TtIIIIIIIIIl,J .

- Avea o expresie timpi pe chip. Nici nu bdgase de seam6,

I se vdzuse in dimineala asta in oglinda coaforului, in timp ce

t una dintre fete ii usca parul cu peria, iar cosmeticiana venise

] sa-i pune la 96r un prosopel, pregetind-o pentru epilare: i se

I spune ,.musticioare", cu o inocente brutale, iar ea se tot facea

I eE nu vede acea umbra negricioasa $i neplacuta dintre nas gi

I buz6, neavdnd curajul sa-i spune pe nume.

[ - Puneti-mi ceara aici, vd rog, zice.

I O. obicei, face asta singuri, acas6, la fiecare cincispre-zece zile, incilzind pe aragaz crdticioara de aluminiu ugor,I inclusi in prelul produsului gi a cdrei coada cezuse dupedoar cdteva folosiri. Totugi, ceara cosmeticianei, verde, elas-

tice, se trage aproape fdrd durere, ldsAnd o aromi plecug gi

proasp6td de past6 de din1i,ln schimb a ei, nu, e galbeni qi

se intEregte, iar in clipa in care trebuie s-o smulgi definitivse fdrdmileaztr, se descompune in buceli rigide gi trebuie s-o

desprinzi cu unghia bucatl cu bucat6,

'inendu-li resufla-

rea, fiindcd e clar: dacd o durere brusci nu-ti lasd vreme sivergi nici o lacrim6, un alai de dureri mai mici o se te facesi urli. La coaforul esta, pentru cinci mii de lire, ai 9i sigu-ran a termostatului; iar fetele nu vorbesc mult, sunt cinstite,i{i dau chiar 9i bon fdrd s[ scrie doar ondulat simplu in locde vopsit, tuns sau guvile. Cu catva timp in urm6, igi fdcuseguvi1e blonde, dar s-a ciit imediat: mai bine s5-9i lase pdrul

<arrnen covito L.Irdqica

mitreale ce-o constrange sd mearga la coafor in fiecare siptd-

meni, cheltuind mai mult decat ar trebui. Se g6ndeqte adesea

la salate ori sa cumpere ceva pegte, ci are fosfor gi face bine

la creier Dar e leneg6, n-are chefsl faca nici curat. l-o spune

ti Berto, care, cand vine gi o vede mereu de parci atunci s-ar

fi ridicat de la masa de sctis, se enerveazA: nu pentru el, cA el

oricum pleacd repede, dar e vorba de ea, care treie$te printre

cd4ile alea pline de prafgi i$i distruge sdnatatea.

Din c6nd in c6nd, Marilina se hotaratte si facd ordine gi

irosbgte o intreagd zi de lucru ca sa gteargd praful ti sd frece

{aianfa din baie, cuprins[ de frenezia curd]eniei care o cufundd

in vArtejul unor amintiri neplbcute $i depresive Mama colec-

liona cu incdp6lanare figurinele de la Mira Lanza, pierz?n-

du-9i dup6-amiezile ca se le imparte pe categorii de puncte

(erau de cinci puncte, de zece, de doudzeci, de cincizeci) 9i,

dulid ce le lega bine in pachetele cu elastice alese dintr-o cutie

d€ table pentru biscuiii cu eticheta ,,elastice", flcea din ele un

colet po$tal, il expedia ramburs gi agtepta cu nerf,bdare ca si-isoseascd drept recompensi un mixel, un nou lier de cilcatori, in cazul in care punctele nu erau de ajuns, gase lingurile

de bachelitl sau de olel inoxidabil: avea deja un sertar plin,

insd perea mulJumiti. Apoi, pe nea$teptate, se indmpla s5-9i

iasd din minli: iegea in capot pe balcon, urla cele mai urate

absurditi,ti la adresa necunoscufilor care treceau pe dedesubt,

de doui ori chiar a aruncat de la etajul cinci un ghiveci de

mugcate, din soiul pe care-l ingrijea cu dragoste, 9i anume din

cele rogii, cu perigori, urdt mirositoare. Din fericire, greqea

Iinta de fiecare dati. $i striga cd nenorocitii voiau s6-i fure

bijuteriile. Nimic adevirat. in afari de faptul cd avea cu totul

trei sau patru brose suflate in aur, o pereche de cercei ugori cu

perl6 de culturA $i doar o mica brafati cu ldnliqor, igi imagina

tot felul de comploturi. intrigi 5i curse. poate pentru a se simli

in centrul atentiei mecar un ceas, un ceas ti jumetate, timpul

aproximativ c6t durau istericalele ei de femeie care se apro-

pia de menopauzd, cu un so1 comis-voiajor ocupat cu treburi

a$a cum este, nu prea des, chiar rar la t6mple, totugi feri niciun fir alb la patruzeci de ani. Era merituf f"i fifipp" f_"U.un",zis Peppo, care, chiar gi mort, avea cele cateva firigoare Jepir.bine lipite cu briantind de pielea capului, n"gr"'"" punucorbului. Au spus cd fusese un atac de inima, dar Mar'ilinardmasese cam miratl: cine s-ar fi gandit cd un tate ca el arfi suferit de a$a ceva? inmormdntarea fur"." d"_u d."ptulpenibili, cele doul vdduve care_ii intorceau spatele, moiito-Iindu5i pervegelele in fala tuturor. in

"fipu in

"u." uu a"r"t i,

sicriul pentru ultimul rlmas_bun, unica ni"a fa"tr u. p* inu_poi, inchise ochii, spunandu-gi ci, gata, atdt c6t trebuia sa 9!laminteascd, gi-l amintea oricum: indesat, ,aund, a"u., in-ou'a",rasA mediteraneeand transplantatd la Milano prea t6rziu pen_tru a mai crette pufin in lungime. C" n"no.o"ire se_i ,e_enipe de-a-ntregul, in varianttr feminind, 9i fEri pic de gralie. N_;putut niciodate sd i-o ierte. in timpul in-o.menttuiiplanrese.insi mai mult din cauza a ceea ce ar fi putrt eu,A fi",;;;;;;i-ar fi fost fiicd: poate o femeie frumoas5. E insuportabil str aiaceastA expresie prosteasce, de bovinl nefericitd. Mai inainten-o avea, e complet noud.

De fapt, odate, intr-un bar unde se intAlnise cu un grupde arnosculi, un lungan se agezd la masa sa discute cu cjaliipi cdnd ea. care stalea in spatele lui. mrrrnu.use c.ua, alu s.rdsuci brusc Ai-i zise, tresdrind:

_. -O,mAifatd! Ur6td mai egti! Hai, nu ne mai privi cu ochiiAia, ci prea sunt inteligenli, ce impresie fac!

Ea se puse pe ras, pulin cam manzegte, deqi, la urmaurmei, complimentul ii pldcuse. Acum i se ued"a'pe obrq.i opaloare trist6, de brdnzd dietetici, iar ochii ii eruu ca aoua

Te.rlin:l: negre, feri strelucire, coapte parcA_n cuptor. inultimul timp mdnca prost. in graba. fArA sa ia seama la ceDaga rn ea: poate de aicl i se tragea. Marilina. care atunciland se duce la doctor cite$te din scoarld in scoartd cel pulinr revisti din sala de a$teptare, $tie cd o plele a9a de patide selatoreazd unei alimentafii dezechilibrat",

"u 9i-n".ui.".it"iJ"

I

Ca rrnen <ovitoneprevlzute in alt ora$. intr-o bunl zi, bune pentru el, pippolud hottrrdrea sA nu se mai intoarci, ltrsand-o pe Marilina sise sufoce ldngi maic6-sa in apartamentul de trei camere plusbucitdrie, intesate de tablouage de salon, tavile cu pirogravurifalse, servicii de farfurioare pentru prdjituri, ventilatoare cubaterii 9i solnile ripoir, in apartamentul unde era obligatoriusi-{i pui in picioare papucii de pdsli 9i sd patinezi pe pod€leleca o oglindd.

Pdr[sita, probabil in cdutarea figurinei de o sut6 de puncte,continuase sd facd provizii de kilograme de detergenli gi, cumnu igi pierduse sim{ul moralitdtii care la ea insemna sd facieconomie, le consuma pe toate. in

"asa pe care o are acum!

o camerE cu baie luminoasd gi bucAterioarA care dd spre Gra-tosoglio, Marilina gi-a pus mochetd: di o datd cu aspiratorulcand igi aduce aminte gi gata, poli alerga imprejur in picioa-rele goale sau poJi sA te ghemuiesti folosind dou6 perne gi unpled ca si ai senzalia de celdurd animali.

intotdeauna a fost aga, inchis6, intepat5. La universitate,igi lua examenele bdlmijind confuzd subiect dupd subiect, dara reuiit pend la urmi si-9i dea licenla, fiindcd de invalat, eainvefase frrI preget: trebuia doar sE puni in evidenli lucrurilepe care le $tia gi, datorite incapalanerii de a se prezenta la fie-care sesiune, reugise si termine cu un an mai devreme. Proble-mele au aperut cand incercase sI predea. La prima suplinirerezisti o jumitate de orA, pe urmA alergd pe coridor gi nimeninu putu s-o convingl sd deschidd uga cdmarutei supraveghe-torilor ca si intre din nou in cugca celor treizeci de mici bestiiurl6toare; doar clopolelul de la amiazi gi larma de glasuri cese-ndepartau ii dedurE puterea de a rdsuci cheia in broasci.incepuse sd se resemneze deja ci va fi intrefinuti de pdrinlipane la moarte cend, printr-o intemplare, se apucd de meseriapotrivite, astfel cA astezi tr5iette linigtita in singurltate, scri-ind teze de licenla contra cost. Nu este ceya prea creativ, punecap la cap pdrti luate de ici 9i de colo, articulend un discurs cepoate trece drept rezonabil; este foarte exacte, meticuloasa.

ura$c.zdd citate din abundentra $i nu gre$este nici o trimitere, ceea

ce garanteaz5 o not6 de cel putin nouE cincizeci, noui $ap-

tezeci qi cinci gi, in plus, bate totul foarte corect, la dou[ sau

la trei rdnduri. in funclie de lungime. in aproape optsprezece

ani de producfie, n-a existat nici macar un singur client care

sI se fi pldns de ceva sau sd fi observat ceva in nereguld. larMarilina se ia uneori cu mdinile de cap: e posibil ca niciodatd,

nimeni, sd nu fi observat nimic asemandtor in acele lucrari

doar aparent diferite, pe care pretinsii autori fac unicul efort

de a le inv61a pe dinafari pentru examen? Dar chiar nu existi,dacd nu pretentia unui stil comun, mecar amprenta aceleiaSi

maini drepte in toate acele pagini care, in definitiv, alcdtuiesc

lantul unei vieti? $i-a$a, licenfe peste licenle, ferA indoieli, iar

acum chiat gi wa cum laude. Era vorba despre capodopera

sa: Algida Musa, Bduturi rdcoritoqre Si $erbeturi in poezi.l

itoliand de la origini pdnd la Giacomo Leopardi.'

Poate era destinul. Iarna trecuta, stend in biblioteca inghe-

lat6 fi ceutend citate, ficuse o colit6, dar mergea inainte, acu-

muldnd figd dup6 fi$i, fera sd se opreasce, decat pentru a le

lega-n pache,tele, pe epoci: o apucase un entuziasm nesandtos,

o foame nesdlioasd de descoperiri, un gust frenetic pentru

cercetdri, ca o dorinle de a merge penb la capit. $i tot scri-

ind, ar fi depdgit cu mult cele optzeci de foi dactilografiate

obiSnuite, dac6 n-ar fi oprit-o candidatul la licen,ta, care voia

si-qi am6ne proiectul pentru februarie. De obicei, Marilina nu

\rea sd audi de posibilitatea de a-i cunoa$te pe cei care-i dau

de lucru: pentru asta exista Filipponi, care ia patruzeci la suta

din cagtig. Pentru ea, clienlii nu sunt decat etichete, nume fiprenume, numEr de matricolA 9i stop. insi Accardi Giando-

menico, 1505303, insistase. Pretindea un control direct asupra

lucririi, reugise sA oblinA numdrul ei de telefon, suna in fie-care zi cam pe la cind, igi insolea explicaliile succinte cu res-

pira{ii admirative care pireau sincere. Iar glasul ii era cald.

- Nu ne putem vedea? incepu sd-i propuni spre slarqitul

-ui noiembrie, repetdndu-i cd, aEa, prin telefon, era greu sb-qi

Carrnen Cowitodea seama, cd lui ii placea sd discute cu oamenii fatA_n fat5,cA problema era aceea cA. daci nu se va inrAlni cu ea in carneqi oase, nu avea si rezolve nimic.

- Cdrtile nu se pot privi in ochi, spuse intr_o searA, multprea languros pentru ca ea, sim[indu-se protejati la telefon 9igata sA se distreze, sa nu raspund6 pe neagteptate:

- Dar li se poate indoi collulr. incercali s6 indoi{i oamenii9i veli sim1i.

- Sd-i indoiesc? in ce sens?

- Pentru a face semn.

- Aha, bine, atunci c6nd ne vedem?

- Nu inainte de a fi terminat cu batutul la magini, sehotiri si-i cedeze in final, g6dilati de un pl5cut sentiment desuperioritate.

in glasul bdrbdtesc de la telefon erau ciudate goluri det6cere, paranteze de pauze care insinuau posibilitatea unuiinteres nu tocmai academic.

ii dddu intalnire in barul cofetlriei de la parter, gdndin-du-se cd ar fi fost simplu, la o adici, sd-l invite sd urce ca sAfie ceva mai linigtili. ins6 in ziua respectivd se simtea ner_voas6: scoase din gifonier toate rochiile 9i pierdu un ceas totriscolind 9i alegdnd, ca mai apoi sI se resemneze cu cea carepdrea cea mai curatd gi mai bine cilcatA. Cu privirea la ceasulcare parcd se oprise, igi puse chiloli negri, un sutien frivol,fdrd maiou de bumbac, ci doar rochia aia uratd Si un colier.Dar ochelarii? 56 nu 9i-i puni? Sd-i fini agalati de gnurulcare-i dadea un aer de fatd bitrand intelectuale? Mai pierduceva timp ca s6-qi dea cu pudrl 9i cu fard, insi umbra musti_cioarei se ivea iardgi de sub straturile de pudrd roz, a$a ce segterse de tot Si o lue de la capet. panA la urml igi puse gi oche-larii, gdndindu-se cd tenArul, daci era intr-adevAr interesat,trebuia sA $i-o inchipuie exact cu acest aer dur de profesoard.

I Joc de cuvinte inrraductibil in oiginat,fare b orecclie (a indoi urechile)inseamna a indoicollul la carte (n.red.)

(Jr6gica

Deodorant qi parfum. Apuca pachetul cu cele cinci copii inca

nelegate gi se gribi gafaind spre bar. Doudzeci de minute mai

terziu, agezat' la o mAsule, cu jumatate de inghe,tatA topin-

du-se in a$teptarea lui, se gdndi la camera pe care nu avusese

timp sd o aranjeze. Orice strf,in dotat cu un minim spirit de

observatie ar fi vezut in acel amestec de hartii gi de lenjerie,

pantofi gi cutii cu fige, un edificator proces-verbal despre sti-

lul sdu de viafd. Remarcd distrata un Range Rover albastru

metalizat, vizu coborAnd un bAiat de vreo douazeci gi cinci

de aii, brunet, slebut, sdrind foarte atletic de pe treaptd gi fuihediat captivata de profilul unui nas autoritar parcA sculptat,

care se itea in iosul sprdncenelor groase. Ei, da, un goim fru-mos care-9i intorcea gatul inainte sd se repeadd asupra priziidin bar! El'era, cel care tocmai ridica o m6ni qi, vizdnd cele

cinci copii de pe m6sufA, zambea $i venea drept spre ea.

I Doamna profesoari Labruna?

- Da, da, 9i se ridici brusc.

Nici micar nu incepuse sd se imbujoreze, cAnd din Range

Rover f65ni o fata cu pas iute, imaterial, iEi lui un scaun qi

se instald la misutb, punandu-$i unul peste altul picioarele

mult mai bine turnate 9i mai lungi dec6t ar fi trebuit sd fie, in

contrast, invidia gi dezam5girea unui goarece de bibliotecd:

o feptura zvelta de-ti venea rau, piele diafand, pomeli inalli

9i netezi, o coamd sllbatic6 de c6rlionli rebeli de culoarea

mierii de salcdm, care iqi ing[dui si spun6 {uguindu-gi buzele

roqii c5 era,,foarte norocoasd". El, fArd sE se pripddeascd prea

tare cu firea, puse mina direct pe foile dactilografiate $i toc-

mai se pregAtea sd le risfoiasc5, insa ii terei ceva in buzu-

nar. Scoase un telefon, asculta 9i zise: ,,OK, sosesc" Si pleca

in fugd, ldsAndu-i acelei creaturi minunate sarcina sA ad6uge:

,,La revedere gi mullumesc".Viala merge mai departe, dar la cincisprezece zile dupl

aceea, cend se trezi acasi cu unsprezece trandafiri galbeni gi o

carte de vizitd semnati Accardi Giandomenico, care ii anunla

nota maxima de zece cu felicitari, Marilina vru sd deschidd

<arrrien covitofereastra li si arunce buchetul de flori pe geam. Nu o fAcudeoarece trandafirii costd, iar ea nu-i obignuitd si cedezecapriciilor, insi rupse cartea de vizite qi, aqezdnd florile invaza cea mai bunE de pe birou se opri, reflectdnd pe mar-ginea unei tdieturi din pagina ,,Anunturi personale" a unuifoarte vechinumdr dln Secondamano.il linea acolo, fErd vreointenlie d€ a face ceva cu el, ci spre aJ reciti in clipele negre:

,,Anunl pentru femei doritoare sd cunoascd la orele de masdun tanAr rezervat, sanetos", 9i str redd de asta. Gasea cara-ghios acel ton neutru care friza insignifianla, dar, cu toateastea, ii inspira incredere: nici un indiciu asupra unor calitelinecesare, f6ri exigenfe, fdrb liuddrogenie, l6rtr promisiuni. inafard de mancare.

La telefon, o voce plEcuti ii explicd faptul ce pentru el era

de ajuns sd fie femei, {Ird complicalii de varstd, stare civi16,indllime ori greutate: ii plicea se qi-o tragd, gi-atat. De fapt,zisese mai exact .,sh facd dragoste". fiindcA Berto avea intot-deauna grij6 sd vorbeascd frumos gi sd se poarte drdgu{.

- Nu te gandi ca e din cauzA cA mi-ai spus ci sunt tare,dar, in sferfit, nici tu nu ardli deloc rdu la patruzeci de ani,mormii dupi prima oard, cdnd ea, gdfdind toat6, se simfinevoit6 sd explice de ce se simlise impinsA spre acel pas innecunoscut, fiindcd nu-i mersese niciodate grozav in putinelesale relalii cu btrrbalii, un pic din cauza timiditElii 9i un picdin cauztr c6 nu-9i l6cea iluzii.

$tiind cA e a$a ureti, ba mai rdu, ur61ic6, cum ar fi putursd-i cread6? intr-una, sau mai bine zis, in doutr dintre oc^zii,incercase si se convingi singuri cd, dati fiind cantitatea deperversiuni ale gustului Si psihicului practicate de masculi,trebuia, desigur, s6 intre in logica combinaliilor 9i c6 vreunulse putea indragosti chiar 9i de ea. Fusese un dezastru. StrA-bdtuttr de o recunogtinfi viol€nta, se topise in celelalt pana lapunctul de al coplegi sub nivala continui de atenJii pi amabi-litAfi, gi i$i ddduse seama dupe ac€ea ci fusese ea insiqi cea

care turnase apd pe foc. I se intimplase deseori si mediteze

Urhqica

ca trebuie sa fie mai pu{in dureroasl o simpld partidd de sex

gi nimic altceva.

Cu Berto era ca un val de aer proaspit: indatd ce-l vdzu' i

se peru foarte frumos, cAci Marilinei ii plac berbalii atregdtori

care-o intimideazi pdnb la paralizie, dar, de'aproape' o sur-

prinse o pojghila violacee ce-i marginea buza superioarl' un'he.pe,

piolabit coniagios. care o lini5ti' deoarece in imper-

fecjiun"a lo. comunb exista garantia unui punct de contact $i

nu-i fu deloc greu sf,-i spunl adevdrul':- Asculte, trebuie s6 ma ajuli, sunt nePriceputd la

toate chestiile astea, nu sunt genul care rdspunde zilnic la

anunlurile Personale.

-Dar nu-i nimic deosebit, zise el, astea sunt lucruri care

vin de la sine, 9i abia intrati in cas6, fu destul sb stea pe micul

divan cinci minute 9i iate ce o meni se Pi sprijinea pe un

gen\nchi, o alta cuprindea un sin brusc dezgolit' 9i iat6-i cd

'deja fdceau ceea ce el numea dragoste'

Se simtea cd Berto linea cu tot dinadinsul si facd o buni

impresie: mdngdia f6ri grabd' siruta cu pasiune masurati'

alterna vigoare 9i blAndete, potrivindu-gi ritmul cu o senzuali-

tate de exlert. Ea, cu toate ce-i placea, ar fi dorit sd se prind6

in joc, se incerce o emolie, mdcar din polite;e' in schimb'

nimic. Sub pl6cetea aceea epidermicS, modul6ndu-i fiecare

rAsuflare in gdf6ieli ademenitoare, Marilina rdmAnea rece' se

observa 9i-l observa, inregistrand intamplerile cu tecute tri-

miteri la subsol. Excelenta tehnica, mulchi netezi 9i bine for-

mati, fese rotunde, bicepgi tari, cu mici tatuaje (un gerpigor la

dreapta, simbolul vetero-hippie al p6cii la stdnga)' rare fire de

par blondin pe pielea mitdsoasd 9i, pe urme, desigur' instru-

mentul acela magnific, aducand pulin cu un ciocan' care se

putea strdnge la ridecine cu d€getul gros 9i cu aritltorul' dar

care sus, la vdrf, era atat de gros, cA intra cu greutate in gur6'

Pacat ca nu reutea sd se concentreze: trupul de care se lipea

emana un mitos ce-o lua de nas, puternic ai persistent' sec ai

dulceag, nici nepllcut, dar nici ca un parfum' iar mintea ei