SENA IT. AWL I:V, N .._. l DO. Editla a treìa

NUMARUL 10 BAM_f BO V 411IENTELE

Incep la 1 §i 15 ale fie-cärui luniUn an in tarä 3U lel ; in strein:ltate 50 lel*ase lunl . . . 15 u 25ase

lunl . . . 8 13Un mmmer in streinätate 30 ban!

MANUSCRISELE NU SE YNAPOIAZA

IIIEDAt Tl.lNo. 3. STRADA CLEIIENTEI No. 3

0MERCURI, 6 MAIO 1898

TELE FO

NUMARUL 10 BAN!_l NUNCI URILE

Anunciurl la pag. IV 0.30 b. liniaiII 2. le!II 3.

Insertiile si reclamele 3 let rindul

UN NUMÁRIECHIIJ 30 BAN!

-1 lIMLNISTIt:.fTl.tlNo. 3. STRADA CLEJIE;\Tbj No. 3

Certificatul guvernului ungureseC GREgALA A OPOSITIEI

Trebue sä märturisim ca nol totl cestiadin opositie, comi!em o mare gresealäcind tra Am pe adversaril nostri ca peniste oamenl politici si pästrám carac-terul politic discutiunilor noastre, atuncicind event a face cu niste acuzatl, earlne cer probe ca inaintea tribunaluluicorectional.

Pentru acestl oamenl, earl nu se sin-! hisesc de prestigiul lor, ci numal cautasä nu fie prinsl cu mita In sac, consi-deratiunile noastre morale nu au nielun pret si mulliplicitatea argumentelornoastre servesc, mult, ca prin tor-turarea textdor sä atoarcä contraziceriaparente si pe temeiul !or sä pole-mis zP, cu noi, aluncl cind ne sta inputintä al reduce la tacere.

Asa, d. Take Ionrsc_u, uitind eu cineere a face, a declarat franc, la Camera,cä, find intrtbat despre intrebuintareafondulul pentru s;ogle romine din sträi-nätate, a spus cä o mica parte din acelfond serveste a ajuta si unele scoli dinTransilvania.

De ar fi r; sputls altminterl rrlinistrulnostru de culte reprtzentantulul Austro-Ungariel, n'ar mal fi inspirai niel o in-credere. Dar el a refuzat sä spue,ceeace ar fi fost culpabil, primejdios, crimi-nal,cul anume dä vre-un ajutor.

Atât a fost destul d-lui Sturdza, pen-tru ca sä semuiascä acea declaratie ino-fensiva. si neurmata de niel o consecintärea, cu fapta criminalä de a fi fäcut ella 0 t, destäinuirl, ce nimenl nu-I ce-rea, si d'a fi comunicat chitarite la Buda-Pesta, ca un vulgar spion ce este.

0 alta prubä in tcmeiul tezel no::streD. Catergiu acuzä pe capeteniile par-

tidulul liberal de a fi uneltit pronuncia-menlul din 1894.

Tot mil -zul cestiunel resede in a-ceastä acuzatie, atit de ciar formulatä,iar nu în aprecierile ce fie-care e li-ber sa faeä in privinta intindertl aces-tel aeuzatiunl, la tot sAü parte din par-tidul liberal.

Acest partid, find ínsä divizat in malmulte grupurl vrajmase, din earl unulchiar a denuntat si a vestFjit fapta cri-minala a d-lut Sturdza ; s-ful nostru,dupa ce aruza e partidul liberal, a pre-eizat, fata de protEstäri!e celor de laDrapelul, cä ste pe d. Sturdza,seful partidulul liberal, si pe fidelil lutcuprinzind, prin aceasta, in acuzatia sa,guvernul actual si majoritätile din Ca-mera si St nat, ce stint soli lare cudinsul.

Lei aü vèzut adversaril nostri o co-trazicere si, In Toc de a discuta fondu!cestiunil, care e pronunciamentul, elintemeiazä tot soiul de consideratiunlpe contrazicerea ce ar fi existand lntrepartidul liberal si stful partidulul libe-ral.

A;a find, ori ce discutiune e nu nu-nurnal inutilä, dar si vätämätoare.

Cu asemenca oameni nu trebue sädiscutl, ci sä-1 inclestezi In cite-va acu-zatiuni, pe si urt formulate si de la carisä nu te abati niel o data.

Odatä pätrunsl de acest adever, tre-bue sä alcätuirn un formular de intre-bärl stereotipe, pentru fie-care cestiune,si, sä nu intindem mal departe discu-tiunea, pdnä ce nu se va fi rï,spuns ciarIntrrbärilor noastre.

Asa : de pildä, punem urmätoarele ín-trf bä rl.

In eestiun( a ¡won aenela-tneretulut

1) Ce pate fa:,e un partid mat muttspre a fi compromis, de rait cunoseindun proect de pronunlamení. sá redac-teze actele j rcrd mintul, sa incuraj szepe rnzvratitort ,gi sa fñgaduiasra rás-plata cclor vinovuf;

2) Cunt a runos,ut d. Cantacuzino, planul pronuncic:meetuluf, intru cit o-

fiferiz jur.eserä a nu '1 destäinui rete!unet personne strdineY

3) De ce daca fágrduelile liberalilornu ercil culpabile, nu s' il indeplinitacete fdgäduel: ?

4) De ce, nu declará guvernul ca a-utoriza, pe viitor, pe ori-ce partid sddea, ort cind va fi o greva sail un pro-nunciament, f,,g,5dueli ca cele date deel ofiferi.'or, de3.,rînd aceste fdgadueli delegitime ?

5) Cum coit,iiiazá guvernul situul aet o aù cinet persoane in comitetul di-rigent de 10, at parfidu'ui liberal, cuaouzatiunile aduse prin Drapelul deacele per'oa.ne, aoetor ce ail unellit pro-runciamentut ?

In Chestiunea !VaflonaldCunt cuteazei d. Sturdza set mat stew

la putere c£n1, Cu tonta politica denrneia partidutvf conservutt,r la (Irma, aafirmat cá nu putem tine in mina fr£-nele puterii, pe vreme ce guvernul un-gar fat continua politisa de maghia-rizare ?

Cu ce obraz stn la putere d. Sturdzacare, in opozifie, cu progrimul sdü na-l'onal de alta data, a desbinat pe Ro-ntfni, a fa ut s :uze Unguri'or, a decorat pe 1esz :nsky, etc. ?

Cum se face ca, in mod concomitent,"par la Pesta chitante d'ale ministeru-luf cu'te.lor din Ront£nia, se dá pe Pepnota d -lui W assics, care d stetinu ,s te re-velafiunile facute de d. Sturdza in pa-puba ,q,oalelor din Transilvania, se däordin a nu se mat prinii subvenfiunirom£neei de qcoatele din Ardeal, ,qi d.Sturdza inceteaza d'a mai da subven-liunile ce, de zecimi de ant, se pldtec,il,geoalelor ron£ne ?

F4á de ace -te din urina ímprejurárt,ce este d. Sturdza : ministru romin, orfSpion utagur P

Cind vor fi räspun, liberalil la acesteintrebärl, vorn consimti a discuta matdep acte eu el.

Pins stun::!, in>ä, nu vom inceta unmoment, a califica pe Sturdza de Spionsi trädator.

CERTIFIC;G.TUL 6UVECNUtUI UNBURESC

Era Itint din eapul locului eä,fatä de acuzarea de trñdare ceea ridieat in Parlament contraJul Sturdza, acesta va face totulca sä oily de la guvernul ungu-rese un eert:ficat.

A mers grc lucrul, deprimul ministru e eftin la umi-liute.

Cite-va zile, ngentta telegr:t,fieäoficlsayä n'a pntut r olullni('a zia-relor de cit nigte dczmínttsiri ri-dicole rtl lipsite de ori-ce cliticzá-lie, cari se vedeaú de o peltìï, eäslut fabricate.

Abfa dupä o siaptiomQnä, a izbu-tit Sturdza sa obtaüe certificatalcä n'a sävir>avit acte de spfon:Dj.

Dar, lu ce renditiun3 :C'omunicatlull din Politis,he Cor-

respondenz, pe care II dam la ru-brica luforanatinnilor, spune ri-ton cä yuverneat unlqurese aeerul eevernulut..cturdzasdnu mat dea renta seoatelordin ed 'Sturdzas'a grùUit sd adrnita ce-rerea.

RA twine dar dovedit eä Sturdza,care la 1893 1894 pretindeasä is Transilvania, la 1898 a jert-fit Bralovnl.

Aci era nodul chestfunfi.Trebula compleetatä dovada cä

Sturdza a speculat, in clatipul eelmai infam, ehestfunea nalionalä,spre a :lunge la putere ; s'aco>tnplecitat.

ALE6EREA DE [ A HUSI

In fine, guvernul a bine -voit, neavindincotro, sä lase sä se execute decretelregal pentru efectuarea alt gerel de laHusl.

Alcgätoril colegiulul I de Senat, dinFälciü, s'a intrunit, in adevär, alalIA -eel,Duminicä, si aü dat sufragiele for can -didatului partidulul conservator, d -luimaior Te!eman, fostul prefect de Fälciüsub guvernul conservator si atit de a-tacat de opozitia liberala de atunci.

R zultatul acestel alegerl are o in-doitä semnifi3atie. El coefirmä pe de-plin afirmärile noastre guvernul a im-piedieat de dona ori efectuarea acestelalegerl fiind ea prevedea o cadere ru-sinoasä pentru candidatul sad ; el estesi o palma s iravänä apliratä pe obra-zal nerusinat al acelora cari, pentrumeschine motive de politica lwalä, adimpiedecat, de doua or!, pe niste alegätorl, sä'sI c- xarciteze dreptul for sa-cru de vot.

Si, rind ne gindim r'ä guvernul a bratasupra'sl rttspunderea acestel nerusinäri,acoperitä eu un vot al Senatulul, numaiatunci ne putem da scarna de colosalainfringere suferitä de guvern in aceastäalegere.

Alegätoril din Fälciu, ca si alesul tor,eft tot dreptul sä se felicite.

SItUATIfl POLITICA'

Ginvi-rnul isolatIn conferinfa intima tinutä Duminecä

seara la primul ntirtistru, acesta s'a plinsde s'ubul concurs ce i dä mrrjoritutea, intoate cestiunile grave. Primal ministru,du pa ce a arätut cä guvernul e redus laconcursul patin prelios al onorabililor vociferanti 3lärgäritescu, Dimancea, Fili-poiú, Del:marcu, ,si Epurescu, a atins ped nii Stätescu. \"ctcu si StoicFs-u cari nidodatä nu ieaü cuvintul ca sä opere peguvern, in contra multiplelor atacuri aleconservatorilor, ale drapelistilor, si aleflevistilor.

Primul ministru a fäcut apoi apel cafrunta,gii partizanilor guvernului sä cau-te vr'un nrijloc, ca sä 6 reubilileze cu desä.vir,sire fata de grrtvele acttzcisri ce i s'aitadus septä mina trecutä.

TribulHtiile d-lui StätescuPrimul ministru s'a plins ,si in contra

d lui Stätescu, zicind cä nu i.ntelege de locatitudinea lui, care pune adeseori la grele£ncercäri pe guvern.

Amicii din Camera ai d lui Stätescu(Djuvara $i Stelian) teed fac merei'sacane, spune printui ministru,iar amicullui din Senat (d. Schina) ne sustine. SiEn vremea asta, d. Stätescu face demonstracii tacite and cu d. Aurelian, end cud. Djuvara, in contra guvernului. Iar cindEl car eft concursul safe, atunci imi raspunde cä nu se amestecä in p9liticä.

Adevärul e, cä tribulatiunile misterioaseale d lui Stätescu îngrijssc pe guvern sienerveazä pe ftevisti. Caci devi d-sa con-tinua rnercu sä Orme intro pcctru ochi,cä el ar vrea ca guvernul sä se retragä,si cä simpatizeazä cu drnpeli,stii, totuqiîntîrzie tinercïa sä se pronunce pe futastinjene,ste ast fel dorul de luptä al opozitisi liberale.

Îutrunirea drapellato-I1t;vlstílVOpozicia liberala inca t.pt m':i spera cä

(1. Eugen Slätescu iss va preciza, zileleacestea, pozitiunea sa falä de guvern.

Totusi, mrrjoritcttea opozitiei liberate, re-fuzind sä ia de normä atitudinea echivocä a d lui Stätescu, a hotel rit ca, imedial dupä în'hi:terea sesiunei CorpurilorLegiuitoare, sä inceapä campania extra-parlamentara in contra guvernului, de alungul ,si de a largttl t rii. Aceasta, invederea alegeril,r comunale gensrale.

Prima intru :ire publicä va fi £n Capi-tala, in ziva de 14 Ma ht.

--..2.20.12..

CHESTIUNEA PIIOI4UNC'AMENTULUI

Vointa Nationa'ä a erexut, un moment,cá poate deplasa dis utia r. supra gra-ve/ rhestiunf a pronurriamentu'ut o-fit-rears, coment£?,d dectaratia fácutá ded Lascar Catargiu la Senat, ,si c.äut£ndsá dovtdeasca cä este o contrazi,eretre aceastá dFclarrctie acea fa:utä inziva de 22 Martie, la clubul conser-valor,

7iarul guvernamentat nu a putut £rtsdi,firF,ste, sa producá ni ;f o dovadá desprea seastá pretinsa contrazic;re 4i it des-fidezt sä o produc-ä.

ln adevár, iata ce a zis d. LassarCcttargiu în declarulia sa de 'a clubulconservator.

«Este Irisa un lucru care nu poole fi in-g,.duit. Este faptul cc,mis, in 1894, d ,stainuit de adv, rsarl d'al no:?lri si recunoscutYn plin parlament de cätre însu$i dintreconsilierii Tronului E,te aniestecul guver-nanti'or in pronunciamen!ul de a'unel, estecrime de a fi u,ieltit desfiinter: a ins:s! aarmatel, t melia Statulu!».

Mat departe :«Destäluuirile despre care v'am vot bit,

lip-at de patriotism de care guvernul a,:tuala dat atitea probe, In cit a : tir ,:it, hiardin partea liberalilor : elor mal In -et at!,Invinuirl inc.mpatibi.e eu detinerea puterei,nu tngädue prelungi ea situ-atitu el a,tualefarti a singera demnitatea acestA tari».

,51 mg/ departe :Avem un guvern vinovat de o criniä

de Stat».1Si ce a declarat d. Catargiu la. Senat

ca nu fa-:e intrvg partidul liberal vi-novat de aceastá crintá, ci pe d Slut deaci Gogu Cantacuzino. Unde este contra-zicerea ?

Fireee r.a d. Crtargiu nu faxte facevinovalt ,gi pe «liberatif cef mat incer-eaar, cart et £nsásgi aft protestat, In f on-tra acestet crime.

Ori-ce ar face dar Vointa, orf cumar cauta sá se descurce pe ea $i pepatronii et din aceastá rr facere, ( h stiaprenuwirmmituluf rámine í'ntre:agá, intoata extrema ei gravitate.

PRIMEJDIA UNUI MARE RESBOIUDISCURS.UL d -lui

In ziva de 2 Maid, ministru) ergl;'z al eolo-niilor, d Ch tiuberlain, a rostit la Birminghamun diseurs de o extra - ordinare importante, careatrage a'eatiunea 'ume! intregl.

Dam aci toate amenunlele pe cari le gesimin ziarele germane, alit asepra discursutui eitsi asupra comentariilor IA ute de presa eu-ropeanä.

DlseursulNeue Freie Presse pub'icä urmetearea depeel

din Birmingh gym, eu data de 2 (l4) Meal :«Seeretarul de Stat al coloniilor, Chamberlain,

a rostit erl seara aci un diseurs in care a settsce situatiunsa exterioarä e serioasä li turbure ;s'ar putea ea vie in eurind vremea rind va finevee se se faca apel la ratriotismul poporulul.Spero, ce vremea aceea va gäsi natiunea unitepentru app area intereselor sale.

«Chamberlain a si.ui, mal departe, cä se vavedea ca coneesiunile impäeiuitoare ale lordu-lul Salisbury n'ai fast in.rompatibile cu onoarcatari!. Dace guvarne s'räine s'ar indoi de terialui Sali <bu y, aceasta ar sport mull dificultetilepentru mentinerea peril. Marea Britanie s'ásingurä si, de aceea, e datoria iutregu'ul imperilsa se iuchiege mal strins, si datoria ces ma!apropiate e alipirea de veril americani. OrI -cerezboie ar fi ieftin, dace ar duce, in definitiv, launirea tuturor Anglo- saxonilor.

ele ce priveete Portul- Arthur si Tallen -van,e foarto bine sä r;u se spule nimic despre fä-geiduelile date de Rusia ei cálcate in picioaredupe patru - spre -zece zile. Situ'#innea in Chinae cu desävir,yire nemulfurnitoare.

«In viitor, a is Chamberlain, Imbue se socotim eu Rusia In China, ea si in Afganistan,facind ubslra -tie de faptul cä in China nu avemarmate or! forte defensivo.

«A fost imposibil sä ajungem la o tntelegerecu Rusia, find -cä nu aveam ethnic de oferit sprea o ab: te ele la planurile sale. Dar ohier daces'ar fi ajuns la o intelegere, cine garanteaza caar fi fust respectate

,Anglia ar fi trebuit sä dec'are rñsboin Ru-sier; dar nu patent, fare niel un aliat, sá pri-cinuim picrderï s:rioase Ruses.

Nu e verba de un port chinesesc, ci de soartaintregel Chine, undo interasele noastre suntsea de infinit de marl, in cit niclodate o chestiane maï are de via n'a fost supuse ho-täriril guvernulnï tingles el natinnel.

«Daca s arta imperiulut chinez trebue se nuse boteras e fare Anglia, atuneï nu trubne serespingem ideie nnel aliante en acele Putera aledirer interese stint de acelael sore en ale neistre.

Presa Fngl' -zliToate zierele engleze comenteazä foarte se-

rios diseursul d -lut Chamberlain.Daily News, de obiceiet foarte optimist, in-

treaba ingrijat : 'Merge Anglie spre un rezboiü ?Acest ziar apune cä diseursul lu! Chamberlainadinceete impresiunea serioasä pe care a fa-cut-o cuvintarea seer( tA a tul Salisbury catreban 'her!.

CH I MBERLA_INStandard (uficios) recunoaste ce discursul

ta banchetul asociatiunii ban herilor,de=i n'a vorbit despre un peri,:ol imeai.rt, aindicat totusl posibilitatea ca intr'un viitor a-propiat Anglia sä intre in riízb.Vú cu douä, orimai multe Puters. Numitul ziar aprobe discur-sul lut Chamberlain si intreabä davit, in cazcind situatiunea externe se apropie de un con-flict, e de tomtit un räzboiït cu Franta pentruchestiunea Yii.nnae oins, ori un räzboiïl euRusia pentru ntentinerea echilibrului in Chinanordicä ?

Times apune cd nu irebue se se ia hole:iriprip:te in chestiur:ea relatiilor exterioare, si ex-prima parerea ce ehestiunra political externea Angliel e prea fotinsä pentru ca se pail fihotarite char printr'o unire a colonülor or!printr'o coatucrare, fie si cit de cordiale euStatele-Unite.

Presa gerni»uiú,Diseursul lu! Chamberlain e aspru oirndit de

uncle ziare, in special de National Zeitung. A-cest din urmä ziar spurie ce e aproape de lae-erezut ea un ministru raspunzat.r, in functiuue,sä poata vorbi ava in public. Recunoastereanop.rtintel Angliel pe uscat f,ta de Rusia eegalä eu o decl trare de fa'iment a Angli:! : iartot intr'o rlsufiare Chamberlain ncuze pe Rusiade calcarea euvtntulu!; e oulmea artet de Stat,zite National Zeitung ironic, se märturisrstlalvorsarul ,i :libi; i:unea to si totusl sal pro -vorl. Numitul ziar condamne, de asemenea, cur -tea pe care Chamberlain o face Americanilor,si in heie spunind ca ministrul a aratat pu-terea AnglieI eu malt mal nefavorabil de cifeste in realitate.

Prisa FraneczäZiarele ofi ioase frautuzeetl critic: rail dis -

cursul lu! Chamberlain si r, leveaze, in acelailtamp, en muttumire, dove la pe care o da a-ceet diseurs cA Anglia incepe sä se sime roesi nelinistita in izolarea ei.

Le Temps zice : E vedit ce ces ma! nouepoliti.A a rabinetulul din Saint Jemestinteite lao aliand cu Germania. Dar dace Ch mberlainis! inchrpueete cä la o aliante eu Gerni nia seposte ajunge tot ana de lo ,ne, ca la o alianteeu America de Nord, rpel poate se aibä dezi-luzi! mite.

Pine arum, unul din scopurile diplomatie!eorinane a fost cultiverea bun for rel. tiunl euRusia. E foarte indoelnio, ce pentru Germ :niasr fi tot ana de important lucru sä dea aju'orAngliel, cum e de important pentru aceasta sitiasa din mtudra -! izolare.

Journal des Débats maltrateaza strasnic peChamberlain, zicindu -! cä e o personalitate es-eentrica, periculoasä, un .B iutaneer civil », careCu patime lucreize la ruinarea tuturor veehilorforte vitale ale tarir sale.

Se asteapte, eu mare neribdare, comentariilepreset ruseell.

Foreign.

fRIBUNA LITERARA

Invätämîntul limbelorVreme perJu`A In zadar, baul cheltuitl de

p,-am-,nä de Stat si, eram se zie si tapetes'ricate, ori mintl zäpacite, cam acesta eresultatul pe care Il da Invatamintul lim-belor In s -oil.

Si care e prieina ? Profesorii ? Eluvil ?Seoalelt: ? Statul?

Nu, si da, adira toti si niel uuul.Fabulistnl rus Kriloff a seáis fabula ur-

mA!oareCine -va, voind sa puna un p'izitor la o

grädinä, se gtudi cine ar fi bun de pazior.Sa pul pe bee, haul paste tot ; oaia pastesi mal rae, capra Itl mmnlncä si gardul;coco. ' -1, gAir:ele pasc verdetutile si niänincasemiutele. In sfìz sit, la urmä, puse g, ädinarpe niagar, fiittd -ca m : ;garul e einsfit el as-cultAtor adicä, cel patin asa e In Rusia.Pune pe mt;gar se päzeascä gradina, it daardir ca sa nu lase pe nimeui, niel se seapropie el mfgarul asculte. Dar cum as-colte milgarul ? Vede colo o vrabie, pe gard,fuga la dlnsa si o alunge ; vede dincoloalta, a'eargä si o alungä si pe aceea ; ori -ce vede apropiindu se de gaid, el aleargäsi al.urga.

Alungä asa de bine, ca In trel zile nimeuin'a intrat In grädinä, dar lu acele arel zilen'a nra! rimas In grädinä niel un fir de iarbanecäleat de mägar, toata grädir:a era potri-cälitA de copitele lui.

Omul din fabula lui Krilcfl', din lAcomie, aales pe mägar si In scoaleie noastre, din la-tomie se alege o procesare gresitä pentrupredarea limbelor.

Pe de o par'e, legos, din !äcomie, pune uuprogrem prea Inc treat, min'strul cere cevamai mutt de it vrea legea ; inspeetoril cevan a! mult de cit ministrul si prof:so:il, ne-gresit, ceva niel inuit, da: A nu eu mult ramalmult de cit inspeetorii.

Dar elevi!?Ca sa stiin1 ce lac elevi!, gtuditive un mo-

ment la lectiite pe cari le fac profesoril.Inchipuiti va ca sintetl In Septtnlbrie, la

In. eputul anulul scolar.Profeorul face lectil de greceste orl de

latineste. Etevil nu stia niel un Iuvant,idee Wad.

Profesornl Irse e profesor ban, va pro-ceda cu totul stiiutifie. Va stabili Iutlie le-gile dupa cari se desvoltä acest organismnumit limba. Va verbi despre lc gale eufo-nice, despre sunete, despre !itere, apel des-pre vocale, des.,re consune, si le va Im-pärti : inspirante si aspirante si dintale sinasale si guturale si li :ltide si solide pinaBand va ajunge ca elevil sa le confunda petoate, sa uu mal s'ie cari sunt unele sicari sunt altele. Dupe aceasta, va ajungela ceva mal frumes, va ajunge la : sincopa,apocopa, afereza, sinerezä, epentezä, me-tatced, asimilare, desi,nilare, contractiune,elisiune, etc etc., dind pentru fie -care, celputin cite juniätate de p gina de r xemple.Dar, nu uitatl ca elevil nu st'e Inca douecuvinte pe cari sa le poatä l ga si se facao propozitiuue. Si daca nu vitati aceasta,apol vial all +tl ce lec'iite acestea dureazäeam tot trimestrul I pFnä pe la Craciun,asa cA, la Craciun rind se duce bäiatula asa, si II tntïeabä efes stil ce -a invatatdin greceste ori latineste, beiatul se gin -deste numal la titlurile d'n sirte si la nu-marul foilor pe care le -a trecut in clase,ceel materia toa`: s'a amcsteoat, s'a meta -tesat, epentezat, eliminat.

Si nu trebue sa uitatl ca un ast -fea debäiat trebue sa fi fost un elcv x 'eptionalde bun, pentru ca un ast -fel de elev, (Marde la le tia II sao a I11, lneepe in ora delatineste ori greceste, des maul eu minal b ra d' pA nature, vae citirea hai.iueilor.Da, mal bine desemneazie pe profesor, oriciteste istorisiri proaste despre haiduci, cAalhaiducil ti tntelege, dar afereza si toatecele - !'alte nu scie el la : e suut bune, si eualit mal mnit nu le poate Invata pe dinafarii.

Si de ce s'ar preda asa ?De ce ? Pentru ce p- ofesorul le stie

toate aceste lucrurl, cari elevulul il parghicitori si daca el le stie, il par foarteusoare, poate si cariar amuzante pentru ele-vi. Adevärul e In le ca, si data nu lear sii

IPOCA

tot acolo ar ajunge : dace nu le Stie el, nue un rezon ca sa nu le Invete Scolarli.

Pe de alta parte, acest fel de predareeste impus si de cartea de gramatice pecare a dato in mina elevilor. De ubicera,ateste lucruri se pun la Inceputul grama-tical.t un profesar care se respecte poateel sa romita sacrilegiul de a calca tradi-tiunea si a incepe cartea de la mijloc

In fond Insti, profesorul nu e de loe obli-gat a uria eirul cartel. Cartea se de Inlitera ecolarilor ca se alba cine sä le aduceaminte atase lucrurile de care s'a vorbitla scoala ; dee!. profesorul poate sa Inceapäcartea ori de unde. Prefesurul poate foartebine sa invete pe elevi cite ceva cuvintesi cite ceva forme de declinare el conju-gar!. care se -I ajute chier de la lnceput aforma p opositiuul. De ca n'ar urina el pro -fesorut cum s'a procedatan nature.

In tot capul, cartea faterei nu ne spunenicerri ce D -zi d ar fi facut lnttiü grainatica, §i apol bimbe. Negreeit ci e nevaede Invätat el aferesa §i §intesa, dar profe-sorul le poate explica pe fie -care atuncicind are nevoe a le explica sor, si le poateaplica In acelas timp la exemple.

In sftrsit, de ce nu s'ar proceda la pre-darea limbelor noastre ea el la predarealimbelor moderne ?

Pare ca aud pe vr'un cititor : aci albrodito, ce limbi moderne lnvata deviide se plapadesc ! le Nu Invatä el romineete,scriil du -te Iutr'un singar cuvint ;i mai vorbesci Ince de limbi straine ? AI veza d -talimbi straine fnvatate tn scoala ? Nu maizic de nemte$te, dar al vezut d -ta vr'unbasai care sa fi lovatat a vorbi frantuzestein tot liceul ? 1

aci are dreptate cititornl. Cari dinelevi stili nemte$te ori frantuzeste, nu stil)de la licei), etid de stasa.

acasa, de nude a invetat ? De la o nenn-toatcä, ori o frantuzoaicä proasta.

Inchipuiti -ve, prin armare, scoala, tontascoala, eu toate cele §apte clase, nu poateface cit o nemtoaica ori o frantuzoaicäproaste I

Parat de vreme, pacat de haul, pecat deecoals ! Si e nd te gindeeti ca avem attti pe-dagogi et eind *ta eti innotem pina la gitin pedagogie, nu -ti vine raíl se anzi ca tostapedagogia nu face cit o nemtoaicä ori fran-tuzoaica proasta ? !

Ce noslim ar fi ca, la o ecoale oare -care,se fie un director nepedagog, un fost mi-litar Si sa face pe elevi, de pilde, sa invetenemteete.

luchipuiti -va, un director de seminar, care( Mainte de Septembrie sterueete pe linge mi-nistrul ecoalelor §i capata doul sad trel pe-dagogi neeetl, cam la fie care 50 de elevicite un pedagog, el e nd se desehide scoalada ordin ce toil elevi) trebue sä vorbeascepretutiudeni nuinaf nemteete, de la sentare§i pina la culeare atara de orde in carisunt In clase de romineste. Si pedagogil setin nieretl de din §il. i cind un elev se a-bate de la urdin e pedepsit si cind un pe-dagog se abate e pedepsit el el el e datafara.

Oare va Inchipuiti cit mulle vreme le -artrebui elevilor pina sä vorbeasca nemteete ?Intr'un au vorbesc bine in internate.

Apol greul alita a fost.De aci inainte, va fi destul numai de a

psstra ordinul ca se se vorbeasca nemteeteel cri cati vor intra din noü, repede se vorda si el la brazds si vor incepe a vorbi.

Cind al ajuns apol se faci pe elevi sii vor-bees ä, atunci n'ai de dit sa le dal el un pro-fesor care sa -i invete a conjuga, a declina,a traduce el a serie. Aeum profesorul vareuei el va face progrese, ceci elevil stili agres, etili limbe.

Aea se poate face eu ori -ce limbe carese vol beete.

Ce bine s'ar putea apli.a acest procededel la ecoalele normale. Dar permite peda-gogia ?

Th. D. Sperantia.

Litere -Arte -EitiinteASOCIATI UNEA

de

CERCETARI ECONOMICE SI STATISTICE

Lipsa unel asoeiatiunl pentru cerceteri §istudia economico - statistice, privitoare latara noasträ, el ln afarä de ori -ce conside-ratiuni politice, a fost de multe ori, si 1nneuumärate ocaziuni, foarte inuit simtita.Pe etnd toate cele l'alte ramure de activi-tate intelectual&, ca literatura, matematica

etiinte naturale, geografia, silvicultura,medieine veterinarä el ad format asocia -tiuni in cari specialietii vin a se consfätui§i a arata rezuitatul cercetärilor sor, pro -gresele t &cute ln rainura sor; pentru eco-nomia politica §i statistico, nu exista nielo grupare mude eel dedati acestor cestiuniar gasi adunate instrumente de munce, pu-blicatiuni, certi, el ar putea discuta Maintede a'l 1a publicitotei rezultatul studiilor sorIn aceasta ramure.

De cite ori nu s'a vezut lntoretndu -se lanoi sisteme sad lntoemiri cari resturnaüCu totul fata lucrurilor existente, fera caeu toate acestea, nimeni, dar nimeni afarade barbati politici, sa se ocupe sa le stn-dit ze mal de apreape pentru a lumina opi-niunea publica. Abia pe siti, pe colea, eiti-va tinere se indeletnicead su mod interni -tent §i isolat), eu studiul cestiunilor mari,erivitoare la desvoltarea economica a tareacoestre. Nu exista insti, niel pina acumceea -ce am putea numi un centru unde seconverge tonte straduintele si de la careapol so primeascä letirea cuioetintelor, aliipeutru binele obetesc ctt si pentru al fie-corul In parte.

Avem azi descule elemente tinere, des -toinice de a lucra pe terenul economi e §istatistic, §i nimic n'ar mal iudreptati acumc& aceste elemente sa nu se uneasca pen-tru a da un impuls el o desvoltare cit nraimare cercetarilor tn aceste ramure. Acestlitera '1 a inteles un grup de finen carideja ad publicat lucran privitoare la vietenoasträ e. onomicä. Uniti de aceiael dorantede n'une:l, §i indemne ti de consideratiunielce am aratat aci, el ad pus basele unel:'Asociratiunt de cercetarlecenomice çi sta -tistiCe ».

Aceasta asociatiune a lnceput lucrürile sale

prin fixarea programulul analitic al unulstudid al intregel desvolteri economice Sisociale a Orel noastre. Aceasta losemnatelucrare se va compune dintr'un Sir de mo-nografii de o lntiudere proportionate cu In-semnatatea fie -carol subiect, Si bazate pedate statistice ei va avea de scop a aratasecolului viitor, mersul nearnului nostru lnultimele trei decenii ale secolului care seinchee In curind.

Adesiunile Si on -ce corespondents rela-tive la asociatiune, se vor adresa la d. Chr.Staicovici, sir. Noue No. 3, Bucureeti.

Membrii asociatiunei sont pin& acumD -nil G. Alesseanu, Argliirescu, Arsenescu,Boldescn, Cihoski, L. Colescu, Christodo-rescu, Mih. Demetrescu, Ulpiü Hodoe, N.Nädejde, M. Popovici, Robin, L Staicoviel,Cllr. Staicovici, T&näsescu, etc.

* **Allen eu placers ce d. dr. Kugel din Bu-

curesti, cunoscutut specialist pentru boalelede echi §i urechi, s'a iutors din streinatate,unde a supus celor niai renumiti specialistsun not? aparat auditiv, inventat de d sa, eipentru care a luat deja brevete de inven-tiuni in prineipalele State ale Europei.

Aparatul in chestiune a Post examinat deCoate celebritetile din Viena, Berlin, Parisei Londra, cari ad deelarat c& constitue unmare progres fata de toate aparatele exis-tente si este chemat a aduce servicii marltuturor acelora cari nu and bine.

FOCtitlifA.1-Dupä o säptäminä de niljlociri;

la Pesta, guvernul ungurese s'ahotärit, lu stirglit, sä dea lui Stur-za certifeatul en care atesta speräsä'rii salveze sitnatinuea.

Agencia Romina s'a gräbit sï co-munice despre nota oñciósädin Politische Corespondenz, dar s'aferit ca de toe sä comunice notain Intregime, caci, de q1l apärä peSturdza de spionaj, totufti tl'on-dul chestinnli ramine i PolitischeCorespondenz il confirma.

Iatä acl un extras din nota o-fielosului de la Viena :

Fapt e c4 ministrul Vlassics a puscapat stdlrit ilegale ce dureazet de multiani la $ colile romine din Bra,gov. Mi-nistrul a invitat pe sustinätorliacestor titoli sä renunte la sub -ventIi, cad art. XXX de lege din 1883interzice in mod categoric ca $colite saprimeasca subventil straine. D -sa s'aaratat dispus ca sa dea ajutoare destat $rolilor, cari in acest mod cad dela subventil, farci ca sa voiasca a ,gtirbicaracterul sor confesional libertatealimbel de proponiment. Cestiunea se a-propie de cea mal buna solutie tri esperanttä cä lu scurtä vreme vordispare qi urmele acestor impre-juräri, atit de ingrijitoare pentru in-structiunea publica ungara, stare in-grijitoare care n'are pereche iu niel otara 8i pe care nid o tara n'ar tolera -ofard cet mai serios pericos ; ca adicaun guvern strain set subventioneze in-stitute publiee de inva fanant vi sel exer-citeze o ire fluenti hotaritoare asupracorpului didactic asupra intregel di-rectiuni a ,ycoalelor.

Intrebäm pe ministrul de räzboiü, d.general Berendeiü, cum de a pus petabloul de inaintare pe loc.- colonelil deStat - Major, fä(ä a avea nits un stagitlIn trupt, dupa cum cere legea de ïna-intare ?

Dominica, 10 Maiü, cu ocaziunea ani-versarei í"ncoronarei M. S. Regelui CarolI, se va oficia un RTe-Deum* la catedralaSf. Iosef.

O scene violente s'a petrecut, In cursulseptäminel trecute, In cabinetul secretaru-lui general, de la interne, futre d. CatonLecca prefectul polities Capitalei si d. Ia-noviel, redactor la Vointa Nationalá.

S'aü schimbat vorbe grosolane, Ins.aitede amenintarl, cari dace nu s'ad executatnu se datoreete de tit ieterventiel d -lui Mos-cuna.

Prefectul nu larte d -lui Iancovict faptulca, fiind atacat de ziare, in mal multe o-cazil, Vointa an a voit se -1 is apärarea, subniel un cuvint.

Pentru aceste motive, cum §i pentru cri-ticele ce In diferite rindurl redactorul Voin-tei i -a adresat, d. Caton Lecca a crezutnecesar sä provoace acest scandal.

D. Ianoviel a fost facut eu oil si cu ()let,cum s'ar spune la mahala. D. Caton Leccanu i -a menajat niel macar epitetul de pias-tograf.

Nenorocitul candidat colectivist, care aeeuat Duniinecä la ah gerea din Huet, d.N. Nicorescu, a sosit eri in Capital& si, trist,posomorit §i abetut si -a feeut aparitia inculoarele Camerei.

D. Nicorescu a intimpinat pe ministruljustitiel la sosire §i l'a rugat stai ia ape -rarea ei se -I dea tot concursul site, insistindça stai puna candidatura la alegerile vii -toare de la Birlad.

Dupa gesturile largi, eu cari bietul d. Ni-corescu cauta sa convitigä pe d. Pylade, sevedea c& starea lui este foarte disperata si

e& rugäniintele sale nu aveaa mare efectfata de aces sub a c&ruiva protectiune volasa se puna.

La meetingul national de Dumineca, dinCapitata, a azistat si un tarau octogenardin tnuntii apuseni al Trausilvaniel, anumeGrigore Baded.

El a scoborit anume niuntii ca sä azistela adunarea nationale din B'aj , care Insefiind opritä, octogenarul a venit In Capitals,onde are doni copi).

Betrinul ne spunea ieri c& a luat parteIn 18 lupte In 1848 sub conducerea lui A-

vram Ianeu, ce a luat parte la adunareanationale din 1848 de pe Campal LibertatiT,ce a fost unul din rei patru care a feeutprizonier pe eeful leciuuilor revolutionareungureetl, anume Vasvári, pe care apol,cind a vroit sa fuga, l'a impuscat.

Deei de peste 85 de ani, Grigore Badeae Ince om san &tos el plin de vigoare.

In urina seandalulul provocat zilele tre-cute in consiliul comunal, scandal desprecare am vorbit la limp, d. DionescuMuscesl a dat deniisia din ofieer al stares civile.si din consiliul comunal, in sedinta consi-Ìiului din seara de 2 curent.

Consiliul a prirnit demisia d -lui Musai eu8 voturi, fiind ei 7 In contra, §i a Insärcinateu oficictl starel civile pe d. concilier Vinisle Rosetti.

llanttfestafllle dln lal0 telegrama a corespondentului nostru din

Iasi ne comunica urmatoarele, asupra ma-nitestatiilor ce ail avut loe 1n aces ortie, cupritejul aniversärèl ziles de 3 Maiü :

Manifestatiuuea a fost grandioasa, eu toatemasurile lucile de politie. Orasul intreg estepovoazat, in timp ce gendarmeria §i politiasunt concentrate, in stradele laturaluice.

Oficiul divin, parastasul pentru amiitireaberbatilor de la 1848, s'a ofiviat In bisericaSf. Spiridon, de cetre Insu §i egumenut, pa-rintele ari himandrit Verlan Raileanu.

Azistenta a ascultat eu multa evlavie ru-gaciunea pentru eel morti. 'Vecinica ponie-niree cintate de 10 preoti, a produs o mareemotie.

De la bisericä, manifestantil ail plecat pestrade, parcurgind stradele de Sus ei Le-pusnrauu. In dreptul otelului Trajan, ondese afta clubul l;beral, multimea s'a oprit. einu n vroit se piece, plie d ud nu s'a arborat tricolorul national.

Scobo)indu -so la vale, In strada yStefeneel mare, poporul s'a oprit la statua erou-lui, unde mal multe diseursurl patr iotices'ali rostit de d -iii A. Densueianu, profesoruniversitar si studenti Zagenescu, Mihaileanu si Braiescu.

Dupe amiaza, o intrul;ire a avut lue launiversitatea veche- Ad vorbit d -nit A. D.Xeuopol, Gr. C. Butureanu si I. Paul, protesori.

O noue manifestatie a avut loe. Pledaddin noti pe strada de Sus, manifestantil ailvroit se o apace pe strada Lepueneanu, lavale.

ln dreptul farmacie) Cooya Ipse, un striga[amande multimea : La colonelul Teifeanu!Si multimea se Indrepteazä spre strada Pä-curars, onde este locuinta militarulul arestatacasä.

lu dreptul cofeteriel Tutti Irisa, un cor-don de gendarmi este postai,

O incaierare are loc. Soldati) pun baionetele in pieptul manifestantilor. Trupaeste lovitá cu pietre ,si bastoane de mul-time ,si cordonul este rupt.

Multimea trece mal departe pe stradaPacurari. spre locuinta coloneluluiTeisanu.

Aici un alt cordon de soldati este postai.0 noua incierare are loc. Politia opereazámai multe arestári.

Fata insá cri indirjirea manifestantilortrupa calare este chiemata de politie.

O inválmñsalá tcribila se prodiere. 3Taimulte personne ait fort cálcate de caiijandarmilor.

In cele din urmá manifestantil se retra g.

lu tot restul zilem, paie noaptea tirzia,patrule de soldati ail circulat pe strade.

Linietea nu a mal fost irisa turburata.15 personne ail fost arestate.

In fata forteïIn numärul de Dumineca al Tribune),

venerabilul d. Dr. Ioan Ratiu, pret?edin-tele comitetulul national din Sibili, pub-lica urmätorul articola

In contelegere eu niai multi fruntasl ainotti si ü conglesuire cu opiniunea pu-blica romiaeasee am convocat pe ;zioa de3; ;15 Maiu a. c. o adunare de popo( la Bla,j.

Seopul nostru era ces mal Joial, intenti -unea noastre cea mal curata.

Voiam se preznuim una dintre cele malineltätoare zite a istoriel noastre nationale ;voiam sa celebrem memoria celel mai mariel mal marete adunen a poporului nostru.

Din parte noastre, evident, aceasta erao datorie el un drept. 0 datorie, care vi seimpunea tuturor din pietate el respect natio -nal, el care se futilnea cu eoapta sufirtuluinostru, si un drept care ori -urde In lumeacivilizafä este respectai, eu atit mai multIntr'un stat de drept eu pretentil de liber dism.

Adunarea de la 3 (15) Maiü 1848 a fosto adunare loiala el legala. Convocata decapii bisericilor noastre, ea s'a tinut eu per -misiunea autoritatilor legale de atunci, lifata reprezentantilor guvernului in vigoareel a fecut cele mai categorice el mal so-learme declaratiunl de fidelitate §i loalitatecatre trou el patrie, declaratiuni pe carele -a consfintit el eu jurämint.

Tot asa de loial si legal avea sä se facecomí morarea de acum a adunärel de pe

(Campal Libertatele ; dar fata c& guvernultare), orbit de eovinisni si bizuit In forteputerei de care dispune, a nesocotit toateconsideratiunile etice el de drept, recunoscute in statele constitutionale si civilisate,si bruscitrd cele mai gingaee sentimenteale unul Intreg popor, a oprit adunarea con -eliemata de noi §i prin organele sale nearuenintä, ca va inadusi eu forta armateori -ce semn de manifestatiune el va impregtia oil -ce aglomerare de popor.

Procedura aceasta a guvernului este ab-solut volniee. Toate Incercarile organelorsale de a pupe acest act de brutalitate subumbra formelor legale este o sfortare za-darnice §i neputincioasa, pornite dintr'unpunct de vedere absurd prin úrea sa.

Cu tonte acestea, este evident pentru noipentru toat& lumen nepreocupatä, ca sun-

tetn frustrati in inteutiunea noastre ceamai curata el c& printr'un act de volnicieni se deneaga un drept cetatenesc el firese.Ast -fel suntem puoi prin farta majora inimposibilitatea absoluta de a sárbeitori inmod demn memoria acelel zile, care sflut&este ln analele istoriel noastre nationale.

Ne vedem deci coastrinsi de a ceda forte!

majore Si a ne dezista de tinerea adunäreicouvoeata la Blaj pe 3 (15) Mait7, ceea ce

facem prin aceasta, proteslind totodatain contra nouet Incelcari de drept ei denun-tmnd lumel culte acest sistem de forte brutala §i terorism, ce se exercitä contra noasträ.

Dr. Battu..111.

EC0á71tiDin Ia§s ni se anunta Incetarea din

viata a d-nei Maria Faur, sotia amicululnostru d. C. Faur.

Inmormlutarea a avut toc Dumi.nic&.Trimiten fanriliei condoleantele noastre.

Cronica j udiciarA,Reglinul särll sub Regalamentul

organic.D -na Ecaterina G. Zotu, avind moria in ve-

civatatea salinelor din Talega, a rhemat In judecata Regia Monopolulul Statulus ca sa o des -pagubeasca de carea ce s'a extras de pe do-meniul el prit) sistemul noü al galeriilor sub -terane. Dreptul acesta la despagubire, d -naZotu 11 pretinde In baza art. 127 din Regula -mentul organic, care acorde proprietarului par-ticular 10 la seta din a 3 -a parte a valoarelsarei extrase (2 parti se considera ca cheltuelide extragere.

Tribunalul Ilfov i -a acordat o despagubirede date -va mil de lei, dar nu quantumul des -peigubires e ceea ce importa in proces, ci prin-cipiul. Ambele parti ad facut apel.

Inaintea curtil regia era reprezentata prind -nil Delavrancea si Eigeniu Statescu, lar d -naZotu prin d -nu Barbu Paltineanu.

D. Delavrancea, in desvoltarea apeluluiarata ln;vechiine sarea era lista civile a printulul,adica era un venit al st.atulul, ori dupa ce do-meniu s'ar estrage sarea. Regulatnentul organica introdus art- 127 numal pentru a despagubipe propietari de stricarea suprafetei, pe atunciextragerea sari! facandu -se prin deschiderl degurí de orne. Astazt, eu sistemul galeriilor sub -terane, ne mal aduelnduse propietarilor parti -culari niel o jene In suprafata mosiei sor, aces-tia n'ali nid un drept la despagubire.

D. Paltineanu arata ca art. 127 e ciar. Legiuito-rul a facut tovaraa pe Regie, eu proprietarulparticular, dind acestuie o zeciniala, pentru ce-rea extrasa din domeniul lui. Negresit, proprie-tarai era obligat sa dea, dace i se cerea, o parledin teren pentru deschiderea gurilor de ornauecesare, dar de ad nu urmeaza ca el n'ar aveadrept la aceasta zeciuiala sub motiv ce i sela sarea prin sistemul galeriilor subterane lnloe sa i se la prin deschiderl de gurí de orna.

Desbaterile vor continua vi Marti, cind se vortine replicele.

. . a' . _ _ ... ..,I1 LN TA reel

aessss, mermeinommIntra [sergenti de strada. Un fost ser -

gent major lu corpo! sergentilor de oras, nu-mit Grigore Ion, care din timpul cind era inserviciü dujmanea pe sergentul eu No. 782, nu-mitul Dragomir Chiriacescu, intilnindu -1 asta -noapte pe aoseaua Basarab, undo acesta dinurina era postal, 1 -a luat la batae el en doualoviturl de ciomag i -a spart capul ai la trintitla pa :tint.

Renitut, a caros stare era ingrij toare dinBauza singelul pe care 11 pierduse, a fast tran-sportat la spitalul Filantropia.

Accident nenorocit. Azi dimineata, pela orale 8 si ,ium., zidarul Ileinric Geluer, invìrste de 43 de ant, care era In lucro la binaua1n constructie de pe strada Stravropoleos, pro -prietatea d -lui M reea, a cazut dupa un zid caretuera, de la o lnaltime de 8 metri.

Nenorocitel renit de mearte, a fost ridicat sitransport -t, In agonie, la spitalul Costea.

DIN AA RRAA

Moarte oribliA. Din Forerai ni se a-nunta o drama Infioratoare.

Copilul Radu Paraschivescu, din coni. Pateatljud. Putna, jucinduse prin casa pe cind eraTingi{ vaara, a alimecat si a cazut Intr'un vaseu api{ care fierbea In colcote pe foc. Nenorocitul copil a sucombat pe data 1n urina arsu-rilor suferite.

Cadavrul lui a fast scos din vas intr'o stareoribila.

O banda de tilhari in Jude(nl Ilfov0 banda du tilharl, compuse din ocna,i in-

raitl, evadati mal loti din Ocnele Marl si -afacut aparitia In plasa Zoagovu ul, Ilfov. TIlha-rit ail jefuit alaltaeri noapte pe un circiumardintr'un cetun de linge Bufta vi s'ali facut ne-vezuti.

Parchetul fiind avizat, un procuror a fost lafata loculul si a lust m &surf de urmerire.

Träzuit, Locuitorul Iouita Gheorgtie, dincomuna Jilavele, lalomita, fiind la cimp ,si fiindapucat de furtuna, a fost lovit de traznet siucis pe loe.

rets de tren. Din Caracal ni se anuntace. un tren de inarfa a ealcat ai ucis in giraPiatra -Olt pe lucratorul Istrate Grecu, carevoind se se urce Intr'un vagan, tocmal clndtrenul se pusese in mistare, a alun.cat ile peseara vagonulul eia cazut sub roate.

Nenoro:itul a fost strivit in mod oribil giucis pe loc.

Accident nenorocit. Ghita Radu Tran -daftr, plugar, din comuna Kiajna de sus, Pra-hove, venind de la cimp, avind eu sine pumade vinat, incartata, pe drum s'a oprit patinca sa se odthneas.4 si s'a rezemat In beavaarnie).

Din grecale a atins en piciorul tragaciul siarma a luat foc. Lovit drept 1n piept de descarcature armes, sarmanut om a cazut mortpe date.

D1iV S1'REINA4ATE

Chimay- Rigo. Ziareie franceze, ce neatïsosit asta -zt, spun ca, dupa o odisee bogata inincidente scandaloase, Clara Ward, printesaChimay, a sosit in Budapesta, acum tres zils,cu credinciosul el Ligan Rigo.

Nostimada ansa pe care o relateazs ziarele1n chestie e acolo ca numerosi§ reporter) deziar s'ali grabit sil intervieze pe fericitil amanti,cari frisa ail refuzat sa -1 primeasca.

De ce ? Foile franceze spun ea, de cele memulte ori, reporteril ali fost refuzatl din cauzast arei de sanatate a d -nei Rigo, care, pentrumoment, lasa de dorit. Adaug, musa, ca eri, unmedir mansos a fast chemat, discret, In ceutarea bolnavet._.r111111111. -

ITIRI M111.RUNTE

* Slmbeta trecutä urma sä se Iutruneascäadunarea generala a societetei Unirea, peu-tru alegerea de trei membri in consiliul deadministra(ie, a cinci cenzori ei alte dies-aura curente.

La apelul d lui Pana Buiescu, nu a ras-

puns de cit un ueinsemnat num &r de membri.O noue convocare a fost fäcutä pentru

ziva de 17 Maid eurent.a Comuna rurale Cetatuia din Vale, din

jnde(ul Muscel, a Post autorizata de minis-terul de interne sa contracteze un Impru-mut de 12.000 lei de la casa ecoatelor,pentru cladirea nnui local de scoala.

* D. inginer Mili. Stefanescu a fost nu-mit eef de sertie ln directia generala aC. F. R.

* Lautarii nostri In Egipet.O banda de 12 leutari ieçeni sub con -

ducerea fratilor Lateiner si Ion Vasiliu, aPost ang'jat& pe timp de un an sa cinte larestaurantul (Tour Erffrl> din Alexandria(Egipet), piata Mebmed Ale,. Et ali si plecateu acceleratul de aseara pentru Constante.

D. C. C. Savoiu el -a sustinut cu succes,teza de licents, In etiintele superioare deStat.

D -sa a tratat despre Copiil Naturali.a Sie paticul nostru confrate, d. Simon

Sanielevici, s'a logodit zilele acestea eu d -taCrainie. Trimetern urerile noastre de fericire.

RESBOIUL ISPANO- AMERICAN

(Serviciul Agentiei Romane»)DEPE§ILE DE AZ1

Chamberlain ti presa ansericandNenie -York, 4 Maiil. Presa ameri-

cana aplauda foarte mull discursul d -luiChamberlain. Herald ,qi Times zit cáfortele unite ale Engliterei ,yi Americelvor impedita or -ce combinatie a marelorputers europene in contra Engtiterel,or -cari ar fi planurile Rusiei 0 aleFrancia[. Este necesar ca Germania 88se uneascci cu englezil tisi cu amerioanii,din cauta intereselor de rasa.

Oemisia cabine -lulus spantoiMadrid, 4 Maid. D. Bagasta a de-

misionat eu tot,) ministri); el a fost In-sarcinat en reorganizarea cabinetnlul.

Sehimb de prisonieriNew York, 4 Maiü. World anunta cä

generalul Blanco a consimtit sìí liberetedoui corespondenti de ziare americani, pri-sonieri, in schimbul a doui ofsteri spanioliprisonieri.

Mlge(irtle eelor (loud IloteWashington, 4 Maiü. Departamentul

marinai a primi[ eri ftirea ca amiralulSampson se indrepteazá spre vest de Haiti,de unde va merge la sudul insulei, pentrua ramine acolo.

New -York, 4 Maiü. Se telegraflazaCuraçao ziarulul Herald cá Vizcaya fi In-fanta Maria Teresa ail parásit acest portDummnicá seara, pentru o destinatie ne-cunoscutá.

Alte patru corábil de räsboi spaniole, cariarati in vecinátatea portulul, ail disparutpe la amiazi, pe cind seara s'a semnalatdin noú douci coräbii de räsboi cari ailimbarcai o mica cantitate de cárbuni etide proviziuni.

Aceustá plecare este rezultatul cererei gu-vernulul olandez,în orma proclamárel neu-tralitätei Tárilor de Jos in timpul rierboiulul spano american.

Insuì.geas ft bá tufiNew York, 4 Maiir. O depe0 din

Havana anunta ca trupele spaniole ailrespins pe insurgents cinga Lanosa, Inprovincia Santa Clara. 17 insorgenti aiefort amarlo.

Spaniolii ail gdisit o mare cantitate demunitiuni in lagátrul insurgenfilor.

Torptle opraleColonia, 4 Maiil. Dupi Gazeta de

Colonia, guvernul prusian, dupdt interventia consulului american la Kiel, ainterzis expedicrea de torpile re se crededestinate Spaniel, p£na sa se dovedeascaca nu sunt destinate nits uneia dinpartite beligerante.

Corpurile LegiuitoareCAMERA DF.PITTA3pILORSedinía de la 6 Mali'

ediuta se deschide la orele 2. 25.rezentl 93 deputati.

Presideaza d. D. Giani.D. I. Poenaru-Bordea cere a se putte la

ordinea zilel proiectul de lega pentru ali-nieutarea orasului Constante, eu apä.

Guvernul consimtind, Camera niel ea nurefozä.

SENATUL.4edlnfa de la 4 Maatzs

(Urinare)D. Pre$edinte suspende din noü sedinta,

anuutlnd ee A. Sa a plecat de la Cotrecenlsi poate susi dintr'un moment intr'altul.

Dupa un sfert de ore, eedinta se redee-cliide. A. Sa Regala nu a sosit Ince.

Senatul respinge o cerere de pensiune,al cartel vot remäsese nul Inn eedinta prece-dente.

.Siostrea A. Sale NegaleLa orde 3 si un sfert A. Sa Regala so-

seste. Biuroul Senatulul, Impreun& eu mi-nistri! presenti la eediuta, lotimpinä pe A.Sa la capatul scores. A. Sa, dupa ce damina celor cari l'ail Iutlmpivat, intra ln salapria intrarea tea usare a Senatulul. In salade eedin(ä A. Sa este primita in aplauselesenatorilor ei ale publiculul din tribune eilet ia locul ln capätul bencel prelatilor.

D. Pre ?edinte citaste un diseurs pria care,in numele Senatulul, multumeee provi -dentel cere$tl care a redat sánätatea A.Sale pentru binele tarai §i fericirea Fa-miliel Regale.

A. S Regale Principele Ferdinand mus -f umeste Senatului de dovezile sale de sim-patie, spune cá toate aceste dovezi il pa-trund in suflat, dupa cum foarte muli l'ailmi,gcat manifestatiunile de dragoste pe cariintreg poporul roman le a fácut in timpulboalei Sale.

A. Sa promite cìí, acum, cind este pe deplan restabilit se va ocupa mai mult delucrärile Maturubtui Corp.

Terminind, A. Sa inca odatá i$i aratäsatisfaclia Sa si adinca muTlumire pen-tru dovezile de dragoste Si de devotamentpe cari intreaga lard romineascä ie -aúarätat pentru A. Sa in anal trecut, perind era bolnay.

(Ultimele cuvinte ale A. Sale aü fostsubliniate de aplauzele Adunare)).

Se reinträ in ordinea zilei.Senatul voteazä proiectul de lege p.in

care guvernul este autorizat a ratifica,daca va fi trcbainta, a face sA se exp('uteconventiunea internationalä Inclreiatä la HagaIn 2 Noembrie 1896, si protocolul aditionalpentru stabilirea unor regull comune In pri-vinta mal multor cestiuni de drept interna -national privat.

In timpul votärel proiectulul de lege Incestiune, A. Sa s'a 1ntretinut mai mult timpcu d. Lascar Catargiu.

Senatul voteazä apol conventiunea pos -lalä universalä, Ineheiatä la Washington la3 ionic 1897.

Se mai voteazä conventiunea sanitarä in-ternationalä Incheiatä la Venetia la 7 Main1897.

La orle 4 si un sfert, A. S. Regala päräseste Senatul.

edinta se ridicii la orele 5 clod Senatuleste descomplectat.

Sedinfa de la 6 Ilaitedinta se desthide la orde 2 si 20 sub

preeidentia d -lui N. Gane.Pr( senti 85 senator!.Pe banca ministerial : d -nil Fereehide,

general Berendel si An. Stolojan.Se fac formalitatile obicinuite.D. Costescu Comäneanu Intreabä guver-

nul daca functiunea de comisar general alexpozitiel din Paris, este o functiune sala -riatä saü nu. In cazul afirmativ, atuncl d.Poni nu mai poate tine local de senator Intemeiul art. 34 din legea electoralä.

D. ministru Stolojan spune cä regula-mental pentru participarea Rominiel la ex-pozitia din Paris, nu este Intoemit Inca sinu poate sä räspunda la Intrebare (!)

De sigur, adaogä ministrul domeniilor, cäcomi -arul general va avea o diurna.

incidentul se Include.Se inträ In ordinea zilel.D, prefedinte comunica dltri Panu cä pri-

mul ministru nu poate veni la sedinta de azia Senatulul sil roaga sA amine pe mune iu-terpelarea d -sale.

D. Panu, ca deferents pentru Senat sibanca ministerialä, consimte la aminare pen-tru mune, dar anunta cä aceasta este ultimaamtnare ce poate acorda.

Roagä biuroul sA comunice d -lui primministru ea sA vie mline negresit sä ras-pandit ant rpelärel In chestia pronuncia -mentulul.

Se ia act.Senatul voteazä recunoasterea de per -

soanä morará a societätel Materna.

Depeile de eriServiciul (Agenliei Romine'

Constantinopol, 4 Maiü. Erl s'a tAcutprimal varsämiut al indemnitatel elenice.D. Mavrocordato a irnformat Poarta deaceasta.

PinA eri, 16 batalioane de cite o mie deoamenl aü para -it Volo.

Budapesta 4 Maiü. Comisiunea armatela delegatiunel austro u -gare a votai budge -tul extraordinar al räsboiulul pe 1899.

Comisiunea a mal votat Inca un creditsuplimentar de 30 000.000, dupa explicatiunlconódentiale date de d -nit de Kallay si deKrieghammer. si o discutie la care a par -ticipat d. B,nffy.

Acest vot s'a motivat ziclnd cA proceduraurmata era contrarie dreptulul budgetar,dar eä recunosetnd caracterul exceptionalal afaceril, delegatiunea, asculttnd explica-tiunile date, voteazä In mod exceptionalcreditul snplimentar sub responsabilitateaguveruului ungurecc.

Londra, 4 Maiü] Printul de Muntenegrua sosit Simbatä la Windsor sa facä vizitaReginel Victoria. AeeaEta a oferit un prinzde gala In onoarea Printulul.

Marchizul Salisbury a asistat la acestprinz.

illfït itr3BñlpjlU#iM. Sa Regina va pleca in ziva de 11

Maiii la iVeutvied, unde va rd' mine pinta la26 ale curentei.

La reîntoarcerea M. Sale, Suveranui vorpleca la Ragaz, unde vor face o vilegiaturämai indelungatä.

Consiliul comunal al Iasulu1 este con-

vocal, pe ziva de 7 Maiü, spre a seocupa eu chestia pïinel.

Ca pretutindenl, brutaril din acel orasaü urcat pretul pîinei, cu 10 banc, 1achilogram.

In faya fuget persistente a primuluiministru, interpelarea d -lui G. Panu,in privinía destäiruirilor d -lui Buhlea,puso azi la ordinea zilel la Senat, afort din noü am£natd pe miine.

Azi, Marti 5 Maiü, fiind aniversarea nas-terel M. Sale Regina Victoriel a Marci Bri-tanii, ofiteril canonieril engieze (Cockatrixcare stationeazä In portal Galati, ail orga-nizat o mare petrecere pe bordai vasulki.

Toatä elila societäte1 gälätene a fusi in-vitata.

E probabil cä sesiunea CorpurilorLegiuitoare va fi prelungitd pina la 1¡unie.

Guvernnl vrea s4,41 treacä, in timpulacesta, toate proiectcle de lFgï ce are incartoane.

Iatä textul declaratiunel de neutralitate aRominiei, In räzboiul ispano-american, pu-blicat astäzi de Monitorul Oficial

In urma comunicärilor primite de laguvernele Republicel Statelor- Unite aleAmericel de Nord si a Regatulul Spa-niel, F e publica urmAtoarea declaratiune,aprohata de M. S. Regele :

«Guvernul M. S. Regelur Rominiel a-«duce la cunostinta tutulor, ca el va(observa cea mal stricts neutralitate ln(timpul rnzboiulul dintre Spania si Sta-(tele-Unite ale Americel de Nord.

«Guvernul M. S. Regelul aduce In(deosebi" aminte cu aceasts ocaziune(tuturor cetatenilor Regatulul cd, con-(form declaratiunel de mal sus, el tre-«buie sa se abtie de la ori-ce actiune ce«ar putea fi considerata ca ostilA unuia<din Statele beligerante, si cA anume(le este interzis prin lege a se iurola<sub veri-ce titlu In armatele lor, pre-(cuti' nu le este iertat de a contribui(la Inarmarea saü la eclipamentul unul(vas de rszboiü,.

Ziarele din Budapesta, sosite azi la a-miazi in Capitala, nu publica nici -unuldin desele fi pretinsele comunicate pe carini le -a transmis Agentia Rotainä, cu ob-servalia cd le -a afiat din sorginte autori -zata.

Nid un ziar unguresc nu desminte au-tenticitatea documentelor citite de d. TakeIon esco.

Prefectul de Galati, atit de compromis Inopinia publica, nu se mai bucurä de auto -ritate =orala nie( fata de reprezentantil pu-terilor streine, cari nu vor sa, intre In re-latif cu dtnsul.

Un fapt caracteristic va dovedi lucrulatesta.

Delegatul francez, In comisiunea euro-peanä a DunArei, d. Paillard Ducléré, sosindla Galati pentru a Na parte la tuer/hile co-misiuuel, nu a facut vizita obicinuitä repre-prezentartulul guvernului.

Mal mult. D. Paillard - Dueléré a dat, malzilele trecute, un prinz In onoarea colegilorsai din comisit:nea europeanä. Contraria u-zurilor stabilite, d. Zorilä nu a fost invitat,de si numeroase persoane aü luat parte labanchet.

Individui acesta, attt de compromis, ln lo-litate si In tara, a ajuns sA fie descalifi -atsi In fata reprezentantilor puterilor streine.

M. Sa Regele, lnsotit de d. colonelPriboianu, adjutant regal, a inspectatazi dimineatA la orale 10, pcoala de ar-tilerie ,si geniü din cal+aa Grivitel.

M. Sa a fost intlmpinat la intrarea§coalei de catre d. ministru de räsboiìï,de comandantul corpulul II de armata,de d. colonel Aronoviel, comandantul,scoalel si mal multi ofiteri superioridin garnizonA.

M. S. a inspectat cu de-ammnuntul,scoala, de la orele 10 pina la 1 0 juma-tata dupa anti.azT.

Suveranul a asistat la exercitiile deinfanterie si artilerie ale elevilor, la in-stru, tia calare §i la lectia de scrimA.1

Foarte satistacut, M. Sa a exprimatmultumirile sale d-lui colonel Aronovicf,directorul scoalel.

Archimandritul Varlam Räileanu, rectoralseminarulul Veniamin din IasI, este singu-rul candidat la seauuul de archiereü, inlocal P. S. Sale Atanasie.

Alegerea va avea loe mtine.

Colectivistii din Iasi vor tinea intruuirepub'icä in seara de 6 Maiü, in vedereaalegerei senatoriale de la 9.

Cercul Romin din ParlaCercul Romin, fondat de studenti romani din

Paris, cu scopul de a se intruni, de a se eu-noaste ,si a se instrui lucre dinsit, a dit, in unadin serale trecute, In loralul sait de la (CafVoltaire» (Pl tee de l'Odéon), o aerata muzicalasi literara, sub patronagiul d -tuT Ghira, minis-trul nostru plenipotentiar la Paris, si cu con -eursul celebrulul compositor George Enescu, ald -lui C. Manu, simpaticul seeretar de legatiune,al poetulul Pavelescu si al d -lui I. G. Duca.

Imediat dupa sosirea ministrulut ,si a perso -nalulul legatiunel, studentul Gheorghiu ia eu-vintul, ai face istoricul cerculut cercind samultumeasca d -lut Ghica pentru protectiuneape care a bine -voit a acorda -o si o va acordacerculuT.

Dupa ce d. ministru raspunde si arata murtumirea pe care o sirote de a se simti tatarantre tinerii rominT vi dupa ce felicita pe stu-denti pentru ideia fondärei acestul club in rareviitoril condueat.ort at Rominiel de naine sevor obisnui a se cunoaste mal de aproape si

de a se stima, se da cuvintul d -lui I. G. Duca,distinsul student in drept, care anuntase oconferinta isterica intitulata : 'Zece Malia»

Cu o verra de o claritate rara, tinarul oratorevoaca tu fraze vibratoare de sinceritate si deentusiasm, toatä poezia grandioasä a evenimentelor din a cäror desfaaurare Romania adobindit un Principe strain, independenta viregalit a tea.

Apoi, cu multa patrandere, pune in laminageneza ideil de unire ; face istoricul alegereiPrincipeluT Carol I si urmärile ei. Arata apoT,Cu aceeasl dictiiune limpede, complexul de e-venituente cari aü adus neatirnarea Rominiel,evocind tabloul suferintelor dureroase ale ta-ret sub vasalitatea Turceasca ; apoT, dupa ceface elogiul bravilor nostri ostasi, insista eudeosebire asupra pitoresculuTSiviteazulul taranromlu care ]opta pentru tala st moare cu a-ceeasi liniste s nepasare cu care trage plugulla camp In timp de pace si de belsug.

Deserte apol, cu multa coloare, rezultatul fe-ricit al rtizboiuluT, urmërin(t Rominia in epocade activitate, de matira ai de progrea in care aintrat si, terminínd In aplauscule generale, zice :(Sa speräm cl de acum mainte clud vre -unBalcescu va deschide sfinta carte in care stilInscris ireeulul Rominiel, nu va mai vedea pa-gini plane de nenorocirt, dar o adevarata In-virare de (apte mari si glorioaae »!

Dupa o mica pausai, Enescu ataca o sonata deBethoven, acompaniat la pian de D. C. Manu.Lui Enescu nu -i niai aduc laude.

Ceea -ce mi -a facut placera, e talentul puter-sic pe care tosta sala l'a admirat In maestriacu cere d. C. Manu a executat dificila sonata alui Bethoven. Simpatirul secretar de legatiune,departe de a fl un ainator, e un artist desavlr-sit, care pe linga doigteul devis si personal, po-

seda o profunda natura artistica In rare arino -nia vibreaza nota cu nota.

Coi doni artisti rü (,xecutat apoi reversa doGoder.

In antraci, ('i,ucinat Pavelescu, find aclamara recitat doua poezil noua, cari aü fost foarteaplaudate.

Enescu a terminal serata cu magistrala sacompositie Poemuì Romtn, exerutind la pian unfragment, de si e scris pentru orchestra.

('oreapondeut.

ULIiL ORAAsupra desminfiritor anonime trans-

mise de Agencia Rominn, Timpul deasid -al sertie :

Unul din documente se recunoa §te e-xact. Se pretinde cA cel l'ait este fal$.

Nol afirmäm cA documental este ade-värat ; cA el a fost trimes poate pe caleconfidentialä Mitropoliet din Sibiü ; cAVinerl 17 Aprilie acest document încri-minat de falo a foot citit In Sibiu într'oconferintA intima d 15 'nombril frunta0ai popornlnl rominesc greco - oriental d3peste Carpatr, frunta §T cari ad desbatut,pe baza acestul document, coarta viitoarea s - oalelor din Brailov.

Oferim d -lor de la Vointa" sa ne de-lege un oro de omenie, carda sA'I spu-nem numere cu desAvîrsire respectabile $ionorabile ale celer cari ail foot prezenti§i añ discntat atuncl

(Serviciul Agenliei Rom.ine)Madrid, 6 Maii4. In cercurile politice

se crede cä crisa ministerialä va fine maimuli limp decît se presupunea.

Lin vapor american s'a presentat infata Havanes, dupa ce indllase pavilionulalb. Comandantul vaporului a trimes ge-neralului Blanco o scrisoare in care ar fivorba de schimbul prisonierilor Argonau-tel, in contra ziarisstilor americani arestolila Cuba.

Londra, 5 Maiü. Ziarele anunta cA Rn -gina a trimes d lui Gladstona o scrisoareautografi, exprimind recunostiuta sa pentruactivitatea ce a consacrat täril In lunga saviztä ça oro de Stat.

Pt king, 5 Maiü. Printul Enrie al Pru-siei a facut ei-I o vizita, la Palatul de vara,Impäratulul si Impärätesei väduve ; Impa-ratul si Printul Enric si -aü serins mina.Acest din arma a remis Impäratulul ca-dourile ce i -a trimes Impäratulul Wilhelm.

Impäratul Chinai a lnapoiat vizita Prin-tului Enric si i -a remis cadouri destinateImparatulul german.

SPC)R7`Alergliriie de cal din Bucuregti

Ziva a treia a alergarilor, ziva Derby -ululRomin, a fost putin favorizata de timp. Tim-pul intunecat de dimnieata si ploaia care acazut dupa amiazi a facut ea incasarile socie-fatal sa fie rit se poate de slaba pentrua'eastazi. Adevaratii doritorl de sport ansa. acala caritartinai si intemperiite pentru a -st procura nia -cerea alergarilor interesante, nu aU lipsit. Sir -guinta lor a font resplatita, caci pe la orale 3.cind era sa se alerge Derby -ul Romin, Soareles'a milostivit sa -si arate razele sale. Tribuneleaü Inceput sa se populeze din ce in ce si ani-matis nu lipsea pe peluzä.

La aceasta ora, na sosit pe (Impul de curse,si AA. LL. Regale Principale Ferdinand si Prin-cipesa Maria.

In prima alorgare, Premiul Canotier, victo-ria a lost foarte usoara pentru Francesca, iapa(Mut A. Marghiloman, care plecata in cap, si -apasirat cele doua ]ungimi pe cari le luase asu-pra lut Rainbow. Fontaine a sosit al treilea.

Welter Handicap, a intrunit sub drapelu-starterului, opt concurentT. Dupa o pornire gre-siiä, Belle Marion, ia comanda plutonului si sä-virsFste cet 1,000 de metri, in linie dreaptä,aT cursel. Para ça un singur moment sa fie almenintata. Iapa d -lui Papadat a trecut potoulcu paten lungimi Inaintea lut Bamboche, carepreceda de o lungime pe Chimay - Herczegne.

Toll cali ioseris', aü disputat premiul DerbyRomin. Cei noua concurenti an defilat inainteatribunelor si aíü fa ut galopul de iucereare._oie,' mare favorit, porneste in fruste, urmatde aproape de Dragoste si Epatant ; un alt.grup de trait concurenti urmeazä la cite -va lun-gimi urmatT de trei reprezentantt ai grajduri-lor d -lui AI. Marghiloman. Aceasta ordine sementine pins la penultima antorsaturä undeDragoste ese din lupin si Monrose, favoritulcasacet tricolore intra in actiune. Pana la ul-tima Intorsätura, Monrose ataca rind pe rindpe toto concurentil si intra in linfa dreapta i-mediat dupa Eole. 0 lupin teribilä se incingeatunci intra eel douT adversarl.

Eole trece potoul pastriud cele doua lungimipe cari le a avut pe tot parcursul. Monrose,condus eu multa arca, ia local al doilea, urmatde Epatant, care a facut de aselnenea o cursasplendida.

Prentiul Arsenalulul a dat loi la o lupia preafrumoasa Intra Sonadieu li Magnas. Acest dinurina de si foarte bine condus, daca ar fi fastImpins eu energie le sosire, ar fi fost poateinvingatorul Sonadieu a trecut potoul eu o ju-mä'ate lungime incinte -i. Zavera, lncalicatä ded. Sub-loc. Cimpineanu, a luit locul al treileaeu 20 de lungimi Inaintea Zaverei II.

In Preminl de Mas, Sagesse a facut un ga-lop de preulublare pe 2200 de metri ; bätindpe Vignola de zece lungime.

Premiul Colentina, in urina unul accident lacare Berthe II, a cäzut eri in recidiva, a lostcistfgat de Z'unkoaing al baronului Pletzger.Moulins la Marche, condus in mod magistralde proprietarul saü, a luat locul al doilea, dupace a disputat eu multa barbatie locul Intiifadvers3rulul saü.

Iati rezultatele :Preminl Canotier, 3500 m. 2500 lei.Francesca, a d -lui Al. Marghiloman (Milles) 1Raibow, » baron Pletzger (Maris) 2neplasat : Fontaine,Pari mutual : 5 -7.Welter Handicap. 1000 m. 1500 lei.Belle Marion a d -lui N. Papadat (Moon) 1

Bamboche « G. Badescu ( Ellis) 2Chimay-Herczrgne a dlul baron Pletzger

(Morris) 3.Neplasatl: Florin, Loto, Chatertton, Peble si

Cocodes.Cistigat unor de tre! lungimi ; al treilea la

patru lungime.Pari mutual : Belle Marion ctstigatoare 5 =10 ;

plasata : 5 =7 ; Bamboche plasata 5 =18.Derby Roman 2400 m., 12.900 lei.

Eolo al d -lui M. Marescu (Barett) 1.Monrose al d -lui Al. Marghiloman (Cooke) 2,

Epatant . C. Maresou (Betson) 3.Neplasatl : P. P. C., Volonti Allah, Divan-

Ad-hoe, Dragoste, AuDfça.Cisti_at de o lungime ; al treilea la doua

lunginaa.Pari mutual : Eole ctst;g 5=10 ; Monrose plu-

sat 5=8; Epatant plasat 5=22.Preminl Arsenalnlnl. 2000 in., 1200 lei.

Sona(lieu al d-lut capitan Savopol (CapitanI. Manu) 1.

Magnas al d lui locot. BAläsescu (propr.) 2Zatera a d-lui capitan Barbet: (s: loeot. C1m-

pineauu) 3.Neplasat : 'Lavera II.Ctstigat de o jumätate de lungime ; al treilea

la 2 lungitne.Paria mutual Sonadieu 5=10.Preminl de Mait1 2200 m. 3000 lei.Sagesse a d-lui Al. Marghiloman (Milles) 1.Vignola a d-loi baron Plotzger (Morris) 2.Neplasat : Oltu.Ct<_tigat usor. Pariu mutual 5=9.Preminl Colentina. Alergare de gurduri. Hon-

dicap 3(100 m. 2000 lei.Zaunkönig al d-lut baron Pletzger (Morris) 1.Moulins la-Marche a d-lui locot.Peretz (pro.) 2.Neplasatl: Lelio, Nevermind si Berthe II,

cazutä.

Cistigat de o lungime. Pariai mutual : Zaun-köor.ig cistig. 5=30, plasat 5=11 Moulins plu-mat 5=0.

Dumineca viitoare, 10 Maiü, a patra zi de a-lergare.

Dr. I. T. MeraMedic Roman

Karlsbad, Markplatz Tempel

Dr. Nicolae ComaMedic Romin

Karlsbad, «Veinhaus» Sprudelgasse

Dr. Ioan CalinciucMarienbad, Vila Co'umba

Onor. DinanAm onoarea a Va îngtiinta, ça am

deschis in Strada Enel No. 9 ala-turf de baile Centrale, un Salonpentru ras, tuns §i frezat, unde vetigasi in orI -ce timp, Serviciul celmal ales i Va, reg, sa bine -voit] ama onora cu distinsa D- voastra pre-zenta.

Cu supus respectPAUL

Tkit tdt°PARFUM

.A. Lia MCD F3

suer IITOILETTE eta 111OUCHOIli

Se trouve exclusivementana he Grinds Magasins

AU BON COU

Conditions spéciales pour le gros

MEDIC ROM,a1V IN KARLSBADMedic Universitar

Dr. Romulus L. Craciun,Medic clinic lu spitalul universitar, imper,

reg. din Viena (Clinica doinnulul consilier decurte Profesor Neusser), specia'ist pentru mor -burile interne, medie al asociatiuneI pentru in-gr,jirea studentilor morbos( din Viena, Protec-toc, Majestatea Sa Imparatul etc. etc.

De la 1 Aprilie puna la 1 Octombrie, con -sultatiunl le la 0 -9 ore a. m. si 3 -5 p. m.

MflhlbachgasseCasa Schwarzes -Ross'

ÌN CURÎND SE VA DESCUIDEMarea haló de Bere 10 Maiü

FOSTA COFETARIE

IORGU CONSTANTINESCUSTRADA CAROL

avînd Si un Salon mare §i Gra-dina frumos aranjate, unde se vaservi Bere spectald din fa-rica domnulul BRAGADIRU.

De areiidatimediat pA termen de 6 anï mo-ttia Frátï.le§ti Bádelli din judetnlIalomita întindere 4,200 pogoanearabile, a se adresa dneï Alex.Vrábiescn, strada sflntiï ApostoliNo. 37.

La SINAIA de vînzarein total sat íìn parte o proprie-tate cu 4 fatade la cea d'intîitpositie a oraplui (vis-à-vis de Má-nástire). Conditinnile de vînzarefoarte avontagioase ; a se adresaBucurettti, str. Covaci No. 3.

DIN CALZA RETRAGEREI DlN C0.1ERTa d -lui H. Oehlberg

ma cutispairie tai tre vinileCU 2710 SUB COST

le MOBLE -esdin

Strada Carol No. G bue'

via -is -vis de cladirea noulnl PALAI' al PO §TELO$Vinsarea acestai deposit tiureaz4 nu-

mal scurf limp fi onor. Public este ru-ga( a se (iräbi ca 83 profite de aceastrrara ocaziune, de a cumpara next ef-tin de tit ori unde Mobile fine 0 bunein diferite Stiluri :

Aranjamente complecte de Dormitoare, Su-fragerie, Saloane, SaionaRse ,yi diverse Mo-bile de fantesie, Deposit mare de gar-niture gata tapisate, SCAUNE de fan -tasil poeite sui negre, tot felut de sca-une de paie, etc. Pen.

ts. g, 'r e;L y 71 *ovEL /8%14Tiger lRm bernarchÌLCaro 14

PITBLICAT áI UNELa serviciul lucrärilor soul fiind vacant

un post de Copist, platit cu una sota doua-zeci let (120) lunar, se aduce la cunoscintadoritorilor, cä In ziva de "I29 Maiü 1898, lala orele 9 a. m. se va tine un concurs pentruocuparea acestul post.

Concursul va avea loe la serviciul susnumit, Calca Victoriel No. 65, si va constaasupra scrierel.

Pentru a fi admisi la concurs, candidatilvor trebui sä probeze cä aü absolvit celputin 4 clase secundare, cä sunt romini saünaturalists romini, si ca aü Indeplinit obliga -tiunile militare

Cererile de admitere la concurs, Insotitede actele de studil, de stare civilä si dearmatA, se vor depune la seeretariatul ser -viciulul lueritrilor soul pina la 'lai Maiü orele6 p. m.

Direr f iuneamOsia ®rÄ-

DE ARENDT tiìí_Pitigiadin jud. Iifov *i eu morilleeft si o pÄ,dlare in tÄ.ere.

A se adresa la adminis-tratia ziarllllal.

GRAI)INA

NESCU,Str. SF. IONICA

Lînga Palatal Regal

De la 1 Malli He demehldeGRADINA RESTAUilINTULUI

DU1LIr1`ft,U ENESCULocal de I -ul rang

Bucätärie renumita Francezá, Germana si RomtnäVINURI STREiNE INDIOa'NEde la cele mai borie VII DE DRAGA*ANI

PIl ET UIII lt ED USE

' JVIAINE AGRICOLES; IÑDUSTRIALË

\ATSON zt, ELL14 STR AC^t)EMIEi14- BVc01 4SCI. 14 STR ACADEMIEI.14

GALATZ si BRAI LASTRG011TULUÍ STRREGALA `-

Avis ImportantSOClETATEA FRANCEZd

A

CASINULUI REGAL din SFänic (Bacgi)are onoare de a informa pe onorabilut ed se va in-etlrcüsa de a stabili de la IUNIE PANA LA 16 SEP-TE171 iIIYRIE

ABONAMENTE DE VILEGIATURAcare vor copri»dea LOCUIIVT4, IIB,iNA, PAIICUItSUL Ì1V TB.SUIIÁla dus +n/ors de la Tirdes-Ocna la Slaaeic, DISTIIaCTIUNIT LA CA-SJNO, inlr'asaa curint ea va da abonalilor etti i s»iflocul de a lydi bine-sliind de mai 'seainle misasses ce vor area de eheiluit, erilindu-le ineois-apniPnlele int,Itaiafianei.Preturl reduse pe timpul lunelor Iunie Iti Septembriel'entres in/'oa'uealiurti a se tradreea la birsroul SOCIETY EÌ FBINCEZIIlcurescF, Strada Filtileei No. 6.

E P O C A

FOITA ZIARULUI .EPOCA

111

NICOLAE GOGOL

TARAS BULBAROMAN ISTORIC

DIN VIATA REPCBLICEI'CAZACILOR

Un strigat prelungit de bururie seinalta din multime, si facu sa rasunedin not cimpia At.uncl, in mijlocul mul-timi! iesina patru cazad eu mustatile siparut fri aruntite (nu eran oameni ba-trini de tot In secta, caci niel o data ca-zacul n'a murit de moarte fireasca) ; fie-care din ei Ilia cite o mina de tarina,pe care niste pio! indelungate o prefA-cusera In noroi, si o pusera pe capullu! Kirdiaga. Parnintul umed íl curse pefrunte, pe muststl, si-i murdari toatafata. Dar Kirdiaga ramase eu totul li-nistit, si mu'tumi cazacilor de cinsteape care-i o facusera. Astfel se sfirsiaceasta alegere care, daca nu multumipe nimeni anti], umplu de bucurie pebatrinul Bulba; mat intii fiind-ca is! ras-bunase asupra fostulul Kosevol, s'apoi

i

find -ca Kirdiaga era un ve. ha tovarasal lui care fact:se cu dinsul aceleasi ras -

boae pe uscat si pe apa, si cu care 1m-partasise aceleasi munii, incercase a-celeasi primejdil.

Multimea se fmprastie indatä pentrua serba al(gerea, s'o petrecere obateascase Inc pu, petrecere cum nu mal vazu-sera niel prin vis macar Sil lu! Taras.Toate circiumile furs jefuite, cazaci1 luaubere, rachiu, si ce voiau faca ca sa pla-teasca niel o lascaie.

Circiumarii se socoteau ferii it! dacascapati bun! teferi. Toata noaptea se pe-trecu In ripete si cantari, cari se' bato -reet vitfjia cazacilor; si luna vazu, toatanoaptea, plimbindu -se pe strada taraturlde lautari cu bandurile si balalaikele loe(un fel de chitare marl si mide), si cfn-taretl de hiserica cari se tineau in seriaca sa cinte laude lui Dumnez' u si caza -cilor. In sfirsit, vinul si osteneala bi-ruira pe toata lume a. Putin cite putintoate ulitele se umplura de oanmen! trin-titi pe jos.

era un cazac care, induiosat, se.tinca de gitul tovaräsului sai, s! amin-doui csdeau Imbratisati. Mal colo unbetiv alegea multa vreme un loe ca sase vulve ai la urma se trfntea pesteun bustean.

Cel din urma, eel mal tare din tori,merse mutt impiedieindu -se de trupuriledelor adormita sirostind vorbe fard sir;car in sfirsit cazu ca toti cel-l'alti si se-ria toata adormi.

Chiar d'a doua zi, Taras incepu a se:fatui cu Kosevoiul cum ar fi chip sa

hotarasea pe Zahorc.gt la o Intreprin-dere. Kosevoiul era un e,,zac Siret sidibaciu care'si oamenil.El incepu vorba.

«E peste putinta a cala juramintu!'.S'apoi, dupa o scurta tacere, zise :«Da, se poate. Nu vom alice juratnin-

tul, dar vom nasecni Ceva. Numa!,rat' ana ra norodul sa se adune, nudupa porunca mea, si din vointa lui.S Al tu cum sa intorcl lucrurite ; si eu,Cu bstrinil, vom alerga pe pieta ça sicum n'am sci nimic.r

Nu trecuse un ceas de la aceasta sitimbalele resunara din nul. Pinta fuin curind acoperita d'un milion de ca-ciull cazacesti. Tot! se'ntrebau ?

«Ct. ?... Pentru ce ?... De et bat iarasltimbalcie ?...

Nimeni nu raspundea. Purin cite pu-tin insu, Inee pura a se alzi coatte çaurmatoarele:

«Puterea caazceasea piere de trindA-vie.. Nu mal e rilzboiu, nu mal e nielo intreprindtre.., sunt nis_e trin-davl ; el nu mal vad, grasimea if or-besce. Nu mal e dreptate pe pamint.«

Cri -1 -alti cazacl aseultau in tacere, sila urma Inef pura si el a spunti :

(Asa e, nu mal e dreptate pe pA-mint».

Batrinilpareau mirati de aceste soapte.«In sfirsit Kosevoiul inainta st zise :

«Stapini 7. tporogi, ma ingaduitl sAvorbes u ?

Vo besce.Cuvintul men domnilor, ]I tin in

vederea ea cea mal mire parte din vol

si vol o sviti mal bine de cit mine, da-toresc atitia banl ji lovilor si tovarasi-lor, in rit ni ;l dracu nu va mal credi -teaza. Apol il tin in ved,-..rea ca se »ilaprintre noi multi tineri carl ni':l n'auvazat asear rasboiul, si un Einar, osciiti bine, nu poate trai farà ra,boiu.Ce Ztporng e eel ce n'a batut niel odata pe pacen ?

Bine graesce, cngeta Bulbe.Dar sa nu credete, d -lor, ca zic

toate astea pentru a sflsia pacea. Nu,sa ne fereasca D -zen ! N'o zie de citla asa.

Apol, biserica Domnulul la noi, e inasa stare, in cit e pacet a o amintimacar. Au trecut multi an! de ciad se-ciul, cu ajutorul lui Dumnezt u, e infiinta ; si pina acum nu numal pe dinatara, dar niel inauntru nu se vede ceamal mica podoeba. Nimeni nu se gin -deste macar sa fmbrace o icoana ! E'en'ea capatat de cit ceea ce le-311 lasatciti -va caza .i pria testament. Si, ce edrept, aceste darurl n'at fost toemaiatare treabä, caci eel ce le -au faut 41bausera starea toata eft at stat inviata. Asa ca t t nu slaruesc a va ho-fard la un racbo'u in potriva Turcilor,de vreme ce am fagaduit Sultanuluipacea, si ar fi neiertat pacat sa rupemfagaduiala, mal ales ca am jurat pe sf.noastra credinta.

Ce n3iba bodoganeste el ? se in-trt ba Bulba.

Vedeti, domnilor, ea e peste pu-tinta a ineepe razboiu ; cinstea cavale -rilor nu iartä aceasta. Dar lata ce so-

cot, dupa slaba mea judecata. Trebasa trimitem pe tineri, Cu luntrile, samal spicuias - a pe tarmi! Anatoliel. Cumvi se pare, fr..itilor ?

Du -ne pe tot!, du -ne pe tot! !striga multimea din toate partile. Cutotil suntem gata sa murim pentru ef.credinta.

Kosevoiul se sperie ; el nu se gindise,a ridice tot seciul ; i se parea primej-dios a rupe pacen.

Dati -mI voe, domnilor, sa va vor-hesc.

Nu, ajunge, strigara zaporogil, nupoti geai mai bine ca acum.

Daca 'I asa, vi se va face pe voie.Eu sunk slujitorul vointel voastre. E lu-cru cnnoscut, si sfinta Scriptura zi e, eaglasul norodulul e glasul lui D -zet. Nielo data nu se poate in, hi ¡qui ceva malde seania de cit ceea -ce 'sl -a in hipuitpoporul ; dar iata ce trebue sa va spul.Slit! ca Sultanul nu va lasa farà pe-deapsa placer a ce 'sl vor face tineril,si atone! am fi fost gata si nu ne am fitemut de nimeni. Si in lipsa noastra,'Catarii pot sa ne atace. El sunt cateilTurcilor ; nu fndraz;tesc sa -ti sera inf.ta, nu intra in casa cit e stapinul In-tr'fnsa ; dar te musca pe la spate. S'a-poi, ca sa va spun adevarul, n'avem des -tute luntri de rezerva, niel destula iarbaca sA putero porvi. Dar sunt gata safac ce vet! voi, tu sunt servitorul voin-tel voastre.

(Va urma)

(cliti:Lituico IICEA RIAI MARE FABRICA DE

SECERÄTO'RE CU LEGATMIRANDA"

stä-ï Secerätoarea cu legal" cea mat popularä, preferatä celor-1' alte din causa soliditäteï' Iucru-lut, functionäret exacte si putinelor piese ce se ueaä.

150 vîndute in 1895 ; 198 vîndute in 1896 ; 265 vîndute in 1897.Cere#ï o secertoare uoarä la lucru, nu ugoarä la cäntar, care nu poate fi de eft ubredä.

Numai Izbioda va corespunde.S,CEEi TOAEJ ..111P1.-4

D L i T Durabilä.2000 EITCA7l`-I VINDITTE

COSITOARE DE FINo. 4un,Ipr

IODEI.F,w. STAADECKERBUC.fUIESTI, ST

BBAILA., BULBVABDUL UZ 1., No.- tSlli GUI3 UI. IIEPUt1'

11101EIL ATOt1ICIIJ > iEXPUSE LA

B ADA 1iIAIDAN 0. B279 I ICAIOYA, Siraila 1[. >itl+gHluicessllu No. leJCl.II, 'IPU A

1LEER` ENGELCHADSPAGIV E

LPIPER-HEIDSIECKAncienne Maison HEiDSI: ( fondée en 1755

KUNKELMANN & Co. Succ:seurs

IREI1t1SFRANCE

Representaut generaiLEOPOLD II. 11IADCUS

70.- BIICIIRESTI, STRADA CAROL. -70

gar A S O S I'r '11IAtINE de BUCATA

RAI u. ZINC,

.i»,ericassAduc marl economic la 1

Buna functionare e absolutL ânipi -Loam iI -I,

Cele mat rout si elganteARTICOLE DE MENAuIII :

Portelanurl, Cristalarl de Bacarot"Oli rii emailate ver'tabile din

etreinatate.Taotiznurï de ALPACA y cruni 11 e.

RAI DE ZINC, solide, en i fir& dulnri

IIEsinnegarantatA.

forme

Prefuri lr-oarle e tineW. SIN GER

27, Str. Lipt+canì, 27 (in fata str. Selari)

C3$.1 DE INCiCEDEI.EStrada CAROL I, No. 37. Bacnreat!

AIARELE MAGASIN ROMANCOF,MIG.I DIMITRIE PETRESCUCalea Motilor, No. 1, (colt, en Flop, Sf. Anton)stir A U SOSir

Pontru s-sonnl de primi toate nontltile in Lain.agiurï, Mettdserie, Catifelc, Toualuri, ZeftrurC, Picheturl, etc. etc.

1i1AlI ASOIt TI1IENTDe : Olande, .Sifozne, afa iapolatn In tonte lAtimele si gaalit ;iìile de Lei

11,75 Bue. Sifon f arte bun 36 juin. Metre si pina la cele mal fine calitatc.qercets, Mese, Prosoape, Ciorapï, Bat see,

lingerie pentra Dame, Rárbit(i §i CopíiTRUSOURI G APA .i I T)E COMANDA

In scesi M tgazin se poste procura Trusouri , omplectede to l50 pinä fa 1n,000 LeiBIIODEIIIE, DANTELE, VALANSIE%E

RAIOa.NE SPECIALE DECovoare, Pendele, Stofe pentru mobile

C',verlurl de pat si de mese, precum si toute articolele a'ingatoare debranca Tapit,erilor.

go- Mare atelier propriu pentru comenzi de or1 tie fel de lingerie, Bro-derie de mine, precum Camagi herbatesti, eroiala Fr; ntuzeasea, dupa unsistem special a cele! mal renuin te case din Paris.

In vaijul facul In Fr,nta, Anglia, Evetia, etc., feciud cumpere.: i mart,de Matasurc, Lainagiurl, ateste artic4,le sunt puse in vinzare cu pre;urc nemal pomenit de efline.

:7 Este toi. -d'a -una bine asortat eu urmätoarelemarfuri recuuoscute de bind calitate:

edit óre avind rezervor pentru apide baut, Forme pentru

.- ' j! inghef<ata, marine pontrn flint inghetatan pentru fient nut, forme pentru tint

GLOBURI pentru GRAiDINA In diferite color' $i marlineMOBILE de fier p ntru griidiná

SEES NICE pentr.rf gr(idtndArangiamente COMPLECTE pentru BUCATARIE

(Vase sm'lltuite indigene si str';ine)SERVU-IIIRi{ de portelan de Bohemia Franca p. mast pi p. lavoir

MAqIME pentru BUCATARIE sistem BELGIANBAI de ZINC DIN TO TE SISTEMELE SI IN TOATE MARIMI" E

LAMPI pentru a'irnat pe mass, pe perete din toate sist meleL 1,1IPI V I'ELINAItE pentrst rapifâ

.LINOLEUM» (llfusama)FELINARE pentru MORMINTE si COROANE de METAL

O L I Y I I pentru canari privighetäare i papagali.

P R I i a S pvierrtitru

bifliuel aparat suedes

färä fitil.rt cu petroliu

PRETURILE CELE MAI EFTINE(verricial eos.riliiuciom)ATELIER SPECIAL

pentru comanzi pentru reparatie.PETROLEII, Calltatea I -a, decalitru] lei 2.50 bans.IILEIII de rapite dublu rafinat.

q

j t

FABRICELE 1 OMÎNE UNITEDc Bäuturi gazoase Acid ca, bonic Iichid

Soc etate anoninad 'u ca .i`al 629,800 Ieï deplin rdrsaiïBucureVlt Str. Feciórel No, 91 11, 13

PRIMA INDUSTRIE DE

ACID CARBONIC LICHIDGarantat pur bsi fard miros

Instatatiuni Complecte de abrid ßäuturi gazoase

Vol mal ntara deipozit de toate articulele,servind la fabri.Atiane de apä gaznasä :

Slieirtrie, CR1)ete de Sifoitne, Essenze, ColoriTIIRNATORIE DE AÏ MATIIRI DE SI 'OANE

V ep nit de NatiniATELIER de REPARAJIUNI. APARA.T.E de BERE

Prospecte gratis tri francosnounnersonnausimenabamostornnimmonsimmussummso

--

C-ßM, PIA 'A' mAMZMI.3"11,01.1101g1VIES..A

sunt vindeca.te prin

Srur!1e Granulate EinEcotede LITHINA

de Ca. LE PEREDFIF:.LLE PERDRIEL & C1e, Paris.s

Ú FIXER.70, Str Lipscari-a. Maison Frati Hasan 70, Str. Lipvcand, 1

MANUFACTURE EN GROS ,s5i EN DETAILBUCAREST

Am onoare a anunta numeroasel noastre clientele si onor. Pu-blic, ca zilnic primim %CUTATI in

Mätäsurï Si Länuri de rechi pantru sezonul de primävaräMare aKsortimeiit tu aibituri ',recant :

Olande Chifóne, Madepolóne, etc. din fabricile cele mal rerumiteSpeehdilaie in COI-018E de 'valor. Hi eel metres

STOFE DE MOBILE, PPRDELE, STORIIRI, LINOLEUM, etc.

Tipografia EPOCA Strada Cl ntfAi M

Pli ETZïR1 /IODEIIATE FIXE .WIP. S. - Rugatn a nota bine adresa noastra, spre a nu cufunda Magazinul

nostru Cu alte firme similare.,Ra>irtura#.t