la dispoziåie un teren de instrucåie æi recomandând închirierea caselor lui Theodor Stamatopol, pentru cazarmã.

Abia în anul 1897, Regimentul începe construirea unei cazãrmi pentru unitatea din localitate, între strãzile I.C. Brãtianu æi Trecerea Dunãrii, pe o suprafaåã de douã platuri.

Cu ocazia constituirii Corpului Grãnicerilor, în baza Decretului regal nr. 804 din 13 martie 1904, una din cele 10 companii care constituiau noua Armã a fost instalatã la Corabia, fiind formatã din 4 plutoane, cu efective duble.

În baza ordinului ministrului nr. 5267/1908, de la data de 13/26 octombrie 1908, Batalionul al III-lea din cadrul Regimentului 19 Romanaåi a avut reæedinåa permanentã la Corabia. Aceastã unitate a fost înlocuitã, în 1913, cu Batalionul 2 din cadrul Regimentului 1 Grãniceri, format din trei companii. Dupã rãzboi, în 1920, în localitate a fost adus Batalionul de instrucåie al Regimentului 1 Grãniceri, compus din 10 ofiåeri æi 1000 de oameni. Comercianåii locali, prin vocea secåiei „Sfatului Negustoresc”, au fãcut demersuri, în iunie 1930, pe lângã Marele stat major al armatei, cu ocazia preconizatei înfiinåãri a unui regiment de infanterie pe lângã Divizia a II-a, a cãrei garnizoanã nu fusese încã fixatã, ca reæedinåa acestei unitãåi sã fie stabilitã în Corabia, acåiunea neavând soråi de izbândã.

Pe lângã Batalionul de grãniceri s-a alãturat, în anul 1942, Centrul de Instrucåie al Corpului de Grãniceri, cu un corp ofiåeresc format din 80 de militari, comanda fiind deåinutã de colonelul E. Focea. Centrul a funcåionat cu o parte din servicii în fostul local al Æcolii de meserii. Centrul a pãrãsit localitatea în perioada 1948 – 1949.

Paza frontierei în zona oraæului a continuat sã fie asiguratã de un batalion de grãniceri pânã în anul 1964, când, în baza unui ordin al Ministerului Foråelor Armate, emis cu ocazia înfiinåãrii Brigãzii de Grãniceri Giurgiu, la Corabia a rãmas o singurã companie, ce aparåinea de Batalionul de grãniceri Turnu –Mãgurele.

Odatã cu trecerea Comandamentului Trupelor de Grãniceri în subordinea Ministerului de Interne, în anul 1993, ce a determinat înlocuirea companiilor de grãniceri cu detaæamente de grãniceri æi în urma transformãrii, în cursul anului 1999, a Batalionului de Grãniceri Turnu-Mãgurele în Sectorul Poliåiei de Frontierã Turnu-Mãgurele, au luat fiinåã æi sectoarele Poliåiei de Frontierã Corabia æi Orlea. La 1 iulie 2000, Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã s-a reorganizat, ceea ce a dus la înfiinåarea, la nivelul judeåului Olt, a Inspectoratului Judeåean al Poliåiei de Frontierã Olt, cu sediul în localitatea Corabia.


IJPF Olt este structura regionalã, subordonatã IGPF, cu competenåã în zona de 30 kilometri de la frontiera de stat a României spre interior, pe raza judeåului Olt, având misiunea de a asigura supravegherea frontierei æi controlul trecerii acesteia cu Republica Bulgaria pe o lungime de 50 km, precum æi respectarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenåiilor æi protocoalelor de frontierã încheiate cu Republica Bulgaria æi a celor internaåionale la care România este parte, cu privire la frontiera de stat. De asemenea, asigurã respectarea legii în toatã zona de frontierã, din competenåã. Sediul inspectoratului se aflã în localitatea Corabia, aflatã pe malul Dunãrii.

În prezent are în compunere douã sectoare: SPF Corabia æi SPF Olt, primul având æi un punct de trecere a frontierei, PTF Corabia.

12-15 ianuarie 2010 - cod portocaliu pe Dunãre

Autoritãåile locale din Corabia, în anul 2000, au pus la dispoziåia inspectoratului actualul sediu al SPF Corabia, aflat undeva la marginea oraæului. Ulterior, colegii s-au mutat în cel actual, dar fãrã parter, care este un fost sediu de bancã, unde se plãteæte chirie. A existat un teren pe care Poliåia de Frontierã ar fi putut sã îæi construiascã un sediu, în acel moment existând æi bani pentru aceasta, dar primãria nu a fost de acord. Un an mai târziu, în 2001, au fost puæi la dispoziåie toåi æefii de sectoare, iar banii s-au pierdut. Ca o ciudãåenie a oraæului, sediul IJSU se aflã la aproximativ 12 km de oraæ, într-o comunã învecinatã, practic

oraæul neavând pompieri care sã intervinã rapid.

Din punct de vedere economic, oraæul este deficitar la capitolul locuri de muncã, iar investitorii, din zonã pot fi numãraåi pe degete. Oamenii lucreazã în confecåii, la fabrica de zahãr, care funcåioneazã la 10% din capacitate sau la stat.

La sed iu l inspectoratului, am fost întâmpinaåi de purtãtorul

de cuvânt, subinspectorul Bogdan Scafeæ, care ne-a condus la adjunctul æefului de inspectorat, comisarul-æef Dumitru Jianu, întrucât æeful de inspectorat era în concediu æi urma sã îl întâlnim spre sfâræitul sãptãmânii.

Se anunåase cod portocaliu de inundaåii, Dunãrea fiind, în ziua respectivã, în creætere cu aproximativ 50 cm în 24 de ore, iar peste câteva zile se anunåa o scãdere a cotelor apelor. Din aceastã cauzã apar infiltraåii în mal, astfel cã se încearcã retragerea dispozitivelor de pe aliniamentul 1, deoarece nu se mai poate intra în zona de la mal.

Despre activitatea inspectoratului, am aflat cã, la relocarea din primãvara anului 2009, au plecat 27 de persoane, rãmânând 184 de lucrãtori.

Începând din anul 2001 au apãrut tot felul de zvonuri cum cã Poliåia de Frontierã se va desfiinåa æi, la fiecare schimbare politicã, acest zvon a reapãrut. Acum este clar cã, odatã cu intrarea în spaåiul Schengen, structurile Poliåiei de Frontierã vor funcåiona doar la frontiera externã. Conducerea inspectoratului încearcã sã motiveze oamenii, dar aceætia sunt bulversaåi din cauza incertitudinii. Mai mult decât atât, populaåia din zonã care mai încalcã legislaåia nu pierde nici un moment ocazia sã le spunã poliåiætilor de frontierã „oricum vã vor desfiinåa”.

Discutând despre situaåia operativã, am aflat cã aici este o zonã liniætitã, cetãåenii, în general, fiind conætienåi de prezenåa Poliåiei de Frontierã æi se abåin de la comiterea de fapte ilegale. Totuæi, la nivelul anului 2009, au fost înregistrate 239 amenzi contravenåionale, 135 avertismente æi 62 de lucrãri penale, cu 84 de persoane. Predominã braconajul piscicol æi cinegetic, transporturi fãrã licenåã de transport, contrabandã sau furturi. Existã æi treceri ilegale, dar în general s-a dat NUP, pentru cã aveau cerere de azil în Bulgaria. Chiar la începutul anului au fost reåinuåi trei vânãtori bulgari, aflaåi ilegal pe teritoriul României, care au fost înapoiaåi vecinilor. Trebuie sã mai amintim aici o descoperire de peste 12.000 pachete de åigãri, pe o navã sositã la revizie în PTF Corabia.

Cooperarea cu alte instituåii este foarte bunã, în special cu Poliåia, în cadrul programului „Strada”. Întrucât colegii poliåiæti nu stau aæa bine la dotare, Poliåia de Frontierã asigurã dotarea logisticã, dar æi cu personal, iar Poliåia se înregistreazã cu evenimentele. De asemenea, în zonã, Poliåia nu are detaæament de intervenåie, Inspectoratul Judeåean de Poliåie fiind la Slatina, astfel cã tot Poliåia de Frontierã asigurã intervenåia în oraæ æi nu numai.

S-a auzit de un plan, prin care sã se aducã în zonã echipaje de

pontonul de acostare al SpF Corabia

la IJSU, care sã se ocupe cu protecåia mediului pe Dunãre, dotate cu pontoane æi bãrci, în condiåiile în care Poliåia de Frontierã se ocupã æi cu aæa ceva, dispunând æi de dotarea necesarã.

activitate la SpF Corabia

Am plecat apoi în zona de frontierã, în raionul de responsabilitate al SPF Corabia, urmând ca la final sã mergem la sediul sectorului. Am mers, iniåial, la limita cu IJPF Teleorman, la km. fv. 620, unde am putut observa cât de mult a înaintat apa pe uscat. Apoi, am fost în localitatea Gârcov, la Podul Baba Ica. Aici se aduc elementele æi, atunci când terenul nu este inundat, se trimit în patrulã, pe jos, în funcåie de situaåia din teren. La

inundaåiile din 2006, au fost foarte multe case afectate, iar poliåiætii de frontierã au ajutat cu foråe æi mijloace proprii oamenii, ba chiar au strâns bani æi i-au donat sinistraåilor.

Urmãtoare oprire a fost la punctul de dislocare a navelor fluviale. Pe drumul de acces la malul Dunãrii, exista o fostã fabricã de cherestea. Acum, se pare cã a fost cumpãratã de un investitor, urmând sã fie datã în exploatare. Problema ar fi cã accesul la nave se

face pe proprietatea acestei fabrici. S-a discutat cu proprietarul æi acesta a declarat cã permite accesul Poliåiei de Frontierã.

Pe locul de serviciu i-am întâlnit pe agentul æef Cristian Gruia, comandant de ambarcaåiune, agentul principal Marius Bârgãu –

ajutor de comandant de ambarcaåiune æi agentul Marius Bâciu – comunicaåii æi observare pe nava mare. Ca dotare, existã trei ambarcaåiuni Arvor, douã Harpon, o vedetã fluvialã de patrulare æi pontonul de acostare.

Vizavi de pontonul de acostare se aflã Ostrovul Bãloiu, care aparåine României. Vara este foarte frumos, în zonã fiind realizate câteva filme de cãtre televiziunea naåionalã. În anul 2008 s-a desfãæurat aici o aplicaåie militarã, un schimb de experienåã a Poliåiei de Frontierã cu Ministerul Apãrãrii Naåionale, în speåã „Scorpionii Roæii” din Craiova.

Fãcând o retrospectivã, se remarcã starea de spirit a lucrãtorilor. Nu se gândesc la mutare în alte zone æi realizeazã cã va fi foarte greu pentru ei. Au familii, copii sau pãrinåi de îngrijit. Nu doresc sã plece din zonã, dar, dacã vor fi obligaåi æi li se va impune, ca soluåie extremã, îæi vor lua familia æi vor pleaca acolo unde au un loc de muncã sigur. Nu îæi permit sã nu plece, deoarece au rate la banci æi copii de crescut. Altã soluåie nu existã în aceastã zonã vitregitã din punct de vedere economic. Familiile or sã se resemneze æi sã accepte realitatea, dar sunt foarte dezamãgiåi de ce se întâmplã. Nu este nici corect, nici moral, ei au investit timp æi suflet în Poliåia de Frontierã, iar unii æi-au distrus sãnãtatea. Pânã nu demult un factor determinant al aderãrii la Uniunea Europeanã æi la Spaåiul Schenghen, încadrarea de 100%din anii anteriori trebuie sã ajungã, în martie 2011, la ... 0%.

Apãsaåi de aceste sentimente, trãiri ale colegilor, ne-am deplasat la sediul sectorului, unde ne aæteptau æeful acestuia, comisarul-æef Paul Alexandrescu æi adjunctul, comisarul Cristian Golea. La dispecerat era de serviciu agentul principal Laurenåiu Nicolae.

SPF Corabia are o zonã de responsabilitate de 24 km, între Rusãneæti æi Vlãdila. Terenul, în general, este descoperit în întreaga zonã de responsabilitate, excepåie fãcând aliniamentul numãrul 1, ce este împãdurit în proporåie de 62,5%, predominante fiind pãdurile de foioase.

În cursul anului trecut au fost constatate 40 de infracåiuni æi aplicate 110 contravenåii. Amintim aici cazul din ziua de 7 ianuarie a.c., când pe direcåia km.flv 631, în baza unor date æi informaåii, s-a desfãæurat o acåiune specificã pe linia prevenirii æi combaterii trecerii ilegale a frontierei de stat, iar cu aceastã ocazie a fost depistatã, în apele teritoriale românesti, o æalupã, pavilion Bulgaria, având la bord doi cetãåeni bulgari æi unul grec. Li s-a întocmit lucrare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de stat, faptã prevãzutã æi pedepsitã de art. 70, lit. a din OUG 105/2001. Cercetãrile au fost efectuate de cãtre o comisie româno – bulgarã, formatã din æeful æi adjunctul SPF Corabia, împreunã cu colegii bulgari insp. pr. Plamen Nitov æi insp. pr. Krasimir Ghiorghiev. Cei trei cetãåeni æi bunurile acestora au fost predate autoritãåilor de frontierã bulgare, pe bazã de proces-verbal.

Mai amintim, aici, un caz în care un cetãåean german a eæuat cu iahtul pe o limbã de pãmânt, iar ulterior s-a înecat. Poliåia de frontierã a acordat sprijin rudelor acestuia, motiv pentru care au fost trimise mulåumiri, iar în oraæul de origine al acestora a avut loc o expoziåie despre România. Întrega poveste este prezentatã într-un material, separat, în paginile Revistei Frontiera.

Datoritã configuraåiei zonei, braconajul piscicol dã bãtãi de cap, cei care se ocupã fiind foarte bine dotaåi cu telefoane, informatori, astfel încât sã scape. Cu toate acestea, situaåia este sub control.

La dispecerat, agentul principal Laurenåiu Nicolae

ag. pr. Dãnuå Bãdicã, cms. - æef Dumitru Jianu æi cms. Cristian golea, la sediul SpF Corabia

Æeful SpF Corabia, cms.-æef paul alexandrescu


12

F R O N T I E R A R e p o r t a j

În zona de responsabilitate sunt foarte multe persoane care nu mai doresc prezenåa Poliåiei de Frontierã. Aici, îi putem aminti pe unii dintre cei care au închiriat luciul de apã, pentru a putea pescui æi în prohibiåie, unii pãdurari, care doresc sã fure sau sã vâneze în voie, ori diferite persoane care desfãæoarã activitãåi în zona de frontierã æi ar putea desfãæura æi acte ilegale. Dacã ar dispãrea Poliåia de Frontierã din zonã, populaåia, cetãåeanul de rând care respectã legea æi vrea sã se simtã protejat, apreciazã cã s-ar putea ajunge la un masacru asupra naturii în aceste zone. Plus cã, ar înflori contrabanda pe Dunãre. Din spusele marinarilor, orice navã care tranziteazã pe Dunãre are pereåi dubli æi orice marinar are câte un loc de ascundere, pe care îl moæteneæte sau chiar îl cumpãrã.

De asemenea, autoritãåile locale îæi fac probleme în ceea ce priveæte relocarea Poliåiei de Frontierã, din punct de vedere al ordinii æi liniætii publice æi chiar al veniturilor. Se pare cã, dupã unele statistici, în Uniunea Europeanã s-au fãcut unele erori când s-au retras poliåiætii de frontierã de la frontierele interne, situaåia infracåionalã crescând drastic. Ulterior s-a încercat ameliorarea situaåiei, prin reintroducerea acestora.

Sectorul are 47 de lucrãtori, astfel cã, pe o turã, lucreazã efectiv 5 poliåisti de frontierã. Se depãæesc mereu orele lucrate, dar nu se poate altfel. Logistica este foarte bunã la nivelul sectorului, dar acum au apãrut ceva probleme cu carburanåii, fiind început de an.

În zona de frontierã existã Ostrovul Dragaveiu, care

este al pãråii bulgare, dar acesta s-a apropiat foarte mult de malul românesc, astfel cã, pe el se poate trece lejer. Canalul are 1-2 metri lãåime, iar uneori seacã definitiv în timpul verii. Pe Dunãre sunt mai multe Ostroave al cãror regim juridic nu este clar, astfel încât nu se poate exploata nimic de pe ele, cu toate cã au un potenåial foarte mare.

Am mers apoi la PTF Corabia, unde i-am gãsit pe agenåii Marius Simion æi Dan Dulea. De aici am plecat spre un ultim loc, la Cheson, o staåie de pompare a apei, unde executau serviciul æeful de turã, agent principal Dãnuå Bãdicã æi agentul principal Viorel Nicolaescu.

A doua zi am dorit sã surprindem o misiune pe apã, astfel cã am mers, din nou, la punctul de acostare a ambarcaåiilor. Un prim echipaj a fost format din agentul æef Mirel Canda æi agentul principal Marian Craiu, iar cu cel de-al doilea, format din agenåii principal Roland Ivan æi Cãtãlin Prasac ne-am îmbarcat æi noi. Am asistat la un control al unei bãrci pescãreæti, dupã care a urmat patrularea pe fluviul Dunãrea.

În condiåiile în care Dunãrea, acest minunat pansament care ne protejeazã, care ne oferã liniæte, frumuseåe æi resurse, este din ce în ce mai poluatã æi mai braconatã, o diminuare a foråelor de ordine æi siguranåã publicã ar afecta grav fauna æi vegetaåia din zonã.

Misiune pe Dunãre

La pTF Corabia, æeful de turã, agent principal Dãnuå Bãdicã æi agentul principal Viorel Nicolaescu, împreunã cu agenåii Marius

Simion æi Dan Dulea


SpF Orlea - la „limita” inundabilã

În ziua urmãtoare, ne-am întâlnit æi cu æeful de inspectorat, comisarul-æef Ion Ciochinã. Acesta îl aætepta pe prefectul judeåului Olt, de la Slatina, pentru a merge în teren æi pentru a vedea exact care este situaåia cu cotele apei Dunãrii. Astfel cã am plecat spre cel de-al doilea sector al inspectoratului, unul de tip II, deoarece nu are în componenåã un punct de trecere.

S.P.F. Orlea are, în ceea ce priveæte dispunerea sectorului de responsabilitate, mai multe particularitãåi, în funcåie de dispunerea geograficã, de anotimp æi de amplasarea construcåiilor izolate. În partea dreaptã, localitãåile sunt amplasate la distanåe considerabile faåã de fluviul Dunãrea, accesul pânã la acesta fãcându-se prin puncte obligatorii de trecere. Relieful este caracteristic luncii Dunãrii din cadrul Câmpiei Române, predominând pãdurile cu lemn de esenåã tare, dunele de nisip, culturile agricole æi canalele de irigaåii.

Având o dezvoltare de 26 km de frontierã æi 30 km, de la linia de frontierã cãtre interior, SPF Orlea are în imediata apropiere a frontierei de stat 4 comune, iar în adâncime 6.

Sediul sectorului se aflã în localitatea cu acelaæi nume, la o distanåã de aproximativ 20 km de Corabia. Æeful de sector, inspectorul principal Marius Datcu, este un fost sportiv amator, el ocupând locul I pe IGPF la sãritura în lungime. Îndeplineæte aceastã funcåie din

anul 2006 æi locuieæte în Corabia. Este cãsãtorit, are doi copii æi aæteaptã încã unul. A reuæit sã îæi cumpere de la primãrie o locuinåã, la un preå foarte bun æi cu o dobândã mult mai micã decât ar fi gãsit la bãnci, la care trebuie sã plãteascã timp de 25 de ani. Marea lui temere, ca æi a altor colegi aflaåi în situaåia lui, este sã nu rãmânã fãrã loc de muncã.

Populaåia din zonã este cooperantã cu Poliåia de Frontierã. A fost un caz cu doi cetãåeni irakieni care doreau sã treacã fraudulos frontiera æi au fost observaåi de lucrãtorii de la o staåie de pompare, care au anunåat imediat poliåiætii de frontierã.

Situaåia operativã în zona de competenåã se caracterizeazã mai ales prin sãvâræirea unor fapte de naturã infracåionalã æi contravenåionalã, racolare æi trafic de persoane, acåiuni de braconaj sau transport de

persoane æi mãrfuri cu mijloace fãrã licenåã.Încadrarea cu personal este 51 de lucrãtori dintr-un total de

53 de posturi, 75% dintre aceætia efectuând naveta de la Corabia sau din alte localitãåi apropiate. De menåionat cã sectorul dispune de o ambarcaåie tip Arvor, care este acostatã la pontonul SPF Corabia.

În raionul de responsabilitate, poliåiætii de frontierã îæi fãceau datoria. Astfel, aproape de sediul sectorului, pe comunicaåie, executau punct control agentul æef adjunct Gigi Ætirbu æi agentul principal Adelin Ionel Muæat.

Am pãrãsit apoi comunicaåia æi am intrat în teren, undeva între aliniamentul I æi II, pe un drum forestier paralel cu frontiera. Într-un loc numit Drumul cu Plopi, echipajul format din agentul

Comisarul-æef ion Ciochinã, împreunã cu comisarul-æef Dumitru Jianu

ag. æef adj. gigi Ætirbu æi ag. pr. adelin ionel Muæat, în post control la SpF Orlea

ag. pr. andrei Tasel æi ag. poladi Ciucã, verificaåi de æeful SpF Orlea, insp. pr. Marius Datcu


principal Andrei Tasel æi agentul Paladi Ciucã, se întorceau de la malul Dunãrii, unde fãcuserã o observare de-a lungul fluviului.

Am mers apoi pe un drum desfundat, prin locul în care a fost o livadã de pomi fructiferi, distrusã de inundaåiile din 2006. În aceste locuri, a existat un lac, Petel, pânã în anul 1970, când a fost desecat, s-au construit diguri æi s-a înfiinåat IAS Corabia. Din anul 1970 æi pânã la inundaåiile din anul 2006 zona aceasta a fost cultivatã cu diferite culturi agricole, însã acum este inundabilã. Apoi ne-am deplasat la limita vesticã a sectorului, în apropierea localitãåii Dãbuleni, la hotarul cu judeåul Dolj; aici, de la drumul naåional æi pânã la Dunãre sunt aproximativ 15 km de drum neamenajat æi nisip specific acestei zone de cultivare a pepenelui. Nissanul Pathfinder a trecut cu succes prin toate încercãrile pe care drumul ni le-a scos în cale.

În ultima parte a reportajului am vizitat ruinele cetãåii Sucidava.

Sucidava a fost o aæezare geto-dacicã, apoi oraæ roman amplasat pe malul stâng al Dunãrii, pe teritoriul satului Celei, astãzi oraæul Corabia din judeåul Olt.

Romanii au transformat Sucidava într-un centru militar important, construind o cetate puternicã æi un pod de piatrã, peste Dunãre. A fost distrusã definitiv în jurul anului 600.

În trecut, în dreptul Celeiului existau 2 braåe ale Dunãrii. Sucidava s-a dezvoltat pe braåul stâng, care avea un debit mai mic æi care nu mai existã în ziua de azi. Tot în dreptul oraæului, dar pe malul drept, se aflã gura Iskarului æi cetatea Oescus. Pe valea Iskarului se putea ajunge în trecãtorile Balcanilor, în Munåii Rhodopi æi de acolo mai departe, pânã la Egeea æi Mediterana. În direcåia nord, Sucidava era legatã prin drumul de pe valea Oltului. Tot prin Sucidava mai trecea æi drumul care venea de la Poråile de Fier æi mergea pânã la gurile Dunãrii, urmãrind malul stâng al acesteia.

Aæezarea geto-dacã s-a înfiripat în epoca Latene. Dupã anul 102 d.Hr este cuceritã de romani, care construiesc un castru militar, devenit important din punct de vedere economic, contribuind la dezvoltarea oraæului roman.

Între 102 - 118/119, face parte din Moesia Inferior, între 119 - 167/169 din Dacia inferior, iar dupã 169 face parte din Dacia Malvensis.

În anul 245, carpii aliaåi cu goåii atacã foarte puternic provincia æi, prin urmare, Sucidava suferã distrugeri însemnate. Acum începe un lung æir de atacuri æi refaceri repetate ale fortificaåiilor. La 323 goåii provoacã distrugeri mari la Sucidava, care necesitã refaceri radicale. Tot acum, împãratul Constantin cel Mare dispune construcåia podului peste Dunãre.

În anii 527 – 535 cetatea va fi refãcutã de cãtre împãratul bizantin Iustinian, dupã ce a fost distrusã de huni.

Avarii, aliaåi cu slavii, distrug definitiv Sucidava pe

la 600. Cu timpul, numele antic se pierde, dar, pe locul anticei aæezãri, se pãstreazã pânã azi aæezarea româneascã Celei.

Cercetãrile arheologice atestã dupã anul 602 o populaåie daco-romanã, apoi româneascã, menåionatã în Diploma Cavalerilor Ioaniåi, în anul 1247, când este atestat documentar Celeiul, care revine în istorie la 1848, prin celebrul preot Popa Radu Æapcã, cel care a sfinåit steagul revoluåiei. Astãzi este secåie a Muzeului Orãæenesc Corabia, având în incintã fântâna secretã æi prima basilicã creætinã cunoscutã la nordul Dunãrii.

Ghidul cetãåii este un angajat al Primariei Corabia, un om trecut de 50 de ani, Dumitru Æapcã, nimeni altul decât strã-strãnepotul lui Popa Æapcã, care locuieæte chiar pe locul unde se întâlneau, într-un bordei ascuns sub pâmânt, unii dintre capii Revoluåiei de la 1848.

Primul care a localizat cetatea Sucidava la Celei a fost August Treboniu Laurian. Primele cercetãri sistematice au fost efectuate de Grigore Tocilescu æi, mai apoi, Vasile Pârvan. Însã cea mai mare parte a descoperirilor au avut loc sub direcåia arheologului Dumitru Tudor, care a efectuat sãpãturi aici timp de 5 decenii (1936 - 1981). Sãpãturile continuã æi astãzi.

Ætefan aNDrEESCUiulian pUiCÃ

ghidul Dumitru Æapcã, prezentând ruinele basilicii

ag. æef Nicuæor Spãtaru æi ag. alina Lunca, la „Fântâna ascunsã”

15F R O N T I E R A r e c u n o æ t i n å ã

28 septembrie 2009.Urma sã împlineascã 72 de ani peste o lunã, dar

nici vârsta æi nici stimulatorul cardiac pe care-l avea nu l-au împiedicat pe Picker Heinz Gerhard sã plece din orãæelul sãu, Neuruppin, din Germania, în croazierã pe Dunãre, pentru a fugi de singurãtatea pricinuitã de decesul soåiei.

Cãlãtoria sa pe Dunãre s-a oprit însã în dreptul localitãåii Corabia, judeåul Olt, în dreptul km. flv.629,2, la o distanåã de 80-100 m de malul românesc, când iahtul „Rubin” a eæuat pe un banc de nisip. Nu putem ætii exact ce s-a întâmplat, cum æi de ce cetãåeanul german a ajuns în apele fluviului fãrã sã poarte vesta de salvare sau sã foloseascã barca gonflabilã aflatã la bordul navei. A încercat sã ajungã la mal prin curenåii potrivnici, iar martorii spun cã, la un moment dat, a încetat sã mai înoate æi a dispãrut sub luciul apei. Poate cã inima sa a încetat sã mai batã...

Poliåiætii de frontierã de la Sectorul Corabia s-au deplasat la faåa locului cu douã ambarcaåiuni æi au început operaåiunea de cãutare. Din pãcate însã, cel dispãrut sub ape nu a mai putut fi gãsit. S-au luat în continuare mai multe mãsuri, s-a executat supravegherea pânzei de apã în zona producerii evenimentului, cu doua patrule poliåieneæti, s-au informat SPF Turnu Mãgurele, din cadrul IJPF Teleorman, organele de cooperare, reprezentantul Poliåiei de Frontierã din R. Bulgaria.

Ambarcaåiunea RUBIN cu Nr.19933 a fost recuperatã, condusã æi acostatã la pontonul MAI 8207, din cadrul SPF Corabia, pe direcåia km. flv. 628.

Cercetarea evenimentului produs a fost preluatã de cãtre organele Poliåiei Transporturi Navale Corabia, cu competenåã pentru soluåionarea cazului.

Iahtul a fost sigilat æi a fost dat în pazã poliåiætilor de frontierã de serviciu la pontonul unde a fost andocatã nava.

Au fost anunåate rudele celui dispãrut, iar, dupã douã sãptãmâni, fiul sãu, Thomas Picker æi nepoata sa, Eva Erbach, s-au prezentat pentru a recupera iahtul æi bunurile aflate pe acesta. La predarea iahtului rudele au fost surprinse de corectitudinea poliåiætilor de frontierã (au fost predaåi æi 9000 euro gãsiåi la bordul navei) æi de faptul cã procedura de primire a navei a fost foarte simplã. De fapt, poliåiætii de frontierã din Corabia au avut grijã ca cei doi cetãåeni germani sã se simtã cât mai bine pe perioada æederii în oraæul lor.

Doamna Eva Erbach, profesoarã la o universitate din Germania, a declarat cu multã sinceritate cã nu se aæteptau ca lucrurile sã decurgã atât de bine. Din informaåiile pe care ei le aveau în Germania, se aæteptau sã întâlneascã poliåiæti corupåi, o procedurã greoaie æi birocraticã æi multã rãcealã din partea autoritãåilor.

impresionatã de ce a vãzut aici, Eva Erbach a organizat o expoziåie cu fotografiile realizate în timpul æederii ei în românia æi a demarat o campanie de sensibilizare a comunitãåii locale din oraæul Zossen-landul Brandenburg, pentru strângerea de hãinuåe æi jucãrii pentru copiii orfani din românia.

Cei doi cetãåeni germani au dorit sã trimitã o scrisoare de mulåumire poliåiætilor de frontierã din Corabia:

Un fluviu care ne leagã

Scrisoare de mulåumire pentru Poliåia de Frontierã din Corabia,

Am dori sã ne exprimãm întreaga noastrã recunoætinåã Poliåiei de Frontierã din Corabia, care, în mod altruist, ne-a acordat ajutor.

Eu æi vãrul meu, domnul Picker, am fost informaåi despre accidentul suferit de unchiul meu Heinz-Gerhard Picker (cetãåean german), la începutul lunii octombrie 2009.

Deci, am venit la Corabia douã sãptãmâni mai târziu æi ne-am aæteptat sã întâmpinãm o mulåime de greutãåi æi sã avem multe necazuri acolo. În schimb, am fost plãcut surprinæi de grija pe care ne-au acordat-o poliåiætii æi de corectitudinea muncii lor.

Ne-au fost prezentate concluziile anchetei æi am primit imediat æi un CD-ROM, cu toate documentele æi rezultatele anchetei, cu toate cã a fost într-o duminicã.

Noi am gãsit nava unchiului meu într-o stare foarte bunã æi sub supravegherea Poliåiei de Frontierã.

Poliåiætii au avut grijã de barcã æi ne-au returnat toate documentele unchiului meu, inclusiv banii. Am putut lua barca fãrã a întâmpina birocraåie ba, mai mult, poliåiætii de frontierã ne-au ajutat pentru a aduce yahtul în portul Constanta, asigurându-se cã totul merge bine pânã la sosirea acestuia în port.

Am dori sã mulåumim, în special: Poliåiei de Frontierã din Corabia1. Cms- æef. Paul Alexandrescu (care a aranjat totul pentru

noi, pe perioada æederii æi pentru drumul spre Constanåa) 2. Cms. Cristian Golea (care a fost un interpret excelent,

mai ales cunoætinåele sale profesionale au fost deosebit de utile, pentru explicarea procesului æi metodelor de investigare, a fost foarte util pentru noi æi în cadrului deplasãrii spre Constanåa)

Poliåiei Transporturi Corabia æi Poliåiei Judiciare 3. Agent æef Tomescu Cornel æi agent æef principal. Ilie Dorin

(care a fãcut o investigaåie excelentã, inclusiv documentaåia) Am dori sã afirmãm cã aceæti poliåiæti æi echipa din care fac

parte au fãcut o muncã excelentã, fapt care dovedeæte cã Poliåia Românã îndeplineæte toate cerinåele prevãzute de standardele UE, în rezolvarea unor cazuri internaåionale.

Am aprecia foarte mult sã ætim cã aceæti poliåiæti au fost avansaåi pentru munca lor strãlucitoare æi exemplarã.

Cu stimã, Dr.E.Erbach p.p. Thomas Picker

de iulian pUiCÃ

16 F R O N T I E R A Æ t i r i

În dimineaåa zilei de 28 decembrie 2009, poliåiætii de frontierã cãlãrãæeni au reåinut, în jurul orelor 07.00, în apropierea flv. Dunãrea (zona Chiciu), un cetãåean strãin ce nu-æi justifica prezenåa în acel loc.

Coroborat cu informaåiile deåinute în acel moment în cadrul Sectorului PF Cãlãraæi, conform cãrora un cetãåean iranian pãrãsise, cu câteva ore înainte, un centru pentru refugiaåi de pe teritoriul bulgar, dupã primele cercetãri æi stabilirea identitãåii persoanei reåinute, s-a conturat infracåiunea de trecere frauduloasã a frontierei de stat a a României.

Poliåiætii de frontierã au concluzionat faptul cã persoana în cauzã, cetãåean iranian, în vârstã de 25 de ani, nãscut în Teheran, primise în cursul lunii noiembrie a.c. dreptul de æedere provizorie, pe o duratã de 3 luni, în Bulgaria.

Din declaraåiile acestuia a reieæit faptul cã trecuse frontiera cu intenåia de a ajunge în Austria, unde mai avea rude.

În momentul de faåã cercetãrile sunt în desfãæurare pentru stabilirea întregii palete infracåionale, deoarece existã suspiciunea unor complicitãåi sub forma cãlãuzirii la trecerea frauduloasã a frontierei.

La doar o jumãtate de orã, dispozitivul de supraveghere suplimentar, realizat de cãtre poliåiætii de frontierã, a reuæit reåinerea, la malul fluviului, a unui alt cetãåean strãin, asupra cãruia au fost gãsite documente de identitate

ucrainene æi o hartã a României.Cetãåeanul reåinut a declarat cã a pãrãsit åara natalã din

cauza persecuåiilor de ordin politic æi intenåiona sã ajungã în Franåa, la prietena sa. Pe timpul cercetãrilor, cetãåeanul ucrainean a solicitat azil politic.

Ca æi în primul caz cercetãrile continuã, iar în momentul de faåã în sarcina acestuia este reåinutã infracåiunea de tentativã la trecerea frauduloasã a frontierei de stat.

Vasile CHirU

Migranåi reåinuåi la Chiciu

• În data de 26 decembrie 2009, în jurul orei 20.00, la pTF Vãræand, judeåul arad, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã cetãåeanul turc Cahit g., în vârstã de 50 ani, conducând un tir înmatriculat în Turcia. acesta transporta, conform documentelor de însoåire a mãrfii, uæi de interior din lemn, din Turcia, pentru o societate comercialã din Slovacia.

Cu ocazia controlului specific efectuat asupra exteriorului compartimentului de marfã al autovehiculului, poliåiætii de frontierã au constatat cã sigiliul vamal al autocamionului era deteriorat æi lipit cu adeziv, fapt ce a trezit suspiciuni æi a condus la verificarea amãnunåitã a interiorului acestuia.

În urma controlului s-a constatat cã în partea din mijloc a remorcii existã un spaåiu special amenajat, de aproximativ doi metri pãtraåi, unde au fost descoperite patru persoane – trei

bãrbaåi æi o femeie - care încercau astfel sã iasã ilegal din România.

Din verificãri, a rezultat cã trei dintre persoane sunt cetãåeni sirieni, iar cea de-a patra de naåionalitate turcã æi au vârste

cuprinse între 23 æi 42 ani. Cei patru au declarat cã au recurs la aceastã metodã deoarece nu posedau vizã pentru Spaåiul Schengen æi doreau sã ajungã în Germania.

Æoferul autocamionul a declarat cã nu avea cunoætinåã despre modul în care s-au urcat cei în cauzã în vehicul.

Cercetãrile sunt continuate în vederea depistãrii persoanelor implicate în organizarea æi cãlãuzirea grupului, precum æi pentru stabilirea întregii activitãåi infracåionale, la finalizarea cazului urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

• În data de 28 decembrie 2009, în jurul orei 05.30, cu ocazia misiunilor de supraveghere æi control, poliåiætii de frontierã din cadrul SpF Valea lui Mihai, judeåul Bihor, au depistat un grup format din cinci persoane, care se îndrepta

spre teritoriul Ungariei.

Persoanele în cauzã au fost reåinute, la o distanåã de aproximativ un kilometru de linia de frontierã æi conduse la sediul sectorului.

Din cercetãrile efectuate æi declaraåii, s-a stabilit cã persoanele în cauzã sunt cetãåeni pakistanezi, cu vârste cuprinse între 22 æi 29 ani, patru dintre acestea având documente temporare de identitate eliberate de Oficiul Român de Imigrãri.

Totodatã, cetãåenii pakistanezi au declarat cã intenåionau sã treacã ilegal în Ungaria, cu scopul de a ajunge în Italia, pentru a-æi gãsi un loc de muncã.

Cetãåenilor pakistanezi le-au fost întocmite actele premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, la finalizare urmând a fi luate mãsurile legale care se impun.

OPRIRI la frontiera de Vest

17F R O N T I E R A Æ t i r i

În data de 20 ianuarie a.c., în jurul orei 05.00, la Punctul de Trecere a Frontierei Nãdlac, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã

cetãåeanul turc Cokyigit Y., în vârstã de 49 ani, conducând un autocamion înmatriculat în Turcia, care transporta, conform documentelor de însoåire a mãrfii, tomate, din Turcia, având

ca destinaåie o societate comercialã din Ungaria. Cu ocazia controlului specific efectuat asupra exteriorului

compartimentului de marfã al autovehiculului, poliåiætii de frontierã au constatat cã sigiliul vamal era deteriorat. În urma controlului efectuat în compartimentul de marfã, au fost descoperiåi patru bãrbaåi care încercau, astfel, sã evite controlul de frontierã.

Din verificãri, a rezultat cã sunt cetãåeni turci, cu vârste cuprinse între 20 æi 26 ani. Cei patru au declarat cã au recurs la aceastã metodã deoarece nu posedau vizã pentru spaåiul Schengen æi doreau sã ajungã în Germania.

În cadrul cercetãrilor, æoferul autocamionului a declarat cã nu avea cunoætinåã despre modul cum s-au urcat cei în cauzã în vehicul.

Cercetãrile sunt continuate de poliåiætii de frontierã în vederea depistãrii persoanelor implicate în organizarea æi cãlãuzirea grupului, precum æi pentru stabilirea întregii activitãåi infracåionale.

Mihaela LEÆ

Turci ascunæi între tomate

În dimineaåa zilei de 29 decembrie 2009, în jurul orei 03.30, la punctul de Trecere a Frontierei Cenad s-a prezentat, pentru a ieæi din românia, conducând un autoturism, cetãåeanul german Micha S., în vârstã de 19 ani, însoåit de Michal L., de 18 ani, cetãåean polonez.

Cu ocazia controlului de frontierã, lucrãtorii noætri au constatat cã, între banchetele din spate ale autoturismului, sunt întinæi doi bãrbaåi, care intenåionau sã treacã ilegal frontiera de stat.

Aprofundând cercetãrile, poliåiætii de frontierã timiæeni au stabilit cã cei doi cetãåeni comunitari s-au angajat ca, în schimbul sumei de 5.000 de euro, sã îi treacã ilegal frontiera pe Uthayakumar T., în vârstã de 28 de ani, din Sri Lanka æi Jeevakumar A., de 33 de ani, apatrid æi sã îi transporte pânã în Germania, deoarece aceætia nu posedau documente care sã le permitã trecerea frontierei de stat în mod legal.

Cetãåeanul din Sri Lanka æi cel apatrid s-au ales cu dosare penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, în timp ce Micha S., æi Michal L., au fost acuzaåi de sãvâræirea infracåiunii de trafic de migranåi.

Meserie de crizã

În dupã-amiaza zilei de 11 ianuarie a.c. o patrulã din cadrul Sectorului poliåiei de Frontierã Sânnicolau Mare a observat, pe câmp, douã persoane suspecte care nu îæi justificau prezenåa în zonã æi care se îndreptau grãbite spre frontiera cu Ungaria.

Lucrãtorii noætri au procedat la monitorizarea celor doi bãrbaåi æi, când mai aveau de parcurs doar câåiva zeci de metri pânã sã treacã frontiera ilegal în åara vecinã, i-au reåinut æi condus la sediul sectorului, pentru cercetãri.

Cu aceastã ocazie, poliåiætii de frontierã au stabilit cã cei doi sunt Yaser D., în vârstã de 32 de ani, cetãåean sirian, æi Mohamed A., în vârstã de 34 de ani, din Irak. Aceætia au declarat cã intenåionau sã treacã ilegal frontiera din România în Ungaria, având ca æi destinaåie o åarã din Vestul Europei.

Persoanele în cauzã sunt cercetate penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat.

Voiaj finalizat cu dosar penal

F R A U D Ã Î N D O C U M E N T E










18 F R O N T I E R A C r i m i n a l i s t i c ã

paÆapOrT rOMÂNESC, MODEL 2001, CU FiLa iNFOrMaTiZaTÃ CONTraFÃCUTÃ

(FaLS TOTaL)

OrigiNaL CONTraFaCErE

a. ViZUaLiZarE ÎN LUMiNÃ aLBÃ:

1) Vizualizare în luminã albã a unei zone mãrite din fotografia titularului.

1. Fila informatizatã

OrigiNaL:DESENUL DE FOND OFFSET

grUpUL DELiTErELE „SOL” DiN

NUMELE TiTULarULUi ESTE iMpriMaT iNKJET

pagini realizate cu sprijinulCompartimentului Expertiza Documentelor de Cãlãtorie æi Criminalisticã din igpF

OrigiNaL:iMpriMarE iNKJET

CONTraFaCErE:iMpriMarE iNKJET DiFEriTÃ

DE OrigiNaL

2) Vizualizare în luminã albã a unei zone mãrite de pe fila

informatizatã.

CONTraFaCErE:DESENUL DE FOND iMpriMaT iNKJET

grUpUL DE LiTErE „SZT” DiN NUMELE TiTULarULUi ESTE

iMpriMaT DiFEriT DE OrigiNaL

3) Vizualizare în luminã albã a unei zone mãrite din seria documentului.

OrigiNaL:DESENUL DE FOND OFFSET

grUpUL DECiFrE „08” DiN SEria DOCUMENTULUi ESTE

iMpriMaT iNKJET

CONTraFaCErE:DESENUL DE FOND iMpriMaT

iNKJET grUpUL DE CiFrE „09” DiN SEria DOCUMENTULUi ESTE iMpriMaT

iNKJET, SE OBSErVÃ O aLTÃ iMpriMarE iNKJET Æi O DECaLarE a

TipÃririi FaÅÃ DE OrigiNaL













F R O N T I E R A C r i m i n a l i s t i c ã

B. ViZUaLiZarE ÎN LUMiNÃ CU raZE ULTraViOLETE:

OrigiNaL

C. ViZUaLiZarE ÎN LUMiNÃ CU iNFrarOÆU:

4) Vizualizare în luminã albã a unei zone mãrite din firul de aåã utilizat la

coaserea paæaportului.OrigiNaL:

FirUL DE aÅÃ ESTE FOrMaT DiN TrEi CULOri - aLBaSTrU, gaLBEN, rOÆU

CONTraFaCErE:FirUL DE aÅÃ ESTE FOrMaT DiNTr-UN SiNgUr Fir DE O

SiNgUrÃ CULOarE

5) Fila informatizatã

OrigiNaL:SE EViDENÅiaZÃ iMprESiUNi

FLUOrESCENTE, ÎN FOrMa UNOr DESENE Tip „gUiLLOCHE” Æi ÎNSCriSUL rOMÂNia

CONTraFaCErE:NU SE EViDENÅiaZÃ iMprESiUNi

FLUOrESCENTE

6) Zonã mãritã din firul de aåã utilizat la broæare.

OrigiNaL:FirUL DE aÅÃ

rEaCÅiONEaZÃ ÎN LUMiNÃ CU raZE ULTraViOLETE

CONTraFaCErE:FirUL DE aÅÃ NU

rEaCÅiONEaZÃ ÎN LUMiNÃ CU raZE ULTraViOLETE

7) Fila informatizatã.

19

CONTraFaCErE:ÎN LUMiNÃ CU raZE iNFrarOÆii NU apar ÎNSCriSUriLE DiN FiLa

iNFOrMaTiZaTÃ

20 F r O N T i E r a Æ t i r i

poliåiætii de frontierã botoæãneni au descoperit, în perioada 16-18 ianuarie a.c., aproximativ 1.000 pachete de åigãri, ascunse în autovehiculele æi în bagajele a trei cetãåeni români. Åigãrile erau destinate comercializãrii pe piaåa neagrã.

• Prima acåiune s-a petrecut în data de 16, în jurul orelor 02.00, când un echipaj format din poliåiæti de frontierã de la SPF Dorohoi a oprit pentru control un autoturism care circula dinspre Siret spre Mihãileni.

La volanul maæinii, înmatriculate în Suceava, se afla cetãåeanul român Ætefan S., de 23 de ani, domiciliat în Suceava. La controlul autovehiculului au fost descoperite, ascunse în bagaje æi în portbagaj, aproximativ 300 pachete de åigãri, de diferite mãrci, cu timbru R. Ucraina. Tânãrul nu deåinea documente de provenienåã pentru åigãri, declarând cã a cumpãrat produsele de la câteva persoane din localitatea Siret, în scopul comercializãrii acestora în Suceava. Åigãrile, cu o valoare de aproximativ 1.200 lei, au fost ridicate de cãtre poliåiætii de frontierã în vederea confiscãrii, iar cetãåeanul român a fost sancåionat contravenåional cu suma de 1.000 lei.

• O altã capturã de åigãri a fost realizatã în dimineaåa zilei de 17 ianuarie, de cãtre poliåiætii de frontierã de la Detaæamentul de Sprijin Operativ, care au oprit pentru control un autovehicul în localitatea Cândeæti. La controlul executat asupra maæinii, în bagajele conducãtorului auto au fost descoperite 270 pachete de åigãri, marca Kent, timbrate R. Ucraina, fãrã documente de provenienåã. Conducãtorul auto, Viorel A., din municipiul Dorohoi, a declarat cã a cumpãrat åigãrile din localitatea Siret, de la diveræi cetãåeni, în scopul comercializãrii în piaåa Botoæani. Lucrãtorii noætri au aplicat o sancåiune contravenåionalã în valoare de 1.000 lei, åigãrile fiind ridicate în vederea confiscãrii.

• În data de 18 ianuarie a.c., în jurul orelor 02.30, un echipaj format din poliåiæti de frontierã de la SPF Dorohoi au oprit pentru control un autoturism care circula dinspre Siret spre Dorohoi. Nu micã a fost surpriza poliåiætilor când au constatat cã la volanul maæinii se aflã Cristian O., de 37 de ani, domiciliat în Æendriceni, cetãåean amendat contravenåional în data de 7 ianuarie, când a fost prins transportând 1.200 pachete de åigãri, marca Monte Carlo, ascunse în bagajele personale æi sub scaunele maæinii.

La controlul efectuat asupra autovehiculului s-a constatat cã, atât în portbagajul maæinii cât æi sub banchetã, se aflã 380 pachete åigãri marca Winston, cu timbru R. Ucraina. Cetãåeanul nu deåinea documente de provenienåã pentru åigãrile descoperite, declarând cã le-a achiziåionat de la persoane necunoscute din localitatea Siret, cu intenåia de a le comercializa în piaåa din Dorohoi. Åigãrile, cu o valoare de 1.600 lei, au fost ridicate în vederea confiscãrii, iar cetãåeanul român a fost amendat contravenåional de cãtre poliåiætii de frontierã cu suma de 1.000 lei.

Minodora rÃCNEa

În ziua de 4 ianuarie a.c., poliåiæti de frontierã din cadrul Direcåiei Operative Porturi Maritime æi lucrãtori vamali ai Biroului Vamal Constanåa au efectuat un control asupra unui container sosit din China. Conform documentelor de însoåire a mãrfii, destinatã unui cetãåean chinez, în container ar fi trebuit sã se gãseascã articole de încãlåãminte. Dupã efectuarea controlului, au fost descoperite însã 40.900 de cartoane, în

care se aflau 409.000. pachete de åigãri marca Marlboro, ascunse dupã tradiåionala metodã „capac”. Cantitatea de åigãri, în valoare de aproximativ 2,5 milioane de

euro, a fost ridicatã în vederea confiscãrii de cãtre lucrãtorii vamali, iar pe numele respectivului cetãåean chinez poliåiætii de frontierã constãnåeni au întocmit actele premergãtoare urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de contrabandã.

Cercetãrile sunt continuate sub coordonarea procurorilor de la D.I.I.C.O.T. Constanåa. (Marius NiCULESCU)

Capturã în Portul Constanåa Sud

poliåiætii de frontierã din cadrul p.T.F. albiåa æi lucrãtorii vamali din cadrul Biroului Vamal albiåa au descoperit, în peretele remorcii unui autocamion 52.910 pachete de åigãri, în valoare de aproximativ 400.000 lei (97.000 euro), ce urmau a fi introduse ilegal în åarã.

În ziua de 14 ianuarie a.c., în jurul orei 04.00, la PTF Albiåa - jud. Vaslui, s-a prezentat pentru a intra în åarã un bãrbat cu dublã cetãåenie, româno - moldoveneascã, Ion B., în vârstã de 38 ani, æofer al unui autocamion cu remorcã, înmatriculat în R. Moldova, care circula fãrã încãrcãturã, din Republica Moldova spre judeåul Buzãu.

Acåionând în baza unei analize de risc, lucrãtorii vamali de la Biroul Vamal Albiåa au hotãrât efectuarea unui control amãnunåit asupra autovehiculului, anunåând în acest scop æi poliåiætii de frontierã. În urma acestuia, s-au descoperit ascunse æi nedeclarate, într-un locaæ special amenajat în peretele remorcii din spatele cabinei æoferului, 52.910 pachete de åigãri „CLASSIC”, având o valoare în vamã de circa 26.455 euro (109.000 lei) æi o valoare de comercializare pe piaåã de aproximativ 97.000 euro.

Autoritatea vamalã a reåinut în vederea confiscãrii întreaga cantitate de åigãri, precum æi autocamionul, modificat în vederea ascunderii åigãrilor, iar cazul a fost predat cãtre D.I.I.C.O.T., în scopul continuãrii cercetãrilor. Poliåiætii de frontierã i-au întocmit æoferului autocamionului dosar penal pentru sãvâræiriea infracåiunii de contrabandã, faptã prevãzutã æi pedepsitã de art.270, alin.2, din Legea 86/2006 privind Codul Vamal al României.

52.910 pachete åigãri de contrabandã, la PTF Albiåa

Autoturisme „cãptuæite” cu åigãri

În data de 19 ianuarie a.c., poliåiætii de frontierã mehedinåeni au reåinut în vederea confiscãrii 4.740 pachete de åigãri, în valoare de aproximativ 20.000 lei, ce urmau sã fie comercializate ilegal în pieåele din judeåul Dolj.

În seara zilei de 19 ianuarie a.c., în jurul orei 22.30, în cadrul unei acåiuni desfãæurate pe linia combaterii traficului ilicit de åigãri netimbrate, poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului P.F. Drobeta Turnu Severin, judeåul Mehedinåi, l-au oprit la un filtru organizat în localitatea Gura Vãii, pe conducãtorul unui autovehicul, B. Georgel, în vârstã de 38 ani, domiciliat pe raza judeåului Dolj, despre care deåineau date cã se ocupã cu traficul ilegal de åigãri netimbrate.

La controlul autoturismului, poliåiætii de frontierã mehedinåeni au depistat, în interior, cantitatea de 4.740 pachete de åigãri mãrcile Capital, Special Club, Fisher, Atlanta æi Jin Ling, pentru care æoferul nu deåinea acte de provenienåã.

B. Georgel a declarat cã åigãrile le-a cumpãrat din municipiul Lugoj, cu scopul de a le comercializa în satele æi comunele din judeåul Dolj. Din comercializarea ilegalã a åigãrilor, B. Georgel urma sã obåinã un „beneficiu” în valoare de 3.500 euro.

Conform prevederilor legale, s-a luat mãsura reåinerii în vederea confiscãrii a întregii cantitãåi de åigãri – în valoare de aproximativ 20.000 lei – cel în cauzã fiind sancåionat contravenåional.

poliåiætii de frontierã mehedinåeni au depistat aproximativ 26.000 pachete de åigãri de contrabandã, pe care un teleormãnean intenåiona sã le comercializeze „la negru”.

Åigãrile – în valoare de aprox. 26.000 euro – au fost reåinute în vederea confiscãrii, iar bãrbatul a fost sancåionat contravenåional, conform prevederilor legale.

În data de 6 ianuarie a.c., în jurul orei 05.30, în cadrul unei acåiuni desfãæurate pe linia combaterii traficului ilicit de åigãri netimbrate, poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului P.F. Turnu Severin, judeåul Mehedinåi, au oprit pentru control, la intrarea în localitatea Gura Vãii, pe conducãtorul unui autovehicul utilitar (Volskwagen Transporter), despre care deåineau date cã se ocupã cu traficul ilegal de åigãri netimbrate.

La controlul autovehiculului, care aparåinea lui T. Samuel, în vârstã de 41 ani, domiciliat pe raza judeåului Teleorman, poliåiætii de frontierã au depistat, în interior, cantitatea de 25.970 pachete de åigãri marca „Marble”, pentru care acesta nu deåinea documente legale de provenienåã.

Bãrbatul a declarat cã a cumpãrat åigãrile din municipiul Timiæoara, în schimbul sumei de 21.500 euro, cu scopul de a le comercializa „la negru” pe raza judeåului Teleorman. Astfel, ar fi obåinut, în mod ilicit, un profit 18.000 euro.

Conform prevederilor legale, întreaga cantitate de åigãri, în valoare de 109.074 lei, a fost indisponibilizatã în vederea confiscãrii, bãrbatul fiind sancåionat contravenåional.

Valeriu pEra

Record: 26.000 pachete de åigãri în gura... Vãii

poliåiætii de frontierã din cadrul pTF Nãdlac, în colaborare cu inspectorii vamali din cadrul Direcåiei regionale pentru accize æi Operaåiuni Vamale Timiæoara, au descoperit, într-un autocamion condus de un cetãåean român, 4.500 pachete åigarete ce urmau sã fie comercializate în spaåiul Schengen.

În seara zilei de 13 ianuarie a.c., în jurul orelor 19.00, la PTF Nãdlac - jud. Arad, s-a prezentat la control pe sensul de ieæire din åarã, cetãåeanul român Vasile G., la volanul unui autocamion care transporta, conform documentelor de însoåire a mãrfii, 23 tone de sare industrialã din România pentru o societate din Germania.

La controlul efectuat de poliåiætii de frontierã æi inspectorii vamali, în interiorul TIR-ului au fost descoperiåi nouã saci din polietilenã de culoare neagrã, în care se gãseau 4.500 pachete åigarete marca “L&M”, în valoare de aproximativ 40.050 lei

(9.650 euro).Inspector i i

vamali au luat mãsura reåinerii în vederea confiscãrii atât a åigaretelor cât æi a mijlocului de transport, iar æoferului i-a fost aplicatã o amendã contravenåionalã în cuantum de 100.000 lei, conform legislaåiei în vigoare.

Totodatã, conducãtorul autocamionului este cercetat de poliåiætii de frontierã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de contrabandã, la finalizarea cazului urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

Campanie anti-fumat la PF I

Åigarete confiscate la PTF Nãdlac

21

F r O N T i E r a Æ t i r i

22 F R O N T I E R A Æ t i r i

În data de 10 decembrie 2009, în jurul orelor 02.00, în punctul de Trecere a Frontierei galaåi-rutier, s-a prezentat pentru a ieæi din românia, conducând un autoturism marca „BMW X6”, înmatriculat în Ucraina, un bãrbat având cetãåenie ucraineanã, Oleksandr K., în vârstã de 51 ani.

La controlul specific, poliåiætii de frontierã au constatat cã certificatul de înmatriculare prezentat nu conåine elementele de formã æi fond ale unui document autentic æi au avut suspiciuni cu privire la provenienåa autoturismului, deoarece seria de æasiu poansonatã pe autoturism era modificatã æi nu corespundea cu cea din certificatul de înmatriculare.

Din primele cercetãri efectuate prin Centrul de Contact Porubne a reieæit faptul cã acel autoturism nu figureazã ca fiind înmatriculat în Ucraina, iar numerele de înmatriculare nu sunt atribuite unui astfel de autoturism.

Continuând cercetãrile prin Interpol, poliåiætii de frontierã au stabilit cã autoturismul, fabricat în februarie 2008, figureazã, din luna noiembrie 2009, ca fiind furat din Spania.

Autoturismul, în valoare de peste 75.000 euro, a fost indisponibilizat la sediul IJPF Galaåi, pentru continuarea cercetãrilor, iar bãrbatului i-a fost întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de uz de fals, complicitate la

fals în înscrisuri oficiale, conducerea unui autoturism cu numere false de înmatriculare æi complicitate la furt.

Marcel aNTOHE

În data de 30 decembrie 2009, în jurul orei 08.30, poliåiætii de frontierã bihoreni, în colaborare cu ofiåerii de legãturã din cadrul punctului de Contact Oradea, au identificat în Municipiul Oradea un autoturism de lux marca BMW seria X6, despre care se deåineau date cã a fost furat din italia la începutul lunii decembrie 2009.

Deåinãtorul autoturismului, un bãrbat de cetãåenie românã, în vârstã de 21 ani, cu domiciliul în Oradea, a fost invitat la sediul IJPF Bihor pentru verificãri. Din declaraåiile acestuia a rezultat faptul cã autoturismul a fost achiziåionat din Italia de o rudã apropiatã, contra sumei de 30.000 euro, iar el nu a bãnuit cã autoturismul este furat.

Poliåiætii de frontierã bihoreni au deschis un dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunii de furt calificat, autoturismul, în valoare de 50.000 euro, a fost indisponibilizat la sediul IJPF Bihor, iar cercetãrile continuã pentru stabilirea vinovãåiei tuturor persoanelor implicate.

Dan LaZÃr

A u t o v e h i c u l e f u r a t e

poliåiætii de frontierã ieæeni au depistat un bãrbat din Suceava care se afla la volanul unui autoturism marca „BMW model 520 d”, ce figura ca fiind furat din Spania.

În data de 23 ianuarie a.c., în cadrul unei acåiuni pe linia prevenirii æi combaterii traficului internaåional cu autoturisme furate, lucrãtori operativi ai IJPF Iaæi au oprit în trafic, pe raza municipiului Iaæi, în zona Copou, un autoturism marca BMW 520 d, înmatriculat în Spania, despre care existau informaåii cã ar fi furat, la volanul cãruia se afla un cetãåean român. Autoturismul æi posesorul acestuia, au fost conduæi la sediul IJPF Iaæi, pentru cercetãri.

Din verificãrile efectuate a reieæit cã maæina figureazã în evidenåele Interpol ca fiind furatã din Spania din luna iunie 2008. În cadrul primelor cercetãri, bãrbatul a declarat cã a achiziåionat autoturismul de la un bãrbat din judeåul Suceava æi nu avea cunoætinåã despre faptul cã acesta ar fi furat.

Faåã de cele constatate, lui C. Gheorghe i-a fost întocmitã lucrare penala sub aspectul sãvâræirea infracåiunii de tãinuire la

furt, autoturismul, în valoare de aproximativ 17.500 euro, fiind indisponibilizat la sediul inspectoratului.

Bmw X6

Bmw X6

Bmw 520 d

poliåiætii de frontierã din cadrul p.T.F. Negru Vodã, judeåul Constanåa, au reåinut un autoturism de lux, marca Mercedes SL500, cu o valoare de catalog de 20.000 euro, furat din germania.

În data de 5 ianuarie a.c., în jurul orei 07.30, la P.T.F. Negru Vodã – jud. Constanåa, s-a prezentat pentru efectuarea formalitãåilor de frontierã cetãåeanul român B. Zoltan, în vârstã de 28 ani, domiciliat în

Constanåa, proprietar al unui autoturism marca Mercedes SL500, înmatriculat în Marea Britanie, transportat pe o platformã.

Existând suspiciuni cu privire la provenienåa autoturismului, poliåiætii de frontierã au procedat la consultarea bazei de date INTERPOL, descoperind cã autoturismul în cauzã figureazã furat din Germania din septembrie 2009.

În cauzã s-au întocmit actele premergãtoare începerii urmãririi penale împotriva persoanei în cauzã, sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la furt, urmând ca dosarul sã fie înaintat spre soluåionare unitãåii de Parchet care supravegheazã cercetarea penalã.

Autoturismul, în valoare de peste 20.000 euro, se aflã indisponibilizat la sediul I.J.P.F. Constanåa pentru continuarea cercetãrilor.

alexandru NiCOLiN

În data de 7 ianuarie a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul pTF galaåi-rutier au descoperit, la controlul de frontierã al unui Tir marca „renault”, cã acesta figura ca fiind furat din polonia. autocamionul, în valoare de peste 330.000 lei, se aflã indisponibilizat la sediul iJpF galaåi în vederea continuãrii cercetãrilor.

În data de 7 ianuarie a.c., în jurul orelor 18.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Galaåi-Rutier, s-a prezentat pentru a ieæi din România, conducând un autocamion marca „Renault” înmatriculat în Republica Moldova, un bãrbat cu cetãåenie moldoveneascã, Andrei N., în vârstã de 27 ani.

La controlul specific, poliåiætii de frontierã au avut suspiciuni cu privire la provenienåa capului tractor, iar din cercetãrile efectuate prin Centrul de Cooperare Poliåieneascã Internaåionalã, Biroul Naåional Interpol, a reieæit faptul cã acel autocamion figureazã ca fiind furat din Polonia æi aparåine unei firme din aceastã åarã.

Capul tractor, în valoare de peste 333.400 lei, a fost indisponibilizat la sediul IJPF Galaåi pentru continuarea cercetãrilor, iar bãrbatului i-a fost întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la furt.

Marcel aNTOHE

În data de 26 ianuarie a.c., în cadrul unei acåiuni pe linia prevenirii æi combaterii traficului internaåional cu autoturisme furate, lucrãtori operativi ai iJpF Constanåa au oprit în trafic, pe raza municipiului Constanåa, un autoturism marca „Mercedes S400 CDi”, înmatriculat în Spania, despre care existau informaåii cã ar fi furat, la volanul cãruia se afla un cetãåean român.

Autoturismul æi posesorul acestuia, cetãåeanul român Ionuå Z., în vârstã de 28 ani, cu domiciliul în judeåul Constanåa, au fost conduæi la sediul inspectoratului pentru cercetãri. În urma verificãrilor în baza de date a INTERPOL a reieæit faptul cã autoturismul în cauzã este declarat furat din Spania din luna mai 2008. În cadrul primelor cercetãri, bãrbatul a declarat cã nu avea cunoætinåã despre faptul cã maæina ar fi furatã.

Autoturismul, în valoare de aproximativ 15.000 euro, a fost indisponibilizat la sediul IJPF Constanåa, iar cetãåeanul în cauzã este cercetat sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la furt, cercetãrile fiind desfãæurate sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Constanåa.

Mercedes

SL 500

Renault


A u t o v e h i c u l e f u r a t e

Bmw X6

Mercedes

S400 CDI

24 F R O N T I E R A I n f o - t e c h

Un nou echipament, foarte util, pentru structurile de siguranåã æi ordine publicã este „Detectorul de explozivi æi droguri la distanåã ADE651”, destinat pentru cãutarea, detectarea, identificarea æi localizarea drogurilor æi substanåelor explozive de la o distanåã de cel mult 1000 metri (în condiåii ideale), individual sau pe grupe de substanåe, indiferent de forma lor de disimulare (ambalare, amestecare cu alte substanåe etc).

Aparatul a fost conceput ca un dispozitiv portabil æi uæor de folosit. Punerea în funcåiune nu dureazã mai mult de un minut æi poate fi folosit de cãtre operatori instruiåi, fãrã a fi necesarã recalibrarea.

Oferã detecåie simultanã æi multiplã a tipurilor de explozivi æi droguri.

ADE651 funcåioneazã pe principiul atracåiei electrostatice pentru a identifica diferite substanåe, poate fi folosit pentru detecåia unei multitudini de substanåe prin folosirea cardurilor-senzor, nu foloseæte consumabile æi nici nu este nevoie de mentenanåã. Nu foloseæte altã sursã de energie decât cea electrostaticã a utilizatorului.

Detectorul a fost testat cu succes: în puncte de trecere a frontierei (localizare rapidã a camioanelor si vehiculelor) în aeroporturi æi porturi (terminale bagaje, zona pasagerilor, avioane

æi vapoare), spaåii deschise (linia de coastã, câmpuri, câmpuri de petrol æi gaze), clãdiri publice æi private (permite o scanare rapidã pentru detectarea explozivilor), protejarea traseelor parcurse de oficialitãåi, precum æi a vehiculelor acestora dar æi pentru detectarea atacatorilor sinucigaæi cu bombe.

Timpul de cercetare:

- timpul de detecåie este instant;- timpul de localizare a existenåei explozivilor într-un avion

gol este de numai 5 minute;- acelaæi timp este necesar æi pentru cercetarea unui

container;- pentru detectarea de explozivi, în câteva minute, se poate

cerceta o navã goalã de croazierã;- detectarea se poate face de pe chei sau dintr-o æalupã de

patrulare;- de asemenea, detectarea se poate face æi pe vehicule,

persoane în miæcare æi substanåe aflate în corpul omenesc.

Echipamentul poate realiza detectarea de explozivi æi droguri în diferite locaåii:

- apã (dulce sau sãratã);- sub pãmânt (substanåe îngropate);- petrol æi combustibil;- containere;- cãptuæeli de plumb, containere de metal;- cafea, fructe, obiecte congelate, obiecte cimentate.

Substanåe detectabile:

Cannabis, marijuana, heroinã, cocainã;Amfetamine, d-met ;Ecstasy, opiu, LSD;Dinamitã, Nitrat de Amoniu, explozivi plastici;TNT, RDX, Nitro-glicerinã, Pe TN, DNT, muniåii-diferite

tipuri;Tetril, explozivi pe bazã de cauciuc, pe bazã de emulsii;Acid petric, nitroguandina, acetat de uraniu, octogen,

hexogen;COOP, „BLACK”(China).

Un nou echipament, foarte util, pentru structurile de siguranåã æi vapoare), spaåii deschise (linia de coastã, câmpuri, câmpuri de

Detector de explozivi æi droguri la distanåã ADE651

Acest aparat a putut fi testat de structurile de siguranåã æi ordine publicã în mod real, pe teren, în cadrul unor exerciåii desfãæurate în diferite locaåii, inclusiv în Portul Constanåa, PPF Otopeni æi în PPF Giurgiu, unde reprezentanåii Mira Telecom, col. (r) ing. Doru Tãbãcaru æi dl. Mãdãlin Ilie au oferit posibilitatea poliåiætilor de frontierã sã verifice performanåele acestei tehnologii moderne.

Detectorul de explozivi æi droguri la distanåã ADE651 a fost pus la dispoziåie de cãtre Mira Telecom, societate înfiinåatã în luna octombrie 1998, care oferã soluåii de securitate perimetralã æi de interior, sisteme de alarmare publicã, soluåii de detectare a drogurilor, explozibililor, substanåelor radioactive, gazelor toxice, agenåilor biologici, precum æi o mare varietate de echipamente de telecomunicaåii dedicate activitãåii cu specific militar.

În cadrul companiei, a fost creat un departament de cercetare-dezvoltare, care a finalizat mai multe proiecte importante atât în domeniul militar cât si civil. Astãzi Mira Telecom se numãrã printre puåinele companii care oferã servicii integrate atât în infrastructura de comunicaåii cât æi pe pieåele tehnologiei de securitate.

iulian pUiCÃ

În ziua de 12 ianuarie a.c., în jurul orelor 19.00, s-au prezentat în p.T.F. Negru Vodã, pentru a intra în åarã cu autoturismul marca BMW 320, înmatriculat în românia, trei persoane de sex masculin, de cetãåenie românã, cu vârste cuprinse între 20 æi 35 ani.

În urma controlului de frontierã, poliåiætii au descoperit asupra celor menåionaåi trei pistoale cu aer comprimat, marca EKOL SPECIAL 99, calibru 9 mm, pentru care aceætia nu au putut prezenta documentele justificative æi nici autorizaåia de

deåinere emisã de organele abilitate.

În cauzã s-au întocmit actele p r e m e r g ã t o a r e începerii urmãririi penale pentru s ã v â r æ i r e a infracåiunilor de nerespectare a regimului armelor æi muniåiilor æi tentativã la contrabandã calificatã, urmând ca

dosarul sã fie înaintat, spre competentã soluåionare, unitãåii de Parchet care supravegheazã cercetarea penalã.

Cele 3 pistoale, în valoare de peste 700 lei, au fost indisponibilizate pentru continuarea cercetãrilor.

alexandru NiCOLiN

Pistoale depistate la Negru Vodã

poliåiætii de frontierã sãtmãreni au confiscat 60.000 pachete de åigãri de contrabandã, provenite din Ucraina æi a cãror destinaåie era „piaåa neagrã” de desfacere din românia.

În cadrul acestei acåiuni, au fost reåinuåi pentru cercetãri doi cetãåeni ucraineni æi un cetãåean român.

Astfel, în data de 11.12.2009, în jurul orei 21.30, poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului P.F. Tarna Mare, judeåul Satu Mare, aflaåi în misiune de supraveghere a frontierei, au observat, la aproximativ 300 de metri de linia de frontierã, pe direcåia localitãåii Comlãuæa, un grup de persoane care se ascundea în vegetaåia uscatã din teren.

Persoanele au fost somate verbal de poliåiætii de frontierã, însã cei în cauzã au ignorat somaåiile æi au încercat sã fugã, spre teritoriul ucrainean. Imediat a fost declanæatã o acåiune de urmãrire, lucrãtorii noætri reåinând douã persoane care, în urma verificãrilor s-a constatat cã sunt cetãåeni ucraineni.

Totodatã, poliåiætii de frontierã au mai reåinut, pe direcåia localitãåii Comlãuæa, un cetãåean român care se deplasa cu un atelaj hipo, dinspre frontiera de stat, presupus a face parte din grupul infracåional. Persoana în cauzã a fost condusã, la sediul Sectorului P.F. Tarna Mare, pentru cercetãri.

Continuându-se verificãrile în teren, la aproximativ 200 metri de linia de frontierã au fost descoperite abandonate într-un lan de porumb æi într-un atelaj fãrã cai, zeci de baxuri de åigãri de provenienåã ucraineanã, ambalate în folie de culoare neagrã.

La inventarierea tuturor coletelor, lucrãtorii noætri au constatat cã în interiorul acestora se gãsesc 60.000 pachete de åigãri, dintre care 44.500 pachete åigãri marca Viceroy æi 15.500 pachete åigãri marca Chesterfield, toate cu timbru fiscal ucrainean, în valoare de aproximativ 215.000 lei.

În urma verificãrilor s-a stabilit cã cetãåeanul român se numeæte Ioan R., în vârstã de 35 ani æi este domiciliat pe raza judeåului Satu Mare, iar cei doi cetãåeni ucraineni sunt Csaba L.

respectiv Pavel H., ambii în vârstã de 25 ani.

În cauzã, cetãåenilor ucraineni le-au fost întocmite acte premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunilor de intrare în åarã prin trecere ilegalã a frontierei de stat,

contrabandã æi tentativã de ieæire din åarã prin trecere ilegalã a frontierei de stat, iar cetãåeanului român pentru complicitate la contrabandã.

Întreaga cantitate de åigãri a fost ridicatã în vederea confiscãrii.

În prezent, cercetãrile sunt continuate de poliåiætii de frontierã sãtmãreni, în colaborare cu autoritãåile de frontierã din Ucraina, sub îndrumarea procurorilor D.I.I.C.O.T.– Biroul Teritorial Satu Mare, în vederea identificãrii tuturor persoanelor implicate æi stabilirii întregii activitãåi infracåionale.

Serviciul presã æi Comunicare din cadrul igpF

60.000 pachete de åigãri de contrabandã confiscate la Satu Mare


26 F R O N T I E R A P e r s p e c t i v e

Cu toåii ætim ce este important pentru noi. Familia, prietenii, munca, banii, relaåiile împlinite... acestea sunt lucruri pe care le apreciem foarte mult. Unii însã æi-au schimbat prioritãåile.

Au înåeles cã, punându-se pe ei înæiæi pe locul întâi, vor avea „tãria æi capacitatea” de a observa æi a se bucura de lucrurile exterioare care ne hrãnesc sufletul. A te pune pe tine însuåi pe primul plan nu înseamnã, neapãrat, egoism. Ætim cu toåii cã exteriorul ne consumã energia æi avem nevoie sã ne reîncãrcãm resursele fãcând apel doar la propria sursã interioarã.

Cu toåii spunem mereu: „Sãnãtatea e mai bunã decât toate”, însã mulåi folosesc aceste cuvinte ca un slogan automat, fãrã a conætientiza æi a face ceva pentru ca sãnãtatea chiar sã devinã o realitate primarã pentru ei. Cu certitudine, în lipsa sãnãtãåii, întotdeauna dispare pasiunea pentru viaåã - o spun din experienåã. Sãnãtatea fizicã, mentalã æi emoåionalã sunt absolut prioritare. Ajungem sã constatãm singuri acest aspect pe propria piele, atunci când ne îmbolnãvim mai grav.

Einstein avea un dicton: „Puåini oameni sunt capabili sã exprime cu cumpãtare pãreri care sã nu fie influenåate de prejudecãåile mediului lor social. Cei mai mulåi oameni nici mãcar nu sunt în stare sã formuleze asemenea pãreri”. Însã Osho, un filosof indian, spunea cã e de preferat sã-l înveåi pe un copil sã se urce în copac, decât sã-i interzici. Astfel, el învaåã ceva folositor.

Viaåa împlinitã æi fericitã, pe care o dorim cu toåii pentru noi, este un proces æi nu o stare, este chiar o direcåie æi nu o destinaåie.

Eu abia acum am înåeles cã merg în direcåia aleasã conætient de mine, pentru a simåi în sfâræit cã viaåa are sens, însã nu mi se pare suficient! Ætiu cã trebuie sã fiu deschisã întâi

cu mine, apoi sã am deschidere pentru experienåe noi. Atunci când

simåim cã experienåele sunt periculoase pentru siguranåa noastrã fizicã, emoåionalã sau când o anumitã experienåã nu are sens pentru noi, putem evada æi nu le acceptãm.

Dacã am reuæi sã fim cu adevãrat deschiæi faåã de experienåele proprii, care uneori vin dupã noi ca o umbrã, fãrã teamã æi fãrã sã declanæãm subconætient ori conætient mecanisme de apãrare, sã ne acceptãm propriile sentimente sau stãri de spirit (sã avem capacitatea de a accepta furia, alteori teama, descurajarea sau durerea, curajul, blandeåea, duioæia), am trãi cu adevãrat ancoraåi în realitate æi adaptaåi la viaåã.

Mai trebuie sã avem capacitatea de a ne vedea conætiinåa æi, mai ales, ca ea sã existe.

Suntem liberi sã ne acceptãm sentimentele aæa cum sunt, fãrã a le interzice existenåa în propria conætiinåã, bucurându-ne, astfel, de bogaåia vieåii.

Avem nevoie sã acordãm încredere propriilor nevoi ori intuiåii, trebuie sã avem „încredere în sine”. Într-un cuvânt, trebuie sã ætim a ne baza pe propriile noastre credinåe, intenåii æi decizii.

Întodeauna trebuie sã privim spre ceea ce avem æi sã apreciem aceasta æi abia apoi sã vedem ce nu avem, ca mai apoi sã cãutãm soluåiile cele mai bune.

gabriela raDU

apreciere

Æefã de promoåie

Nume: Zaharescuprenume: Raluca-LoredanaData æi locul naæterii: 16.10.1988,

Drobeta Turnu Severin, MehedinåiStudii: Æcoala de Pregãtire a Agenåilor

de Poliåie de Frontierã “Avram Iancu” Oradea, seria 2007-2009

Colegiul Naåional Gheorghe Åiåeica, Drobeta Turnu Severin , profil uman, 2007

Studentã în anul III, Facultatea de Drept æi Administraåie Publicã din cadrul Universitãåii Spiru Haret, Bucureæti

Limbi strãine: englezã, francezã, spaniolã, germanã æi rusã

portret

Comisarul-æef de poliåie CaMENiÅÃ gHEOrgHE (gimy), împuternicit æef catedrã la Catedra de limbi strãine æi ætiinte socio-umane din cadrul Æcolii de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de

Frontierã Oræova æi-a încetat, în 2009, raporturile de serviciu cu drept la pensie, dupã o activitate de peste trei decenii, depusã în slujba meseriei pe care cu drag a îmbrãåiæat-o. Colegii de serviciu îi ureazã pensie lungã, multã

sãnãtate, alãturi de tradiåionalul „La mulåi ani æi pensie cât mai lungã!”.

Avem convingerea cã vã vom simåi tot timpul alãturi cu sufletul, cu gândul æi cu fapta æi cã veåi contribui, în continuare, la creæterea prestigiului instituåiei noastre. Sincere mulåumiri, multã sãnãtate, viaåã lungã plinã de împliniri æi bucurii, alãturi de cei dragi.

grigore pÃCaLÃ

A ales aceastã carierã deoarece de copil admira paradele militare æi îæi dorea sã îmbrace æi ea uniforma. Fire

„Experienåa este doar amintirea cãilor bãtute pânã atunci în mintea unui cãlãtor care merge mereu înainte, într-un åinut necunoscut.”

În perioada 7-15 noiembrie 2009, în cadrul parteneriatului încheiat între Centrul de Formare æi Perfecåionare a Poliåiei Federale Eschwege-Germania æi Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” Oradea, a avut loc un schimb de experienåã în cadrul cãruia un grup de 24 de elevi români, însoåiåi de patru profesori: comisar-æef Liviu Cora, æeful delegaåiei, comisar-æef Gheorghe Marc, subcomisar Valerian Moldovan æi inspector Adriana Cojan, translatorul delegaåiei, au avut ocazia sã studieze, sã colaboreze în diverse activitãåi profesionale alãturi de elevii Æcolii din Eschwege. Din delegaåie au mai fãcut parte: comisar Marius Cura, comisar Nicolae Matei, comisar Mircea Fildan, subinspector Alexandru Azoiåei, agent principal Lucian Filimon æi agent Adela Aætilean.

Le mulåumim pe aceastã cale celor doi colegi de la Corpul Naåional al Poliåiætilor, comisar-æef Constantin Asofronie æi agent principal Sorin Ilie, care ne-au însoåit în misiune, pentru sprijinul financiar acordat în ceea ce priveæte transportul æi taxele de autostradã cãtre æi dinspre Germania.

Prima parte a acestui schimb de experinåã s-a derulat la Æcoala din Oradea, în perioada 7-13 iunie 2009. A fost o experienåã reuæitã æi, cu toåii, aæteptam aceastã vizitã de lucru, nerãbdãtori sã îi întâlnim pe prietenii noætri.

comunicativã, îæi urmeazã valorile în care crede: dreptatea, colegialitatea, solidaritatea. Îæi asumã noi provocãri æi este determinatã sã iasã mereu pe primul loc în competiåia cu ea însãæi

Media de æcolaritate: 9,83Media examenului de absolvire: 9,85Media de absolvire: 9,83

repartiåia: PPF Aeroportuar Cluj-Napoca

Este mândrã cã a ales aceastã carierã, cã a reuæit sã devinã æefã de promoåie

Pe cei ce doresc sã îmbrãåiæeze aceastã carierã îi sfãtuieæte sã fie perseverenåi æi convinæi de faptul cã munca asiduã este întotdeauna rãsplãtitã

Schimbul de experienåã æi-a pus amprenta în mod semnificativ asupra noastrã, a elevilor implicaåi în acest proiect. Am avut posibilitatea de a cunoaæte oameni æi locuri noi, colegi care, mai apoi, ne-au devenit prieteni. În activitãåile pe care le-am desfãæurat împreunã cu colegii din Germania, am împãrtãæit fiecare din experienåele noastre æi am cunoscut modul de lucru specific al Poliåiei Federale Germane. Programul stabilit pentru zilele în care deleagaåia românã s-a aflat în Germania a fost divers æi educativ.

Luni am avut ocazia sã vizitãm Aeroportul Internaåional Frankfurt/Main. Aici am cunocut procedeele æi mijloacele tehnice folosite în controlul de frontierã, atribuåiile poliåiætilor federali în incinta aeroportului. Al doilea obiectiv pe care l-am vizitat în Frankfurt a fost Gara Internaåionalã, unde am urmãrit cu atenåie modul de lucru al poliåiætilor federali, în scopul menåinerii ordinii publice în garã æi trenuri.

Maråi, spre marea noastrã mulåumire, am vizitat Unitatea de elicoptere a Poliåiei Federale din Fuldatal (Kassel). Am admirat curajul æi profesionalismul colegilor germani care îæi desfãæoarã activitatea la aceastã bazã aerianã.

Un alt obiectiv vizitat a fost Muzeul Frontierei din Eischsfeld. A fost o întoarcere în timp, o lecåie de istorie despre metodele æi mijloacele de control æi supraveghere la frontierã din trecut. Aceasta a fost ziua de miercuri. Ce repede trec!!!

Joi æi vineri am avut activitãåi în Æcoala de la Eschwege. Am avut ocazia sã desfãæurãm activitãåi în comun, pentru a putea soluåiona diferitele situaåii tactice pregãtite de profesorii colegilor noætri germani.

Profesorii din Germania au fost încântaåi de pregãtirea noastrã

teoreticã æi practicã. Aceætia au apreciat implicarea æi interesul de a ne perfecåiona deprinderile profesionale în cadrul diferitelor activitãåi propuse: instrucåia tragerii, intervenåia poliåieneascã æi pregãtirea specificã în domeniul ordinii æi siguranåei la frontiere, lucrul în echipã æi comunicarea eficientã, activitãåile sportive. Au subliniat importanåa studierii limbilor strãine pentru îndeplinirea cu succes a atribuåiilor de serviciu, evidenåiind faptul cã elevii din æcoala noastrã studiazã 5 limbi de circulaåie internaåionalã.

La finalul activitãåilor am avut mulåumirea sã constatãm cã metodele de lucru sunt, în mare mãsurã, identice, iar pregãtirea teoreticã este la acelaæi nivel cu a colegilor noætri din Germania.

A fost prilejul de a ne perfecåiona deprinderile de lucru în vederea asigurãrii ordinii æi siguranåei la frontiere. Am rãmas cu multe amintiri plãcute, de neuitat. S-au legat prietenii æi am schimbat pãreri.

Un moment deosebit de emoåionant a fost sã vedem graniåa care, pânã în anul 1989, despãråea Germania în douã: RDG æi RFG.

Æi, cum activitatea profesionalã este mai plãcutã dacã este îmbinatã cu momente de relaxare, gazdele noastre au organizat diferite activitãåi culturale æi de divertisment, pentru a cunoaæte istoria, obiceiurile æi cultura din zona Eschwege.

Dorim æi pe aceastã cale sã mulåumim conducerii æcolii noastre, care este deschisã æi sprijinã schimburile de elevi între Æcolile partenere.

Elev an ii, adriana DiNiCÃ Elev an ii, Florina SaBOU

27F R O N T I E R A P r e g ã t i r e

Vis devenit realitate

28 F R O N T I E R A I s t o r i e

Bãtãlia pentru oraæul Stalingrad a intrat în istorie ca cea mai sângeroasã din Al Doilea Rãzboi Mondial, reprezentând momentul de cotiturã care a oprit ofensiva germanã pe frontul din estul Europei æi a permis începerea contra-atacului sovietic.

Rememorarea, în câteva cuvinte, a celor petrecute atunci, poate fi de interes atât pentru specialiæti, cât æi pentru oamenii de culturã medie. Fac aceastã afirmaåie deoarece astãzi au vãzut lumina tiparului mai multe documente noi, precum æi amintirile militarilor germani care au participat la luptã.

Dupã eæecul armatei germane în dubla bãtãlie pentru cucerirea Moscovei (septembrie-decembrie 1941), Adolf Hitler a ordonat ca foråa principalã a armatei germane sã se îndrepte spre sud. Imediat dupã cucerirea Harkovului, armata germanã de pe frontul sudic din Uniunea Sovieticã a fost divizatã în douã. O parte, sub conducerea mareæalului von Manstein æi a generalului von Kleist, a atacat în Caucaz æi spre Baku, alta, comandatã de generalul Paulus æi generalul Hoth, a înaintat spre Stalingrad. Oraæul nu avea mare importanåã strategicã. Dacã ar fi fost cucerit s-ar fi putut controla navigaåia pe Volga, deci o parte a aprovizionãrii Moscovei. Totodatã, s-ar fi ajuns æi la o loviturã de imagine al lui Stalin, cãci localitatea îi purta numele.

La 28 iunie 1942 Armata a Æasea, comandatã de generalul Fr. Paulus, æi armata de tancuri, comandatã de generalul Hoth, a atacat Stalingradul. În

acel moment, germanii au avut o netã superioritate. Lipsa de talent a generalului Fr. Paulus nu i-a permis sã-æi valorifice superioritatea. Operaåiunea numitã „Blau” a eæuat. A obåinut succes armata sovieticã, în frunte cu generalul V. Ciuikov. Ea a practicat un rãzboi de guerillã urbanã, numit de germani „Der Rattenkrieg”.

Pierderile umane au fost uriaæe. Într-o singurã zi, sovieticii care apãrau dealul Mamaiev au pierdut 10.000 oameni.

În vederea apãrãrii Stalingradului, sovieticii au adus rezervele din jurul Moscovei, din Siberia æi din Extremul Orient. În total erau aproximativ un milion de militari sub comanda generalului Gh. Jukov. Mareæalul Ion Antonescu a fost informat asupra perspectivei acestei ofensive. Imediat l-a înætiinåat pe Hitler. Dupã cum a remarcat în memoriile sale, mareæalul sovietic Eremenko, a considerat cã Hitler a greæit cã nu a luat în seamã cele comunicate de mareæalul român.

La 18 noiembrie 1942 unitãåile armatei sovietice au atacat în nord, unde se gãsea

Armata a 3-a românã. Aceasta era slab echipatã, înarmatã, alimentatã æi instruitã. Germanii au fost indignaåi când au vãzut cã în timpul instrucåiei se folosea bãtaia.

Armata a 3-a românã nu a rezistat. Ea nu a primit, dealtfel, niciun ajutor de la germani, deæi românii anunåaserã cã exista pericolul ofensivei sovietice.

A doua zi, la 19 noiembrie 1942, armata sovieticã a atacat æi în sud, unde se gãsea Armata a 4-a românã. Nici ea nu a rezistat. Curând s-a fãcut joncåiunea între armatele sovietice venite din sud æi din nord. Germanii, românii æi italienii, circa 250.000 militari aflaåi la Stalingrad, au fost încercuiåi. Nu au putut fi ajutaåi prin crearea unui pod aerian. Mareæalul H. Goering nu avea capacitatea necesarã sã-l creeze æi sã-l susåinã. Foråele terestre germane, comandate de mareæalul von Manstein, nu i-au ajutat pe cei încercuiåi.

În ianuarie 1943 mai trãiau 90.000 militari împresuraåi. Erau extrem de

slãbiåi. Nu mai puteau lupta. La 30 ianuarie 1943 Hitler l-a ridicat pe generalul Paulus la gradul de feldmareæal (sperând sã-l motiveze sã lupte pânã la moarte întrucât în istoria Germaniei, nici un feldmareæal nu se predase duæmanului n.r.) Nu a putut evita capturarea æi predarea lui, la 2 februarie 1943.

Din cei 90.000 militari germani, români, italieni, maghiari, croaåi – câåi au fost fãcuåi prizonieri, în 1943, s-au mai întors acasã 6.000. Ultimii au revenit în anul 1955.

Se poate conchide cã bãtãlia Stalingradului a fost un mare succes militar æi politic al foråelor sovietice. Ea a determinat soarta celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, deschizând seria victoriilor contra Axei, din anul 1943.

Materiale realizate de prof. univ. dr. radu Ætefan VErgaTTi

BÃTÃLia STaLiNgraDULUi

1 februarie 1979 – Ayatolahul Khomeini s-a întors în Teheran; a fost un prim semn al reuæitei revoluåiei islamice.

2 februarie 1943 – armata sovieticã a obåinut marea victorie în Bãtãlia Stalingradului, obligând armata germanã sã capituleze.

4 februarie 1789 – George Washington a fost ales preæedinte al SUA; a fost primul preæedinte al noului stat care-æi câætigase independenåa prin lupta împotriva

Marii Britanii æi fusese recunoscut pe plan internaåional prin Pacea de la Versailles (1783).

5/17 februarie 1867 – la Viena s-a încheiat acordul austro-ungar pentru crearea monarhiei dualiste Imperiul Austro-Ungar; Transilvaniei i se anula autonomia.

27 ianuarie/9 februarie 1918 – Brest-Litowsk s-a încheiat tratatul de pace dintre Austro-Ungaria æi Ucraina (republicã nerecunoscutã de Rusia).

10 februarie 1947

– Paris – se semneazã Tratatul de pace care încheie al Doilea Rãzboi Mondial.

11/24 februarie 1918 – guvernul german anunåã plenipotenåiarii români care sunt condiåiile principale în vederea încheierii pãcii: cedarea Dobrogei, importante rectificãri de frontierã æi mari concesiuni economice.

11 februarie 1929 – acordurile de la

PILULE ISTORICE - FEBRUARIE 2010

Laterano între Vatican æi reprezentanåii puterii fasciste; astfel, s-a ajuns la o recunoaætere a puterii fasciste de cãtre Biserica Catolicã.

13 februarie 1933 – au izbucnit marile greve ale muncitorilor ceferiæti din Bucureæti; în Parlament, ele au fost susåinute de cuvântarea deputatului C. Z. Codreanu.

16 februarie 1926 – se înfiinåeazã Fundaåia culturalã Regele Ferdinand I.

18 februarie/3 martie – Brest-Litowsk, s-a semnat Tratatul de pace dintre Imperiul German æi Rusia Sovieticã.

23 februarie 1923 – adoptarea Legii privind reglementarea operaåiunilor cu devize.

24 februarie 1924 – adoptarea Legii privind dobândirea æi pierderea naåionalitãåii române.

25 februarie 1925 – Scaunul Arhiepiscopal æi Mitropolitan al

Ungro-Vlahiei a primit rangul de Scaun Patriarhal, fiind înfiinåatã, astfel, Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române.

28 februarie 1945 – Bucureæti

– constrâns de plenipotenåiarul sovietic A. I. Vîæinski, guvernul condus de generalul N. Rãdescu a fost obligat sã demisioneze; imediat, Regele a încercat sã numeascã un nou guvern, condus de prinåul Barbu Ætirbei, dar a eæuat, sovieticii nepermiåând aæa ceva.

Din calendarul ortodox român, al anului de graåie 2010, aducem aminte, dreptcredincioæilor, evenimentele de mântuire pe care le sãrbãtorim, potrivit rânduielilor bisericeæti, spre care sã-æi îndrepte gândul æi fapta.

Întru curãåirea pãcatelor noastre, iertarea fãrãdelegilor noastre, aceste sãrbãtori sunt menite sã trezeascã în cugetul nostru înåelepciunea de a ne ridica rugãciunile cãtre Dumnezeu Cel Veænic, sã sãvâræim fapte bune, pentru ca El sã cerceteze æi sã vindece neputinåele noastre.

Astfel, în perioada 1februarie - 14 martie 2010, întâlnim sãrbãtorile: - Întâmpinarea Domnului (2 februarie, cruce cu roæu); Sfinåii mucenici Iordan æi

Gavriil;- Sfinåii 40 de Mucenici din Sevastia; Sf. Mucenic Urpasian (dezlegare la ulei æi vin;

cruce cu negru), în ziua de 9 martie a.c. Întâmpinarea Domnului (2 februarie), numitã, în popor, æi Stretenia (dupã numele

vechi slavon) este evenimentul prezentã rii Pruncului Iisus la templu, la patruzeci de zile dupã naætere, spre a fi închinat Domnului. Cu acest prilej se fãcea æi curãåirea mamei.

Aducerea Lui spre închinare a rãmas ca pildã æi la noi, mamele aducând pruncii la bisericã, la patruzeci de zile dupã naætere, pentru molifta de curãåire a lor æi închinarea pruncilor la sfintele icoane; preotul se roagã ca Dumnezeu sã-i ocroteascã, sã-i binecuvinteze æi sã-i sfinåeascã, rânduindu-le, dupã aceastã pregãtire, luminarea Botezului.

Sfinåii 40 de Mucenici din Sevastia; Sf. Mc. Urpasian (9.03) Cei 40 de mucenici erau soldaåi creætini, aflaåi în slujba împãratului roman pãgân

Licinius, în vremea lui fiind mare prigoanã împotriva creætinilor. Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit sã se închine idolilor. Refuzând, aceætia au fost întemniåaåi timp de 8 zile, bãtuåi cu pietre æi ademeniåi cu daruri. Prin semne divine au fost, însã, întãriåi în dreapta credinåã. În cele din urmã, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheåare în lacul Sevastiei. În zori, au fost scoæi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor æi au fost lãsaåi sã-æi dea sufletele. Rãmãæiåele lor au fost arse, iar cenuæa aruncatã în lac. Dar acolo, prin purtarea de grijã a lui Dumnezeu, s-au strâns cu toate laolaltã într-o surpãturã, de unde au fost scoase de cãtre creætini. Moaætele lor au fost rãspândite la diverse biserici din spaåiul ortodox.

Urpasian, sfetnic al împãratului Maximian, din cetatea Nicomidiei, este cel ce æi-a mãrturisit credinåa în fiul Domnului, declarându-se ostaæ al Împãratului Celui ceresc Iisus Hristos. Auzind acestea, împãratul Maximian a poruncit, dupã ce l-a chinuit ore întregi, sã fie închis într-o cuæcã de fier æi apoi ars; toatã carnea de pe el, topindu-se, a curs ca ceara æi s-a amestecat cu pãmântul, mucenicul cel sfânt al lui Hristos rugându-se æi topindu-se, aerul s-a umplut de mireasmã cu bun miros. Cenuæa trupului mucenicului a poruncit sã fie împrãætiatã în mare, în faåa lui.

Din luna februarie se intrã æi în postul paætelui. În prima duminicã din februarie este sec de carne; a doua duminicã din februarie este sec de brânzã, iar de luni, 15 februarie, începe Postul Mare de Paæte.

Postul Paætelui (Postul Mare sau Postul Patruzecimii) este cel mai lung post din calendarul creætin-ortodox æi dureazã æapte sãptãmâni, adicã 48 de zile (în 2010 pânã pe 3 aprilie), fiind unul dintre cele mai restrictive. Acesta e un post de penitenåã legat de Învierea lui Hristos, în scopul primirii cu inima curatã a acestei sãrbãtori.

„Lãsata Secului” nu înseamnã cã trebuie doar sã se renunåe la mâncarea „de dulce”, adicã de origine animalã. Secul pe care îl cere postul ortodox este seclum, adicã lumea împãtimitã. De aceea, omul pãcãtos trebuie sã fie copleæit de sentimentul unei nemãrginite cãinåe.

În viaåa creætinilor ortodocæi, postul are o importanåã cu totul deosebitã pentru cã este urmat de botezul duhovnicesc al sufletului, taina prin care se iartã pãcatele omului prin dezlegare de la duhovnic. E.U.

SÃrBÃTOri CrEÆTiNE La rOMÂNi

„Dumnezeu ne-a dãruit, în fiecare an, un numãr de sãrbãtori,ca sã ne aducem aminte de binefacerile primite de la El”,

sunt cuvinte rostite de Sfântul Ioan Gurã de Aur.

29F R O N T I E R A I s t o r i e

30 F R O N T I E R A E v e n i m e n t

recunoætinåã eroilor-martiri æi colinde la SpCpF Oræova

Revoluåia românã din 1989 - proteste, lupte de stradã æi demonstraåii în decembrie 1989, care au dus la sfâræitul regimului comunist din România æi la cãderea lui Nicolae Ceauæescu.

Demonstraåiile din ce în ce mai ample au culminat cu pro cesul controversat æi execuåia lui Ceauæescu æi a soåiei sale, Elena. Înainte de Revoluåia Românã, toate celelalte state est-europene trecuserã în mod paænic la democraåie. România a fost singura åarã din blocul estic care a trecut printr-o re voluåie violentã æi în care con ducãtorii comuniæti au fost exe cutaåi.

Aniversarea a 20 ani de la Revoluåia din decembrie 1989 a fost celebratã æi la SPCPF Oræova, personalul participând la ceremonialul militar-religios desfãæurat la Mo numentul Eroilor Revo luåiei din Parcul Tineretului, din DROBETA TURNU

SEVERIN, în data de 22 decembrie a.c., ora 10.00.Ce remonialul militar a început cu prezentarea

onorului de cã tre Garda de onoare æi in tonarea Imnului de Stat, dupã care a urmat cuvântul de deschidere æi oficierea de cãtre un sobor de preoåi a slujbei reli gioase. Reprezentanåii SPCPF Oræova, alãturi de cei ai insti tuåiilor din MAI, decon centrate æi reprezentanåii parti delor politice au depus coroa ne de flori în cinstea eroilor care æi-au pierdut viaåa la sân geroasele evenimente din de cembrie 1989, eroi din rândul cãrora nu trebuie uitaåi poliåiætii de frontierã care s-au sacrificat pentru victoria Revoluåiei, locotenentul post mortem Ioan Ciul.

Dupã încheierea ceremonialului, în cadrul æcolii au sosit colindãtorii, care ne-au amintit cã cei dintâi colindãtori au fost pãstorii, care au venit la peætera luminatã unde s-a nãscut Pruncul Iisus æi, bucurându-

se de acest semn ceresc æi de glasul îngerilor, au vestit degrabã în cetatea Betleemului minunea la care au fost martori.

Colindul este o nepreåuitã zestre spiritualã, pe care o moætenim din moæi-strãmoæi. El este sfânt pentru cã transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu. Dar colindul este æi bun, pentru cã are menirea sã slujeascã vieåi, sã aducã atâta BINE în lume æi între oameni.

grigore pÃCaLÃ

Luni, 21 decembrie 2009, Sindicatul Naåional al Poliåiætilor æi Personalului Contractual a sãrbatorit 5 ani de la înfiinåare. Cu aceastã ocazie, Biroul Executiv Central a organizat o festivitate aniversarã, la Bucureæti, în foaierul Centrului Cultural al M.A.I.

S-au întâlnit, cu aceastã ocazie, membrii fondatori ai S.N.P.P.C., personalitãåi care au sprijinit înfiinåarea sindicatului sau care, pe parcursul celor cinci ani, au contribuit la realizarea unor obiective deosebite pentru sindicat æi implicit pentru membrii sãi, precum æi cei care astãzi apreciazã S.N.P.P.C. drept un partener eficient de dialog social.

Deoarece agenda protocolarã a Preæedintelui României nu a permis prezenåa acestuia la eveniment, Traian BÃSESCU l-a delegat pe consilierul sãu pentru securitate æi apãrare naåionalã, Iulian FOTA, sã participe la festivitate æi sã prezinte un mesaj de apreciere a activitãåii SNPPC, din partea Preæedintelui.

Au mai participat la aniversare: Secretarul de Stat, æeful DOSP din MAI, Dan-Valentin FÃTULOIU, Secretarul general al M.A.I.,

Cristian BACI, reprezentanåii conduceriilor Poliåiei Române, Poliåiei de Frontierã æi ai Oficiului Român pentru Imigrãri, care, fiecare la rândul sãu, au avut cuvinte de apreciere la activitatea S.N.P.P.C. Din partea ACP (Sindicatul poliåiætilor din Olanda), care a sprijinit, constant æi eficient, formarea æi dezvoltarea rapidã a SNPPC, au fost de faåã doamna Jacqueline HIRT æi domnul Anton JANSEN. Membrii fondatori precum æi cei care s-au implicat pozitiv în activitatea æi evoluåia sindicatului au primit Însemne de Onoare, cu prilejul aniversãrii a 5 ani de la înfiinåarea SNPPC.

Un moment deosebit al festivitãåii a fost acordarea titlului de POLIÅIST AL ANULUI 2009. Distincåia a constat dintr-o diplomã personalizatã æi un premiu. Laureaåii au fost: Ana-Cristina PAÆALIU, de la poliåia municipiului Calafat, pentru abilitatea exemplarã de trecere de la formarea iniåialã æi teoreticã, primitã în Æcoala de Poliåie, la intervenåia rapidã æi oportunã în activitatea concretã de limitare a faptelor infracåionale æi Viorel SPÎNU, de la postul de poliåie T.F. Lehliu, pentru exemplara sa capacitate de organizare æi intervenåie în actul poliåienesc, asumat din iniåiativã proprie, de salvare a 40 de persoane din grupul aflat în pericol la Lehliu, la înzãpezirile din decembrie 2009. S.N.P.P.C. a premiat, post-mortem, pe poliåistul de frontierã erou Nicolae-Tiberiu SÂRBU, pentru sacrificiul sãu, pornit din credinåa cã nemernicia æi delãsarea pot fi înfrânte. În alocuåiunea sa, preæedintele sindicatului, Marin GRUIA a mulåumit tuturor celor prezenåi æi a considerat înfiinåarea S.N.P.P.C. drept un moment istoric, în democratizarea instituåiei poliåieneæti, în lupta pentru apãrarea æi consolidarea drepturilor poliåiætilor æi personalului contractual din M.A.I.

Finalul evenimentului a aparåinut grupului „Strãjerii Sighiæoarei” format din poliåiæti al cãrui nume îl poartã, grup care a încântat asistenåa cu un frumos buchet de colinde originale din Ardeal.

Dãnuå DOBrEaNU

SNPPC - 5 ANI DE LA ÎNFIINÅARE

Joi, 17 decembrie 2009, la Muzeul Naåional al Pompierilor a avut loc festivitatea dedicatã aniversãrii a 80 de ani de la apariåia primei reviste a pompierilor români. Manifestarea a fost organizatã de Inspectoratul General pentru Situaåii de Urgenåã, editorul de astãzi al revistei POMPIERII ROMÂNI.

Înfiinåatã la 1 aprilie 1929, sub denumirea Buletinul Pompierilor Români, æi editatã de Comandamentul Trupelor de pompieri, publicaåia a apãrut neîntrerupt vreme de 80 de ani. Înregistrând mai multe schimbãri ale titulaturii (Revista Pompierilor, Paza contra incendiilor æi, astãzi, Pompierii Români), revista a avut permanent

o periodicitate lunarã æi difuzare naåionalã, publicând informaåii, ætiri, reportaje, analize æi comentarii privind activitatea de prevenire æi stingere a incendiilor din România.

Cu ocazia acestei aniversãri a fost prezentatã evoluåia de-a lungul timpului a publicaåiei æi au fost conferite diplome aniversare colaboratorilor æi redactorilor revistei.

La festivitate au participat, alãturi de redactori æi colaboratori ai revistei, dr. Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sãnãtãåii, preæedintele Societãåii de Medicinã de Urgenåã æi Catastrofã din România; general-locotenent Vladimir Secarã, inspector general al IGSU; prof. dr. Mihai Miron, preæedintele Uniunii Ziariætilor Profesioniæti din România; general de brigadã (r.) ing. Aurelian Niåã, preæedintele Asociaåiei Foiæorul de Foc, alåi invitaåi. (M.i.)

Acordul privind raporturile de serviciu încheiat între MAI æi SNPPC în 2008, cu privire la anul 2009, a fost prelungit prin Act adiåional, în luna decembrie, pentru încã 6 luni, perioadã în care se va negocia un nou Acord.

În luna ianuarie au fost demarate procedurile de negociere a Contractului colectiv de muncã pentru personalul contractual, urmând cele pentru noul Acord de serviciu.

De asemenea, conform preæedintelui SNPPC Marin Gruia, în data de 12 ianuarie a.c., la sediul Ministerului Muncii, Familiei æi Protecåiei Sociale a avut loc o întâlnire cu reprezentanåii sindicatelor din sistemul de apãrare, ordine publicã æi siguranåã naåionalã, pentru stabilirea modalitãåii de aplicare a legii unitare de salarizare, SNPPC, fiind singurul sindicat al poliåiætilor prezent la aceste discuåii.

Felicitãri æi La Mulåi ani „Jandarmeria românã”!

Pentru fiecare lucrãtor al unei structuri a MAI ori MApN revista instituåiei ar trebui sã fie o mândrie, sã îi reprezinte æi sã îi informeze. Practic, revista instituåiei este un simbol al acesteia æi, în acelaæi timp, o oglindã a ei.

Ne bucurã revigorarea revistei „Jandarmeria Românã”, care a marcat împlinirea a 87 de ani de când primul numãr al revistei cunoætea, la 15 decembrie 1922, pentru prima datã, lumina tiparului.

Atunci, dupã cum ne-a informat actualul redactor-æef al revistei, colonelul Romicã Moise,

fost redactor-æef al Revistei FRONTIERA, 11 ofiåeri, care reprezentau comitetul de redacåie æi, totodatã, administraåia revistei, încercau, la Oradea, sã-æi exprime gândurile æi sã imprime publicaåiei o acurateåe literarã æi chiar un avangardism publicistic.

Printre titlurile care pot fi citite în Revista Jandarmeriei amintim: „Despre istoria recentã a internelor”, „Un detaæament a plecat la Kosovo”, „Retrospectivã 2009”, Calendar 2010, „Rezultate din misiuni”; activitãåile sportive æi culturale sunt æi ele prezentate în paginile revistei.

La cât mai multe ediåii tipãrite æi felicitãri tuturor celor care sprijinã demersul editorial! (M.i.)

80 ANI - POMPIERII ROMÂNI

„Aceastã instituåie are noi atribuåii. Dacã înainte erau cavalerii focului de la stingerea incendiilor, acum, pompierii au ajuns cavaleri ai salvãrii, 20-30% din totalul intervenåiilor îndreptându-se în aceastã direcåie, iar peste 60% dintre acåiunile lor fiind alocate ajutorãrii oamenilor” - æeful IGSU, general locotenent Vladimir Secarã.

SNPPC: Acordul privind raporturile de serviciu ale poliåiætilor- prelungit

31F R O N T I E R A I n f o

32 F R O N T I E R A T r a d i å i i

Colinde la iJpF Maramureæ• În data de 10 decembrie 2009, începând cu ora 11.00,

poliåiætii de frontierã maramureæeni au avut parte de o surprizã plãcutã din partea a 38 de copii de la Gradiniåa cu program prelungit Nr. 8 din Sighetu Marmaåiei. Prichindeii de la grupele pregãtitoare împreunã cu educatoarele Melinda Bãldean-Gintner, Ioana Hotico, Tunde Boicioc æi Persida Simion au colindat lucrãtorii IJPF Maramureæ.

Colindele micuåilor au fost rãsplãtite, aæa cum se cuvine, cu daruri oferite de cãtre poliåiætii de frontierã. La plecare, copilaæii au mulåumit pentru cadouri æi au promis cã revin în 2010.

• În ziua de 11 decembrie 2009, curtea inspectoratului a rãsunat din nou de colinde. 20 de copii de la Grãdiniåa cu program prelungit Nr. 9 din Sighetu Marmaåiei, îmbrãcaåi în frumose costume populare, împreunã cu educatoarele Maria Tiran, Liliana Varsta, Adriana Baias æi Oana Pop au oferit poliåiætilor de frontierã maramureæeni un spectacol de colinde aparte. Dupã datina strãbunã, copiii au primit daruri, dar æi aplauze. “Ne bucurãm cã am putut aduce în mijlocul poliåiætilor de frontierã spiritul Crãciunului. Sunteåi de fiecare datã gazde primitoare æi vã mulåumim pentru daruri. Vã dorim multã sãnãtate æi sãrbãtori fericite”- a spus Maria Tomoiaga, directorul Grãdiniåei cu program prelungit Nr. 9 din Sighetu Marmaåiei.

iulia STaN

• În ziua de 12 decembrie 2009, poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Galaåi au oferit copiilor din cadrul Centrului de Primire Minori „Irene æi Stuart”, din Galaåi, daruri constând în dulciuri, fructe æi sucuri.

30 de copii, vizibil încântaåi, nu au rãmas mai prejos æi au oferit un frumos spectacol de colinde, poezii æi cântece.

• În data de 15 decembrie, personalul Sectorului P.F. Folteæti a avut surpriza sã fie colindat de cãtre copiii Æcolii generale din comuna Stoicani, cu prilejul sãrbãtorilor de iarnã, care au fost rãsplãtiåi cu daruri. Cele 45 de punguåe cu daruri i-au fãcut fericiåi pe micuåi, aceætia promiåând cã îi vor colinda pe colegi æi în 2010.

• Æi poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului P.F. Oancea au profitat de aceastã minunatã ocazie æi, în data de 15 decembrie 2009, au vizitat grãdiniåa din cadrul æcolii generale din comuna Vadeni, condusã de cãtre profesoara Diana Raileanu.

Cei 30 de copilaæi au recitat poezii, au cântat æi au colindat, fiind extrem de mulåumiåi de fructele, dulciurile æi celelalte daruri primite.

În cadrul acestor acåiuni umanitare nu au fost uitaåi nici pensionarii din cadrul Asociaåiei Veteranilor de Rãzboi, aceætia primind din partea IJPF Galaåi câte

150 lei fiecare.

Toate aceste cadouri au fost achiziåionate din fondurile obåinute dintr-o colectã a personalului Poliåiei de Frontierã Galaåi.

Marcel aNTOHE

Cadou pentru copiii din Centrul Mia Casa - Inculet

Poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului Poliåiei de Frontierã Åuåora au adus un zâmbet pe chipul copiilor din Centrul Mia Casa - Inculet din localitatea Barnova.

Centrul Mia Casa – Inculet ofera sprijin unor copii care provin fie din familii cu o situaåie financiarã modestã fie destrãmate.

Cu prilejul serbãrii organizate de copiii din cadrul centrului, pentru Sãrbãtorile de Iarnã, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Åuåora au oferit celor mici un calculator.

Bani gãsiåi de un poliåist de frontierã predat autoritãåilor

Un poliåist de frontierã din cadrul Sectorului Poliåiei de Frontierã Iaæi a predat o sumã importantã de bani pe care a gãsit-o pe trotuar în parcul Piaåa Voievozilor.

În data de 16 decembrie 2009, în jurul orelor 15.00, agentul de poliåie Neculai Neacsu, din cadrul SPF Iasi, în timp ce se plimba împreunã cu familia prin parcul Piaåa Voievozilor, în apropierea Cinematografului „Dacia” a gãsit pe trotuar o sumã importantã de bani.

Deoarece la faåa locului nu a fost gãsit nici un act de identitate, poliåistul de frontierã s-a prezentat la sediul Secåiei 1 Poliåie, unde a predat lucrãtorilor suma de bani gãsitã.

Mihaela Lazãr DENiS

Cadouri oferite de poliåiætiide frontierã gãlãåeni

Spiritul Sãrbãtorilor de iarnã

F R O N T I E R A T r a d i å i i 33

alãturi de copiii cu dizabilitãåi, în preajma Crãciunului

Sfintele Sãrbãtori de iarnã ne îndeamnã la dãruire, la altruism, la sprijinirea celor mai puåin norocoæi.

Anul acesta Moæ Crãciun cel darnic æi bogat a fost ajutat de cãtre poliåiætii din cadrul IJPF Caraæ-Severin, sã vinã æi la copiii cu dizabilitãåi din Complexul Servicii Sociale Oraviåa împãråindu-le multe dulciuri.

Zâmbetele de pe faåa celor mici, exprimând un Crãciun mai cãlduros æi mai fericit, au arãtat poliåistilor

de frontierã prezenåi gratitudine æi bucurie sincerã. Unul dintre copii, în vârstã de 11 ani, a recitat Moæului o poezie æi i-a adresat mulåumiri din partea tuturor.

iasmina MagHiar

Direcåia Operativã Porturi Maritime a fost vizitatã, în ziua de 23 decembrie 2009, de... Moæ Crãciun. Escortat de importante foråe poliåieneæti, Moæul a ajuns în siguranåã la frumosul brad împodobit, acolo unde era aæteptat de peste 50 de copii ai poliåiætilor de frontierã. Cei mici au cântat, au recitat poezii æi au fost rãsplãtiåi din desaga Moæului cu o mulåime de cadouri.

Acåiunea a fost organizatã de conducerea D.O.P.M., prin directorul structurii, comisar-æef de poliåie Ion Burciu æi directorul adjunct, comisar-æef de poliåie Cãtãlin Preda æi reprezintã continuarea unei tradiåii la Poliåia de Frontierã din Constanåa.

Marius NiCULESCU

pluguæor gãlãåeanÆtiåi cã la final de anInspectoratul gãlãåeanTransmite câte-o urareLa Bucureæti, pe Rãzoare.æi fiindcã am lucrat cu sporVreau prin acest pluguæorSã fac o scurtã analizãA acestui an de crizã...Pe segment operativVreau sã fiu mai selectivÆi doresc sã-i felicitPe colegii de la CIT.Au avut multe acåiuniÎn cinci operaåiuni,De le-am fãcut zile greleCelor mai multe reåele.Iåele le-am descâlcitÆi la loc bun i-am dosit.Pe cei ce-aveau preocupãriPe traficul cu åigãri.Din Ploieæti pânã-n SuceavaCred c-au traficat degeabaCãci acum sunt arestaåi27 la Galaåi.S-a lucrat mult, cot la cotCu procurori DIICOTÆi ofiåeri buni, informaåiDe pe la SRI Galaåi.Ne-am pus repede pe treabãFãrã clipã de zãbavãÆi-am obåinut probe clare

În aæa grele dosare.S-a produs chiar æi rumoareÎn structuri de cooperare,Dintre toate, cea æocatãFiind Crima Organizatã.Ãætia spuneau pânã mai ieriCã suntem foætii grãniceriÆi cã nu vom lucra vreodat’Într-un sistem calificat.Pe colegii poliåiætiI-am vãzut puåini cam triæti,Cãci pe investigaåii-fraudeN-au prea primit laude.Ce mai zbateri, ce mai chinPentru-a prinde un rechin!Ce s-au mai zbãtut de zor,Dar n-au prins un peætiæor.Iscoadele doi æ’un sfertNe „protejeazã” mai atentFiindcã au primit mustrareCã n-au o capturã mare,Se tot întreabã zi de zi...De ce lucrãm cu SRI ?!Asta, din amabilitate?Sau din compatibilitate?Pe-ale noastre sesizãri,Æi mai multe desistãriAu fãcut ceva producåieCei de la Anticorupåie.Se ætie cã DGA-GalaåiAu fost cei mai felicitaåi,Dar soarta lor e tot un chinCã n-au în plasã un rechin.

Nu vrem sã ne lãudãm,Nici lumea-n cap sã ne luãmDar s-a lucrat în stil mareÆi pe treceri ilegale.Ætiåi doar cã noi am salvatPe cei ce-n Prut s-au aruncatÆi-aveau gânduri necurateS-ajungã-n strãinãtate.Poliåistul de la verdeEl cu firea nu se pierdeÆi le-a spus-o sec æi recePE AICEA NU SE TRECE!Chiar de-a fost un an de crizãNoi am fost mereu în prizãCu dotare nu prea tareLe-am stopat a lor plimbare.Pe linie de trafic migranåiAm fost mai organizaåi,Iar cãlãuzele au cazarePe la penitenciare.Pe linie de contrafaceriAm stricat multe afaceri,Iar falæii bussines-man sunt cazaåiDoar la arestul din Galaåi.Am stat mult æi în filajSã prindem la braconajPe cei ce au abonamentÆi pescuiesc cu curent,Însã muncim în zadarLa aæa dosar penal,Cã sunt soluåii bizareFãrã o zi de închisoare.

Am lucrat mult æi foarte bine,Deæi au fost maæini puåine,În zilele lungi æi cu nopåi plineCu CFS æi fãrã prime,Ne-am obiænuit sã n-avem tihnãÆi sã muncim fãrã odihnãCu personal eterogenAl cãrui åel e doar ...Schengen!Ar mai fi ceva de spus,Dar pe moment, sunt de-ajuns,Cã din luna urmãtoareColegii de pe RãzoareVin în pre-evaluareSe ætie cã nu-i uæorCând vine H-ul în control,Cã te poate sancåionaDe-ai probleme cu fâæia.Apar probleme acuteDacã n-ai montat plãcuåeÆi poåi da cu subsemnatulCã nu-i terminat aratul,Iar acuma pe final,De pe plaiul gãlãåeanNoi vã dãm asigurareCã acea evaluareNu e o sperietoare.O vom trece fiecareChiar în pas de defilare,C-aæa oameni pregãtiåiDoar pe la Galaåi gãsiåi

Didel Bãdãrãu

Moæ Crãciun a venit (æi) la sediul DOpM

34 F R O N T I E R A D i v e r t i s m e n t

regula cifrei unice: presupune

completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SiNgUrÃ

rEgULÃ: orice rând, orice coloanã

de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat

de 3X3 cãsuåe sã conåinã, o singurã datã, fiecare cifrã cuprinsã între 1

æi 9.

:-):-)

Cabinetul unui psihiatru. Se deschide uæa æi intrã un bãrbat în patru labe æi cu ceva în gurã.

Psihiatrul:- Vaaai! Cine a venit pe la noi? O

pisicuåã?Bãrbatul se târâie pânã în colåul

cabinetului.Doctorul îl urmãreæte.- Un cãåeluæ...?Bãrbatul trece cu mâna pe lîngã perete

æi se târîie în celãlalt colå.Doctorul nu renunåã:- Ah! Cred cã e un arici! Nu?... O

broascã testoasã...?Bãrbatul scoate un cablu din gurã æi

zice:- Auzi mã nene, mã laæi sã-åi trag

internetul sau nu?

Turnul de control: Pentru a evita poluarea sonorã, viraåi 45 grade spre dreapta!

Pilotul: Ce poluare sonorã putem

produce la 7.000 m altitudine?Turnul: Cea rezultatã din coliziunea

voastrã cu Boeingul 727care vine spre voi!

Un ofiåer de aviaåie face remarci critice la adresa infanteriei. Vine un ofiåer de infanterie æi-l întreabã:

- Aveåi ceva împotriva infanteriei?- Da, napalm...

Pasagerul îi spune stewardesei:- Îmi vine aæa, sã vomit!La care stewardesa promptã:- Vã aduc imediat o pungã!- Dar de ce? Credeåi cã vreau sã iau

chestia asta acasã?

Pilotul:- Doamnelor æi domnilor, tocmai

am atins viteza de croazierã de 900 km/orã...

Apoi completeazã:- Numai cã nu am reuæit sã

decolãm...

Întrebare: De ce e bine ca într-un avion sã stai pe locurile din faåã?

Rãspuns: În cazul unei prãbuæiri cãruciorul cu bãuturi mai trece încã odatã pe lângã tine...

În rãzboi, dupã o luptã, rãmâne doar un soldat cu cãpitanul. Merg prin pãdure æi cãpitanul cade într-o groapã. Strigã la soldat:

-Aruncã frânghia !Acesta îi aruncã întreaga frânghie în

groapã.-Nu aæa boule, mie un capãt æi åie un

capãt.Soldatul ia frânghia, taie douã capete,

unul îl aruncã în groapã æi unul îl åine el.

-Idiotule, åine frânghia de un capãt æi restul dã-i drumul în groapã!

Soldatul, face precum îi spune cãpitanul æi reuæeæte sã facã aæa cum trebuie.

-Foarte bine, acum trage!Scoate soldatul pistolul æi îl îndreaptã

spre groapã...

Test pentru determinarea posibilelor boli sau afecåiuni

psihologice ale soldaåilorTestul este similar cu cel pentru obåinerea permisului auto.

În principiu, dacã un soldat nu reuæeæte sã distingã conåinutul unei buline, este suspect cã suferã de una din afecåiunile urmãtoare:

-Nu vede conåinutul corect al bulinei nr.1: agresiune crescutã, predispoziåie la stârnirea unor stãri conflictuale. Se recomandã exerciåii pentru stãpânirea emoåiilor æi multe duæuri reci.

-Nu vede conåinutul corect al bulinei nr.2: posibil probleme de memorie. Nu poate opera cu echipamente sofisticate. Se recomandã repartizarea sa în zonele de menaj æi igienã.

-Nu vede conåinutul corect al bulinei nr.3: tendinåe de izolare, inhibare sexualã, probleme hormonale. Se recomandã mãrirea raåiei de mâncare a soldatului. A nu se repartiza sarcinile militare cãtre bucãtãrie sau depozite de mâncare. Se vor evita excesele de orice fel.

-Nu vede conåinutul corect al bulinei nr.4: posibilã înclinare spre violenåã. Soldatul poate fi numit æef în unitate sau poate deservi echipele disciplinare.

-Nu vede conåinutul corect al bulinei nr.5: înclinare cãtre homosexualitate. Posibile reacåii incontrolabile cãtre persoane de acelaæi sex. Se recomandã dublarea sau chiar triplarea cantitãåii de bromurã la mesele de searã æi dimineaåã.

-Nu vede conåinutul corect al bulinei nr.6: probleme de memorie. Posibil evoluåie lentã cãtre schizofrenie. Se recomandã postul de furier.

responsabili de pagini Ætefan aNDrEESCU æi Marius iONESCU

VICTIMÃ

MICUL ECRAN

... DE BLAM

VICTIMÃ

MACAZ

ÎNTREG

VICTIMÃ

IACA!

DREAPTA

VICTIME

MÃSURA

LUI CUZA

NORD-EST

APEL PE FIR

VICTIMÃ

METODÃ

CARIE!

VICTIME

ÅEPE!

APÃ

CUTE!

VICTIME

AUTOTURISM

COASTÃ DE

DEAL

INTRARE ÎN

RING!

VICTIMÃÎN VILÃ!

NOU

ÎN CETE!

PIESÃ DE

SUSPENSIE

PRINSÃ DE

PLOAIEVICTIMÃ

PENTRU

NEAM DE

STRUÅ

CÃIT!

CASE!

CHEF DE

JOC

PUÆTI

HAINÃ

VICTIMÃ

CARTEA

MARE

GAZ LETAL

CAL LA

EFORIE

FLOARE

ALBASTRÃ

FATA DE LA GEAM!

HAI, CÃLUÅULE!

VICTIME

NOTA

ÆAPTE!

VICTIMÃ

35F R O N T I E R A D i v e r t i s m e n t

V I C T I M E A l E C R I z E I de Dumitru MOCaNU

:-)

g a l e r i a c u z â m b e t e !

:-)

Doi prieteni stau de vorbã pe un aeroport:

- Mãi, eu nu pot sã înåeleg cum poate un terorist sã deturneze ditamai avionul, care e aæa de mare...

- Mãi, da eæti cu capu’?! nu-l deturneazã când e la sol, ci în aer, sus, când se face mic de tot...

La un concurs de paraæutiæti, concurenåii trebuiau sã sarã cu paraæuta, la aterizare sã ia bicicleta sã parcurgã 15 km, iar apoi sã alerge un km pânã la linia de sosire. Sare primul paraæutist, când sã deschidã paraæuta, aceasta nimic. Mai trage de ea, tot nimic. Trage de siguranåã, tot degeaba. Mai încercã o datã, tot nimic. La care începe sã se gândeascã: „Of, parcã vãd cã nici bicicleta nu o sã meargã...”

În faåa plutonului, locotenentul întreabã pe un soldat:

-Ia spune tu, de ce un soldat trebuie sã îæi dea viaåa pentru patrie?

-Chiar aæa, domn’ locotenent, de ce?

:-)

ijpf olt - o prezenåã neîntreruptã, la frontierã, de peste ...pânã la 5 ani, 289 o condamnare...

Documents