An" 8

Taxa poştală plătită in numerar, conlom aprobării Nr. 13.837/1942. Preţul acestui n u m ă r 6 Lei

Sa 17 Ocfomvrie 1943 Cenzurat

Wr. 42

ABONAMENTUL i pe un an 4 0 0 Lei.

pe no jumătate de an 200 Lei

Abonamentele ae plăteio no­tai tastate t

îcscrlsâ Iu ta^Iitrul publlcxţlunllor periodice al Tribunalului Târnava-Mcă «ub Nr. 3—1933.

Întemeietori i f AL Lapâsmu-Melin şi lullu Maior Proprietar şi dlrscton IULIU MAIOR

Redactor i SEVER BARBU Adresa: BLAJ, jnd. Târnava Mică. Telefon Nr. 68.

ANUNŢURI ŞI RECLAME Un fir Corp V, adici da lărgime* e doi milimetri, Lei 16 Lărgimea do

1 centimetru Lei 60.

ihai-Vodă Viteazu - 350 de ani dela

„Io Mihail Voevod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Jătii Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei"

(Titlul lui Mihai Viteazul tn actele sale din vara anului 1600 .

Alături de Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul este cel mai însemnat voevod român din trecut, Faptele sale de arme întruchipează eroismul şi tândria românismului.

In Septemvrie 1593 — acum 10 de ani — se urca pe tronul Ţării Româneşti (Muntenia), ca urmaş al lui Mex. cel Rău, cu care se certase şi era cât pe-aici să i-se taie capul. Scăpat dela noarte ca prin minune, fuge în Ardeal apoi la Constan-tinopol, de unde se'ntoarce w domn al ţării fiind a-V*iat mult de unchiul său hneK

In tinereţe se ocupa cu negustoria, astfel ajunge unul din cei mai bogaţi bo-l i r i şi ocupă cea mai înaltă ţegătorie: ban al Olteniei. ^ bucura de mare popula-r[tate în această parte a vrii, fiind un boier drept P înţelept.

Ocupă tronul ţării în vre­muri grele. Europa se pre-î&tea de luptă împotriva pă­unilor asupritori: Turcii.

e formase o aşa zisă ligă destină, în fruntea căreia * afla împăratul Rudolf II

{[ Austriei, cu gândul de a fu

CePe lupta. Mihai se ală-ţ,r& de bună voie acestei fi1; Toţi Turcii din ţară

ră omor îţi sau alungaţi spf. £ r a n i ţ ă . Acesta era cŢnalul luptei... Ba avu °nAV S<* t r e a c â d e câteva \i hA r dunărea, prădând

0ă8ând teama în Turci.

suirea sa pe tron — de TEODOR SEICEANU

Bulgarii — văzându-i în drăzneala — s'au încurajat de răscoală în contra asu­pritorilor necredincioşi In figura voevodului român, vedeau un liberator...

Sultanul însă nu putea lisa nepedepstte asemenea fapte. De aceea pregăteşte o armată de represiune îm­potriva lui Mihai, în fruntea căreia venia cel mai mare general turc, vizirul Sirian Paşa. Turcii trec Dunărea şi se'ndreaptă spre capitala ţârii — Bucureşti. Mihai îi aşteaptă într'un loc bine ales şi întărit, lângă salul Câlugâreni (pe drumul ce duce dela Giurgiu la Bu­cureşti) lângă apa mlăştu noasă a Neajlovului. Lupta are loc în ziua de 13 Aug. 1595. Bătălia a ţinut din zori şi până'n noapte, fiind foarte grea. Pentru a-şi îm­bărbăta ostaşii, însuşi voe-vodul cu securea în mână, se aruncă asupra duşma­nilor ţârii, reuşind să smulgă victoria numai da­torită vitejiei sale personale. Turcii au suferit o jnare înfrângere şi pierderi grele, între altele®„un steag verde al Proorocului lor Mohamed, foarte preţuit de dânşii şl foarte respectat". Noaptea ce se lăsa, aduse biruinţa Româ­nilor. |

Turcii fuseseră bătuţi, dar nu distruşi şi din cauza numărului lor mare, Mihai, împreună cu oastea, s'a retras aşteptând ajutor dela aliatul său Sigismund Bathoiy, Principele Ardealului. A-cesta trece Carpaţii abia în luna Octomvrie şi Turcii sunt alungaţi peste Dunăre, cu care prilej foirie mulţi sunt înghiţiţi de spumegoa-

sele valuri ale marelui flu­viu Deci, expediţia trimisă de Sultan pentru pedepsirea lui Mihai, se terminase cu o înfrângere ruşinoasă. în­suşi Sinan Paşa fu schimbat din funcţia de vizir (co­mandant de oştire). Mai târziu Mihai încheie pace cu Turcii (1597); de altfel era şi un lucru necesar a-cesta, din cauza evenimen­telor ce se vor întâmpla în viitor.

In 1598 Sig. Bathory re­nunţă la ţara mândră şi bogată a Ardealului, pentru a se retrage în ţinutul ger­man al Szleziei. Dar peste câteva luni, nemulţumit de schimb, se reîntoarce. Mai târziu (în Martie 1599) — fiind o fire nehotărîtâ şi şovăielnică — părăseşte din nou Ardealul, pe care-l lasă de astâdată vărului său Cardinalul Andrei Bathory.

Văzând aceste schimbări şi ştiind că Andrei Bathory este duşmanul său, Mihai se hotareşte, să atace pe Un­guri şi să cucerească Ar­dealul. Cu o armată bine instruită şi înzestrată, Mihai atacă Ardealul, trecând munţii prin două locuri: prin pasul Buzăului şi pasul Turnu Roşu. întâlnirea oş­tilor duşmane are loc în

\ ziua de 28 Oct. 1599, lângă | satul Şelimberg (Şelimbăr) de | lângă Sibiu. \ Lupta a fost grea. Ca şi \ la Călugăreni, Mihai îşi în­

curajează soldaţii, cari obţin victoria deplină asupra Un­gurilor. Astfel că, la 1 Nov. 1599, Mihai întră triumfal în Alba Iulia, capitala Ardea­lului, întregul 'principat al Ardealului era la picioarele învingătorului. Andrei Ba­thory, după luptă voia să treacă peste munţi — prin Secuime — în Moldova, dar fu prins şi ucis.

Stăpân pe două provincii româneşti, Mihai, Biruito­rul Turcilor şi Ungurilor,

se hotărî, să cuprindă şi cealaltă provincie românea­scă: Moldova. Aici era voe­vod Ieremia Movilă. Cu trei corpuri de armată — care trec Carpaţii de răsărit — îndrăzneţul voevod se'n-dreaptă asupra Moldovei. In mai puţin de 3 săptă­mâni, toată ţara Moldovei se găsia în stăpânirea vi­teazului domn. Ieremia Mo­vilă fugise la Poloni, prie­tenii săi.

In Iunie 1600, marele căpitan se'ntoarce plin de glorie, la Alba-Iulia. Era în culmea pu­terii: singur stăpân al pămân­tului românesc dela Nistru până în Banat şi din Ma­ramureş până la Dunăre. Ni­meni până la dânsul n'a putut îndeplini acest vis de veacuri al tuturor românilor de pretu­tindeni: un domn şi o singură ţară! Dacă numai această faptă ar fi făcut- o Mihai în scurta sa domnie, totuşi nu­mele său ar fi rămas nemu­ritor şi pilduitor în inima fiecăruia dintre noi.

Dar, fericirea e scurtă. Ungurii erau nemulţumiţi şi vedeau cu ochi răi stă­pânirea domnului „valah", considerându-o ca o înjo­sire a lor. De aceea, se vor răscula şi cu ajutorul gene­ralului italian George Basta — care era în slujba împăra­tului Austriei — vor căuta sâ-l înlăture pe Mihai. Lupta hotărîtoare se dă la satul Mirăslău, pe Mureş (18 Sept. 1600). Soarta a fost împotriva lui Mihai. In a-celaş timp, Ieremia Movilă, cu ajutor polonez, îşi recu­cereşte tronul. Ba, mai mult decât atât, o oaste poloneză se'ndrepta spre Bucureşti;, pentru a pune domn pe Si-mion Movilă, fratele mai mic al voevodului moldovean. Toate încercările lui Mihai de a opri şi distruge pe duş­mani au fost zadarnice, înşişi boierii săi cei mai

Pag. 2 O N I R E A P O P O R U L U I Ü M 2

credincioşi l-au părăsit, tre* când în tabăra vrăşmaşă.

Părăsit de toţi, de noroc, de prieteni şi cu familia în­chisă în Ardeal, nenorocitul voevod ia calea pribegiei. Irece pe la Deva, Beiuş, 0-radea, Debreţin, la Viena E primit de împăratul Ru-dolf 11, care acum avea ne-voe de braţul său de viteaz, deoarece nemeşii unguri din Ardeal se resculaseră împo­triva lui Basta, silindu-l sâ părăsească ţara şi aduc din nou in fruntea principa­tului pe Sigismund Bathory, pentru a patra oră.

împăratul îi dă bani, sol­daţi şi arme lui Mihai, îl împacă apoi cu generalul Basta, pentruca împreună cu forţele unite, să lupte în contra răsculaţilor. Intr'a devăr, la Goroslău (pe valea Someşului), Sig. Bathory fu Bătut în siua de S Âug. 1601 şi silit a fugi în Moldova. Dar, biruinţa avu un sfârşit tragic.

O ură de moarte se năs­cuse între Mihai şi Basta, pentru stăpânirea Ardea­lului. Fiecare dintre ei voia să fie singur stăpânilor al ţării. Basta, care avea o fire rea, — câinos la inimă — se hotărî să înlăture din cale-i pe eroul român. Şi astfel în siua de 9 August 1601, pe când Mihai se afla în cortul său de pe câmpia Turzii, se pomeneşte încon­jurat de o ceată de ticăloşi, trimişi să-l aresteze, din or­dinul rivalului său. Voind să se apere, cade acest brav, lovit de armele duşmane. Scrie cronica ţării: „Şi căzu

trupul lui cel frumos ca un c o -paciu, pentruca nu ştiuse, nici se prilejise sabia lui cea iute în mâna lui cea vitează".

Ucigaşii îi tătară capul, care fu adus şi îngropat la Mănăstirea Dealului {de lângă Ţârgovişte), unde şi astăzi odihneşte, iar trupul eroului fu îngropat pe câm­pia Iurzii, alături de-ale dragilor săi ostăşişi cama­razi de arme şi fapte vi­tejeşti.

Şi rămaseră creştinii, şi mai vârtos Ţaţa Românească — scrie cronica — săraci de dânsul... Căci era ajutor creşti­nilor şi sta tare ca un viteaz bun pentru ei, cât făcuse pe Turci de tremura de frica lui".

Mihai Viteazul n'a fost numai un mare căpitan de oşti, dar şi un domn drept credincios, punându-şi bra­ţul în slujba credinţei, a-pârând biserica lui Hristos. Peste cuprinsul vremii sale s'a ridicat ca un neasemuit uriaş. Fapta lui ne sădeşte în suflete jertfa şi drago­stea de neam şi ţară. Numai unirea tuturor, ne aduce mântuirea în aceste vremuri grele.

Âgristule, adâ-ţi aminte

să sfinţeşti Ziua Domnului, as­cultând cu evlavie sfânta litur­ghie în fiecare Duminecă şi sărbătoare şi ferindu/te de munca grea a câmpului, de munca din atelier şi de orice muncă ce ar putea să te împiedece dela înăl/ tarea minţii şi inimii tale la Dumnezeu!

GRĂUNŢE SUFLETEŞTI

Cum descopere Dumne­zeu gândurile s a l e ?

Noi oamenii, când avem de spus cuiva un lucru ce-1 inte­resează în deaproape fiindu-i* absolut de folos, sau ne ducem în persoană şi-i spunem, sau dacă nu, trimitem la el pe c i ' neva de încredere, să-i spună. - Apoi tot la fel a făcut şi Dumnezeu, ori de câte ori în de ­cursul timpului a binevoit să spună sau să descopere oame­nilor poveţele sale, cari au fost şi sunt spre folosul bun pentru întreg neamul omenesc.

Astfel, când Dumnezeu a voit să spună lui Moise, c a să scoată pe Evrei din robia Egiptenilor a venit la el în persoană sub forma unui rug aprins. Iar ca poporul să-l asculte pe Moise, respectiv să-l creadă că-i trimis de sus, Dumnezeu a înzestrat pe acest om cu darul minunilor, prefăcând între alte toiagul său ciobănesc în şarpe.

Alteori, a trimis pe pământ pe cel mai de frunte înger din cer, pe Arhanghelul Gavril, să spună preotului Zaharle ce era în slujbă la altar, că soţia lui Elisabeta va naşte fiu la bătrâ-neţele sale. Zaharle necrezând îngerului, prin minune dumne-zeească, drept pedeapsă, a ră­mas mut, până la naşterea prun-

F O I Ţ A „UNIRI I P O P O R U L U I "

Bade, dorul tău Bade, dorul tău de-o vară A venit la mine iară. M'a rugat sâA las în casă Că jalea tare4 apasă. A şezut şi rni/a vorbit De vremea când ne'am iubit. Ş'apoi mi 'a mai spus de tine C ă ţ i 'e gândul tot la mine, C ă plângi ziua şi noaptea P â a ă când va veni moartea. N u mai plânge, bade-aî meu, C ă mă rog lui Dumnezeu. Ca să vii din cătănie, S ă mergem la cununie. Nu mai plânge, bade dragă, C ă dorul de tin' mă leagă. De^ar veni feciori o mie Nice unul nu'mi trebue, Căci mve dor, bade, de tine, De arde inima 'n mine.

Căci mi'e dor de tine, bade, Inima în piept îmi arde.

Din Obreja-Alba. IONEL ROŞCOVEL-OBREJA

Feciorul cel de împărat pe care 1-a alungat falăl lui

dela casă (Urmare si sfârşit)

Intrând In curţile Împăratului a întâlnit pe fata acestuia, căreia i-a dat eartea tatălui ei, să o ci­tească. Fata cetind cartea s'a tot minunat, cum de s putut veni oarecine in vreme numai .de o zi dela locul cel de bâtae, pe când tatălui ei i-a trebuit patru săp­tămâni sâ ajungă până acolo. Intrebându-1 despre felul cum a făcut atâta cale, feciorul i-a răs­puns: „Pe loc oblu am venit aşa" — şi dându-se peste cap s'a schimbat in iepure —, „peste pădure am venit aşa" — şi în­dată s'a prefă aut in pisare —:, „iar peste apă am venit aşa" şi numaidecât a luat Înfăţişare de peşte. Fata a luat câteva fire de păr de aur din blana iepurelui,

câteva pene din aripile pasării şi câţiva solzi din coada peştelui şi lea legat pe toate in trei colţuri de năframă. Apoi feciorul a zis fetei: „Dă-mi inelul cât mai grab­nic, sâ plec, că^ mă aşteaptă Îm­păratul". Fata şi-a scos inelul din deget şi i-l-a dat, rogânda 1 să alerge cât poate mai iute până la tatăl ei, dar să aibă grijă, să nu se prăpădească in luptă.

S'a luat feciorul nostru înapoi şi după o zi şi o noapte a ajuns In tabăra Împăratului la căpitanul său. Acesta îl aştepta cu groapa făcută gata să-l omoare şi să ducă el inelul să/l dea împăra­tului şi astfel să câştige mâna fetei, şi jumătate din împărăţie. Cât ce 1-a văzut, s'a repezit la el şi i-a tăiat capul aruncându-1 în groapă, apoi i-a luat inelul şi s'a înfăţişat împăratului. Acesta s'a bucurat mult văzându- şi inelul şi pe căpitanul de oaste 1-a lău­dat Înaintea mulţimii de soldaţi pentru vitejia şi graba cu care i-a adus acel minunat lucru, fă-g&duindu i că i va da fata de soţie şi jumătate' din împărăţie, aşa precum s'a legat.

cului, care a fost l 0 a n Bot torul. n B o t ezi-

Cu o jumătate de an mai târ„ acelaş înger de frunte ? k

trimis şi la Fecioara Mărit ? Nazaret, să i s p u n â , c ă v ţ > pe Mântuitorul Cristos, ?

P e lângă aceste două I e ! u r i

de a ne spune gândurile Sa Dumnezeu cel Atotputernic!' mai împărţit preasfânta Sa i„ ţelepciune şi în alte chipuri j ' anume: celor 16 preoţi 1 Legea Veche le-a luminat i„ aşa măsură mintea, că aceştia vedeau lucrurile ce aveau sase întâmple în viitor, ca într'o icoană. Aşa că ei cu tot dreptul erau împuterniciţi, de o parte să mustre poporul de fărăde­legile lor, iar de altă parte sâ profeţească de naşterea lui Cristos. Pentru aceasta Dumne­zeu le-a dat şi lor darul de a-şi întări profeţiile lor cu mi­nuni.

Cât îi priveşte pe Sfinţii A-postoli, Domnul a vărsat în mintea lor înţelepciunea cerea­scă din belşug, ca prin aceasta să înveselească sufletele oame­nilor pentru împărăţia lui Cristo; întocmai după cum acelaş Di-nezeu trimite câte o ploaie a-rată asupra pământului uscat de secetă, pentru a înveseli pentru o roadă bogată toate ierburile şi sămănăturile câm­pului.

împăratul şi-a pus apoi intW în deget şi a început lopta c" duşmanul lui, din care a eşit bi­ruitor. După bătălie au plecat cu toţii spre curţile craiului, îropj' râtul având alături de el pe pitanul care i-a adus de ac»»* inelul cel minunat. Ajungând să, fata a spu« tatălui ei, caD

acesta a venit după inel, ct »»• un voinic frumos şi vitea*. paratul insă a silit-o să o cana cu căpitanul, spunând fetei ca ştie bine că acesta a i o s t , y tabără acasă după inel. Nea».,.., încătrău, biata fată a fost să-l ia de bărbat pe c " cel mincinos şi jnşelăţo^

Dumnezeu

iul

mai coborât <?* — — . 8 a u

mânt şi mergând prin l a ™ l a \ ajuns la mormântul VOID ^ omorât da către c ă p j W ^ j , ticălos. Când au a j u n s ^ - fl,(| a întrebat Dumnezeu P 8 f Petru: „Ciae e îngropat a> ^ Sfântul Petru i-a ^ P g l » * ştiu, Doamne". Atunci DflJ» ^ a zis: ,Aicea e í a g r 0 p . ¡ a r»^ acela, oare n'a * o l t * n n t pertţ dela noi când am *»?¿5» f podul tatălui său. fci a *

Nr. 42 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

pâră îndoială că revărsarea ^ărp-'nită a înţelepciunii dum-, eeşti asupra lumii este acea

n care ne-a adus-o însuşi Cristos, Fiol lui Dumnezeu şi

care a predlcat-o şl a trăit-o fotodată şi care este drept chezăşia bisericii creştine

Ori dela începutul lumii şi până la Apostoli, înţelepciunea dumnezeească pe care ne-a des­coperit-o Domnul în felurile a-rătate mai sus, este cuprinsă toată în cartea Sf Scripturi. Şi care Sf. Carte trebue să se ştie că e scrisă de oameni sfinţi, cărora Spiritul Sfânt le-a lumi­nat mintea, că anume cum şi ce lucruri trebue să scrie. Aşa că Sf. Scriotură e scrisă de mintea Domnului prin e mâna omului.

Dacă stăm puţin, iubiţi ceti­tori, şi ne gândim la zilele vieţii noastre vedem numai decât în câte valuri de păcate au fost scăldate. Cu toate acestea în mijlocul furtunilor păcătoase am avut şi clipe senine, în decursul cărora mintea noastră luminată de Dumnezeu am văzut aşa de limpede, cât de bine e să fim mai liniştiţi şi mai cu răbdare.

Ori, pentru a avea cât mai de multe ori astfel de clipe senine, să cetim cât mai des şt cu băgare de seamă câte o 'oaie două mai ales din Sf. &iptură a Legii INouă, care fi­rele că ar trebui s'o aibă fie­care familie creştinească Ia casa sa. S'o procurăm dela Blaj, sau dela Lugoj.

P ă r . Octavlan F u l i c e a

Compozitorul Francise Hubic împlineşte 60 de ani de viaţă

De multe ori îţi pare bine când afli că un om, care a muncit în vieaţa $i care în­seamnă ceva în vieaţa biseri­cească, a împlinit 60 de ani. Ai prilejul de a vorbi despre munca pe care a desfăşurat-o.

In Transilvania aproape nu există om care să nu cunoască lucrările muzicale ale canoni­cului Francisc Hubic. In câte biserici din cuprinsul Mitropo­liei Ardealului nu se cântă Li­turghia Sfântului Ioan Gură de Aur pusă pe note de Reveren-disimul Hubic? In câte bise­rici nu se cântă compoziţiile sale? La marile serbări dela 15 Mai din Blaj, când s'a săr­bătorit şi împlinirea alor 250 de ani dela naşterea Episco­pului Inocenţiu Micu al Bla^ jului, s'au executat lucrări dintre cele mai frumoase ale Canoni­cului Hubic In Dieceza de O râdea aproape nu există cân­tare pe cate să n'o cânte aşa cum a fost pusă pe note de compozitorul de care vorbim.

A văzut lumina zilei în 1883 într'un sat din judeţul Sabolci din Ungaria. A studiat la Beiuş, la Oradea şi la Budapesta. A studiat Sfânta. Teologie, precum şi Literile, Muzica şi Gimna­stica. După terminarea studiilor a fost profesor la liceul greco-catolic Samuil Vulcan din Beiuş. A fost director al bătrânului

liceu. In Beiuş a organizat co­ruri bisericeşti foarte frumoase. După câţiva ani a trecut la Şcoala Normală Greco Catolică din Oradea şi apoi la Acade­mia Teologică. A fost înălţat la rangul de canonic onorar al Diecezei de Oradea. In 1940 s'a refugiat la Blaj, unde e şi acum profesor de teologie.

Canonicul Hubic are compo­ziţii muzicale cari îl aşează printre cei mai mari compozi­tori ai bisericii noastre, cum a fost pe vremuri Iacob Mure* an. A pus pe note Liturghia Sfân­tului Ioan Gură de Aur şi o

j mulţime de cântece bisericeşti. E de părerea că ar fi bine să se introducă orga în bisericile mai mari. La Beiuş şi în câteva oraşe dela graniţa de apus e-xistă. La Cluj se fac slujbe ro" mâneşti şl în biserica 'piaristă, de lângă Universitate. Credin­cioşii au cerut să se cânte şi cu orga. Preoţii au admis şi s'a văzut că are urmări foarte bune. In Psalmi se spune aşa de fru­mos — „Lăudaţi pe Domnnl în strune şi organe". — Răposatul G. Bogdan-Duică, fost profesor la Universitatea din Cluj, pro­punea Introducerea orgel şi în catedrală ortodoxă din Cluj.

Cu prilejul unui pelerinaj Ia Roma s'a executat compoziţia — Tu es Petrus (Tu eşti Petru) a Păr. Hubic. A fost foarte

bine primită de lumea de acolo şi lăudată chiar de L'Osservatore Romano, ziarul Vaticanului. Concertele făcute de Pâr. Hubic sunt Întotdeauna foarte reuşite.

Pe lângă lucrările muzicale are şi compoziţii lumeşti foarte reuşite. Păr. Hubic are şi lu­crări religioase. A tradus din Sfântul Alfons de Liguori un volum de meditaţii despre marea taină a prefacerii pâinei şi vi­nului în scumpul trup şl sânge al Domnului — Ceasuri de închinare — (tipărită la Mă­năstirea Bixad). Am avut ocazia să văd în manuscris o lucrare mare a Păr. Hubic despre Sfântul Ioan de Sales, înieme-ietorul Congregaţiei Fraţilor Şco­lari şl despre munca desfăşu­rată de această congregaţie. Sunt şi în biserica noastră că­lugări cari fac parte din Con­gregaţia Fraţilor Şcolari (la Blaj, Oradea, Şatu-Mare) Au licee la Bucuteşti, Craiova. A mai scris Păr. Hubic deosebite ar­ticole în „Vestitorul"* dela O-radea, în „Cuvântul Adevărului" dela Bixad şi în alte foi şi re­viste bisericeşti.

Am însemnat câteva lucruri despre munca unui preot, care, departe de sgomotul lumii, se ocupă de cântarea bisericească cu care lăudăm pe Dumnezeu şi de vieaţa religioasă, crezând că e bine să se ştie. Păr. Hubic împlineşte 60 de ani. Ii dorim încă mulţi ani de muncă rod­nică pentru Biserica noastră.

Prof. Ioslf E . Naghiu

peste trei sile logodnica Ini va fi silită să se mărite ca căpita­nii cel viclean". Ştiind Dumne-*ea nedreptatea făcută feciorului, s'a apropiat de mormântul ini şi i-a zis: „Voinicel, ieşi afară, că wireasa ta ţ i su laat-o alţii". La glasul Ini Dumnezeu s'a deschis mormântul, şi mortal a eşit la lamina zilei.

Văzând pe Dumnezeu şi pe Sfântul Petru înaintea lui, fecio-T D Î le-a grăit: „Vai, cât de tare 8m mai dormit". „Ai fi dormit t D pentru totdeauna.de nu eram

— i-a răspuns Dumnezeu — «ară acuma nu mai sta mult, ci l c du la fata împăratului fiindcă Pe mâne este sorocită ziua ei de e»nunie cu căpitanul cel ce ţi-a l«'at capul*.

Feciorul atunci a plecat Ia .run>i şi In vreme de o zi a şi

*lj>ns | a C D r t e a | e t c i de împărat. J'ci a găsit pe toată lumea plină

e veselie, ceteraşii ziceau din JJP e. de răsuna pământul, şi toată

^Iţimea juca şi bea vin din piv-Irn I t npărăteşti. Singură fata ^Paratului sta răzâmatâ în casă, UnS t 0 t n î t a p e I c r c a s t r ă » aştep-

"» că doară, doară va veni

voinicui cel căruia ea i-a fost dat inelul. Către seară ieşind în curte a văzut lângă poartă răzimat un fecior tânăr şi frumos şi privindu-1 cu băgare de seamă, a cunoscut că el este voinicul cel care a dus inelul tatălui ei pe câmpul de bătae. Atunci a alergat In grabă la el, 1-a îmbrăţişat şi 1-a dus îna­intea împăratului zicând: „Tată, acesta este feciorul cel care a venit după inel, lui i-l-am dat şi el trebue că ţi 1-a adus". Toţi cei de faţă tăgăduiau spusele fetii, iar Împăratul, care şedea pe un scaun cu 12 perini sub el, & în­ceput à tremura de nu-1 mai ţinea locul.

Fata văzând că cei de faţă, ic frunte cu împăratul, tăgăduesc spusele ei, 1-a întrebat pe căpitan: „Dacă te lauzi, că tu ai dus ta­tălui meu inelul, atunci să-mi spui, cum ai venit pe loc ob!u, peste păduri şi peste ape?" Căpitanul nu ştia nimica, fără ridica mereu din umeri şi tremura ca varga. Fsta atunci s'a întors către fe­cior şi i-a zis : „Să-mi arăţi acum tu, cum ai venit dela tatăl meu până la mine pe loc oblu ?" Atunci feciorul s'a dat peste cap şi în­

dată s'a schimbat într'un iepure cu pârul de aur, de se minunau toţi de frumuseţea lui. „Uitaţi vă — ziseră câţiva dintre cei mai bătrâni -— că lipsesc câteva fire dc păr de aur din blana iepure­lui. Se va fi acăţat în un tufiş când a venit din tabără cu scri­soarea împăratului după inel". „Ba nu — răspunse fata — firele de păr nu lipsesc, ci eu le-am smuls când a fost la mine şi le-am păstrat ca să-1 pot cunoa­şte mai bine. De nu credeţi, ui­taţi-vă că perii sunt aicea înodaţi în năframa cea de mătase". Toţi oaspeţii privind an văzat că in adevăr erau firele de păr de aur cari lipseau din blana iepurelui, şi îndată toţi i au dat dreptate fetei.

Asemenea a dovedit fata şi cu pensie dela pasărea de aur şi cu solzii dela peştele de aur, că tn adevăr voinicul acesta este cel care a luat inelul dela ea şi 1-a dus la împăratul, care se afla departe In luptă. Căpitanul însă spunea întocmai, că ei este cel care a dus inelul. Atunci voinicul a povestit împăratului, cum acest căpitsn, Ia care el era in slujbă,

când I-a văzut că vine cu inelul, i-a retezat capul «i 1-a aruncat în o groapă. Mai târziu, trecând pe acolo Dumnezeu şi Sfântul Petru, l-au înviat şi l-au trimis la curtea împăratului, spunându-i; să se grăbească, că acest căpitan vrea să se cunune prin viclenie cu fata. Auzind acestea împăra­tul şi sfetnicii Iui, au vâzut că în adevăr el este aducătorul inelu­lui şi lui i-au dat fata de soţie şi jumătate din împărăţie. Pe vicleanul căpitan 1-a pedepsit aspru împăratul, apoi a dat ordin să-1 lege de cozile alor două iepe sirepe, cărora, le-a dat drumul în lume. Acestea alergând l^au fă­cut mii de fărâme încât n'a mai rămas nimica din el. Iar voinicul cu fata împăratului trăiesc feri­ciţi şi astăzi, de cumva nu vor fi murit.

f. M.

Cănd scrieţi ori trimiteţi bani, arătaţi-ne totdeauna, ei neapărat, fi Nr. din stânge fâşii, cu oare vă merge gaaeta. Altfel nu putem reaolvi scriso­rile D Voastre.

U N I R E A P n P O R U L U i

De prin sate

Sfinţire de clopote la Feisa— Târnava Mică

Feisa este o comună mică curat greco-catolică, cam la jumătatea dru­mului dintre Blaj şi Târnăveni, fiind locuită de oameni foarte harnici dar săraci, căci nimenea n'are mai mult de 15 jugăre de pământ.

Norocul Feisenilor e că au fost păstoriţi de preoţi aleşi şi cu frica lui Dumnezeu, iar parohul de a-cuma, Păr. Iovu Popa, este de o hărnicie şi destoinicie de neîntrecut, precum dovedeşte trserica cea nouă, zidită sub păstorirea Sfinţiei Sale, şi noile clopote, cumpărate.

Biserica a fost sfinţită la 1938 de fieiertatul mitropolit Dr. Alexandru Nicolescu, iară clopotele a ţinut să le sfinţească, Duminecă în 3 Oc-tomvrie, însuşi I. P. S. Dr. Valeriu Trăiau Frenţiu.

I. P. S. Sa a plecat dela Blaj cu automobilul, la orele 8 dimineaţa, însoţit de Păr> canonici Nicolae Popp şi Augustia Folea şi de se­cretarul mitropolitan Păr. s Aurel Rusu.

înalţilor oaspeţi li s'a făcut o pri­mire cu adevărat triumfală. Ia co­muna Jidveîu au fost întâmpinaţi <ie credincioşii parohiei, români şi saşi, în frunte cu Păr. Eugen Arie­şan protopopul districtului Târnă­veni, Pr. Scevola Moldovan preotul local precum şi de preotul luteran Wachsmann, apoi la marginea hota­rului comunei Feisa de dl notar Roman Radu în fruntea unui im­punător banderiu de călăreţi, iar în marginea comunei, Ia prima poartă din faţa caselor parohiale, de reu­niunea femeilor îu frunte cu dna Lucreţia Popa, iar în uşa bisericii de preotul local Iovu Popa îmbrăcat în odăjdii sfinte, toţi salutând pe înaltul Arhiereu cu cuvinte alese de bun sosit.

Intrând în biserică, s'a început sf. liturghie arhierească oficiată de 1. P. Sf. Sa, asistat de un impunător sobor de preoţi, ca diaconi oficiind Păr. Dr. Septimiu Todoran şi Dr. Ioan Vesa profesori de teologie in Blaj. Partea cantorală a fost susţi­nută de Păr. prof. Nicolae Floreaşi Aurel Dulău dela Mitropolia din Blaj.

Ia cadrul sfintei slujbe s'a făcut sfinţirea celor două clopote prin ungerea lor cu sf.Mir şi stropirea cu apă sfinţită, de către înaltul Arhie­reu. Primul clopot are greutatea de 500 kgr. cu inscripţia: „1943, Cre­dincioşii parohiei române unite Feisa, spre veşnică pomenire a e-roilor căzuţi în războiul din răsărit. — Pe cei vii îi chlamă, pe cei morţi •îi plânge, fulgerele le frânge". Al •doilea e de 200 kgr., cu inscripţia: ..„Spre lauda lui Dumnezeu 1943 paroh Iovu Popa". Ambele clopote ,au costat suma de 550.000 lei.

S'a oficiat şi un parastas pentru odihna sufletelor eroilor parohiei Feisa. Evanghelia zilei a fost tăl­măcită prin o frumoasă şi simţită cuvântare de către I. P. Sf. Sa. Cu ,acest prilej s'au împărtăşit cu sfi â

tele Taine câteva sute de credin­cioşi.

După terminarea sf. slujbe I. P. Sf. Sa, însoţit de preotul local, a fă­cut câteva vizite de rigoare nota­bilităţilor comunale, iar la ora 13 în sala şcolii primare s'a servit b masă comună cu participarea alor 160 persoane. Intre timp clopotele au fost ridicate şi instalate în turnul bisericii, începând să sune armonios şi prelung, spre bucuria tuturor, fiind trase primul clopot de cel mai tânăr invalid din războiul de acuma, iar al doilea de cel mai bătrân om din sat în etate de 87 ani. S'au ţinut şi toasturi, iar Păr. Iovu Popa le-a mulţumit tuturor oaspeţilor pentru participarea la aceasta mă­reaţă sărbătoare a comunei Feisa.

La solemnitatea de mai sus, pe lângă enoriaşii comunei şi pe lângă cei amintiţi până aci, au mai parti­cipat şi d-nii: Dr. Iosif Pop pre­fectul judeţului, Dr. Onoriu Cismaşiu notar public în Târnăveni, Dr. Tra-ian Denghel pretor, Silviu Horhat şef de cabinet, Dr. I. Nuţiu medic Cetatea de Baltă, Doctor Doctor no­tar în Cetatea de Baltă, Pr. Liviu Costea Boziaş, Simion Deac din Căpâlna de jos, Ioan Stanciu din Crăeşti, Iuliu Popa din Cetatea de Baltă, Vasile Jidveian din Sântă-mărie, Petru Breazu din Blaj, Ion Penţia din Tătârlaua, I. Hădărean din Târnăveni, prof. Iacob Borcea din Blaj, plt. maj. Radu Cosma, înv. Ilieşiu, înv. pens Frâncu, dş. Gema Costea, înv. Bobariu, I. Frâncu no­tar, înv. Emil Cleja, înv."P. Stanciu, I. Bărbulescu-Blaj, preot Vaier Su-ciu ş. a.

La ora 4 d. m. înalţii oaspeţi, au plecat cu maşina la Blaj, lăsând în sufletele credincioşilor din comuna Feisa multă mulţumire şi mângâiere sufletească.

Din Petiş, Târnava'Mare Aniversarea de 3 ani dela urcarea

pe tron a M. S. Regelui Mihai I. şi dela venirea la putere a Mareşalului Conducător s'a serbat în corn. Petiş cu mare însufleţire.

La ora 10 în biserica română unită s'a servit sfânta liturgie de către Păr. Vasile Coman, la care au luat parte autorităţile comunale în frunte cu dl Dr. Ştetan Oniga, primpretorul plasei Şeica-mare şi dl notar Ioan Lene cu doamna, precum şi poporul credincios din parohie

La sfârşitul st. iiturgii s'au rostit în genunchi rugăciuni pentru sănă-tatea M. S. Regelui, a Mareşalului Conducător cât şi pentru mult do-rita pace

După săvârşirea sfintei slujbe au» torităţile şi populaţia s'au îndreptat spre Primat ie şi Şcoala de Stat, unde s'a făcut sfinţirea apei, pentru binecuvântarea noului local de Pri-mărie şi Şcoală, a căror inaugurare s'a făcut cu acest prilej

La primărie şi Şcoală au aşteptat în haine de sărbătoare preotul să' sesc Ioan Schmidt, împreună cu poporul său

La sfârâitul sfintei slujbe s'au stropit cu apă sfinţită Primăria,

Şcoala şi toate îacăperlle, precum şi poporul.

Părintele Vasile Coman a rostit o însufleţită cuvântare ocazională, mulţumind dl ui Prefect şi dlui Primpretor pentru interesul deose-bit ce-au arătat, socotind Petişul în-tre primele comune din judef, acor­dând sumele necesare pentru con­strucţii.

După aceea a luat cuvântul preo­tul săsesc Ioan. Schmidt, arătând re* cunoştiinţa sa şt a poporului săsesc autorităţile statului Român asigu-rându i de supunere şi credinţă.

DI Dr. Oniga primpretor adânc impresionat a rostit o foarte fru-moaşă cuvântare, lămurind pe în­ţelesul tuturor, situaţia şi rostul laptei noastre în răsărit, precum şi obligaţia ce avem de a continua lupta până la sfârşit, contra celui mai mare şi ticălos duşman al no­stru şi ai credinţei creştine.

! La sfârşit dl primpretor a citit telegrama ce-a trimis «o în numele locuitorilor din Petiş M. S. Regelui şi Mareşalului Conducător.

Un cetăţean

Astra la Tăuni In ziua de Duminecă 3 Octom.

vrie d. profesor Ioan Vultur însoţit de Păr Dr. Alex. Todea, de doamna prof Aurora Tămaş, dşoarele Ve-turia Popa şi Emilia Viciu dela Şcoala Normală de fete, cu un grup de 26 eleve, au coborît în mijlocul sătenilor din Tăuu?, cu un frumos şi bogat program artistic

Îndată după sosire, trimişii As-trei au plecat Ia biserică, unde au făcut o preafrumoasă slujbă pentru eroii din comună, căzuţi pentru pa­trie şi cruce, precum şi pentru toţi cei ce luptă pentru un viitor mai fericit al neamului. A predicat duios Păr. Al. Todea.

După slujbă s'a desfă jurat pro­gramul- Astrei. Au vorbit: Dr. N. Mohai medic de circumscripţie la Valea Lungă despre demnitatea ome­nească. Dl Dr Mohai e un cărturar de seamă care munceşte mult pen­tru luminarea sătenilor. Păr. prof. Vultur a vorbit despre rosturile Astrei şi a îndemnat pe săteni, să citească nurmi cărţi şi foi săoătoase.

Cântările preafrumoase şi decla-măriie harnicelor eleve dela Blaj au plăcut foarte mult sătenilor. Ele­vele au impresionat mult pe săteni şi prin frumoasele cântări dela bi­serică Programul elevelor a fost învrâstat cu puncte de cor şi decla-mări susţinute de şcolarii din sat sub conducerea dlui înv. Costin. La urmă a vorbit foarte călduros Păr Munteanu, mulţumind despăr­ţământului Blaj al Astrei că a bine voit să se coboare între Tăuneni, spre a le duce lumină şi mângăere.

La sfârşit, doamna şi Păr. Mun­teanu au servit o masă frumoasă oaspeţilor. Ziua de 3 Oct 1943, nu vor uita-o multă vreme Tăunenii, care au fost de faţă cu mic cu mare.

" Coresp.

Mu este Român Unit, care nu citeşte

„UNIREA POPORULUI"

P«mirea mariană a

cu dna

Binecuvântări cer e s ti i Abus - T â r n a v a f i

La Abuş jud. Târnava M- -21 Până Sâmbătă S e p ^ H mjsionar Dr. I. Bal a to*t ât-regulat şi de credincioşii L*Thl

îu frunte cu păr. I. Oţoiu preoteasa şi d ş . î n v . N o v a , 1 1 3

Vineri seara 24 Sept. î n

cadru sărbătoresc s'a făcut • ' solemnă in Reuniunea lor 15 membre în frunte Livia Bălţat, preoteasa, care a oie

rit orfanilor dela Obreja f r u m o ' daruri dela credincioşi. Corurile p, rohlale din Abuş şi Păucişoara, ij cari cântă toţi credincioşii, gpte

lauda păr. Bălţat, care şi-a apro. piat astfel poporul de altar, au fă. cut v,:e, impresie.

De încheere, după cele obişnuite in cari a îndemnat poporul saşi urmeze cu aceea ş dragoste păstorul Păr. misionar a remarcat felul p, Oa. Păr. protopop Arieşan, care a ţinut cu seumpătate să fie de faţa absolut la toate încheerile de mi­siuni din parohiile tractului, iar păr. protopop, a rugat insistent pe păr. misionar care a dobândit atâta pu­tere de cucerire a sufletelor de pe, la noi, să ţină misiuni în toate pa­rohiile tractului rămase.

La Abuş s'au cuminecat 85 su­flete şi s'a cununat 1 pereche de concubini.

Ne mai fiind timp, pe când pâr, misionar însoţit de păr. proto/f pleca în drumul apostoliei maifc parte lăsând în sufletele tătara duioşie şi regretul despărţirii, păr. Ioan Cipariu, din Hărănglab,afâcut binecuvântarea casei parohiale din Abuş, cu terminarea şi aranjarea căreia a ostenit mulţi ani păr. Vic­tor Bălţat şi doamna, colectând.

Coresp.

Sfinţire de biserică la Păucişoara

In sunetul fermecător de dulcea! clopotelor s'a început în seara * 17 Septemvrie binecuvântarea bise­ricii din Păucişoara prin Prea P. Eugen Arieşan, care a adus Iau meritate Păr. Victor Bălţat şi « dincioşilor Păucişoreni, cari ^ puţini la număr au zidit ş> a ^ au zugrăvit din nou una din c mai frumoase biserici ale u" protopopesc Târnăveni. La icest

act solemn păr. protopop a f o ^ sistat de P. Cuv. părinte nu* g, Dr. Iosif Bal, care f . * * 1 " ^ , ceeaş muncă de rezidire sun ^ de Păr. Ioan Cipariu, P r e 0 1

r e 0t ranglab şi Păr. Victor Bălţat. v în Abuş şi Păucişoara. d u p j

Duminecă 19 Septemvrie» sf. liturghie, în procesiune < » , tică impunătoare, sub con , înv. dir. Gheorghe Porii»e, P ^ s'a îndreptat spre t r 0 1 *® rid'' ginea satului de c ă t r

c

e , * e c > ' cată de Ion Porime. b a " & \ r

tat troiţa. La întoarcercere J e

turat corului parohial, P

D N 1 R Ë A P Q P Q R U L m Pag. 5

Conferinţa dela Moscova

Gazetele neutre din streină' {ate se ocupă pe larg de confe­rinţa ce va avea loc la Moscova. La acest sfat vor lua parte mi­niştrii de externe ai aliaţilor: i Huli, ministrul afacerilor streine al Statelor Unite, d. eden al Angliei şi d. Molotov al Rusiei. Se crede că se va discuta politica faţă de Ger­mania, despre nevoile războ­iului şi despre condiţiunile de pace.

Locul conferenţei s'a ales la Moscova, pentru a se face pe placul Rusiei,

Războiul din Italia In săptămâna care a trecut,

angio-americanii au debarcat din nou trupe puternice în portul Termoli.

Trupele germane, cari luptă de-alungul fluviului Volturno, au respins mai multe atacuri de ale englezilor şi americanilor.

Armata a 5-a americană a o-cuţat localităţile: Montersachio, , iWaddaloni şi Aversa, aşezate ia răsărit de fluviul Volturno.

Pe valea Biferno, trupele en­gleze au avut lupte grele, fiind atacate de puternice formaţiuni germane.

păr. Bălţat, şi cele 30 de marianiste venite de Hărănglab cu preotul şi preoteasa lor, să asculte şi ele ,pe misionar. Seara mai sosind şi un grup de tineri dela Seuca, s'a um­plut biserica, aşa că predica despre Preacurata Fecioară s'a ţinut afară, după care cele 3 coruri s'au înfrăţit

cântece mariane, după cari Păr. misionar, împins de setea sufletelor după adevăr şi fericire, le-a vorbit despre măreţia vieţii total dăruite în călugărie, prezentându-i-se un tânăr din Hărănglab spre a fi Primit în OrdulSf Vasile cel Mare.

Luni seara, 20 Sept., la primirea solemnă a marianistelor, au vorbit

cuvinte simţite părintelui misio­nar: Păr. Victor Bălţat, înv. Gh. Porime şi cantorul înv. pens. Bi-ghian Aug.

De încheere, Marţi la amiazi păr. ttumonar a fost invitat la masă la dl înv. dir. Porime Gh., cu care o-cazie dna Elena Porime a prezentat barurile oferite de credincioşi pen-l r u orfanii dela Obreja. De sf. taine s ' a i i apropiat 130 de suflete.

Trupele germane, cari înaintau pe partea de miazăzi a mun­ţilor Apenini, au început să se retragă spre miazănoapte-sfinţit.

La Termoli se dau lupte crâncene.

Americanii au căutat să se apropie de munţii Apenini, însă au fost respinşi, fâcândule pier­deri mari.

Frontul italian astăzi începe de pe coasta mării Tireniene, trece prin Aversa, Maddaloni, Montesachio, Benevento şi Mon-tecalvo, întinzându-se până la Termoli, pe coasta Adriat'cei-

Războiul cu Rusia Pe frontul răsăritean, ofen­

siva sovietică s'a micşorat mult. Trupele sovietice sunt obosite şi slăbite, în urma marilor pier­deri pe cari. le-au avut în ofen­siva de astă vară.

In săptămâna trecută, cele mai grele lupte s'au dat pe Nipru şi mai ales pe partea de mijloc a fluviului. In celelalte părţi ale frontului au fost numai lupte locale, fără însemnătate.

La vărsarea râului Pripet, se dau lupte grele.

La Ktew, pe Niprul mijlociu, pe frontul dela Melitopol, şi marea de Azov nu s'au făcut schimbări.

La miazăzi de Velikie Luki, Ruşii au atacat cu puteri mari -trupele germane, dar au fost respinşi.

La capul de pod Cuban, a-tacurile sovietice au fost respinse.

Germanii au evacuat (părăsit) peninsula Taman.

După cum anunţă Londra, Rusia pregăteşte ofensiva de iarnă.

Foametea din India In India foametea creşte pe

zi ce trece. Aproape 125 mi­lioane oameni se sbat în chi­nurile groaznice ale foamei. Nu­mărul oamenilor, cari mor zilnic pe străzi din cauza lipsei de mâncare creşte mereu, ceeace îngrijorează mult autorităţile.

D. Crisna Menori, secretarul Ligii Indiene din Londra, a de­clarat că foametea se poate în­lătura numai dacă se dă inde­pendenţa Indiei, căci în felul a-cesta indienii s'ar putea ajuta între ei.

Vor fi neînţelegeri intre Rusia şi Anglia?

După părerea coresponden­tului englez din Moscova d. Paul Winterton, între Rusia şi Anglia se vor naşte neînţelegeri, cari vor fi de două feluri: mi­litare şi politice.

Din punct de vedere militar, Rusia este nemulţumita de frontul al doilea pe care 1-a făcut Anglia în Europa. In timp ce ruşii cad în luptele din ră­sărit cu sutele de mii, englezii pe frontul european numai se joacă de a războiul, fără re­zultate mai de seamă.

Din punct de vedere politic, sunt alte neînţelegeri Rusia vrea ca în toate statele guvernul să fie în mâna „poporului". Dea-semenea vrea ca în Balcani să conducă ea, după bunul ei plac; să aibă mână liberă în marea Neagră şi marea Medi-teranâ, ceeace nu le convine Englezilor.

Când se va găta războiul?

Generalul englez Smuts, la nişte serbări în Egipt, a ţinut o cuvântare trupelor engleze. Intre altele acest general a spus că sfârşitul războiului este încă departe. După părerea sa, cele mai grele lupte din războiul a-cesta vor începe de aici înainte. Recunosc şi Englezii că Ger­mania şi aliaţii ei sunt J n c ă destul de tari, ca să mai poată continua războiul.

Războiul Japoniei Armatele japoneze au pornit

ofensiva generală în China. Luptele sunt foarte grele. Chi­nezii, după lupte crâncene, s'au retras în câteva locuri, din faţa puternicelor atacuri japoneze.

Japonia a concentrat trupe puternice la graniţa Indiei. Nu se cunoaşte scopul lor, dar, se crede, că sunt pregătite, pentru a întră în India.

Mobilizarea Japoniei continuă. Pregătirile de războiu sunt tot mai mari.

Germanii au părăsit insula Corsica

Trupele germane au părăsit insula Corsica şi Sardinia, lă-sându-le în mâinile englezilor.

In timp de 18 zile germanii au trecut din Insule în Italia: 30 mii de oameni, peste 6 mii tone (tona este de 1000 kgr.)'de ma­terial de războiu, aproape 6 mii tone de tunuri şi tancuri.

Germanii au pierdut numai 250 oameni morţi şi dispăruţi.

Insulele s'au părăsit numai dupăce s'a nimicit tot ceeace le poate fi de folos duşmanilor pentru continuarea războiului.

Germania trebue să aleagă între victorie sau moarte

L a sărbătoarea strângerii re­coltei, care s'a ţinut în anul a-cesta în Germania, Fuehrerul Adolf Hitler neputând lua parte, a fost înlocuit de d. Goebbels, ministrul propagandei Reichului.

D. Goebbels în cuvinte fru­moase a mulţumit ţăranilor ger­mani, pentru munca ce au de­pus-o la lucrarea ogoarelor.

Vorbind de situaţia războiului, ministrul german a spus, că En­glezii se înşală când cred că ceeace s'a întâmplat în Italia se va întâmpla şi în Germania.

Aceasta nu se va întâmpla, pentrucă „în fruntea Reichului se află Fuehrerul, iar nu un rege trădător".

D. Goebles a spus apoi că Germania îşi dă foarte bine seama de situaţia în care se găseşte; ea „are de ales.numai între victorie şi nimicire".

Ştiri scurte politice

Dela începutul războiului, ţă-ţările neutre au pierdut până acum 911 vapoare şi 84.236 oameni, cari au casat in diferite atacuri.

In G ar mania studiază peste 8000 stadenţi streini.

La Tokio zilnic se prezintă numeroşi indieni, pentru a intra in rândurile armatei naţionale indiene.

Rusia a pierdut până acum 52 mii avioane şi peste 70 mii tan­curi.

Ua grup de cărturari bulgari au sosit in România, ca să ne cerceteze ţara.

D Marrison, ministrul de in­terne al Angliei, a declarat că, după terminarea războiului din Europa, Englezii vor ajuta pe Americani in războiul din Asia de răsărit.

Implinindu-se 7 ani dela pre­luarea conduserii Spaniei de că­tre generalul Franco, Spaniolii au făcut serbări mari.

Pa*. 6 f J M I R K A POP O P U L U I

Io luna Septemvrie, Roşii an pierdut 1396 avjoace.

Dela începutul războiului, ja­ponezii an scufundat 150 subma­rine inamice.

D. general Iiiescu, şeful tine­retului român, Însoţit de dl ge­neral Barbu Âlinescc, a făcut o vizită in Germania, unde a cer­cetat organizsţiile tineretului ger­man.

D. Nicolae Dumitrescu, mini­strul României la Madrid, a fost primit In audienţă de ministrul afacerilor streine şi pe ministrul marinei spaniole,

Germanii au eliberat 370 de­ţinuţi greci din fostele închisori îtalieoe.

In luptele din ultimele 3 luni, Rusia a pierdut 2 milioane de soldaţi, dintre cari aproape ju­mătate sunt morţi, iar ceilalţi sunt răniţi şi prinzioneri.

Pe frontrl finlandez se dau nu­mai lupte locale.

Moartea unei doamne ioarfe cucernice şi milostive

Miercuri 6 Octomvrie s'a stins, ia Reghin, in teritorul cedat, dupa o boală îndelungată, Intr'al 9Mea an al vieţii şi al 16-lea ai vă­duviei, dna Terezia Maior n. Cornea, mama directorului no­stru.

Răposata a roit să Intre, Încă din copilărie, In mănăstire, insă nereuşind şi măritându-se după învăţătorul - director Gheorghe Maior din Reghin, care a fost şi cantorul bisericii române unite din Reghin vreme de aproape 30 de ani, şi-a Închinat Întreagă viaţa lui Dumnezeu, familiei şi săracilor.

Lui Dumnezeu, fiindcă, dacă n'a putut Intra In mănăstire, s'a botărlr, să-şi petreacă întreaga viaţă In post şi rugăciune. In tot timpul lungei sale vieţi răposata nu-şi petrecea numai vremea li­beră in post şi rugăciune, ci şi noaptea se scula regulat la miesul nopţii şi şi zicea rugăciunile Du­mineca şi in sărbători nu numai că n'a lipsit vreodată, nici ea, nici familis, nici servitorii dela sfânta liturghie, ci asculta regulat, chiar şi în zilele de lucru, sf. li­turghie.

A fost mama a 13 copii, pe cari i-a crescut cu multă îngri­jire; a avut însă nefericirea de a-şi înmormânta 8 copii încă fiind în viaţă.

Muncitoare şi harnică, cum rar să-i mai găseşti pereche, împărţia tot ce avea săracilor. Sâmbăta mai ales curtea şi bucătăria îi cran pline de săraci, cărora le Împărţea tot ce biată avea, aşe-xfindu-i la mese şi servindu-i ea însăşi. De multe ori avea chiar

neplăceri cu soţul ei din cauza aceasta.

Cea mai mare fericirea răpo­satei a fost ziua când şi-a văzut feciorul hirotonit preot şi slujind la altarul Domnului.

înmormântarea i-s'a făcut la Reghin in dop'amiasa zilei de 8 Octomvrie, fiind petrecută la groapă de fiica sa Ana, care atât de credincios a îngrijit-o până la moarte, de fiul său Gheorghe Maior, directorul băncii Mureşiana din Reghin, şi de a-proape toţi românii din Reghin. Fiica sa, văd. Olivia Rsţiu şi iiii săi Angustin, profesor universitar la Timişoara, şi Iuliu, canonic mitropolitan Ia Blaj, nu au putut lua parte la înmormântare, aflfln-du-se dincoace de graniţa ac­tuală.

Facă-i Dumnezeu partea cu drepţii!

Alegerea preoţilor de către popor

Dacă în vechime, când lumea era mai creştină, era potrivită alegerea preoţilor şi a episco-pilor, a Papet chiar, — cu vre­mea s'a dovedit, că tot mai bine e ca preotul să fie ales de Episcop. Asta aşa a ajuns să se facă şi în biserica ortodoxă. Numai la Românii din Ardeal a introdus Şaguna alegerea, luându-se după Saşi şi Ungurii calvinieni.

Făcându-se unificarea Bise­ricii ortodoxe din Ardeal cu cea din Regat, s'a lăsat voie arde­lenilor să-şi aleagă mai departe pe preoţi, dacă îi lasă Episcopul. Unii din episcopi au introdus numai decât numirea. In alte locuri a rămas, dar acum se In­troduce cu încetul. Astfel mai nou, în dieceza Aradului este publicat concurs la unele pa­rohii de frunte, dar cu numire, la cererea credincioşilor. Adecă: înainte de concurs, însuş poporul a cerut, ca din cei ce vor recurge, Episcopul să nu­mească pe cine crede mai nimerit

Dr. N . B .

Agristule, te întreb : ai în casa ta Noul Testament tradus în româneşte de Preasfinţitul e-piscop loan al Lugojului? Ai cărţile „bunului creştin" scrise pe părintele canonic Iuliu Maior? Ai cărţi din „Presa Bună" dela Iaşi şi din alte ti­parniţe catolice? Ai — tu, pe masa ta, un catehism catolic? Şi dacă da, îl răsfoeşti — tu, mai ales în zilele de odihnă, pentru a-ţi cunoaşte cât mai bine religia?

Yinderea pâinii de secară. Dl general Ion Arbore, ministru subsecretar de stat al aprovizio­nării, a aprobat ca pâinea din secară să se vândă fără cartelă. Fabricarea pâinii se face numai cu aprobarea ministerului.

Nr

Sifilisul — Sfrenjia. Cel pierit —

Nu se ştie, dacă este ori nu. de când e lumea, sifilisul în Eu­ropa, ori că el a fost adus, cum se zice, din America, de coră -bierii lui Columb, descoperitorul Americei. Faptul este însă cu­noscut, că această nemiloasă şi spurcată boală a fost împrăştiată pe o scară mai întinsă între popoarele Europei în anul 1495, cu ocaziunea războiului dus de Carol al VIH-lea regele Franţei împotriva cetăţii Neapol.

In armata Iui Carol al VIH-lea, pe lângă soldaţi de fel de fel de neam şi din Italia, au luat parte mulţi dintre marinarii lui Columb, cari în anul 1493 s'ar fi întors cu această boală. Răs-boiul a fost, crede-se aşa dar, vinovatul care a răspândit sifi­lisul între neamurile Europei. Această boală în anul 1495 a fost neînchipuit de veninoasă, după cum o povestesc medicii de pe acele vremuri, în scriso­rile lor, denumindu-1 în tel şi formă şl o naţie învinuind-o pe alta, că dela ea s'ar fi răspândit boala mai întâi.

Astăzi, când trăim în vremuri de război cum nu s'a mai văzut altul, în care toate neamurile de pe .globul pământului sunt prinse în această „blestemată horă", se poate întâmpla cea mai ne­cruţătoare molipsire a întregii omeniri cu această necruţătoare şi prea spurcată boală. De aceea este bine ca fiecare să ştie, ce este sifilisul şi cum se capătă, c ă „paza bună fereşte primejdia rea".

Sifilisul prea arareori se ia din sărut ori apă, bând unul după altul; el în mod obişnuit se capătă prin săvârşirea păcatului curviei, bărbatul dela femeia stricată, iar femeia necinstită dela un prăpădit, ori tânăra so­ţie dela bărbatul său, care s'a însurat mai înainte de a-şi vin­deca boala, că bărbaţii aduc, în mod obişnuit, în familie boala ca zistre a hoinărelii lor din junie.

Ce este sifilisul, o ştim cu toţii. Toată lumea ştie că el nu se ia din vis, ori că a călcat în ceva făcătură, dar, cu toate ace­stea, mai sunt atâţia fără gla-gorie sau judecată, cari dacă plecaţi fiind de acasă luni dea-rândul şi nestăpânindu-şi porni­rile fireşti, sau ales cu această boală, vin acasă şi de sunt că­

sătoriţi îşi îmbolnăvesc o n d e sunt n e c â s ă t o 1 >* năvesc prăpăditele , I n , b * viitoarea | „ | soţie, d e ? ° r i P ţ

mai înainte de a fac a ' s

aşa cum se cere, adică t ' " 1 ^ d P _ a r â n H „ i - ' U l c a tre de-arândul. "~ ani

Sifilisul se arată l a î n c p n t

o bubă, şancru tare Buba, şancru tare, s e * * părţile ruşinoase b a r b â t e s ^ femeeşti, cam după trei I'1

mani de când „vinovatul" 7 vinovata" au căzut î n p ă c J

Şancru tare este locul p e Jr viermii aşa zişi spirocheti, a d i c

seminţa sifilisului, au intrat;» trup. El ţine două-trei săpij mâni şi, lecuit ori nu, rana se închide şi nenorocitul se crede vindecat de boală. La 2 - 3 j u n i

după închiderea rănii, a şan-crului, pe trupul celui bolnav ies nişte pete zise rozele sau fel de fel de bubuliţe, cărora unii — pe sate — le zic „blânde de ploae", bubuliţe cari nu sunt decât atâtea şi atâtea locuri de îngrămădire a spirocheţilor, cum stau omizile în gogoaşe pe pom, gata mai târziu a roade tot ce le stă în cale.

(Va urma). Dr. Ion Frăţilă

Adevărul nu se spunt în şoaptă, deci cine plea­că urechea la şoapte acela aude numai minciuni

iVu gusta din cazanul care clocoteşte minciuna căcirift să ie arzi.

Pentru monumentul compoziísrului iacob Mureşiantf au binevoit a contribui urmă­torii preoţi din districtul vicariai al Haţegului.

1. Păr . Romul Stoica vicar foraneu 500 . 2. Păr. Aurel Mart* 300 . 3 . Păr. Dr. Gheorghe n-reza S. I. 200 . 4 . Păr. loan Bo-docan S. I. 2 0 0 . 5. Pâr. Alex-Pop S. I. 200 . 6. Păr. Oda*"» Aldea 200 . 7. Păr. Cornelio* huţiu 200 . S. Păr. Anton fa caşiu 2 0 0 9. Păr. Gavril U> iescu 100 . 10. Păr. Poşiar 100. 11, Pâr- Valer * cola 100. 12. Păr . T r a i a ţ i » » 150. 13. Păr. Teodor M e ^ 100. 14. Păr. loan Dănescu 15. Păr . Emil Vladislav Total Lei 2750 . . l a

Adăugând această sum avei»

suma de Lei 2 8 . 3 6 0 depUŞ' depunerea de până acuma, ^

U N I R E A P O P O R U L U I

Ştirile ===== ^= săptărqâqîî

•Pentru cetitori. începând ca ^arul de faţa apărem din non

io°8 pag'ni« având hârtie. Rugăm Bchimb iubiţii noştri abonaţi,

j ne trimită abonamentnl, că altfd ajungem Ia incorcătnri gro • jive, neputânda-ne plăti hârtia ?i- tiparul.

Ourjurjie Duminecă, 10 Octom-rrie, »'« serbat cununia d Iui pro-fegor Nicolae Moldovsn, fiul Pâr. canonic Ioan Moldovan din Blaj, CQ d-şoara Mia Truţia Cofariu, iiica d-lui Aurel Truţia dela pre­fectura Blaj. Cununia a binecu­vântat-o însuşi P. S. Dr. Vasile Attemie deîa Bucureşti, în cate­drala din Blaj. Naşi au fost rj.na şi di medic colonel So­rin Stoica din Timişoara şi d-na şi dl Dr. Ionel Rada medic Arad. Dorim tinerei şi distinsei perechi binecuvântarea Domnului şi feri- . cirs deplină.

Schimbare de miniştri. Dl Atta Constanttncscu a îost numit mi­nistru al lucrurilor publice şi co­municaţiilor, In locul d-!ui C. Başilă, care a demisionat.

Import de animale dirţ Ger­mania. Pentruca să îmbunătă­ţească rasele de animale, Minis­terul Agriculturii- şi Domeniilor \ mai importat din Germania: i6 oi şi 7 bubsci Merinos, 150 vieri Edelsehwein, 500 iepuri de casă de diferite rase, 500 păsări de curte şi 100 tauri de rasă brună; iar din Elveţia: 30 tauri de risă brună şi 25 tauri Simen-thal. Aceste animale au fost îm­părţite instituţiilor noastre zoo­tehnice şi se vor vinde şi Ia cres­cători,

fJomiciliu obligator. Printr'un jurnal al Consiliului de Miniştri »'a fixat domiciliu obligator la 40 persoane, pentru spionaj, răspân­dire de svonuri, răspândire de cârti oprite, contrabandă etc.

atre acuzaţi este şi scriitorul Victor Eftimiu.

80 de ani dela întemeierea li­ceului diq Jfăsăud s'au împlinit ' n 4 Octomvrie. In marile noa­stre gazete a apărut câte un articol, prin care i-se aduce a-minte lumii româneşti de această *» de sărbătoare, fiindcă acel "ceu a făcut foarte mult bine nea-JBalni românesc; îndurerată săr­i toare , pentruca acel liceu are

"belul Nr. 352 la Banca Popu-l a r â „Axente Sever" din Blaj .

Mulţumim Părintelui vicar Ro-mul Stoica pentru colecta fâ-C u t ă- Pilda Sfinţiei Sale fie ur­cată de cât mai mulţi.

astăzi aproape numai profesori unguri cari propun Insă româ­neşte. Ce grozav trebue că au jelit în ziua de 4 Octomvrie Ro­mânii grăniceri din NâBăud şi toţi Românii de bine de pretu-tindenea!

fărăstas pentru fruntaşii nă* săudeni s'a făcut la Bucureşti, în biserica noastră din str. Polonă Nr. 48, de către Păr. Todericiu, Duminecă In 3 Octomvrie, la ora 12. Au luat parte la acest pa­rastas o mulţime de fruntaşi ar­deleni refugiaţi, în frunte cu dl Dr. C, Moi si), fost director gene­ra! al arhivelor Statului. A vorbit dl Vasile Bichigean. fost director al liceului grăniceresc dela Nâ-aăud, arătând, cum s'sr putea scăpa acel liceu, care în 4 Oct. a împlinit 80 de ani de viaţă.

Cea dintâi femeie osândită la moarte în, România, femeia Măria Naghi din Constanţa a găzduit pe doi hoţi şi ucigaşi, ceri îl ata­caseră pe nn negustor. Dar nu numai că i-a găzduit, ci i a şi ajutat să se spele de sânge şi ie-a mai ascuns şi cuţitele. Pen­tru aceasta Măria Naghi a fost osândită la moarte de către Cur­tea Marţială Constanţa. întrucât M. Sa Regele nu o va sgraţia, ea va fi cea dintâi femeie osân­dită ia moarte şi executată in România.

Ce ţi*s oamenii harnici! Câ ce harnici oameni sunt Germanii, se vede şi din faptul că ia ei nu rămâne necultivat nici an petec de pământ. Nici chiar pământul ce este în lungul căilor ferate na rămâne nefolosit. Numai în districtul Oppeln a Căilor Ferate Germane au fost crescute de către personalul căilor ferate 1340 vaci, peste 700 oi, 3700 capre, 27.000 găini, 20.000 gâşte şi raţe, 21.000 iepuri de casă şi 1000 stupi de albine. S'au mai plantat apoi tot acolo 7000 pomi şi 7580 alte plante producătoare, lată, ce înseamnă a fi popor harnic şi prevăzător! La noi cât amar de pământ este, care nu produce decât spini şi polomidă!

Corpul aerian român coman­dat de d. general aviator Gheor-ghiu Emil a fost citat prin ordin de zi pe armată, pentru faptele sale vitejeşti. Acest viteaz corp aerian a avut 204 lupte aeriene, câştigând 126 victorii. In acest timp a pierdut numai 9 avioane.

nenorocire. Săteanul Ţerlea Slmon din comuna Coveş, jude­ţul Târnava Mare, pe când în­cărca lemne in pădure, a fost călcat de Car, aşa încât i-a rupt picioarele amândouă şi o mână. In stare de nesimţire a fost găsit de doi soldaţi, cari l-au dus la doctor. Sunt nădejdi că va scăpa cu viaţă.

Cârciumar jefuit. Intr'una din nopţile trecute, cârciumarul Ma­tei Gheorghe Oprea din oraşul

Galaţi a fost jefuit de 10 hoţi necunoscuţi până acum. După cum declară cârciumarul, răufă­cătorii au întrat la el noaptea pe la orele 2. Fiindcă a început să strige după ajutor, l-au lovit cu un ciocan In cap. Au trecut apoi la servitoarea Măria Bradan, că­reia iau umplut gura cu cârpe, ca să nu poată striga. După a-ceea au răscolit întreaga locuinţă, căutând bani. Găsind cheile sub perna cârciumarnlui, care căzese în nesimţire, au descuiat cassa de bani, de unde au furat suma de 900.000 lei. Poliţia face cer­cetări, pentru a prinde hoţii.

Examenul de admitere in şcoala de subofiţeri radiotelegrafiei se va ţine In Bucureşti, la 20 Oc­tomvrie a. c. Cei cari doresc să urmeae această şcoală trebue să înainteze cererea şi actele Regi­mentului de transmisiuni Aero, Cotroceni, Bucureşti, până în ziua de 20 Octamvrie. Se primesc tineri intre 17 şi 22 ani ca patru clase secundare.

Ciocnire de trenuri. In Franţa, pe îmi a dintre Lyon şi Aijon, a avut loc o mare ciocnire de tre­nuri. Trenul rapid a întrat In plină iuţeală peste un tren de marfă, care era sărit de pe linie. Din cauza ciocnirei s'au aprins câteva vagoane la trenai rapid. Până acum s'au găsit 21 morţi şi peste 90 răniţi.

ajutorarea mănăstirilor şi bise ricilor ortodoxe. Afiăm din ziarele dela Bucureşti că dl prof. Mm ai Antonescu, vicepreşedintele con­siliului de miniştri, a împărţit mănăstirilor şi bisericilor din ju­deţul Argeş dela 50 la 500 de mii de Lei, cu totul Lei 20 de milioane.

Şi a ucis copilul. Femeea Tinca Alex. Balaban din comuna Go­laşei, Judeţul Brăila, după ple­carea soţului ei Ia concentrare, a trăit în legături de dragoste cu tânărul Apostol Iancu. Din dragostea lor, tânăra nevastă s'a ales cu an băiat. De ruşine şi mai ales de frica bărbatului, Tinca şi-a sugrumat copilul. Dar, ca orice faptă urâtă, omorul a fost descoperit. Fiind dată In judecată, Curtea Criminală din Galaţi a condamnat-o la un an închisoare corecţională.

tăiat de tramvai. Copilul Radu Nicolae din oraşul Galaţi, In vâr­stă de 13 ani, pe când trecea strada, a fost lovit de tramvai. Cu picioarele rupte a fost dus la spital, dar cu tot ajutorul dat, după dureri mari, a încetat din viaţă.

încercare de sinucidere. Tânăra Cuzucian Gulhatir din oraşul Oon-Btanţa, certându-se cu părinţii,

Pag. 7

cari nu se invoiau să se mărite după alesul inimii sale, a băut otravă, pentru a-şi pune capăt zilelor. Dupăce otrava a început „ să lucre In trup, din cauza dure­rilor, a cerut ajutor. Dându-i se ajutoare la timp, tânăra fată a fost scăpată din ghiarele morţii. Bine a zi» cine a zis, că drago­stea este o pacoste pe capul tinerilor.

ajutor la gazetă am primit deia următorii abonaţi: Ana Co-cişiu .Aiud lei 460, Gr. Tomo-iag din Sibiu lei 360, Terenţiu Vlad din Şcrcaia lei 100 şi Ni­colae Spâtariu din Sâatămăric judeţul Târnava Mică, unul dintre cei mai vechi abonaţi ai noştri, lei 100. Bunul Dumnezeu să le răsplătească Înmiit.

f Yasile ^buşeanu, profesor, născut In Căpâlna de jos (Târ-nava-Micâ) în 7 Ianuarie 1890 a răposat în ziua de 29 Septem­vrie 1943, fiind împărtăşit cu sf. Taine. înmormântarea a avut Ioc în cimitirul gr. cat. din Târnă' veni, Vineri 1 Oct. la ora 15. II deplânge îndurerata soţie, trei fii, o fi că şi numeroase rudenii. In veci pomenirea Iui!

Ceva despre francmasonerie Fracmasoneria, despre care

auzim mereu pomenindu-se Ia-, radio şi prin fol, este o socie­tate de necredincioşi, care, după cum ne spune Papa Leon al XlII-lea, întrebuinţează toate mij­loacele nedrepte pentru a lupta contra Bisericii. Această socie­tate închide în sânul său o mul­ţime de evrei, protestanţi şi cre­ştini răi. Ea a fost înfiinţată în­dată după anul 1730, într'un cartier muncitoresc din Londra, de către un predicator pro'estant-anglican şi un evreu şi s'a răs­pândit repede şi în alte ţări.

j Ce urmăreşte francmasoneria, ne o spun înşişi francmasonii. Aşa francmasonul Lanessan scrie: „Rolu l francmasoneriei este, să facă să dispară credin­ţele (religiile)". Francmasonul Colfavru scrie: „Noi angajăm lupta împotriva Vaticanului! Iată duşmanul nostru: alt duşman nu avem!" Francmasonul L Charbonnier scrie: „Vrem, c a , codul masonic să triumfe asu­pra catehismului şi templele ma­sonice să înlocuiască bisericile" şi aşa mai departe.

Francmasoneria a fost o-sânditâ în mai multe rânduri de Biserică prin Papii ei. Aşa:

In 1738, de Papa Clemente al XII lea;

In 1751, de Papa Benedict al XlV-lea;

X

Pag. S U N I R E A P O P OR U L U I

In 1 8 2 1 , de Papa Pius al Vll-lea.

In 1832 , de Papa Grigorie al X V M e a .

In 1865, de Papa Plus al IX-lea-In 1884, de Papa Leon al

XllI-lea şi aşa mai departe. Francmasoneria a deslănţuit

toate revoluţiile şi războaiele mari şi sângeroase şi toate per' secuţiile contra Bisericii fn utimii 2 0 0 de ani.

z. s.

Dr. Vasile Lucaciu un vestit şi mare luptător

naţional

Despre neînfricatul luptător ardelean Dr. Vasile Lucaciu s'a scris mult, atât în timpul său cu ocazia faimosului proces ai Memorandului, cât şî după răz< boiul trecut.

Lucaciu a luat parte din şirul bărbaţilor ardeleni, cari au luptat cu scrisul, cu fapta, cu vorba, pentru fericirea neamului său. E greu războiul armelor, însă tot aşa de greu este şi cel al scrisului, mai ales atunci, când te adresezi oamenilor, cari în încăpăţinarea lor nu vreau să te înţeleagă.

Vasile Lucaciu a trăit în cele mai frământate vremuri din t r c cutul încercatului nostru Ardeal, când dacă Românii ardeleni nu aveau condu :ători destoinici, cine ştie unde ajungeam. Se deslănţuise contra noastră o a ' devârată prigoană de desnaţio' nalizare. Dacă totuşi am putut sta împotriva atâtor uneltiri, a' ceasta se datoreşte în primul rând celor cari ne-au condus. Am avut bărbaţi hotăriţi, dărji, gata oricând, să/şi dea chiar şi viaţa pentru desrobirea Ar ' dealului lor drag. Nu s'au în­covoiat în faţa loviturilor pri' mite, ci au rămas drepţi, ca brazii bătuţi de furtuni din ia l ' nicii noştri Carpaţi.

Părintele Lucaciu s'a născut la 29 Ianuarie 1852 în comuna Apa, judeţul Satu Mare. Tătâl său, Mihai Lucaciu, a fost în­văţător şi se trăgea dintr'o fa' milie de iobagi.

Şcoala primară şi primele patru clase de liceu le-a făcut la Baia Mare. De aici a trecut la Ungvâr, iar de acolo la O ' râdea. A intrat voluntar în ar' mată, dar nu a stat mult, deoarece firea lui nu s'a îm­păcat cu disciplina prusiana.

In toamna anului 1868, pri' mind o bursă dela mitropolitul Io an Vancea, a plecat la Roma, unde şi'a luat doctoratul în fi' lozofie.

După şase ani, Lucaciu s'a reîntors în ţară, a terminat t e c iogia la Gherla, iar în anul 1874 s'a căsătorit cu Paulina Şerbac.

în comuna Sâncrai din judeţul Sălaj, unde a fost numit preot, a luat contact cu oamenii politici ai vremii: Dr. Ioan Raţiu şi Gheorghe Pop de Băseşti. A colaborat la toate publicaţiile româneşti din vremea sa, fă-cându'se cunoscut în întreg Ardealul.

In anul 1878, la intervenţia episcopului Mihail Pavel din Oradea, a fost numit profesor de limba română în Satu Mare.

La 11 Septemvrie 1881 într'o vorbire, tânărul profesor a a ' ratat toate nelegiuirile ce se pregăteau pentru maghiarizarea Românilor, prin administraţie, biserică şi şcoală. Cu ocazia aceea a cerut recunoaşterea drepturilor pretinse de Români în adunarea ce o ţinuseră la Sibiu, adică autonomia Ardea' luluî, egalitate în faţa legilor, vot universal, libertate în îiivă' ţământ.

începând dela acea dată, a c tivitatea părintelui Lucaciu a fost urmărită pas cu pas de guvernul maghiar.

In orele de limba română, arată elevilor originea R o m a ' nilor şi drepturile noastre a-supra pământului ce 1 locuim, ceeace a îndârjit şi mai mult pe unguri.

A fost învinuit de agitator de spirite contra statului. Ca să'l îndepărteze din mijlocul p o p e rului, Ministerul Instrucţiunii în anul .1884 1-a mutat din Satu Mare la. liceul de stat din Lo-sonez, ca profesor de limba la­tină. Nevoind să primească noul post, i 's'a promis numirea de subsecretar de stat, dar l/a refuzat şi pe acesta. Ştia că toate aceste înaintări în grad se făceau numai ca să/l scoată din mijlocul Românilor. R e nunţând la postul de profesor, după stăruinţele făcute pe lângă episcopul din Gherla, a reuşit să fie numit preot în comuna Şişcşti, unde a continuat lupta de îmbunătăţire a poporeniîor săi dragi.

A luat parte la întocmirea «Memorandului Românilor din Transilvania, Banat şi Ungaria", fiind secretarul general al Co ' mitetului central din Sibiu.

Pentru drepturile ardelenilor a fost la V i e n a şi de mai multe ori la Bucureşti, făcând cuno­scute durerile şi dorinţele de mai bine ale Ardealu lu i şi peste munţi. A purtat numeroase procese, fiind acuzat că revoltă poporul contra guvernului ma/ ghiar.

în procesul Memorandului, Vasile Lucaciu a primit pe­deapsa cea m a i mare, cinci ani închisoare de stat, pe care a făcut/o în temniţele Seghedi-nului.

După i spăş irea pedepsei a fost ales deputat, în ciuda stspânirei m a g h i a r e . In par lament a z-părat interese le naţionale ale

Românilor cu aceeaşi dârzenie, netemându-se de ameninţările ungureşti.

Marele luptător ardelean Dr. Vasile Lucaciu, după o viaţă sbuciumată, în care nu a cu­noscut decât munca şi lupta închinată desrobirii Ardealului său drag, a murit la 28 Noem/ vrie 1922, dupăce văzuse visul tuturor românilor împlinit. T r u ' pul bătucit de necazuri şi ofilit prin temniţele Seghedinului sc odihneşte în cavoul (cripta) bi ' sericii Unirii tuturor Românilor.

Vasile Lucaciu a fost un c xemplu viu de felul cum erau preoţii ardeleni, slujitori credin' cioşi ai altarului şi naţionalişti înfocaţi, când era vorba de drepturile neamului românesc.

P e t r u P . Bac iu

Cunoştinţe folositoare

Adunarea cânepei pen­tru samânja

La sfârşitul lunei Septemvrie este momentul în care sămânţa de cânepă este de obicei ajunsă la coacere ş! se poate aduna. Cânepa de sămânţă, dacă este semănată rar, se ramifică mult şi seminţele nu se c o c deodată, ci pe rând, cele dinspre vârfu­rile ramurilor fiind cele din urrnă coapte.

Adunarea sămânţei trebue fă­cută în momentul în care sunt coapte seminţele dela mijloc, căci dacă se aşteaptă după cele din .vârf, se pierd cele dela baza şi mijlocul ramurilor, cari sunt de obicei cele mai bune.

Adunarea se face prin tăiere. După tăierea tulpinelor cânepa nu se poate bate imediat, c ă trebue pusă la dospit, cam 6 — 1 0 zile, după cum e timpul.

Pentru dospit, tulpinele se leagă în mănunchiuri mici, cât se pot prinde în mână şi se pun în glugi. După dospire, semin­ţele se desfac foarte uşor de tulpini.

In timpul dospirii trebuie avut grije, să nu se încălzească prea mult glugile, căci sămânţa se mucegăeşte, îşi pierde culoarea lucioasă şi totodată şi puterea de încolţire. Pentru treeratul câ­nepii sunt azi maşini speciale, construite de firma R i c h t e r -Rathenow din Germania.

Folosiţi-vă de bună

vremea

după aceea să arat, • mânaţ i . Dacă nu a 2 SĂ ^ a c u m a i » t . . goliat p | n .

tlQipul S e

acuma, este S f ¡ m

Pioiîe ce vor veni' va strica. '

In toată ţara însământâri. toamnă trebuie s â f i e t i e d e

până la 15 Octomvrie L?ate

să aibă vreme de încotot sărit înainte de a s e

Ş â* vremea. a sP'¡

Prin urmare, araţi şi S e m â n a t , „în uscătură 8 . Ploile ce v 2 să găsească sămânţa în Psm âJ! şi să-i grăbească răsărirea

Folosiţi-vă de vremea b w

şi faceţi arături de toamni' pentru toate semănăturile i primăvară.

La căderea zăpezii nici ns petec de loc să nu fie nearat.

Liceul Comercial Român Unit de băieţi, Blaj.

Nr. 1 5 5 / 1 9 4 3 - 4 4 .

Concurs Pentru ocuparea postului de pe­

dagog la internatul liceului corner-cial român unit de băieţi din Blaj, devenit vacant, prin aceasta se pu­blică concurs.

Cei care doresc să ocupe acest post, pe lângă condiţiunile generale şi speciale de admisibilitate cuprinse în art . 3 şi 57 din Codul Funcţiona­rilor Publici, trebue să fie şi de» ligie greco-catolică.

Postul e retribuit conform pra-derii bugetare a şcolii, cu salari bugetar de 5300 Lei lunar plus in­demnizaţia de scumpete.

Cererile timbrate legal, împreuna cu actele necesare, se vor înainta Preaveneratului Consistor Arhiepis-cópese din Blaj, până la ziua de 2s Octomvrie 1943.

DIRECŢIUNEA 108 (1—1)

Poşta flazetol Vasile Stoia Nr. 13860. Ara primit W J

în 28 Iulie îajă n'am ştiut cc să facem. el; am aşteptat scrisoarea. Acum Va »«8 ziarul din nou, începând co 15 Septenw •

FerenţiuVlad Nr. 13162. Am primi» JJ 170 îa 23 Iulie 1943; din aceştia Le»'« Introdus la abonament, Jar 100 Lai la »1

Agricultori, folosiţi-vă de vre­mea bună din această toamnă.

Nu aşteptaţi ca să ploue

Păr Găurii Chicinaşiu - l a n o v a , . ^ t i \ r

dârele nevândute nu ni-ie mal * r i f f l"*-. „ coace, ci le dăruiţi P a r o h l e n i I o r , î Ţ n o , t r i j ' cinste, în schimbul câte unui Tf*. jjattet şi «Născătoare* zlspentru trăinicia, Poporului". |

11 Sa Dr. A. Brinzeu - Lugoj. Art* 0^ .O lege care nu poate privi bi»eiic; ^ mâneşti", nepatând apărea nici ia ^ in „Unirea", rogăm lămuriri, ce sa cu manuscrisul. „„.i

a r d cu nu»5"" Pentru restanfien. incepaca ^

acesta, trimitem provocări de p.a , restanţlerilor, rugându-i, să D i n * o f f l 6 | 3tJ ne trimite banii, că altfel le gazata.

Plătitu-ti.ai abonarnerr Tipograf Semüanartilsi Blaj