igiena alimentatiei

Upload: radu-mircea

Post on 02-Mar-2016

306 views

Category:

Documents


22 download

DESCRIPTION

Igiena alimentatiei

TRANSCRIPT

definitie igienei - urmrete cunoaterea i punerea n valoare a efectelor favorabile ale alimentaiei asupra strii de sntate i diminuarea sau ndeprtarea riscului ca alimentele s devin factori duntori pentru om.Alimentele furnizeaz organismului substane nutritive de care acesta are nevoie pentru asigurarea energiei indispensabile proceselor vitale, n procesul de reparare a uzurii organismului i pentru desfurarea normal a proceselor metabolice.Dup natura i rolul lor n organism substantele nutritive se mpart n: proteine, lipide, glucide, elemente minerale, vitamine. Fiecare substan nutritiv ndeplinete rol bine determinat i nu poate fi nlocuit cu alta, dect ntr-o masur mai mic sau mai mare.!!!! Elementele esentiale care nu pot fi sintetizate de organismul uman.

Curs 4.

-Calcularea ratiei alimentare

-Intocmirea foii de alimentatie zilnica

-Regimurile dietetice

-Alimentarea pacientului: - alimentarea activa

-alimentarea pasiva

-alimentarea artificiala

In esenta alimentatia bolnavului nu se deosebeste de a unui om sanatos care se hraneste rational(I. Gontea)

Una din cele mai importante sarcini ale ngrijirii bolnavului este alimentaia. Asigurarea aportului caloric necesar pentru susinerea forelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat pentru asigurarea condiiilor de vindecare i administrarea alimentelor pe cale natural sau artificial, constituie sarcini elementare ale ngrijirii oricrui bolnav spitalizat.

Alimentatia rationala=aportul de alimente in concordanta cu nevoile organismului,diferentiate dupa varsta,munca,stare de sanatate sau de boala,stare fiziologica

O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale:

-glucide(hidrati de carbon)

-proteine

-lipide

-vitamine

-apa si saruri minerale

Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:

-inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului-cele necesate cresterii la copii sau cele necesare refacerii peirderilor prin consum la adult

-asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal,cresterii la copii si celorlalte functii

-favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave

-prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in boli cronice si aparitia recidivelor

-consolidarea rezultatelor terapeutice

vCalcularea ratiei alimentare

Definitieproportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav pe 24/h

Ratia alimentara se calculeaza in functie de :

varsta,

sex,

greutate corporala,

munca prestata,

stare de sanatate sau boala

Conditii

ratia alimentara trebuie sa corespunda cantitativ si calitativ

sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului

se masoara in calorii

ratia minima medie pentru organusmul in repaus este 1600calorii

calculul se face in functie de sex,greutate,activitate

Necesar caloric/24h

In functie de activitate:

in repaus absolut-25 calorii/kg corp

in activitate minima-35-40cal/kg corp

in activitate medie-40-45 cal/kg corpIn activitate

activitate intensa-45-60cal/kg corp

In functie de varsta:

plus 20-30%pentru copii

minus 10-15%pentru varstnici

Numarul de calorii/kgcorp in stari fiziologice:sportivi,sarcina si alaptare

+30%

Un bolnav cu stare febrile necesarul de calorii este cu13% in plus pentru fiecare grad de temperature:25xG+13%(pentru T=38grade)

In arsuri se cresc cu 40-100% in functie de gradul arsurii

Un bolnav in repaus absolute la pat necesita 25cal/kg corp(de exemplu un bolnav cu greutatea de 60kg necesita 1500cal/24h

Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:

1g glucide=4,1calorii

1g proteine=4,1 calorii

1g lipide=9,3 calorii

Continutul ratiei echilibrate:

400g glucide-6g/kgcorp

70g lipide-1g/kg corp

70g proteine-1g/kgcorp

Echilibrul intre principiile nutritive

50-55% hidrati de carbon

10-15% proteine

30-40% lipide

Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animal

40% protein de origine animala

60%proteine de origine vegetala

35%lipide de origine animala

65%lipide de origine vegetala

Ratia echilibrata la adult va cuprinde:400g glucide/24h(6g/kg corp/24h);70g lipide/24h(1g/kg corp/24h);70g proteinein 24h(1g/kg corp/24h)

vIntocmirea foii de alimentatie zilnica

Foaia de alimentative zilnica=document in care se centralizeazaregimurile alimentare zilnice prescrise de medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.

Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe ;asistentele de salon raporteaza numarul de regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic.

Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe clinica si trimite foaia de alimentative la blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.

Foaia de alimentative se intocmeste in fiecare zi.

Clinica CHIRURGIE

FOAIE DE MASA

Ziua..luna..anul

Regim Nr.portiiObservatii referitoare la hrana din ziua precedenta

Hidric

Hidrozaharat

Semilichid

Renal

Cardiovascular

Diabet

Mixt

1000calorii

Total 10

10

3

5

5

5

20

2

60

Medic Asistenta sefa .

vRegimurile dietetice

Alimentatia dietetica=contrubuie la tratarea pacientului prin alimentele ingerate.

Regimurile dietetice sunt variate,in funcie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun

Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi :

- hipocalorice

-hipercalorice

Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.

Regimurile dietetice urmaresc:

punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:

regim de crutare a intestinului gros in dizenterie

regim de crutare a mucoasei bucale stomatita

regim de crutare a stomacului gastrita, ulcer gastric

regim de crutare a ficatului hepatita, ciroza

regim de crutare a rinichiului nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta;

echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:

in colita de fermentatie regim bogat in proteine;

in colita de putrefactie regim bogat in carbohidrati;

in insuficienta cardiaca restrictie de lichide

compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:

se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei tolerante;

satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:

in boli infectioase regim bogat in vitamine;

afectiuni osoase regim bogat in calciu;

in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine;

indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:mucus, puroi,se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi;

v Regimurile alimentare

HidricIndicatii:postoperator,diaree acuta,gastrita acuta

Alimente permise:supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de orez,supe diluate si degresate din carne,apa fiarta si racita

Hidro-zaharatIndicatii:perioada de debut a hepatitei epidemice,insuficienta renala acuta,insuficienta hepatica acuta,,colecistita acuta,in perioada febrila a bolilor infectioaseAlimente permise:suc de fructe indulcite,ceaiuri indulcite,zeama de compot,zeama de orez

SemilichidIndicatii:colecistita subacuta,perioada icterica a hepatitei epidemice,ciroza hepatica,varice esofagiene,dupa primele zile ale infarctului de miocard

Alimente permise:supe de fainoase,supe de legume,piureuri de legume,fructe coapte,fainoase,sufleuri de branza de vaci-mese mici cantitativ si frecvente

lactatIndicatii:in primele 3-5zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in primele zile dupa hemoragie digestiva superioara;alimente permise:1000-2000ml lapte,eventual imbogatit cu frisca sau smantana

Lacto-fainos

vegetarianIndicatii:dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,dupa operatii pe stomac

Alimente permise:branza de vaci,oua moi,cas,lapte,piureuri de legume,smantana,frisca,fainoase

HepaticIndicatii:hepatita cronica agresiva,ciroza hepatica decompensata,neoplasm hepatic

Alimente permise:branza de vaci,cas,urda,iaurt,carne slaba fiarta,paine alba prajita,legume,fainoase,fructe coapte,biscuiti,supe de fainoase,unt1og/zi,ulei20-30g/zi

RenalIndicatii:glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala

Alimente permise:salata de cruditati cu untdelemn,fructe crude coapte,compot,supe de legume si fainoase,prajituri cu mere,cas,branza de vaci,urda,galbenus de ou,frisca,paine fara sare

Cardio-vascularIndicatii:cardiopatii decompensate,hipertensiune arteriala,infarct miocardic acu in a doua saptamana deboala;.alimente permise:lapte,iaurt,branzeturi,carne slaba fiarta,salata de sfecla,fructe crude sau coapte,compot,aluat de tarta,dulceata,,unt10g,ulei30g

DiabetIndicatii:diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude;

alimente cantarite:paine,lapte,cartofi,fainoase,legume uscate,fructe;

necantarite:peste,carne,mezeluri oua,supe de carne,sosuri fara faina,ulei

HipocaloricIndicatiiobezitate,hipertensiune arteriala

Alimente permise:240cal-300g branza de vaci ;400cal-lapte,branza de vaci,carne alba,legume,mere; 600cal din aceleasi alimente

vModurile de alimentatie a bolnavului

n funcie de starea pacientului, alimentarea se face:

activ pacienta mnnc singur n sala de mese sau n salon

pasiv pacientei i se introduc alimentele n gur

artificial alimentele sunt introduse n organism n condiii nefiziologice.

nAlimentarea activse poate face

n sala de mese,

n salon;

la mas sau la pat.

n sala de meseaerisit, curenia trebuie s fie desvrit; poriile aranjate estetic sunt aezate pe mese mici (4 persoane). Se invit pacientii la mas, se invit s se spele pe mini. Felurile de mncare se servesc pe rnd, vesela folosit se ridic imediat. Nu se ating alimentele cu mna.

Se observ dac pacientul a consumat alimentele; n caz contrar se afl motivul i se iau msuri.

n salon la mas:se ndeprteaz tot ce ar putea influena negativ apetitul pacientului (tvi,scuiptori, plosc). Se invit pacientul s se spele pe mini, se ajut s se aeze la mas; servirea mesei se face ca n sala de mese.

n salon, la pat:se pregtete salonul ca pentru alimentarea n salon la mas. Se aeaz pacientul n poziie confortabil, este invitat s se spele pe mini, asistenta servindu-i materialele necesare i protejnd lenjeria de pat cu muama. Se adapteaz masa special la pat i se servete masa la fel ca n salon la mas.

nAlimentarea pasiv-Cnd starea general a bolnavilor nu le permite s se alimenteze singuri, trebuie s fie ajutai.

Scop

vor fi hrnii bolnavii

- imobilizai

- paralizai

- epuizai , adinamici

- n stare grav

- cu uoare tulburri de deglutiie

Pregtire

materiale

- tav

- farfurii

- pahar cu ap sau can cu cioc

- ervetel

- can de sup

- tacmuri

pacient

se aaz n poziie semieznd cu ajutorul rezemtoarelor de pat sau n decubit dorsal cucapul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutiia

i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat

se protejeaz cu un prosop n jurul gtului

se adapteaz msua la pat i i se aaz mncarea astfel nct s vad ce i se introduce n gur

Servirea mesei

asistenta se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu perna

verific temperatura alimentelor(pacienii n stare grav nu simt temperatura, nici gustul alimentelor), gustnd cu o alt lingur

i servete supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide

supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile de deglutiie ale pacientului

este ters la gur, i se aranjeaz patul

se ndeprteaz eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la formarea escarelor

schimb lenjeria dac s-a murdrit

acoper pacientul i aerisete salonul

strnge vesela i o transport la oficiu

se ncurajeaz pacientul n timpul alimentaiei, asigurndu-l de contribuia alimentelor n procesul vindecrii

se stimuleaz deglutiia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura

se ofer pacientului cantiti nu prea mari-deoarece , neputnd s le nghit, ar putea s le aspire

De evitat

- servirea alimentelor prea fierbini sau prea reci

- atingerea alimentelor care au fost n gura pacientului

nAlimentarea artificialnseamn introducerea alimentelor n organismul pacientului prin mijloace artificiale.

Se realiz. prin urmtoarele procedee:

sond gastric sau intestinal

gastrostom

clism

parenteral

scop:

v hrnirea pacienilor incontieni

v cu tulburri de deglutiie

v cu intoleran sau hemoragii digestive

v operai pe tubul digestiv i glandele anexe

v cu stricturi esofagiene sau ale cardiei

v n stare grav; negativism alimentar

Alimentarea prin sond gastrica

Materiale

- de protecie: alez, prosoape

- sterile : sond gastric sau Faucher, seringi de 5-10 cm, pens hemostatic

- nesterile : plnie, tvi renal

- bulion alimentar : s nu prezinte grunji, s fie la temperatura corpului, s aib valoare calorica

Pregatirea pacientului ( vezi sondaj gastric)

Execuie

- n caz de staz gastric , se aspir coninutul i se efectueaz spltur gastric

- se ataeaz plnia la captul sondei i se toarn lichidul alimentar 200-400 ml pn la 500 ml, nclzit la temperatura corpului

- se introduc apoi 200-300 ml ap i o cantitate mic de aer pentru a goli sonda

- se nchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor n faringe de unde ar putea fi aspirate determinnd pneumonia de aspiraie complicaie grav

- se extrage sonda cu atenie

DE TIUT:

la pacienii incontieni cu tulburri de deglutiie sau care trebuie alimentai mai mult timp pe aceast cale , sonda se introduce endonazal

sondele de polietilen se menin mai mult de 4-6 zile , cele de cauciuc maximum 2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)

raia zinic se administreaz n 4-6 doze foarte ncet, de preferin cu aparatul de perfuzat utiliznd vase izoterme

Alimentarea prin gastrostom

deschiderea i fixarea operatorie a stomacului la piele n scopul alimentrii printr-o sond n cazul n care cale esofagian este ntrerupt

n cazul stricturilor esofagiene , dup arsuri sau intoxicaii cu substane caustice , cnd alimentaia artificial ia un caracter de durat i nu se poate utiliza sonda gastric , alimentele vor fi introduse n organism prin gastrostom

n stom, este fixat o sond de cauciuc prin intermediul creia alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin plnie

respectndu-se aceleai principii se introduc i aceleai amestecuri alimentare ca n cazul alimentaiei prin sond gastric

alimentele vor fi introduse n doze fracionate la intervale obinuite , dup orarul de alimentaie al pacienilor , nclzite la temperatura corpului

cantitatea introdus o dat nu va depi 500 ml

dup introducerea alimentelor sonda se nchide pentru a mpiedica refularea acestora

tegumentele din jurul stomei se pot irita sub aciunea sucului gastric care se prlinge adesea pe lng sond , provocnd uneori leziuni apreciabile

de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pstra uscat, acoperit cu un unguent protector i antimicrobian, pansat steril cu pansamentb absorbant

Alimentarea prin clism

se poate asigura hidratarea i alimentarea pe o perioad scurt de timp

deoarece n rect nu sunt fermeni pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluii izotonice, substanele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacie

alimentarea se face prin clisme pictur cu pictur cu soluie Ringer, glucoz 47 cu rol hidratant

vezi pregtirea i efectuarea clismei

n locul irigatorului se folosete un termos

Alimentarea parenteral

materile necesare

dezinfectante - alcool iodat

materiale pentru puncia venoas

de protecie-pern elastic pentru sprijinirea braului,muama, alez;

pt. dezinfecia tegumentului tip I(cu tamponul mbibat n alcool se badijoneaz tegumentul timp de 30 de sec.)

instrumentar i materiale sterile -seringi i ace de unic folosin(se verific integritatea ambalajului, valabilitatea sterilizrii, lungimea i diametrul acelor) - n funcie de scop; pense,mnui chirurgicale, tampoane

alte materiale-garou sau band Esmarch, fiole cu soluii medicamentoase,soluii perfuzabile, tvi renal

perfuzor = trus de perfuzie (ambalat de unic ntrebuinare)

pomp de perfuzie automat-cu reglare programat a volumului i ratei de flux

robinete cu dou sau mai multe ci

branul(cateter i.v.)

flutura

benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) i a tubului perfuzorului de pielea bolnavului

Se facecu substane care:

v Au valoare caloric ridicat

v Pot fi utilizate direct de esuturi

v Nu au proprieti antigenice

v Nu au aciune iritant sau necrozant asupra esuturilor

Pe cale i.v. pot fi introduse soluii izo- sau hipertone : glucoz 10-20-33-40% , fructoz 20% , soluie dextran , hidrolizate proteice

Planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii / 24h i a raiei de lichide n care pot fi dizolvate principiile nutritive

Nevoia de lichide este completatcu ser fiziologic sau sol. glucozate i proteice

Alimentarea parenteral se face ca i hidratarea

Ritmul de administrare difer dup natura i concentraia preparatului, starea pacientului, de la 50ml/h la 500ml/h