igiena tegumentelor

8/18/2019 igiena tegumentelor

1/14

SUPORT DE CURS

EDUCATIA PACIENTILOR

PRIVIND IGIENA TEGUMENTELOR

COORDONATOR CURS:

1


2/14

Rolul asistentei medicale în menine!ea

st"!ii de s"n"tate #i $!e%eni!ea îm&oln"%i!ilo!

$!i%ind i'iena te'umentelo!

Te'ument ( o!'an care constituie invelisul co!$ului. Pielea este un organ viu, nu

o simpla membrana, de o mare importanta fiziologica.

St!uctu!a

Pielea cuprinde trei straturi suprapuse, epidermul, dermul si hipodermul, si

formeaza, impreuna cu anexele (perii, parul, unghiile si glandele), tegumentul.

E$ide!mul este un epiteliu (tesut format din celule juxtapuse) cuprinzand diferite

tipuri de celule.

De!mul este un tesut conjunctiv (care joaca rol de nutritie si de sustinere), format

din celule numite fibroblaste, dinfibre de colagen si din fibre elastice.

)i$ode!mul este o varietate de tesut conjunctiv, tesutul adipos.

Ane*ele cuprind fanerele (peri, par, unghii), foarte bogate in keratina; glandele

sudoripare sau sudorale, care secreta sudoarea; glandele sebacee secreta sebum, care

formeaza o pelicula protectoare la suprafata pielii.

+unctii

Pielea asigura o protectie impotriva agentilor fizici si chimici, intarita prin

actiunea keratinei si a melaninei. a joaca un rol senzorial multumita receptorilor nervosi

microscopici, sensibili la pipait, durere si temperatura. Pielea mai intervine si

in termoreglare (mentinerea unei temperaturi interne constante) prin dilatarea vaselor

sangvine cutanate si prin evaporarea sudorii, ceea ce permite evacuarea unui exces

de caldura.

Patolo'ie

!ctualmente se cunosc mai mult de "### de boli de piele, susceptibil sa fie

clasificate in diferite grupe in functie de cauza lor.

"

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/organ-donare-de_4352http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/cum-sa-ne-educam-corpul_1238http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/epiderma_5820http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipoderm_3784http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tesut-conjunctiv_5280http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nutritie_1847http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fibra-alimentara_3475http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/colagen_716http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fibra-elastica_6088http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tesut-conjunctiv_5280http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/structura-pielii_1418http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/structura-pielii_1418http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sebacee-glanda_4861http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sebum_2282http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/structura-pielii_1418http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/pielea-uscata_1395http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/sapte-tipuri-de-durere-care-nu-ar-trebui-ignorate_1264http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/temperatura_5113http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/termoreglare_5131http://www.sfatulmedicului.ro/Agresiuni-termice/hipotermia-si-expunerea-la-temperaturi-joase_1204http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vase-sangvine_5377http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vase-sangvine_5377http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369http://www.sfatulmedicului.ro/Agresiuni-termice/bolile-induse-de-caldura_1228http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/bolile-de-piele_7693http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/organ-donare-de_4352http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/cum-sa-ne-educam-corpul_1238http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/epiderma_5820http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipoderm_3784http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tesut-conjunctiv_5280http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nutritie_1847http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fibra-alimentara_3475http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/colagen_716http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fibra-elastica_6088http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tesut-conjunctiv_5280http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/structura-pielii_1418http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/structura-pielii_1418http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sebacee-glanda_4861http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sebum_2282http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/structura-pielii_1418http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/pielea-uscata_1395http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/sapte-tipuri-de-durere-care-nu-ar-trebui-ignorate_1264http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/temperatura_5113http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/termoreglare_5131http://www.sfatulmedicului.ro/Agresiuni-termice/hipotermia-si-expunerea-la-temperaturi-joase_1204http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vase-sangvine_5377http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vase-sangvine_5377http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369http://www.sfatulmedicului.ro/Agresiuni-termice/bolile-induse-de-caldura_1228http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/bolile-de-piele_7693


3/14

$ovada importanta a imbatranirii in ansamblu a organismului, imbatranirea

cutanata depinde de trei ordine de factori% un factor genetic, variabil de la un individ la

altul, factori externi, reprezentati indeosebi prin expunerea solara & factor esential al

imbatranirii cutanate de suprafata si factori de mediu legati de conditiile socioeconomice,

de igienavietii, de o alimentatie prea bogata sau, invers, de o malnutritie, de intoxicatiile

cu alcool, cu tutun, cu droguri, si, in sfarsit, de starea de sanatate a subiectului.

'mbatranind, pielea se atrofiaza, se subtiaza; ea se creponeaza usor ( piele tip foita de

tigara), se deshidrateaza, devine aspra la pipait. Pete inchise la culoare, legate indeosebi

de expunerea solara, apar pe spatele mainilor, pe frunte si pe obraji; pete rosii

hemoragice, denumite purpura lui ateman, pot fi observate pe antebrate si pe gambe; ele

sunt legate de o mai mare fragilitate a micilor vase ale dermului. !par riduri,

predominand mai intai pe brazdele care merg de la nas la buze si la frunte, apoi se intind

la obraji. Placi galbene si mai mult sau mai putin groase pot aparea, mai ales, pe ceafa.

*ijloacele de lupta impotriva acestei imbatraniri sunt temporare si, in ansamblu,

cu eficacitate limitata.

Petele pigmentate pot fi distruse cu azot lichid, cu bisturiul electric sau

cu laserul cu dioxid de carbon.

+idurile sunt atenuate cu ajutorul curentilor electrici sau al injectiilor cu colagen

in piele.Peelingul, aplicatiile de substante care desprind stratul superficial al epidermului,

nu au, in general, decat un efect trecator. chirurgia estetica, in sfarsit, propune numeroase

solutii (lifting, indeosebi). 'n schimb, este posibil sa se intarzie aparitia imbatranirii

cutanate. actorul de departe cel mai important este reducerea expunerii la radiatiile

solare, lucru care trebuie sa fie facut din copilarie. !tunci cand expunerea solara nu poate

fi evitata, pielea trebuie sa fie protejata cu creme sau cu lapte cu efect antisolar, alese cu

grija in functie de natura pielii si de gradul de insorire.

-

.r

http://www.sfatulmedicului.ro/Astmul-bronsic/alergia-si-poluantii-de-mediu-pot-provoca-afectiuni-respiratorii_851http://www.sfatulmedicului.ro/Profilaxia-in-stomatologie/igiena-orala_396http://www.sfatulmedicului.ro/Profilaxia-in-stomatologie/igiena-orala_396http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/ciclul-vietii-de-familie_1200http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/ciclul-vietii-de-familie_1200http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/evita-5-erori-de-alimentatie_3811http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/malnutritie_5504http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolismul-a-abuzul-de-alcool-sau-dependenta_22http://www.sfatulmedicului.ro/Mituri-Medicale/fumul-de-tigara-si-fumatul-mituri_6305http://www.sfatulmedicului.ro/Abuz--dependenta--si-intoxicatii/dependenta-de-alcool-si-abuzul-de-droguri-la-adolescenti_23http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/concediul-de-odihna-si-starea-de-sanatate_1226http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/pielea-uscata_1395http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/piele_2044http://www.sfatulmedicului.ro/Psoriazis/tipuri-de-psoriazis_1386http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/deshidratarea_1217http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/bisturiu-electric_2918http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/laser_1554http://www.sfatulmedicului.ro/analize/continutul-sangvin-in-dioxid-de-carbon-sange_296http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-estetica/chirurgia-estetica-si-procedurile-cosmetice_1353http://www.sfatulmedicului.ro/Astmul-bronsic/alergia-si-poluantii-de-mediu-pot-provoca-afectiuni-respiratorii_851http://www.sfatulmedicului.ro/Profilaxia-in-stomatologie/igiena-orala_396http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/ciclul-vietii-de-familie_1200http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/evita-5-erori-de-alimentatie_3811http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/malnutritie_5504http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolismul-a-abuzul-de-alcool-sau-dependenta_22http://www.sfatulmedicului.ro/Mituri-Medicale/fumul-de-tigara-si-fumatul-mituri_6305http://www.sfatulmedicului.ro/Abuz--dependenta--si-intoxicatii/dependenta-de-alcool-si-abuzul-de-droguri-la-adolescenti_23http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/concediul-de-odihna-si-starea-de-sanatate_1226http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/pielea-uscata_1395http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/piele_2044http://www.sfatulmedicului.ro/Psoriazis/tipuri-de-psoriazis_1386http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/deshidratarea_1217http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/bisturiu-electric_2918http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/laser_1554http://www.sfatulmedicului.ro/analize/continutul-sangvin-in-dioxid-de-carbon-sange_296http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-estetica/chirurgia-estetica-si-procedurile-cosmetice_1353


4/14

Ce este i'iena $e!sonala,

'giena este o modalitate simpla si eficienta de a ramane sanatosi si de a fi o

prezenta placuta pentru cei din jurul nostru. 'giena personala inseamna un set de reguli

simple si usor de respectat.

/are sunt regulile igienico&sanitare pe care trebuie sa le respectam0

iecare trebuie sa aiba propriile obiecte de ingrijire personala. ste foarte

important ca nici unul dintre aceste obiecte sa nu fie imprumutat unei alte persoane, chiar

daca persoana este o ruda sau un prieten apropiat. !ceste obiecte (de exemplu, lenjeria

intima) pot transmite diferiti virusi, microbi, paraziti.

iecare membru al familiei trebuie sa aiba propria lui% periuta de dinti, pieptene,

lenjerie intima% sosete, ciorapi, chiloti, batista, unghiera sau forfecuta pentru manichiura,

aparat de ras.

'n fiecare casa trebuie sa existe o serie de materiale igienico&sanitare, fara de care

pastrarea unei igiene corespunzatoare este practic imposibila% sapunul, samponul, pasta

de dinti, hartia igienica, prosoapele, vata, spirtul, detergentul pentru rufe, detergentul de

vase, dezinfectanti pentru casa si rufe% cloramina, clor, hipoclorit, pansamente sterile,

plasturii cu rivanol, manusile de unica folosinta, apa oxigenata (pentru stoparea

sangerarilor), dezinfectanti pentru toaleta.

'giena zilnica nu trebuie neglijata.• spalarea cu apa si sapun% scade pericolul aparitiei bolilor de piele, elimina

transpiratia si mirosurile neplacute

• spalarea mainilor inainte de fiecare masa este obligatorie. $e asemenea, este

obligatorie spalarea mainilor inainte si dupa folosirea toaletei

• spalarea dintilor dupa fiecare masa. u trebuie uitat periajul dintilor inaintea

micului dejun.

• spalarea parului este obligatorie, cel putin o data pe saptamana

• lenjeria intima trebuie schimbata zilnic

• parul trebuie pieptanat in fiecare dimineata

• tampoanele igienice trebuie schimbate la cateva ore si aruncate, dupa folosire, la

gunoi si nu in vasul 2/.

3


5/14

I'iena -ilnic"

!liata perfect4 pentru igien4, apa ne permite s4 realiz4m gesturile indispensabile

care protejeaz4 organismul de diverse afec5iuni.

6p4larea m7inilor este necesar4%

• 8nainte s4 g4ti5i sau s4 m7nca5i

• dup4 folosirea toaletei

• dup4 o activitate manual4

• dup4 ce a5i atins sau v&a5i jucat cu un animal

• c7nd sunte5i bolnav (mai ales dup4 ce a5i tu9it, str4nutat sau v&a5i 9ters nasul)

• ori de c7te ori este nevoie, 8n func5ie de activit45ile desf49urate.

:ipsa igienei 9i transmiterea microbilor prin intermediul m7inilor murdare sunt

principalele cauze ale bolilor digestive 9i ale infec5iilor respiratorii, dar 9i ale afec5iunilor

cutanate (herpes).

C.te%a !ecomand"!i:

• evita5i s4 duce5i m7inile la gur4 9i s4 v4 roade5i unghiile care sunt l4ca9uri perfecte

pentru bacterii

• sp4la5i&v4 pe din5i dup4 fiecare mas4, face5i du9 sau baie 8n fiecare zi, mai ales

dup4 un efort fizic, folosind ap4 c4ldu54 9i un s4pun

• cl4ti5i 8ntotdeauna fructele 9i legumele pentru a elimina pesticidele 9i nitra5ii

• sp4la5i 9i dezinfecta5i regulat frigiderul

• regla5i temperatura folosit4 la g4tit astfel 8nc7t s4 distruge5i bacteriile 9i germenii,

dar 9i s4 p4stra5i gustul 9i vitaminele

• 9terge5i mereu parchetul podeaua folosind ap4, pentru a garanta un interior

s4n4tos

• contaminarea unei chiuvete este mult mai important4 dec7t cea a instala5iilor

sanitare% dezinfecta5i cu regularitate buc4t4ria (blatul de lucru, ustensilele,dulapurile 8n care sunt depozitate alimentele etc).


6/14

I'iena co!$ului / dusul

Gene!alitati

iecare persoana isi spala corpul in fiecare zi, fara sa se gandeasca. $usul poate fidin perspectiva igienei si a ingrijirii pielii unul din cele mai importante lucruri pe care

oamenii le pot face pentru ei.

'n fiecare zi, organele corpului isi indeplinesc functiile. /and isi desfasoara

activitatea normala, acestea secreta subsante cum ar fi transpiratia si sebumul care se

depun pe piele.

/u ajutorul dusurilor sau a bailor, aceste depuneri sunt curatate si indepartate. 'n

functie de zona de pe corp, cantitatea de secretii variaza, iar anumite zone trebuie spalate

de mai multe ori pe zi, asa cu sunt mainile de exemplu. Prin spalarea corpului, se va

indeparta praful si murdaria acumulate pe parcursul unei zile.

Momentul $ot!i%it $ent!u dus

u exista un moment potrivit pentru un dus, acesta este o alegere individuala. /ei

care isi spala corpul o singura data pe zi pot alege mementul in functie de confortul si

nevoile lor. /u toate acestea este recomandabil sa se faca dus imediat dupa o activitate

care implica orice fel de murdarire.

Modaliati co!ecte de s$ala!e a co!$ului

+olul principal al dusului este sa curete si sa reimprospateze corpul. 6palarea

corpului se va face simplu intai se va uda complet tot corpul, se va aplica gel de dus sau

sapun pe maini si se va intinde pe corp, inclusiv in zonele din spatele urechii, pliurile

pielii, intre degetele picioarelor si in alte zone in care poate stagna umezeala si in care se

pot dezvolta infectii fungice.

u este recomandat sa se foloseasca apa prea fierbinte pentru piele deoarece

aceasta poate agrava unele boli de piele cum ar fi alergiile, pielea devenind sensibila.

/orpul se va spala intotdeauna cu apa calduta sau la temperatura camerei..

=

http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-cu-streptococi--stafilococi-si-alte-bacterii/infectiile-fungice_7979http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-cu-streptococi--stafilococi-si-alte-bacterii/infectiile-fungice_7979


7/14

aia in cada implica utilizarea unei cantitati mai mici de apa. > persoana poate sa

faca dus atunci cand este mai relaxat sau are dureri musculare, intrucat jeturile de apa pot

ameliora disconfortul.

6palarea corpului in cada de baie este mult mai relaxanta si permite utilizarea de

produse de aromoterapie. Persoanelor care sufera de anumite boli (eczema, dermatita

atopica) le sunt recomandate baile (in scop terapeutic).

'mediat dupa o spalarea corpului, este cel mai bun moment pentru hidratarea

pielii. $eoarece peilea este un pic umeda dupa baie, crema hidratanta se absoarbe cel mai

bine.

6e va utiliza o pulbere antifungica pe pliurile pielii in special in timpul verii,

pentru prevenirea infectiilor fungice. Parul se va tampona usor cu prosopul si se va

descurca cu ajutorul degetelor pentru a se preveni ruperea firelor de par.

> serie de probleme pot sa apara din cauza lipsei de igiena, mai ales in cazul

persoanelor care locuiesc in tari tropicale. 6e pot dezvolta infectii fungice

ca tinea sau candida. 'n cazul in care pielea nu este curatata corect in timpul verii apare

predispozitia la infectii bacteriene cum ar fi foliculita si impetigo.

6palarea improprie a parului si scalpului poate duce la diverse infectii ale scalpului,

matreata severa, pediculoza sau chiar paduchi. 'n plus, dusul ajuta la eliminareamirosurilor neplacute care pot fi jenante pentru cei din jur. ?n corp curat este o parte

integranta a unui stil sanatos de viata.

Sanatatea $ielii ca$ului

Gene!alitati

oarte multe persoane au probleme ale pielii capului, incluzand aici si afectiunile

parului.*atreata sau mancarimile scalpului pot cauza disconfort, iar parul poate fi subtiat,

se poate rupe usor, poate creste intr&un ritm redus sau poate cadea. Problemele parului si

ale scalpului pot cauza numeroase neplaceri.

@

http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatita/eczema_7675http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-pielii-la-copii/dermatita-atopica-la-copii_260http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-pielii-la-copii/dermatita-atopica-la-copii_260http://www.sfatulmedicului.ro/Pitiriazis/tinea-versicolor-pitiriazis-versicolor_1350http://www.sfatulmedicului.ro/Candidahttp://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-parului/pediculoza-infestatia-cu-paduchi_1376http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-parului/matreata_1352http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatita/eczema_7675http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-pielii-la-copii/dermatita-atopica-la-copii_260http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-pielii-la-copii/dermatita-atopica-la-copii_260http://www.sfatulmedicului.ro/Pitiriazis/tinea-versicolor-pitiriazis-versicolor_1350http://www.sfatulmedicului.ro/Candidahttp://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-parului/pediculoza-infestatia-cu-paduchi_1376http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-parului/matreata_1352


8/14

Cade!ea $a!ului

/aderea parului, alaturi de subtierea si ruperea firului de par, reprezinta cea mai

frecventa problema a scalpului. *ajoritatea persoanelor sanatoase pierd intre biceiurile legate de manipularea firelor de par, ca urmare a situatiilor stresante; acest

aspect survine in tricotilomanie & o afectiune in cadrul careia individul isi smulge fire de

par de la nivelul scalpului, genelor sau sprancenelor;

B fectele secundare ale unor tratamente medicale precum chimioterapia sau radioterapia;

B ebra, stresul emotional sau interventiile chirurgicale pot cauza caderea parului; in

aceste cazuri evenimentul stresant preceda cu cateva luni debutul caderii parului.

Pierderea firelor de par in acest caz este autolimitata;

B !fectiuni precum lupusul sau hipertiroidismul;

B 'ntoxicatiile cu metale grele precum taliul sau arsenicul;

B $eficientele nutritionale, lipsa proteinelor sau a fierului din alimentatie;

D

http://www.sfatulmedicului.ro/Caderea-paruluihttp://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-parului/alopecia-caderea-parului-chelia-sau-calvitia_1378http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/scalp_2215http://www.sfatulmedicului.ro/Nasterea/nasterea-naturala_1151http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/intarcare-a-sugarului_3958http://www.sfatulmedicului.ro/Alergiile/vopseaua-de-par-provoaca-alergii_2317http://www.sfatulmedicului.ro/Procedee-dermatocosmetice/permanentul-pentru-gene_1383http://www.sfatulmedicului.ro/Cancer/chimioterapia_810http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/radioterapie_2135http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/febra_4949http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/cauzele-stresului_49http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/lupusul-eritematos-sistemic-generalitati_1656http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipertiroidismul_866http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/proteinele-mit-si-realitate_1495http://www.sfatulmedicului.ro/Caderea-paruluihttp://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-parului/alopecia-caderea-parului-chelia-sau-calvitia_1378http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/scalp_2215http://www.sfatulmedicului.ro/Nasterea/nasterea-naturala_1151http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/intarcare-a-sugarului_3958http://www.sfatulmedicului.ro/Alergiile/vopseaua-de-par-provoaca-alergii_2317http://www.sfatulmedicului.ro/Procedee-dermatocosmetice/permanentul-pentru-gene_1383http://www.sfatulmedicului.ro/Cancer/chimioterapia_810http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/radioterapie_2135http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/febra_4949http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/cauzele-stresului_49http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/lupusul-eritematos-sistemic-generalitati_1656http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipertiroidismul_866http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/proteinele-mit-si-realitate_1495


9/14

B Craumatizarea tijei firului de par ca urmare a unor arsuri sau a altor injurii termice sau

fizice.

Manca!imile si descuama!ea scal$ului

*ancarimile si descuamarea scalpului pot fi cauzate de%

B $ermatita seboreica a nou&nascutului, caracterizata printr&o crusta galbuie ce acopera o

mare parte a scalpului. ste frecvent intalnita la copiii mici si nu se datoreaza unei boli

ale pielii in adevaratul sens al cuvantului. *ai mult, nu este nici macar un semn al

gradului de ingrijire sau igiena a copilului, ci doar o conditie autolimitata a pielii nou&

nascutului;

B *atreata, descuamarea vizibila a pielii scalpului poate fi o manifestare

a eczemelor seboreice ce determina o eliminare cantitativ crescuta de celule ale stratului

cornos al pielii. *atreata poate fi determinata si de o infectie fungica, si poate fi

accentuata de modificarile climaterice sau hormonale;

B Paduchii, mici insecte care colonizeaza parul in anumite conditii, pot cauza mancarimi

ale scalpului, mai ales la copiii mici din comunitati precum scoala sau gradinita;

B /iupercile pot infecta stratul superficial al pielii scalpului si firele de par, cauzand

inrosirea pielii, aparitia de placi circulare de pe suprafata carora firele de par se desprind

si zone ale caror margini au aspect usor elevat fata de restul pielii, cu un aspect inelar;B !fectiuni cronice precum psoriazisul, eczema sau seboreea;

B *ai rar, poate fi vorba despre o afectiune dermatologica numita lichen plan, cauzata

de stres emotional, oboseala sau expunere la anumite medicamente sau substante

chimice.

Ve-iculele0 !anile si um1latu!ile $ielii scal$ului

Eeziculele, ranile si umflaturile pielii scalpului pot fi cauzate de%

B 'nfectia bazei firului de par (foliculita) sau a pielii (impetigo);

B !fectiuni alergice ale pielii (dermatita de contact);

B 'nfectii virale precum varicela sau herpesul Foster (zona Foster );

B !fectiuni dermatologice precum acneea;

B /histe epidermice sau sebacee G mici saculete situate sub stratul superficial al pielii,

H

http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-parului/matreata_1352http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatita/dermatita-seboreica_1343http://www.sfatulmedicului.ro/Nou-nascutul/cresterea-si-dezvoltarea-nou-nascutilor_246http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-parului/matreata_1352http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatita/eczemele-endogene_1420http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-parului/pediculoza-infestatia-cu-paduchi_1376http://www.sfatulmedicului.ro/Psoriazis/psoriazisul_1373http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/seboree_4862http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/lichenul-plan_1425http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/cauzele-stresului_49http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198http://www.sfatulmedicului.ro/Foliculita-si-Furunculul/foliculita_1404http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/impetigo_1375http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatita/dermatita-de-contact_1342http://www.sfatulmedicului.ro/Varicelahttp://www.sfatulmedicului.ro/Zona-zosterhttp://www.sfatulmedicului.ro/Acneea/rebela-acnee_1392http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-parului/matreata_1352http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatita/dermatita-seboreica_1343http://www.sfatulmedicului.ro/Nou-nascutul/cresterea-si-dezvoltarea-nou-nascutilor_246http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-parului/matreata_1352http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatita/eczemele-endogene_1420http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-parului/pediculoza-infestatia-cu-paduchi_1376http://www.sfatulmedicului.ro/Psoriazis/psoriazisul_1373http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/seboree_4862http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/lichenul-plan_1425http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/cauzele-stresului_49http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198http://www.sfatulmedicului.ro/Foliculita-si-Furunculul/foliculita_1404http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/impetigo_1375http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatita/dermatita-de-contact_1342http://www.sfatulmedicului.ro/Varicelahttp://www.sfatulmedicului.ro/Zona-zosterhttp://www.sfatulmedicului.ro/Acneea/rebela-acnee_1392


10/14

umplute cu un material gras. !ceste chisturi apar cel mai des pe scalp, urechi, fata, spate

sau scrot si sunt cauzate de astuparea unor ducte glandulare din vecinatatea unui fir de

par. ?neori se pot infecta, caz in care continutul devine fluctuent si purulent.

/ancerul de piele poate aparea la nivelul scalpului mai ales in zonele neacoperite

de par. !pare distructia tisulara si in anumite cazuri imprastierea (metastazarea) celulelor

canceroase in alte zone ale organismului. /ancerul de piele poate aparea ca o excrescenta

sau ca o alunita modificata ca si culoare sau ritm de crestere, ca o rana care nu se vindeca

sau ca o iritatie a pielii. /ele mai frecvente trei tipuri de cancere cutanate sunt carcinomul

bazocelular, carcinomul spinocelular si melanomul malign.

Ti$u!i de &oli de $iele

Gene!alitati

olile de piele includ o gama larga de conditii care afecteaza pielea. !cestea pot fi

cauzate de complicatii ale altor afectiuni medicale, infectii fungice, bacteriene, reactii

alergice sau chiar muscaturi de insecte.

Pielea este expusa si vulnerabila la o serie de pericole din mediu. Predispozitiile

genetice la anumite afectiuni contribuie la aparitia unora dintre bolile de piele. /hiar si

aparitia unei afectiuni a pielii poate conduce la declansarea alteia.

olile de piele pot fi de mai multe tipuri, iar cele mai frecvente includ tulburarile

inflamatorii, virale, bacteriene, canceroase si fungice. olile de piele care fac parte din

aceeasi categorie au simptome similare, sunt cauzate de surse similare si vor fi tratate in

acelasi mod.

Aravitatea bolilor de piele poate fi diferita, de la boli de piele minore la cele care

pot pune in pericol viata unei persoane. Cipul bolilor de piele va ajuta la determinarea

cauzei probabile si la adoptarea celui mai bun tratament.

1#

http://www.sfatulmedicului.ro/Cancer-de-piele/cancerul-de-piele-sau-melanomul_779http://www.sfatulmedicului.ro/Cancer/celulele-canceroase-se-raspandesc-mult-mai-rapid-decat-se-credea-studiu_2262http://www.sfatulmedicului.ro/Cancer/celulele-canceroase-se-raspandesc-mult-mai-rapid-decat-se-credea-studiu_2262http://www.sfatulmedicului.ro/Alunite--negi-si-keratoze/alunitele-cand-sa-ne-alarmami_1397http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-de-pielehttp://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-cu-streptococi--stafilococi-si-alte-bacterii/infectiile-fungice_7979http://www.sfatulmedicului.ro/Cancer-de-piele/cancerul-de-piele-sau-melanomul_779http://www.sfatulmedicului.ro/Cancer/celulele-canceroase-se-raspandesc-mult-mai-rapid-decat-se-credea-studiu_2262http://www.sfatulmedicului.ro/Cancer/celulele-canceroase-se-raspandesc-mult-mai-rapid-decat-se-credea-studiu_2262http://www.sfatulmedicului.ro/Alunite--negi-si-keratoze/alunitele-cand-sa-ne-alarmami_1397http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-de-pielehttp://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-cu-streptococi--stafilococi-si-alte-bacterii/infectiile-fungice_7979


11/14

Tul&u!a!ile in1lamato!ii

olile inflamatorii ale pielii fac referinta cel mai des la eruptiile

cutanate. czemele, dermatitele, psoriazisul, eruptiile cutanate si de scutec intra in

aceasta categorie. /hiar si acneea este o boala inflamatorie a pielii.

/ele mai multe dintre aceste conditii se manifesta pe termen lung, provoaca

roseata, umflaturi, vezicule (cu sau fara lichid), leziuni si prezinta cruste la nivelul pielii.

Pielea va fi inflamata si poate fi calda la atingere. 'n plus, multe dintre bolile inflamatorii

ale pielii sunt asociate cu pruritul.

*anifestarile devin grave daca nu este instituit tratament si uneori sunt chiar

dureroase. 'n urma anumitor conditii inflamatorii ale pielii pot rezulta cicatrici.

6imptomele trebuie tratate pentru a se tine boala sub control si a se evita transmiterea

bolii.

'n cazul bolilor de piele provocate de tulburarile inflamatorii, se vor folosi

medicamente care vor ameliora mancarimile, inflamatia si pielea uscata. Pacientilor li se

recomanda aplicarea de unguente topice pe zonele afectate, cel mai des fiind recomandate

unguentele cu cortizon.

$e asemenea, ar putea fi prescrise si medicamente cu corticosteroizi topici pentru

eruptiile cutanate severe si recurente, cum ar fi pzoriazis. > alta modalitate de tratament

este terapia cu lumina, frecvent utilizata pentru controlul si diminuarea simptomelor

eruptiilor cutanate extinse.

2oli %i!ale ale $ielii

olile virale ale pielii sunt cauzate de un virus de un anumit tip. *ulte dintre

acestea sunt conditii de scurta durata si sunt insotite de simptome neplacute.

11

http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatita/eczema_7675http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatitahttp://www.sfatulmedicului.ro/Psoriazis/psoriazisul-generalitati_1381http://www.sfatulmedicului.ro/Acneea/acneea-zeci-de-cauze-si-efecte-neplacute_1385http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/pielea-uscata_1395http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/fototerapia-terapia-cu-lumina_20http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatita/eczema_7675http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatitahttp://www.sfatulmedicului.ro/Psoriazis/psoriazisul-generalitati_1381http://www.sfatulmedicului.ro/Acneea/acneea-zeci-de-cauze-si-efecte-neplacute_1385http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/pielea-uscata_1395http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/fototerapia-terapia-cu-lumina_20


12/14

Earicela si rujeola sunt cel mai usor de recunoscut. !mbele boli sunt insotite de

febra, eruptii cutanate si manifestari asemanatoare racelii. Earicela este caracterizata prin

aparitia de vezicule pruriginoase care acopera tot corpul.

Ierpes simplex 1 si " sunt alte tipuri de boli virale ale pielii. !mbele seraspandesc prin contact fizic. 'n cazul herpesului simplex tip 1 apar vezicule in zona

buzelor, iar in cazul herpesului simplex tip " leziunle apar in zona organelor genitale.

2oli &acte!iene ale $ielii

/ele mai multe dintre bolile bacteriene ale pielii sunt cauzate de stafilococi.

!ceste bacterii cauzeaza majoritatea conditiilor cutanate bacteriene. 6tafilococii se

regasec in mod normal pe pielea oamenilor dar doar 3#J dintre oameni sunt purtatori de

stafilococi care cauzeaza boli.

!fectiunile cutanate bacteriene apar atunci cand bacteriile patrund printr&o

crapatura a pielii. 'nfectiile sunt in general rezultatul altor conditii de baza, ceea ce face

ca persoana infectata sa fie mai sensibila sau vulnerabila la infectii.$iabetul

zaharat sau dermatita atopica sunt cel mai des vinovate de aparitia acestui tip de infectie.

2oli cutanate &acte!iene

*ulte dintre bolile grave de piele sunt clasificate ca fiind boli cutanate

bacteriene. 'mpetigo, celulita, foliculita, scabia si fasceita necrozanta includ o gama larga

de simptome, de la cele minore pana la cele care ar putea pune in pericol viata unei

persoane.

Pielea poate avea eurptii cutanate, cosuri, furunculi si leziuni. olile se manifesta

atat la nivelul pielii dar si in plan intern, fasceita necrozanta fiind cea mai grava infectie

bacteriana.

acteriile care cauzeaza aceasta infectie elibereaza toxine care cauzeaza formarea

cheagurilor de sange in vasele sanguine. /onditia rezulta in urma interventiilor

1"

http://www.sfatulmedicului.ro/Varicelahttp://www.sfatulmedicului.ro/Rujeola-si-alte-boli-ale-copilariei/rujeola-pojarul-sau-cori_632http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/herpesul-oral-hsv-1_8813http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-pielii-la-copii/dermatita-atopica-la-copil_203http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/impetigo_1375http://www.sfatulmedicului.ro/Celulitahttp://www.sfatulmedicului.ro/Foliculita-si-Furunculul/foliculita-generalitati_1402http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/scabia-raia_1368http://www.sfatulmedicului.ro/Foliculita-si-Furunculul/furunculul_1403http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-ale-pielii--tesutului-subcutanat-si-muscular/fasceita-necrozanta-a-infectia-necrotizanta-a-fasciei-si-a-tesutului-sub_674http://www.sfatulmedicului.ro/Varicelahttp://www.sfatulmedicului.ro/Rujeola-si-alte-boli-ale-copilariei/rujeola-pojarul-sau-cori_632http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/herpesul-oral-hsv-1_8813http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-pielii-la-copii/dermatita-atopica-la-copil_203http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/impetigo_1375http://www.sfatulmedicului.ro/Celulitahttp://www.sfatulmedicului.ro/Foliculita-si-Furunculul/foliculita-generalitati_1402http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/scabia-raia_1368http://www.sfatulmedicului.ro/Foliculita-si-Furunculul/furunculul_1403http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-ale-pielii--tesutului-subcutanat-si-muscular/fasceita-necrozanta-a-infectia-necrotizanta-a-fasciei-si-a-tesutului-sub_674


13/14

chirurgicale sau a unui prejudiciu semnificativ, insa bacterile pot patrunde in corp si

printr&o rana minuscula.

T!atament

*ulte dintre infectiile stafilococice sunt tratate cu antibiotice, insa unii dintre

stafilococi devin rezistenti la antibiotice. !cest fenomen determina ingrijorare in randul

comunitatii medicale, dar si reticenta de a recomanda antibiotice.

*edicii subliniaza importanta masurilor preventive. 'n efortul de a reduce riscul

dezvoltarii rezistentei la antibiotice, de multe ori este tratata si cauza care a dus la infectia

cu stafilococi. !tunci cand este necesar, zona infectata este drenata sau eliminata

chirurgical.

?neori, in functie de gravitate sau de tipul de infectie bacteriana, este necesara

spitalizarea. 6imptomele fasceitei necrozante includ durere in jurul zonei afectate,

manifestari specifice gripei, sete intensa, scaderea tensiunii arteriale si temperatura

ridicata.

In1ectiile 1un'ice

'nfectiile fungice sunt cele cauzate de ciuperci microscopice. ungii

supravietuiesc in celulele moarte ale pielii. $e cele mai multe ori, aceste organisme sunt

inofensive, dar acestea pot deveni o problema atunci cand se reproduc rapid.

'nfectiile fungice includ herpesul si piciorul de atlet. /andida este una dintre

ciupercile care provoaca cel mai frecvent infectii fungice, cea mai afectata fiind zona

genitala. 6imptomele infectiilor fungice sunt destul de asemanatoare si implica%

mancarimea, arsura si roseata.

'nfectile fungice sunt tratate cu medicamente, iar unguentele topice antifungice si

cremele sau pudrele ajuta la eliminarea ciupercilor care cauzeaza infectii. ?nele dintre

infectii sunt tratate cu medicamente prescrise de medic care vor fi administrate pe cale

orala, iar uneori pot fi prescrise antiseptice orale.

1-

http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-cu-streptococi--stafilococi-si-alte-bacterii/stafilococul-auriu-si-alte-infectii-stafilococice_661http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/virusul-herpes-simplex_9891http://www.sfatulmedicului.ro/Candidahttp://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-cu-streptococi--stafilococi-si-alte-bacterii/stafilococul-auriu-si-alte-infectii-stafilococice_661http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/virusul-herpes-simplex_9891http://www.sfatulmedicului.ro/Candida


14/14

6e vor adopta metode de precautie pentru a se minimiza sau elimina riscul de

reinfectare%

• zona afectat trebuie curatata in mod regulat

• prosoapele, lenjeria, paturile si hainele ar trebui sa fie spalate in mod

regulat

• se vor purta haine largi, din bumbac pentru a preveni inmultirea

ciupercilor.

2i&lio'!a1ie:

• $umitrescu !., $ermatologie, d. ational, ucuresti, 1HH=

• ucur A., >pris $!., oli dermatovenerice, enciclopedie, d. ational, ucuresti,

"##"

• *aier . Patologie cutanata, d. /asa cartii de stiinta, /luj, 1HHH

• Pais E. ?ltrastuctura pielii, d. *edicala. ucuresti1HD-

COORDONATOR CURS

D!3 DANA GA2RIELA IONESCU

13

igiena tegumentelor

Documents