igiena copil

8/6/2019 igiena copil

1/11

1. Factori ai mediului intern care influenteaza cresterea si dezvoltareaa) Factori interni ai organismului matern- malformatii uterine, tumori genitale, bazin stramt- hipotiroidie, diabet- scaderea aportului de oxigen necesar embrionului prin existenta unor afectiuni grave

cronice ale mamei (respiratorii, CV)- administrarea unor substante abortive: chinina, antibiotice- administrarea de medicamente: antiepileptice, anticonvulsivante, antiasmatice,

anticoagulate- infectii virale: rubeola, HIV, CMV, polio, coxakie- infectii streptococice, stafilococice, sifilis, TB- tulb de nutritie ale mamei- varsta si statura mamei- comportament cu risc al gravidei: fumat, alcool, droguri b) Factori genetici:- sexul copilului, ritm de crestere- caracteristici morfologice diverselor rase umanec) Factori metabolici:- defecte enzimatice in sinteza hormonilor tiroidieni, Hb- tulburari in metabolismul metalelor d) Factori neuro-endocrini: dupa luna a treia de viata IU apar si glandele proprii:

pancreas insular, timus, suprarenala. Hipofiza si paratiroidele sunt slab dezv in perioada embrionara, ele isi manifesta activitatea in perioada postnatala. Sistemulnervos conditioneaza endocrin si umoral procesul de crestere.

2. Factori ai mediului extern care influenteaza cresterea si dezvoltareaClimaticGeografic

Lungimea membrelor inferioare este legat de climatul cald. Ex: membre inferioare mailungi la africani. Lungimea trunchiului este legat de climatul rece. Ex: eschimoii autrunchiul bine dezvoltat. Dezvoltarea statural a sugarului este mai sczut n perioadaoctombrie-martie i mai rapid n martie-septembrie. Precolarul i colarul cresc mai mult naprilie-iulie i cresc n greutate n august-septembrie.

Alimentaia:Obezitate n supraalimentaie.Scdere n greutate i nlime sczut n deficit alimentar.Este implicat n: imunogenez, hormonogenez, funcii enzimatice.Rol n ritmul de cretere i dezvoltare n momentul apariiei dentiiei, nucleilor de

osificare, maturizare pubertal.Lipsa alimentaiei n primul an de via determin ntrzieri n dezvoltarea neuropsihic. nurmtorii 2..7 ani IQ va fi mai mic cu 10..20 de puncte. Perimetrul cranian scade la copii culipsuri alimentare. Alimentaia n primii 3 ani de via are mare importan. Alimentaiacolarului i precolarului se repercut asupra maturitii: au mai frecvent afeciuni acute i patologie cronic.

mbolnviriacute i cronice. Aciune realizat prin:Aciunea direct a agentului patogen la nivel celular se manifest prin inhibarea

mitozelor cu scderea masei somatice.

Aciunea indirect a agenilor patogeni, ce mpiedic utilizarea factorilor nutritivii accentueaz pierderile (boli intercurente acute).

1


2/11

Aciunea mediat a agentului patogen induce leziuni viscerale, endocrine,nervoase, care determin tulburri de cretere: nanism, caexie, obezitate,infantilism.

Afeciunile cronice n perioada de cretere statural determin tulburrimorfologice i n perioada de cretere ponderal modificri metabolice.

Locuina. Locuina insalubr sau suprapopulat crete mortalitatea infantil datoritscderii spaiului, creterii contactelor dintre indivizi, creterii gradului de ncrcaremicrobian, scderii ventilaiei. Apar tulburri de somn, de adaptare colar, decomportament, scade randamentul intelectual.

Aciunea mediului de via urban i rural n mediul urban beneficiaz de alimentaie, locuin, nivel de ngrijire, ceea ce duce la o

dezvoltare fizic mai bun. Patologia neuropsihic este mai frecvent la copiii din mediulurban, datorit modelelor negative mai des ntlnite.

Condiii socio-economice ale populaiei

Cel mai important este venitul pe persoan. Nivelul de instruire i cultura influeneazcalitatea ngrijirii copilului.

Variabilitatea loco-regional a dezvoltrii fiziceDepinde de influena factorilor economici, sociali, a nivelului de trai n diferite regiuni ale

rii. Ex: n Moldova sunt cei mai mici copii.

3. Prematuritatea-factori de risc;Se considera copilul prematur cand greutatea este


3/11

Cauza matern i placentar intervine n etapa a doua de sarcin, influennd predominant dezvoltarea somatic: cap mare i corp mic.

Recuperare bun neurologic i somatic.Beneficiaz de o alimentaie cantitativ crescut i hipercaloric.Lapte matern: raport cazein / albumin adecvat (65/35). La dou luni necesit

192 ml lapte / kg corp.Tip simetric

Dezvoltarea craniului este afectat nc din etapa incipient, copilul are unaspect simetric (somatic i cranian).

Prognostic rezervat.Complicaii neurologice frecvente:

Disfuncii centrale motorii: paralizie centralHiperactivitateTulburri de atenie, nvareTulburri comportamentale

Recuperare grea5. Retinopatia prematurului

este o afectiune a retinei intalnita in special la prematurii cu greutate mica. Mult timp a fostconsiderata una din cele mai de temut complicatii ale prematuritatii.Dincopiii prematurimaimici de 1800 gr la nastere, sau cu varsta gestatiei mai mica de 30 saptamani, 50 % dezvoltaretinopatie. Riscul creste pe masura ce scade varsta gestationala, astfel poate ajunge la 90 % lacei cu varsta sub 28 saptamani. Factorii care determina leziunile retiniene se asociaza:-Varstagestationala sub 32 saptamani, greutate mica (sub 1500 gr - prematurii de grad III si IV);-Deficitul de vitamine (in special vitamina E) existent la prematuri datorita faptului caachizitia vitaminelor si mineralelor de catre fat se face in ultimul trimestru de sarcina;-Oxigenoterapie prelungita si la concentratii in exces;-Ventilatia mecanica (mentinerea respiratiei cu ajutorul aparatelor) pentru o perioada mare detimp;-Oxigenarea insuficienta cu mentinerea unui nivel crescut de dioxid de carbon in sange;-Alte boli aparute la prematur sub forma de complicatii sau existente inainte de nastere:anemia, insuficienta cardio-respiratorie, socul, hemoragiile, convulsiile, hipotermia, bolicongenitale;-Boli ale mameidin timpul sarcinii: diabetul zaharat matern, hipertensiunea arteriala,fumatul;complicatii:glaucoma,strabism,miopie,cecitate

6. Alimentatia naturala: avantaje si dezavantaje

- Avantaje:- furnizeaza o ratie echilibrata in nutrienti necesari dezvoltarii psihosomaticecorespunzatoare varstei

- asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica prin IgA secretorie, lactoferina,lizozim, macrofage, factori bifidus care stimuleaza cresterea bacilului bifidus dinintestinul sugarului alimentat natural si care intervine in sinteza unor vitamine si aaesentiali, favorizeaza asimilarea calciului, fierului si vitaminei D; stimuleaza sintezaimunoglobulinelor si concentratia properidinei si a complementului in sistemulreticulo-endotelial

- permite o adaptare automata a compozitiei la nevoile nutritionale ale sugarului sirealizeaza o legatura afectiva intre mama si copil

- dezavantaje:- laptele uman este de 3-4 ori mai sarac in saruri minerale decat cel de vaca

3
http://www.nou-nascuti.ro/0-12.html?id=158http://www.nou-nascuti.ro/neonatologie.html?id=419http://www.nou-nascuti.ro/nasterea.html?id=420http://www.nou-nascuti.ro/0-12.html?id=158http://www.nou-nascuti.ro/neonatologie.html?id=419http://www.nou-nascuti.ro/nasterea.html?id=420


4/11

- laptele uman contine numai 34 mg calciu/100 ml, iar absorbtia sa intestinala este in proportie de 70%. La prematuri, cantitatile mici de Ca si fosforsunt insuficiente pentrumineralizarea osului si cantitatea scazuta de sodiu poate duce la hiponatremie.

- Pentru preventia carentei martiale este necesar un aport zilnic de fier de 10 mg pe zi lasugarul nascut la termen cu greutate normala si 15 mg la prematur

- Continutul de vitamina D este inferior nevoilor fiziologice, se recomanda in perioadaneinsorita a anului, un supliment de 400-800 u.i. vit D

7. Dezvoltarea ochiului si a vederii 0-3 ani- la nastere ochiul e bine dezvoltat, el mai creste in volum de cca trei ori pana la varsta

adulta.- in primele 4 luni are loc mielinizarea fibrelor nervului optic si diferentierea neuronilor

din cortexul occipital- retina este complet dezvoltata, exceptand regiunea foveala, la nastere- glanda lacrimala este complet dezvoltata la nastere, dar reflexul lacrimal apare dupa

primele doua luni- ochiul noului-nascut este hipermetrop- la nastere, retina nu prezinta conuri, dezvoltarea incepe la 6 luni- reflexele fotomotorii, ciliar si cornean sutn prezente de la nastere- privirea este monoculara, axele globilor oculari fiind inconstant paralele pana la 3

luni-1 an- la trei luni apar reflexe oculocefalogire

8. Dezvoltarea analizatorului auditiv 0-3 ani- la nastere, analizatorul acustic este foarte bine dezvoltat, la 4-5 ore dupa nastere nou-

nascutul diferentiaza tonurile muzicale- la trei luni se observa reactii de clipire la zgomote neasteptate- la 12 luni se orienteaza catre locul de emitere al unor zgomote- acuitatea auditiva normala reprezinta una din cele mai importante functii care

contribuie la dezvoltarea vorbirii, inteligentei, comportamentului psiho-afectiv sisocial.

- Surditatea in primii doi ani de viata duce la mutitate- Din punct de vedere profilactic ne intereseaza atat surditatea totala cat si deficientele

de auz de grad mijlociu sau usor, acestea din urma putand fi cauzate de cator tubar,cerumen, adenoidite, inflamatii sinusale si pot fi ameliorate sau chiar inlaturate prinmijloace terapeutice daca se diagnosticheaza timpuriu

9. Dezvoltarea statistico-posturala si de deplasare in perioada 0-3 luniIn decubit dorsal principalele repere sunt:- la 15 zile copilul flecteaza capul lateral- la 3 luni mentine capul in plan median- la 4 luni isi ridica capul si umerii- la 6 luni se intoarce din decubit dorsal in decubit ventralPosturile:- la trei luni isi mentine capul- la 6 luni sta in sezut sprijinit- la 7 luni sta in picioare sprijinit de pat- la 8 luni se ridica singur la marginea patului

- la 9 luni face primii pasi sprijinit

4


5/11

- la 12 luni isi coordoneaza miscarile si isi controleaza echilibrul astfel incat sa sedeplaseze independent.

- La 15 luni se ridica si se aseaza singur - La 18 luni merge lateral, pe varfuri, cu baza mare de sustinere, mers topait- La 21 luni pasii se alungesc, poate urca trepte una cate una

- La 24 luni miscarile sunt mai coordonate, merge in linie dreapta- La 27 luni se catara pe scaun, creste abilitatea de a trece peste obstacole- La 30-33 luni sta intr-un picior, creste viteza de deplasare- La 36 luni alearga, urca si coboara scara alternand picioarele

10. Dezvoltarea vorbirii- nou-nascutul reactioneaza prin tipat monoton ca mod de semnalare a unor nevoi sau

afecte;- datorita maturizarii treptate a aparatului fonoarticulator apare ganguritul, fenomen

prelingvistic, datorat perfectionarii auzului;- la 6 luni copilul gangureste diferit in functie de limba vorbita in mediul sau de viata- de la 6 luni articuleaza grupe de sunete cu ritm si intonatie variabila- catre luna 7 are reactii diferentiate, intoarce capul catre un obiect denumit- dupa 7-9 luni intelege cuvinte- in jurul varstei de 1 an imita cuvinte pronuntate de cei din jur (psitacism)- 13-14 luni foloseste cuvinte pentru denumirea obiectelor, persoanelor - Pana la 1,5 ani exprimarea se face in propozitii care nu respecta regulile gramaticale- In anul 2 si 3 copilul se exprima in propozitii corecte sintactic, perfectionarea se

realizeaza prin imbogatirea vocabularului, iar la 3 ani copilul se exprima in fraze,fetitele vorbesc mai repede decat baieteii.

11. Tulburari de vorbireCele mai frecvente tulburari de vorbire sunt dislaliile. Din punct de vedere etiologicdislalia este:- fiziologice: intre 2-4 ani- functionala- cu fond intelectual normal- cu retard mental- senzoriala- sociogena- audiogena- mecanica

Dislaliile cantitative: monofonematice, polifonematice si universaleDislaliile calitative: afonemie, parafonemie, disfonemieDisfonia reprezinta alterarea timbrului vocii cauzata de paralizia recurentului prinneoplasme mediastinale, tumori tiroidieneAfonia- copilul nu poate emite sunete datorita leziunilor corzilor vocale si nervuluirecurentRinolalia este vorbitul pe nasStigmatismul-sasaiala

12. Comportamentul cognitiv 0-3 ani1. Atentia:

- nou-nascutul reactioneaza numai la stimuli puternici si pt scurte momente- la 3-4 luni urmareste proiectia de imagini umane insistent

5


6/11

- pana la 1 an atentia este difuza, de scurta durata, deficitul de atentie apare in: atungericerebrale, deficite senzoriale (de vorbire, auditive), educatie necorespunzatoare

2. Perceptia: este prezenta de la nastere. In perioada 0-6 luni perceptiile se realizeaza indomeniul senzorialului de aproape: gust, miros, sensibilitate tactila. La 15-18 lunireproduce forma circulara, la 21 luni forma patrata, la 24 luni forma triunghiulara.

Perceptia se perfectioneaza prin invatare, jocuri de constructii.Memoria este involuntara activa, acu mare putere de pastrare3. Gandirea. In perioada 0-18 luni nu este vorba de gandire propriu-zisa, ci de coordonari

senzo-motorii ca raspuns la actiunea mediului.

13. Caracteristici ale dezvoltarii fizice la prescolariRitmul de crestere al prescolarului este foarte ridicat, in aceasta perioada au locurmatoarele modificari:- sixtruplarea greutatii fata de cea de la nastere- cresterea mai intensa a bratului comparativ cu antebratul- dezvoltarea lungimii mainii- cresterea circumferintei pumnului- cresterea pana la 6 ani a lungimii plantei de 2,5 ori fata de valoarea de la nastere- se mentine ritmul intens de crestere in grosime a membrului inferior - dezvoltarea centurilor scapulare si pelvine- cresterea diametrului toracic transvers si anteroposterior - ritm mai scazut de crestere a circumferintei craniului si a diametrelor sale- la sexul masculin se constata crestere a unor parametri de dezvoltare ai capului, fetei,

toracelui, metatarsului, metacarpuluiPrescolarul apare datorita acestor modificari cu o configuratie corporala specifica: capulrelativ mai mic fata de trunchi, torace aplatizat, centura scapulara mai dezvoltata, crestereaintensa in inaltime

14.Lateralitatea si schema corporala

Dominanta emisferica, determinata genetic , se manifesta printr-o asimetrie functionala , olateralizare de dreapta sau stanga. Procentul stangacilor in randul populatiei infantile sesitueaza intre 4-6%. Lateralizarea intereseaza mana, ochiul, piciorul, urechea si ea poate fiomogena sau alterna, incrucisata. Copiii stangaci care sunt antrenati functional pot utilizaambele maini, constrangerea acestora de a lucra numai cu mana dreapta determina tulburari inactivitatea de mica motricitate ( tulburari de scris, citit)Probele de evidentiere a lateralizarii sunt tapingul, distributia unor cartonase pe masa,efectuarea unor desene simple ( pentru mana), lovirea unei mingi cu piciorul, intrarea intr-uncerc ( pentru picior) privirea unui obiect indepartat printr-un carton ( ochi) Cercetarileau aratat ca tulburarile de vorbire, scris , citit, sunt mai frecvente la copii stangaci.

15.Tulburari de comportament la prescolar (hiperchinezia cu tulburari deatentie);

Atentia la prescolari, normal ,este mai stabila ( voluntare) ,avand totusi o durata redusa 10-15min 3 ani si 18 min la 6 ani. In activitatile dificile durata atentiei este mai redusa , iar ptcele facile, de intensitate mai redusa, dinamice atentia voluntara se poate prelungi pana la 45min la 6 ani. Tulburari de comportament pot fi identificate prin sesizarea unor deprinderi

precum : roaderea unghilor, sugerea degetului. Adesea tulburrarile comportament apar la prescolari cu lateralizarea neomogena, la cei legati afectiv strans de mama.

6


7/11

Manifestari nevrotice apar datorita factorilor de mediu, ambientul socio-cultural inadecvat,(traume afectiv, mediu dezorganizat, deficienta educationala). Dintre acestea amintim:tulburari de somn, anorexia, tulburari de vorbire, mutismul , anxietatea excesiva,automatismul ambulatoriu nocturn. Instabilitatea psihomotorie este un sindrom complexmotor, afectiv, psihointelectual demascat prin neliniste motorie, diastenie, superficialitatea si

instabilitatea afectiva. In cadrul prescolarilor se pot identifica si deprinderi alimentare bizare:geofagia, triho tilomania, roaderea unghiilor. Supravegherea atenta a evolutiei psihice permitedepistarea precoce a unor eventual tulburari prepsihotice ce poarta aspectul grosolna al relatieicu obiecte si persoane.

16 .Statura mare cauze

-Constitutionale-Boli endocrine: gigantismul hipofizar,eunuchoidism gonadal , si testicular feminizat-boli nutritionale ( obezitate cu inaltime mare)

-boli cromozomiale: sindromul Klinefelter, sindromul Marfan, homocistinuria-gigantismul cerebral

17.Statura mica cauze

-statura mica de cauza familiala-nanismul primordial ( crestere intrauterina intarziata determinata de factori peristatici, dar siaberatii cromozomiale sau sindroame dismorfe)-aport caloric si proteic insuficient, sindroame de malabsorbtie , celiakie, fibroza chistica de pancreas, diaree trenanta, colita ulceroasa, ileita regionala)-boli cronice grave : insuficienta renala cronica sau insuficienta hepatica cronica, anemii

cronice, talasemii, boli digestive cronice,-factori psiho-sociali ( tulburari emotionale severe, lipsa de afectiune din partea anturajului)-factori endocrini ( tulburari de secretie ale hormonului somatotrop, insuficienta hipofizaradobandita prin traume, neoplazii, hipotiroidism, puberate precoce)-malformatii cerebrale-displazii osoase prin anomalii de dimensiuni ale mebrelor, trunchiului, capului ( nanismdisproportionat).

18.Greutate mica cauzeValoarea cantitativa a parametrilor de dezvolatare depinde de foarte multi factori,de aceea osingura evaluare nu poate constitui o imagine reala a cresterii corpului,trebuie apreciata in

dinamica. Deficientele cresterii in greutate sunt cauzate de:-aport caloric si proteic insuficient pentru nevoile de crestere +hipolactatiematerna,alimentatie artificiala,deficitara cantitative si calitative,subnutritie iatrogena prinalimentatie dirijata ,anorexie,varsaturi cronice,diaree-boli organice: retard mental, cheilogantopalatoschizis, fistula esotraheala, gastrostomie(stricturi esofagiene postcaustice)-defecte de absorbtie si asimilare a alimentelor din fibroza chistica de pancreas,sindrom demalabsorbtie;-boli cu metabolism crescut sau defect de utilizare a alimentelor;copil foarte agitat,boliinfectioase febrile, infectii respiratorii si renale cronice, boli febrile de colagen, neoplazii,hipertiroidism (f. Rar)

7


8/11

-boli cronice grave insotite si de anorexie ,boli congenitale de cord,insuficienta respiratorie cuhipoxie cronica,insuficienta hepatica si renala cronica,anemie hemolitica,glicogenoze,boalaGaucher,hipercalcemie idiopatica;-erori innascute de metabolism : galactozemie,sindromul DeToui-Debre Fanconi,intolerantaereditara la fructoza,tirozinemia congenitala,homocisturie

-boli neurologice:sindrom diencefalic ,sindrom postencefalitic;-copil neglijat cu deficienta de stimulare psihoemotionala

19.Greutate mare (supraponderalitate, obezitate) cauze

-factori endogeni,predispozitie la obezitate(sindroame genetice Preder Willi,sindromAlstrom,sindrom Laureuse Moron)-factori de mediu: aport alimentar exesiv,prin obiceiuri alimentare familiale,etnice,excesul delipide in alimentatie,climatul familial(parinti divortati,parinte unic,hiperdependente,gratificatiiorale)activitate fizica putina,corticosteroizi-boli endocrine:Cushing,hipotiroidism,tumora hipotalemica-encefalite,meningite-traumatisme craniene severe-retard mental, handicap fizic sau copii imobilizati multa vreme la pat

20.Pubertatea normala la fete;

Ca si la baieti,dezvoltarea pubertara este secventiala dupa 8-9 ani uterul inregistreaza ocrestere mai rapida.La 11 ani se instaleaza: telarha(cresterea sanilor care se face in decurs de 2-3 ani) ,o cresteremai evidenta in greutate ,crestere intensa a inaltimii.In aceasta perioada se instaleaza si

pubarha(pilozitatea pubiana nu depaseste simfiza pubina,realizand dispozitia feminina,triunghiulara), iar pilozitatea axilara ce apare la un an dupacea pubiana.De asemeni, apar modificari ale organelor genitale : vaginul creste in lungime, mucoasa seingroasa, glandele Bartholin devin active, secretia vaginala capata un ph acid, In intervalul11-12 ani creste miometrul uterin, se modifica pozitia uterului, se continua cresterea glandelor mamare , creste bazinul, se dezvolta pilozitatea axilara.Intre 11-13 se instaleaza menarha(data primului ciclu La fete) care apare la 2 ani de lacresterea secretiei de estrogeni devine ciclica cu aproximativ 1 an inaintea primeimenstruatii,iar ovarul creste in dimensiuni cu 2 ani inaintea ei.Impregnarea estrogenica creste si ajunge la un moment dat,cand o scadere e suficienta pentrua induce un ciclu.

In primul an ciclurile sunt neregulate adesea anovulatorii,fecundatia nefiind posibila decat la2-3a de la instalarea lor.Relatia varsta osoasa si stadii de dezvolate sexuala e influentata de aparitia primuluiciclu.Paralel varsta osoasa creste masa corporala.

Ordinea aparitiei caracterelor sexuale este urmatoare:dezvoltarea sanilor,peri pubieni,periaxilari,menstruatie neregulata,modificari ale coapselor,abdomenului si toracelui,modificari alememrelor inferioare care raman lungi si subtiri.

21.Pubertatea normala la baieti;

Dupa 10-11 ani dezvoltarea organelor genitale interne si externe se accentueaza,dar sunt baietila care acest proces apare la 14 ani(factor familial).

8


9/11


10/11

supravegherea purtatorilor de germeni si cautarea celor nedepistati25. Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile-calea de transmitere

Reducerea suprafetei.d e contactdintre copii prin:

izolarea copiilor pe grupe de varsta si a incaperilor acestora (in crese, gradinite, scoli,tabere, spitale);

izolarea prin constructie a grupurilor functionale de incaperi ale institutiilor pentrucopii (bloc alimentar, incaperi destinate copiilor , grupul administrativ);

controlul si chiar interzicerea circulatiei adultilor strainide colectvitate si a copiilor in blocul alimentar, spalatorie, grup administrativ;

organizarea circuitelor pentr u evitarea aglomerarilor, a circuitului alimentelor si a

rufelor murdare (circuitul rufelor mudare nu trebuie sa se intalneasca cu cel alalimentelor);

izolarea individuala a copiilor prin folosirea individuala a hainelor lenjeriei, veselei,obiectelor de toaleta, jucariilor, echi pamentelor sportive;

limitarea numarului de copiiin dormitoare, in banci, la mese,

Masuri de asanarea mediuluicare se realizeaza prin:

controlul sistematic al curateniei si dezinfectiei incaperilor;

asigurarea ventilatiei corespunzatoare a spatiilor destinate copiilor :im piedicarea im pur if icar ii aerului pringaze de ar dere, pr af , fum

contr olul bacter iologic si chimic al apei;

su pr avegher eaconditiilor de inde par tar e a reziduur ilor solide si lichide;

as igu r are a cu r a ten ie i. co r por al e a ve stien tatiei, inventarul ui moa le ,

obi ec telor d e u z pe r so n a l, juca ri ior , mate r ialului d ida c tic sau p en tru

educati a f iz ica.

26. Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile-organismul

receptiv

organsmul receptiv: Receptivitatea este starea complex a organismului, dependent de factorisi mecanisme genetice si/sau dobndite n timpul vietii, care nu asigur protectia fat de boli.Activitatea de medicin preventiv urmreste transformarea organismului receptiv norganism nereceptiv fat de anumite afectiuni, prin diferite modalitti. n fct de vrst, copiiisunt mai mult sau mai putin receptivi la bolile infectioase: -Pn la 6 luni, copiii pstreaz oimunitate dobndit de la mam. Dup aceast vrst, receptivitatea la diferiti agenti patogenicreste. -Cel mai frecvent prezint boli infectioase copiii de vrst prescolar (3-6 ani, mai alescnd intr n colectivitate). -La scolarii mici, bolile infectioase apar mai rar dect la copiii prescolari, astfel nct pe msur ce creste, procentul de morbiditate prin boli transmisibile

10


11/11

scade. Cauza este reprezentat de imunizarea natural a copiilor care au trecut prin boal. -Lacopiii mai mari de 12-13 ani se ntlnesc rar tusea convulsiv, scarlatina, rujeola, rubeola etc.datorit cresterii rezistentei organismului fat de aceste infectii.Reactivitatea fat de infectie acopiilor este diferit, dependent de o serie de factori. Ea se poate modifica sub influentafactorilor de mediu externi. Rezistenta organismului poate scdea temporar, factorii cei mai

importanti fiind surmenajul, stresul, odihna insuficient, alimentatia neadecvat vrstei etc.

11

igiena copil

Documents