igiena alimentatiei
DESCRIPTION
Igiena alimentatieiTRANSCRIPT
definitie igienei - urmrete cunoaterea i punerea n valoare a efectelor favorabile ale alimentaiei asupra strii de sntate i diminuarea sau ndeprtarea riscului ca alimentele s devin factori duntori pentru om.Alimentele furnizeaz organismului substane nutritive de care acesta are nevoie pentru asigurarea energiei indispensabile proceselor vitale, n procesul de reparare a uzurii organismului i pentru desfurarea normal a proceselor metabolice.Dup natura i rolul lor n organism substantele nutritive se mpart n: proteine, lipide, glucide, elemente minerale, vitamine. Fiecare substan nutritiv ndeplinete rol bine determinat i nu poate fi nlocuit cu alta, dect ntr-o masur mai mic sau mai mare.!!!! Elementele esentiale care nu pot fi sintetizate de organismul uman.
Curs 4.
-Calcularea ratiei alimentare
-Intocmirea foii de alimentatie zilnica
-Regimurile dietetice
-Alimentarea pacientului: - alimentarea activa
-alimentarea pasiva
-alimentarea artificiala
In esenta alimentatia bolnavului nu se deosebeste de a unui om sanatos care se hraneste rational(I. Gontea)
Una din cele mai importante sarcini ale ngrijirii bolnavului este alimentaia. Asigurarea aportului caloric necesar pentru susinerea forelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat pentru asigurarea condiiilor de vindecare i administrarea alimentelor pe cale natural sau artificial, constituie sarcini elementare ale ngrijirii oricrui bolnav spitalizat.
Alimentatia rationala=aportul de alimente in concordanta cu nevoile organismului,diferentiate dupa varsta,munca,stare de sanatate sau de boala,stare fiziologica
O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale:
-glucide(hidrati de carbon)
-proteine
-lipide
-vitamine
-apa si saruri minerale
Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:
-inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului-cele necesate cresterii la copii sau cele necesare refacerii peirderilor prin consum la adult
-asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal,cresterii la copii si celorlalte functii
-favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave
-prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in boli cronice si aparitia recidivelor
-consolidarea rezultatelor terapeutice
vCalcularea ratiei alimentare
Definitieproportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav pe 24/h
Ratia alimentara se calculeaza in functie de :
varsta,
sex,
greutate corporala,
munca prestata,
stare de sanatate sau boala
Conditii
ratia alimentara trebuie sa corespunda cantitativ si calitativ
sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului
se masoara in calorii
ratia minima medie pentru organusmul in repaus este 1600calorii
calculul se face in functie de sex,greutate,activitate
Necesar caloric/24h
In functie de activitate:
in repaus absolut-25 calorii/kg corp
in activitate minima-35-40cal/kg corp
in activitate medie-40-45 cal/kg corpIn activitate
activitate intensa-45-60cal/kg corp
In functie de varsta:
plus 20-30%pentru copii
minus 10-15%pentru varstnici
Numarul de calorii/kgcorp in stari fiziologice:sportivi,sarcina si alaptare
+30%
Un bolnav cu stare febrile necesarul de calorii este cu13% in plus pentru fiecare grad de temperature:25xG+13%(pentru T=38grade)
In arsuri se cresc cu 40-100% in functie de gradul arsurii
Un bolnav in repaus absolute la pat necesita 25cal/kg corp(de exemplu un bolnav cu greutatea de 60kg necesita 1500cal/24h
Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:
1g glucide=4,1calorii
1g proteine=4,1 calorii
1g lipide=9,3 calorii
Continutul ratiei echilibrate:
400g glucide-6g/kgcorp
70g lipide-1g/kg corp
70g proteine-1g/kgcorp
Echilibrul intre principiile nutritive
50-55% hidrati de carbon
10-15% proteine
30-40% lipide
Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animal
40% protein de origine animala
60%proteine de origine vegetala
35%lipide de origine animala
65%lipide de origine vegetala
Ratia echilibrata la adult va cuprinde:400g glucide/24h(6g/kg corp/24h);70g lipide/24h(1g/kg corp/24h);70g proteinein 24h(1g/kg corp/24h)
vIntocmirea foii de alimentatie zilnica
Foaia de alimentative zilnica=document in care se centralizeazaregimurile alimentare zilnice prescrise de medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.
Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe ;asistentele de salon raporteaza numarul de regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic.
Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe clinica si trimite foaia de alimentative la blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.
Foaia de alimentative se intocmeste in fiecare zi.
Clinica CHIRURGIE
FOAIE DE MASA
Ziua..luna..anul
Regim Nr.portiiObservatii referitoare la hrana din ziua precedenta
Hidric
Hidrozaharat
Semilichid
Renal
Cardiovascular
Diabet
Mixt
1000calorii
Total 10
10
3
5
5
5
20
2
60
Medic Asistenta sefa .
vRegimurile dietetice
Alimentatia dietetica=contrubuie la tratarea pacientului prin alimentele ingerate.
Regimurile dietetice sunt variate,in funcie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun
Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi :
- hipocalorice
-hipercalorice
Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.
Regimurile dietetice urmaresc:
punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:
regim de crutare a intestinului gros in dizenterie
regim de crutare a mucoasei bucale stomatita
regim de crutare a stomacului gastrita, ulcer gastric
regim de crutare a ficatului hepatita, ciroza
regim de crutare a rinichiului nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta;
echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:
in colita de fermentatie regim bogat in proteine;
in colita de putrefactie regim bogat in carbohidrati;
in insuficienta cardiaca restrictie de lichide
compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:
se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei tolerante;
satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:
in boli infectioase regim bogat in vitamine;
afectiuni osoase regim bogat in calciu;
in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine;
indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:mucus, puroi,se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi;
v Regimurile alimentare
HidricIndicatii:postoperator,diaree acuta,gastrita acuta
Alimente permise:supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de orez,supe diluate si degresate din carne,apa fiarta si racita
Hidro-zaharatIndicatii:perioada de debut a hepatitei epidemice,insuficienta renala acuta,insuficienta hepatica acuta,,colecistita acuta,in perioada febrila a bolilor infectioaseAlimente permise:suc de fructe indulcite,ceaiuri indulcite,zeama de compot,zeama de orez
SemilichidIndicatii:colecistita subacuta,perioada icterica a hepatitei epidemice,ciroza hepatica,varice esofagiene,dupa primele zile ale infarctului de miocard
Alimente permise:supe de fainoase,supe de legume,piureuri de legume,fructe coapte,fainoase,sufleuri de branza de vaci-mese mici cantitativ si frecvente
lactatIndicatii:in primele 3-5zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in primele zile dupa hemoragie digestiva superioara;alimente permise:1000-2000ml lapte,eventual imbogatit cu frisca sau smantana
Lacto-fainos
vegetarianIndicatii:dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,dupa operatii pe stomac
Alimente permise:branza de vaci,oua moi,cas,lapte,piureuri de legume,smantana,frisca,fainoase
HepaticIndicatii:hepatita cronica agresiva,ciroza hepatica decompensata,neoplasm hepatic
Alimente permise:branza de vaci,cas,urda,iaurt,carne slaba fiarta,paine alba prajita,legume,fainoase,fructe coapte,biscuiti,supe de fainoase,unt1og/zi,ulei20-30g/zi
RenalIndicatii:glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala
Alimente permise:salata de cruditati cu untdelemn,fructe crude coapte,compot,supe de legume si fainoase,prajituri cu mere,cas,branza de vaci,urda,galbenus de ou,frisca,paine fara sare
Cardio-vascularIndicatii:cardiopatii decompensate,hipertensiune arteriala,infarct miocardic acu in a doua saptamana deboala;.alimente permise:lapte,iaurt,branzeturi,carne slaba fiarta,salata de sfecla,fructe crude sau coapte,compot,aluat de tarta,dulceata,,unt10g,ulei30g
DiabetIndicatii:diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude;
alimente cantarite:paine,lapte,cartofi,fainoase,legume uscate,fructe;
necantarite:peste,carne,mezeluri oua,supe de carne,sosuri fara faina,ulei
HipocaloricIndicatiiobezitate,hipertensiune arteriala
Alimente permise:240cal-300g branza de vaci ;400cal-lapte,branza de vaci,carne alba,legume,mere; 600cal din aceleasi alimente
vModurile de alimentatie a bolnavului
n funcie de starea pacientului, alimentarea se face:
activ pacienta mnnc singur n sala de mese sau n salon
pasiv pacientei i se introduc alimentele n gur
artificial alimentele sunt introduse n organism n condiii nefiziologice.
nAlimentarea activse poate face
n sala de mese,
n salon;
la mas sau la pat.
n sala de meseaerisit, curenia trebuie s fie desvrit; poriile aranjate estetic sunt aezate pe mese mici (4 persoane). Se invit pacientii la mas, se invit s se spele pe mini. Felurile de mncare se servesc pe rnd, vesela folosit se ridic imediat. Nu se ating alimentele cu mna.
Se observ dac pacientul a consumat alimentele; n caz contrar se afl motivul i se iau msuri.
n salon la mas:se ndeprteaz tot ce ar putea influena negativ apetitul pacientului (tvi,scuiptori, plosc). Se invit pacientul s se spele pe mini, se ajut s se aeze la mas; servirea mesei se face ca n sala de mese.
n salon, la pat:se pregtete salonul ca pentru alimentarea n salon la mas. Se aeaz pacientul n poziie confortabil, este invitat s se spele pe mini, asistenta servindu-i materialele necesare i protejnd lenjeria de pat cu muama. Se adapteaz masa special la pat i se servete masa la fel ca n salon la mas.
nAlimentarea pasiv-Cnd starea general a bolnavilor nu le permite s se alimenteze singuri, trebuie s fie ajutai.
Scop
vor fi hrnii bolnavii
- imobilizai
- paralizai
- epuizai , adinamici
- n stare grav
- cu uoare tulburri de deglutiie
Pregtire
materiale
- tav
- farfurii
- pahar cu ap sau can cu cioc
- ervetel
- can de sup
- tacmuri
pacient
se aaz n poziie semieznd cu ajutorul rezemtoarelor de pat sau n decubit dorsal cucapul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutiia
i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat
se protejeaz cu un prosop n jurul gtului
se adapteaz msua la pat i i se aaz mncarea astfel nct s vad ce i se introduce n gur
Servirea mesei
asistenta se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu perna
verific temperatura alimentelor(pacienii n stare grav nu simt temperatura, nici gustul alimentelor), gustnd cu o alt lingur
i servete supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile de deglutiie ale pacientului
este ters la gur, i se aranjeaz patul
se ndeprteaz eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la formarea escarelor
schimb lenjeria dac s-a murdrit
acoper pacientul i aerisete salonul
strnge vesela i o transport la oficiu
se ncurajeaz pacientul n timpul alimentaiei, asigurndu-l de contribuia alimentelor n procesul vindecrii
se stimuleaz deglutiia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura
se ofer pacientului cantiti nu prea mari-deoarece , neputnd s le nghit, ar putea s le aspire
De evitat
- servirea alimentelor prea fierbini sau prea reci
- atingerea alimentelor care au fost n gura pacientului
nAlimentarea artificialnseamn introducerea alimentelor n organismul pacientului prin mijloace artificiale.
Se realiz. prin urmtoarele procedee:
sond gastric sau intestinal
gastrostom
clism
parenteral
scop:
v hrnirea pacienilor incontieni
v cu tulburri de deglutiie
v cu intoleran sau hemoragii digestive
v operai pe tubul digestiv i glandele anexe
v cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
v n stare grav; negativism alimentar
Alimentarea prin sond gastrica
Materiale
- de protecie: alez, prosoape
- sterile : sond gastric sau Faucher, seringi de 5-10 cm, pens hemostatic
- nesterile : plnie, tvi renal
- bulion alimentar : s nu prezinte grunji, s fie la temperatura corpului, s aib valoare calorica
Pregatirea pacientului ( vezi sondaj gastric)
Execuie
- n caz de staz gastric , se aspir coninutul i se efectueaz spltur gastric
- se ataeaz plnia la captul sondei i se toarn lichidul alimentar 200-400 ml pn la 500 ml, nclzit la temperatura corpului
- se introduc apoi 200-300 ml ap i o cantitate mic de aer pentru a goli sonda
- se nchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor n faringe de unde ar putea fi aspirate determinnd pneumonia de aspiraie complicaie grav
- se extrage sonda cu atenie
DE TIUT:
la pacienii incontieni cu tulburri de deglutiie sau care trebuie alimentai mai mult timp pe aceast cale , sonda se introduce endonazal
sondele de polietilen se menin mai mult de 4-6 zile , cele de cauciuc maximum 2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)
raia zinic se administreaz n 4-6 doze foarte ncet, de preferin cu aparatul de perfuzat utiliznd vase izoterme
Alimentarea prin gastrostom
deschiderea i fixarea operatorie a stomacului la piele n scopul alimentrii printr-o sond n cazul n care cale esofagian este ntrerupt
n cazul stricturilor esofagiene , dup arsuri sau intoxicaii cu substane caustice , cnd alimentaia artificial ia un caracter de durat i nu se poate utiliza sonda gastric , alimentele vor fi introduse n organism prin gastrostom
n stom, este fixat o sond de cauciuc prin intermediul creia alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin plnie
respectndu-se aceleai principii se introduc i aceleai amestecuri alimentare ca n cazul alimentaiei prin sond gastric
alimentele vor fi introduse n doze fracionate la intervale obinuite , dup orarul de alimentaie al pacienilor , nclzite la temperatura corpului
cantitatea introdus o dat nu va depi 500 ml
dup introducerea alimentelor sonda se nchide pentru a mpiedica refularea acestora
tegumentele din jurul stomei se pot irita sub aciunea sucului gastric care se prlinge adesea pe lng sond , provocnd uneori leziuni apreciabile
de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pstra uscat, acoperit cu un unguent protector i antimicrobian, pansat steril cu pansamentb absorbant
Alimentarea prin clism
se poate asigura hidratarea i alimentarea pe o perioad scurt de timp
deoarece n rect nu sunt fermeni pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluii izotonice, substanele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacie
alimentarea se face prin clisme pictur cu pictur cu soluie Ringer, glucoz 47 cu rol hidratant
vezi pregtirea i efectuarea clismei
n locul irigatorului se folosete un termos
Alimentarea parenteral
materile necesare
dezinfectante - alcool iodat
materiale pentru puncia venoas
de protecie-pern elastic pentru sprijinirea braului,muama, alez;
pt. dezinfecia tegumentului tip I(cu tamponul mbibat n alcool se badijoneaz tegumentul timp de 30 de sec.)
instrumentar i materiale sterile -seringi i ace de unic folosin(se verific integritatea ambalajului, valabilitatea sterilizrii, lungimea i diametrul acelor) - n funcie de scop; pense,mnui chirurgicale, tampoane
alte materiale-garou sau band Esmarch, fiole cu soluii medicamentoase,soluii perfuzabile, tvi renal
perfuzor = trus de perfuzie (ambalat de unic ntrebuinare)
pomp de perfuzie automat-cu reglare programat a volumului i ratei de flux
robinete cu dou sau mai multe ci
branul(cateter i.v.)
flutura
benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) i a tubului perfuzorului de pielea bolnavului
Se facecu substane care:
v Au valoare caloric ridicat
v Pot fi utilizate direct de esuturi
v Nu au proprieti antigenice
v Nu au aciune iritant sau necrozant asupra esuturilor
Pe cale i.v. pot fi introduse soluii izo- sau hipertone : glucoz 10-20-33-40% , fructoz 20% , soluie dextran , hidrolizate proteice
Planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii / 24h i a raiei de lichide n care pot fi dizolvate principiile nutritive
Nevoia de lichide este completatcu ser fiziologic sau sol. glucozate i proteice
Alimentarea parenteral se face ca i hidratarea
Ritmul de administrare difer dup natura i concentraia preparatului, starea pacientului, de la 50ml/h la 500ml/h