Conferen.tiarDr; Voroniuc Otiliomedic primar - 089931

C6. Poluarea aerului de natura fizica (poluarea sonora, radiatii neionizante si ionizante)

Poluarea sonora

Definitie: Prin poluare sonora se intelege prezenta zgomotului In mediul ambiant al omului,de intensitati care produc disconfort ~i /sau afecteaza starea de sanatate. Exista 0 susceptibilitateindividual a la zgomot. Din punct de vedere medical, orice sunet care produce disconfortorganismului uman, este zgomot.

Caracteristicile zgomotului. Unitati de masura1. frecventa - defineste numarul de oscilatii / secunda; se mascara In Hz (1 Hz = 0 oscilatie/ sec.);2. intensitatea fiziologica - sonoritatea - defineste logaritmul zecimal al intensitatii fizice; semascara in bel si decibel, pe 0 scara decibelica de la 0 - 130 dB.

Clasificareinfrasunete - au frecvente sub 16 Hz;sunete intre 16 - 16000 Hz;ultrasunete - sub 16.000 Hz.

Domeniul de audibilitate al analizatorului auditiv este intre frecventele 16 - 16.000 Hz.Surse de zgomot: interioare i e.xterioare i actioneazii in majoritatea cazurilor "complex"

realiziind "fondul sonor" care se caracterizeazd prin intensitate redusii ifrecventd joasii.1. Surse de zgomot exterior

zgomotul industrial - industria metalurgica, turnatorii etc, actioneaza mai ales In mediul demunca, dar ~i asupra populatiei din jurul zonelor industriale;

zgomotul produs de transporturi (rutier, aerian, naval etc), reprezinta de fapt principala sursaexterna; transporturile auto, polueaza sonor mai ales la pornirea ~i oprirea vehiculelor (autoturismele emit zgomote de 70-75 dB; autobuzele de 85 - 90 dB; tramvaiele de 90-95 dB);transporturile feroviare emit zgomote de 100 dB, iar cele aeriene de 110 - 120 dB asociate ~i cuvibratii; .

zgomote produse de activitati de constructii ~i reconstructii.2. Surse de zgomot interior - zgomotul interior este eel mai constant, indiscret, fiind ~i eel

mai deranj ant. Ex. surse: aparate electrice, instalatii de apa ~i canalizare, ascensor, zgomote produse de catre

locatari (vorbit, plans, jocuri, petreceri etc).Efectele zgomotului asupra organismului - depind de caracteristicile zgomotului si ale

expunerii precum ~i de factori ce tin de organismul uman.Se clasifica in efecte auditive si extraauditive.Pe scara decibelica se considera:

zona de liniste 0 - 30 dB; zona efectelor psihologice 30 - 60 dB; zona efectelor fiziologice 60 - 90 dB; zona efectelor otologice 90 - 120 dB;

.:. efecte auditive - oboseala auditivii i traumatismul sonor1. oboseala auditivd - se caracterizeaza prin cresterea temporara a pragului perceppei

auditive ca urmare a expunerii la un zgomot intens (10 - 15 dB); oboseala auditiva este reversibilala valorile initiale dupa cateva minute, ore, zile de Ia stoparea expunerii. Variaza de la 0 persoana laalta ~i pentru aceiasi persoana, de la 0 zi la alta.

2. traumatismul sonor, apare ill urma expunerii la zgomot foarte intens, chiar pentru timpfoarte scurt. Consta In traumatisme ale timpanului, urechii medii (oscioarelor) urechii interne(organul lui Corti) ~i se manifests prin infundarea sau perforarea timpanului, hemoragii otice,surditate tranzitorie sau definitiva ~i care poate apare ~i imediat.

.:. efecte extrauditive - zgomotul actioneaza pe calea nervului auditiv la nivelul SNC, undeproduce fenomene de excitatie si de inhibitie, alternativ si cu consecinte asupra sistemuluihipotalamo - hipofizar ~i astfel asupra diferitelor aparate si sisteme: zgomotul genereaza stres

1

2acustic, In prima faza prin cresterea tonusului simpatic (cresc reactiile de vigilenta), suntintensificate secretiile hormonale ~i mobilizate substraturile energetice etc. in expunerile prelungite,aceste reactii diminua.1. efecte asupra sistemului nervos: scaderea atentiei, aparitia oboselii rapid, cefalee ~i vertije care

due la scaderea capacitatii intelectuale mai ales; la 80 - 90 dB creste numarul de greseli, scadeconcentrarea ~i creste timpul de reactie; la peste 90 dB, apar modificari eeg (unde modificate);zgomotul perturba somnul: creste nervozitatea (genereaza 70% din nevroze, creste frecventadepresiilor ~i a oboselii); modifica reactia emotionala provocand descarcari bruste chiar laintensitati mici.

2. efecte asupra aparatului eardio-vaseular : la 40 - 50 dB, apare vasoconstrictie a capilarelorperiferice tradusa prin modificari ale pulsului; intretine HTA neurogena; modifica tonusulvaselor coronariene tradus si ekg.

3. efecte asupra aparatului respirator - apar la peste 70 dB si constau In accelerarea ritmuluirespirator (polipnee) cu reducerea amplitudinii toracice.

4. efecteasupra aparatului digestiv - apar la peste 70 dB ~i constau In reducerea peristaltismului,cresterea secretiilor gastrice, favorizarea aparitiei ulcerului.

5. efecte asupra aparatului endocrin - reactioneaza toate glandele dar mai alescorticosuprarenala, tiroida, hipofiza.

6. efecte asupra gravidelor datoritii sensibilitiaii ereseute in aceasta perioadii; la peste 70 dB potapare miscari anormale ale fatului ~i creste frecventa avorturilor.

Prevenire i eombatere

1. miisuri medicale - constau In stabilirea limitelor maxi me de zgomot acceptate In Romania: Inlocuinta maxim ziua 35 dB, iar noaptea 25 dB; la nivel stradal: strada cu trafic intens 85 dB (Inaxul strazii), cu trafic mediu 75 dB, cu trafic redus 65dB, incinte industriale 65dB, aeroporturi,gari, porturi 85dB.

2. Miisuri urbanistice - vizeaza zonarea corecta prin sistematizarea centruIui populat;- cartierele de locuit sa fie protejate de zgomot prin centuri de protectie verzi, dimensionate pentru

a respecta limita maxima de zgomot (intensitatea zgomotului scade direct proportional cupatratul distantei fata de sursa sonora);cartierul nu va fi strabatut de artere de circulatie intensa;strazile principale late, cadirile la distants de trotuare ~icu latura ingusta orientata spre strada;folosirea materialelor fonoabsorbante: beton spongios prefabricat, materiale plastice, etc.obiectivele industriale plasate corect, in zona industriala.

3. Miisuri tehnice: vehicule silentioase, masuri tehnice industriale (izolarea peretilor, fundatiielastice etc).

4. Miisuri organnizatorice: circulatie pe centura, amplasarea statiilor corespunzator, claxonatulinterzis etc.

5. Miisuri educative

IGIENA RADIATIILORRadiatiile sunt factori fizici ai mediului ambiant, fiind indispensabile vietii.Se clasifica in radiatii neionizante ~i ionizante.

Radiatiile neionizanteRadiatiine neionizante cuprind campurile electomagnetice, se propaga sub forma de unde

transversale si au 0 frecventa cuprinsa intre 0 ~i 300 giga Hertz (GHz).Din aceasta categorie fac parte: campurile electice ~imagnetice; radiatiile calorice; radiatiile luminoase si radiatiile ultraviolete.

3Conferen.tiarDr; Voroniuc ouu

edic primar - 08993 ~

Aceste radiatii se caracterizeazii prin energie, frecventii i lungime de undii.Din punet de vedere a actiunii biologice, efectele sunt cu atat mai pronuntate, cu cat

frecventa radiatiei este mai mica si deci energia mai mare.Intre Iungimea de unda (intervalul dintre doua momente asemanatoare ale oscilatiei

magnetice) si frecventa (numarul de oscilatii pe secunda), este un raport de proportionalitate inversa- cu cat lungimea de unda este mai mare, cu atat frecventa este mai mica ~i invers.

Radiatiine neionizante - sunt purtatoare de energii mici ~i actioneaza asupra materiei vii infunctie de energie, prin urmare in functie de lungimea de unda.

Radiatiile electromagnetice, in functie de lambda, dar ~i de frecventa, se clasifica in: radiatii ultraviolete, cu A= 10 - 38Q nm); radiatii luminoase {vizibile} cu A = 380 -780 nm); radiatii infrarosii (ea/oriee) cu A = 780. nm pana la 1 mm (radiatii cu frecventa de peste 300

GHz); radiasii de frecvensii inaltii (intre 100 kHz ~i300 GHz) cu Aintre l mm ~i 3 km. cdmpuri eleetromegnetiee de frecventd joasii (intre 0 Hz ~i 100 kHz ) cu A de peste trei km.

Radiatii ultraviolete, (RUV)Au cea mai mica lungime de unda (10 - 380 nm), energia cea mai mare, determinand

modificari semnificative in mediu ~i cea mai complexa activitate biologics.Puterea de patrundere este limitata la microni sau zeci de microni in materiale solide, em in

apa (mai mult in cea limpede).Sticla obisniuta si sticla cu Pb (cristalul) absoarbe RUV iar sticla de cuart Ie Iasa sa treaca.

Stic1a folosita la ferestre obisnuit lasa sa treaca 20-60 % din RUV solare, mai ales pe cele cu Amari.Surse naturale: soarele, din a carui energie reprezinta 5%, din care, la nivelul solului ajunge

1%, restul fiind absorbite si retinute (cele cu A mica 200 - 290 nm) in starurile superioare alestratosferei de catre ozon.

Surse artificiale: flacari in procesele tehnologice de topire a metalelor, aparate de sudura etc; lampi medicale cu cuart, aparate de dezinfectie, fizioterapie etc.

Clasificare RUV: Zona A - cu Aintre 380 - 320 nm - eject cutanat predominant pigmentogen; Zona B - cu Aintre 320 -280 nm - eject cutanat predominant eritematos; Zona C - sub 280 nm - eject bactericid.

Meeanism de actiune: au elect fotochimic; prin excitarea atomilor, au loc reactiibiochimice, unele stimulatoare ale metabolismului (producere de vit.D), iar altele genereaza leziunicelulare datorita radicalilor liberi care se formeaza din substantele de constitutie a celulei.

Efecte asupra organismului uman: in doze optime sunt indispensabile desfasurarii proceselor vitale, actiunea fiind sanogena, in

doze mari sunt nocive; au efect stimulator biochimic, metabolic, circulator daca iradierea este de mica intensitate ~i

altereaza functii ~i tesuturi daca actioneaza In exces; cea mai mare capacitate de absorbtie a RUV 0 au proteinele ~i acizii nucleici ~i obisnuit

modificarile sunt reversibile ~i dispar dupa 24 de ore. La nivel celular, efectul poate fi subletal, letal, mutagen (aberatii cromozomiale); Au efect fotochimic, cu formare de histamina sau precursori de serotonina cu efect

vasodilatator.Efecte imediate asupra tegumentelor: RUV cu A-200 - 300 nm sunt absorbite de epiderm,

iar cele peste 300 nm pot ajunge panii la derm;1. pigmentarea este un fenomen de aparare al organismului si poate fi:

usoara, precoce, la scurt timp dupa expunere ~i care dispare la 8 - 10 zile, nu se insotesteobisniut de eritem ~i rezulta prin mobilizarea melaninei din stratul profund;

4 pigmentarea propriu - zisa, apare dupa a 4-a zi de la expunere, atinge maximul in ziua 11-12,cand pielea absoarbe peste 90% din RUV, realizand astfel 0 protectie eficaee impotrivaeritemului ~i care dureaza 1-3 luni; rezulta prin formarea de melanins din promelanina de catremelanoeitele din stratul bazal al dermului.

2. stmuleazd metabolismul: creste metabolismul bazal, intensifies oxidarile celulare caurmare a stimularii tiroxinei crese hematopoeza, apararea imunitara, metabolismul fosfo-calcic etc.

3. interfere cresterea celulelor la nivelul tegumentului, ducand la incetarea cresteriicelulare pentru 24 de ore, dupa care urmeaza 0 perioada de stimulare a mitozei de circa 72 de ore,intrerupta prin descuamarea stratului superficial; dupa iradieri unice, de scurta durata, hiperplaziaepidermului dureaza 5-6 zile.

4. Reactiile fotochimice din tegumente sunt implicate in sinteza vitaminelor D: din 7-dehidrocolesterol de la nivelul pielii, sub actiunea radiatiilor uv, se formeaza vitamina D3 cu rol inmetabolismul fosfocalcic.

Actiuni nocive cu manifestiiri imediate: eritemul imediat de scurta durata (1- cateva zile -produs de RUV cu A 300nm), apare la 1-2 ore de la expunere; expunerea la intensitati maridetermina cresterea permeabilitatii vasculare, vasodilatatie, cresterea fluxului sanguin, exudatcelular, edem, flictene; in eritemul gray, stare de soc sau colaps; mecanismul nu este precizat.F 'otodermatoze cutanate sub forma de urticarie sau exeme - apar prin iradieri cu RUV ategumentelor sensibile, prin prezenta unor substante endogene (porfirine) sau exogene (substantechimice din mediu eu care pielea vine in contact (lIP A, acridina., parfumuri, sulfamide, antisepticeetc).

Reactiile tardive la nivelul tegumentelor apar dupa expuneri de ani de zile la debite relativmari de RUV. Aceste reactii constau in procese de degenerare a pielii, cheratoza actinica i cancercutanat.

procesele de degenerare a pielii apar datorita un or modificari histologice intre carepredomina degenerarea fibrelor de eolagen ce duce la scaderea elasticitatii pielii, la imbatranireaprematura a acesteia.

cheratoza actinica se caracterizeaza prin proliferare celulara la nivelul epidermuluicu atipii celulare ce se inscriu in stadiul precanceros ~i care se poate ulterior transforma incarcinom. Multe din carcinoamele pielii au debutat cu cheratoza actinica.

cancerul cutanat reprezinta efectul tardiv eel mai important al expunerilorindelungate (10-15 ani pentru melanom) la debite relativ mari de radiatii ultraviolete cuprinse intre280-320 nm cu un varf de nocivitate mai crescut intre 295-320nm. Caractere: poate fi de trei tipuri:carcinom bazo-celular, spino-ce1ular ~i melanom malign; frecventa de 2% din totalul cancerelor;91% se produc in partile descoperite; are caracter profesional ~i geografic ( incidenta inversproportionala cu latitudinea);gravitate mai mica si durata de evolutie mai indelungata.

Efecte asupra ochiuluiActiunea este exc1usiv nociva ~i apare imediat san tardiv de la expunere. in conditii

naturale aceste efecte apar rar, la alpinisti, exploratori polari ~i mai frecvent in conditii artificialedeterminate de aparate de sudura ~i de lampi de ultraviolete.

Ca efect imediat apare conjunctivita ifotocheratita, prin afectarea conjunctivei si comeei-exemplu "conjunctivita de primavara" ~i "fotooftalmia la zapada" (afectarea corneei). Fotoftalmiaapare la 2-6 ore de la expunere, cu dureri intense in globii oculari, senzatie de nisip in ochi, vedereneclara, fotofobie, cefalee. La examenuI obiectiv se evidentiaza edemul pleoapelor, hiperemieconjunctivala, secretie lacrimala, blefarospasm.

Manifestarile tardive sunt datorate patrunderii radiatiilor ultraviolete pana la cristalin ~iretina. Experimental ~i prin studii c1inice s-a dovedit producerea cataractei prin afectareacristalinului; nocivitatea asupra retinei este putin cunoscuta - se stie ca radiatiile ultraviolete producreduceri tranzitorii ale vederii.

Conferen.fiarDr; Voroniuc Ofiliamedic primar - 089931

= Efecte indireete - efecte asupra mediuluiRadiatiile ultraviolete au rol in asanarea ~i autopurificarea mediului prin:

actiunea bactericida a radiatiilor ultraviolete (Zona C - sub 280 nm - eject bactericid, maximintre 250-280 nm) asupra microorganismelor din mediile narturale, aer, apa, sol. Surselorartificiale cu efect bactericid se folosesc la dezinfectie in spatiile de spital, farmacii, laboratoare,incaperi aglomerate, colectivitati de copii, ill industria alimentara, avicola, zootehnica etc;

ionizarea ~i ozonizarea aerului; neutralizarea unor poluanti prin reactii fotochimice.

Masuri profilactice Cea mai simpla masura de protectie 0 reprezinta diferitele tipuri de haine care retin sau reflecta

radiatiile ultraviolete directe sau difuzate; imbracamintea subtire din material plastic nu estesuficient de protectoare (nu protejeaza contra fotodermitei toxice sau alergice).

Expunerea la soare trebuie sa se faca progresiv pentru a favoriza pigmentatia si pentru a prevenieritemul. Expunerea poate fi initial de 15-20 de minute si creste cu 5-10 minute zilnic in functiede toleranta.

In conditii de iradiere intenasa se recomanda portul ochelarilor speciali care contin substanteabsorbante pentru u.v. cu lungime de unda mica ~i unguente, lotiuni, creme, solutii alcoolice cusubstante protectoare, preparate opace cu oxid de zinc sau titan care asigura 0 protectie totalapentru pielea foarte sensibila.

profilaxia fotodermatoze1or se face prin adaptarea lenta ~i treptata (expunerile cresc cu cate unminut pe zi).

indieele global solar de uv reprezinta nivelul de radiatii solare uv la nivelul solului. CentreleNationale de meteorologie ~i media nationale dau informatii in ultimele veri despre acest indicepentru ca populatia sa se protejeze. Indicele variaza de la 0 In sus; peste valoarea prag de 3trebuie luate masuri, iar peste 8 masuri speciale.

educatia populatiei privind riscurile si protectia

Radiatii luminoase (RL)~ Au lungimea de unda cuprinsa intre 400 (dupa unii autori 380) - 760 nm si energie

relativ mica.~ Reprezinta aproximativ 40% din energia solara.~ Surse natural a : soarele iar artificiale sunt fluorescente ~i incandescente.Meeanism de actiune:

contin radiatii rosii cu efect tennic ~i radiatii violete cu efect fotochimic; au loc reactiipredominant tennice, cele fotochimice avand mica intensitate;

RL, sunt cele mai reflectate din radiatiile spectrului solar, actioneaza la suprafata tesuturilorbiologice, penetratia fiind de cativa mm sau mai putin, cele cu lambda mai mare patrund maiprofund;

Ochiul este specializat in.captarea lor.Efecte asupra organismului: .Eleete sanogene:

1. realizeaza functia vederii;2. contribuie la activitatea sistemului de tennoreglare (rosu, portocaliu, galben);3. pigmentarea tegumentelor ~i contributia la proliferarea celulelor epiteliale cu rol protector

pentru tegumente (cele cu spectru apropiat de RUV: albastru, indigo, violet);4. efecte generale: stimuleaza metabolismul general ~i fosfocalcic, schimburile respiratorii,

producerea de Ac, de hematii circulante ~i de Hb etc.5. stau la baza bioritmurilor (circadian, circanual).

Eleete patogene:1. oboseala vizuala

5

6cauze: iluminatul insuficient eel mai frecvent;se manifesta prin: scaderea functiilor vizuale, hipersecretie lacrimal a, blefarospasm, usturime ~isenzatie de corpi straini in ochi, la care se adauga simptome date de efortul general de adaptare:cefalee, greturi, ameteli, tahicardie etc;

2. miopia, hipermetropia, alte vicii de refractie;3. fototraumatismul

cauze: iluminat excesiv cu straliciri de intensitate mare, prin afectarea pigmentului retinian;se rnanifesta prin imagini stralucitoare in camp vizual, scotom central, reflex de inchidere apleoapelor, orbire prin edem retinian; intensitatea foarte mare duce la alterari ireversibile aleretinei ce pot merge paua la orbire;

4. fenomenul de palpaire genereaza nistagmus;5. fotosensibilizarea tegumentelor genereaza hipercheratoza, atrofii, malignizari.

Profilaxie:1. iluminat natural optim in incaperi:

lumina solara directa 1-2 ore/zi in perioada de iarna;unghiul de deschidere de 4-5 grade (unghiul sub care bolta cereasca lumineaza incaperea);unghiul de incidenta de 27 de grade (unghiul sub care cade lumina pe masa de lucru).

2. iluminatul artificial optim:intensitate luminoasa in functie de destinatia incaperii;iluminat central ~i local;sa aiba componenta spectrala a luminii naturale;sa fie uniform;sa se evite umbra mainii pe hartie, fenomenul de palpaire etc.

Radituiile infrarosii (RlR).:. au lungimea de unda cuprinsa intre 760 nm-lmm;.:. teoretic sunt generate de to ate corpurile care au temperatura mai mare de 0 absolut (principala

sursa naturala este soarele: 50% din radiatiile solare sunt RIR).mecanism de actiune: RIR produc in tesuturi biologiee efecte termice si nu efecte

biochimice.Actiunea radiatiilor infrarosii asupra organismului:1. actiunea generala este favorabilii:

prin interventie directs, asigura energia necesara desfasurarii proceselor vitale, stimuleazaprocesele de oxidare, metabolismul, circulatia glandele endocrine ~i sistemul nervos,favorizeaza evolutia pozitiva in bolile de nutritie ~i stimuleaza procesele de termoreglare; dariradierile intense pot produce stresul termic;

prin interventie indirecta constituie un factor generator de clima si de microclimat.2. actiunea localii variaza in raport cu lungimea de undii..La nivelul tegumentelor RIR cu lungime de unda mai mica patrund in profunzimea

tegumentelor in timp ce RIR cu lungime de unda mai mare sunt retinute in straturile superficiale.Pielea pigmentata absoarbe 50-60 % din RIR iar cea nepigmentata numai 20-30%.

Pielea absoarbe RIR cu lambda mare, datorita continutului mare de apa, in tirnp ce RIR culambda mica sunt reflectate. Penetrabilitatea la nivelul tegumentelor este de lrnm astfel ca interferacu terminatiile nervoase ~i capilare ale dermului.

Reactiile reversibile constau in cresterea debitului sanguin ~i a temperaturii locale, crestereaactivitatii glandelor sudoripare, stirnularea terminatiilor nervoase. Pentru aceste efecte sunt folositeca procedee fizioterapice recomandate in durerile postoperatorii (cu regenerarea celulelor),articulare, toracice, abdominale.

in functie de cantitatea de RIR la nivelul tegumentelor se realizeazii:senzatia de confort termic la RIR de 0,8 cai/cmi/min;

7Conferentiar'Jr. Voroniuc Ofiliamedic primar - 08993;l

peste 1,5 cal/cmi/min apare durerea, eritemul: Eritemul ealoric apare imediat, esteneeonturat si zona devine dureroasa, cu vasodilatatie capilara; la 44-45 grade C este prezenteritemul ~i arsurile ( eu papule, vezicule etc) de diverse grade in functie de intensitatea RlR;

Dupa vindecare, in eritemul de mica intensitate apare pigmentarea rara cicatrici, iar in celeintense apare necroza, eare lasd prin vindecare cicatrici.

Repetarea expunerii la RIR provoaca dermatite ce pot degenera malign.Iradierile intense ale pleoapelior produc eritem la acest nivel.In general efectele depind de mai multi. factori: sensibilitatea individuala, conditii de mediu,

suprafata expusa, protectia asigurata.Efeete asupra oehiului: la nivelul conjunctivei si corneei, concentrarea RIR determina

reflex de inchidere a ochilor ~i leziuni, deoarece nervii senzoriali ai comeei sunt foarte sensibili(reactiile incep de la 45 C - umoarea apoasa absoarbe RIR care cresc temperatura local a ~i 0transmit cristalinului si irisului); expuneri de 10- 20 de ani determina opacifieri locale, urmate decataracta ~iafectari ale retinei (dureri, edem).

Efeete asupra SN - RIR strabat cutia cranuana actionand asupra meningelui, generandinsolatia.

semne generale: paliditate, tegumente uscate si calde, hiperestezie cutanata, cefalee, fotofobie,greata, creste temperatura la 40-41 c si aparitia unor importante modificari cardiovasculare(puls slab, jena precordiala);simptome grave: redo area cefei, abdomen retractat, convulsii, LCR hipertensiv, coma, exitus.

Primul ajutor:asezarea eu eapul ridicat,administrarea de liehide hipertoniee: sueuri de fructe, ceai, cafea,comprese reei sau pungii de gheatii pe frunte,analeptice cardiovasculare ~ sedative,urmdrirea bolnavului 24 - 48 de ore.

Radiatii ionizanteRadiatia ionizanta este radiatia care are suficienta energie pentru ca in urma interactiunii

sale eu un atom sa poata expulza un electron de pe orbita atomului, generand ionizare.Dupa natura lor, radiatiile se clasifica:

electromagnetice: radiatii X si gamma;corpusculare: radiatii alfa, beta, protoni si neutroni;

Penetrabilitatea este diferita: cele electromegnetice au penetrabilitate mare in totorganismul (sunt retinute de tesuturi in functie de densitatea acestora, fiind utilizate inradiodiagnostic ~i radioterapie) ~i sunt periculoase in iradiere externa; cele corpusculare aupenetrabilitate redusa (rad. alfa patrund 0,1 mm in aer si tesuturi, rad. beta 2 - 8 em) si suntpericuloase in iradierea interna.

Efectul ionizant este variabil: este puternic ionizant in cazul radiatiilor beta, alfa, siprotoni; este slab ionizant in cazul radiatiilor X ~i gamma care au penetrabilitate mare; ionizareaeste indirect a in cazul neutronilor (au penetrabilitate mare).

Unitati de evaluare cantitativa a radiatiilor ionizante in Sistemul International1. Activitatea unui radionuclid reprezinta viteza de dezintegrare a atomilor componenti ~l se

mascara in Bequereli; 1Bq = 1dezintergrarel secunda.2. Timpul de injumatatire fizica (T Yz), reprezinta perioada necesara pentru dezintegrarea a jumatate

din nucleii atomici ai substantei radioactive.3. Timpul de injumatatire biologica (Tb) reprezinta timpul necesar eliminarii din organism pe cale

natural a (prin procese metabolice a jumatate din numarul de nuclee radioactive incorporate pediferite eai.

4. Capacitatea de ionizare, se mai exprima inca in Roengen. Cu ajutorul ei se apreciaza numaiexpunerea pentru aer (X ~igarnma).ln S.l se exprima in Coulombilkg.

5. Energia absorbita sau doza absorbita, este energia medie transferata unei unitati de masura demasa din materialul iradiat; se mascara ill Gray (Gy); Gy = 100 rad (unitate folosita anterior).

6. .Doza echivalenta" apreciaza activitatea biologics a radiatiei ionizante absorbite. Se mascara inSievert (Sv); unitate nterioara rem (l Sv = 100 rem).

Conditii de expunere la radialia ionizantiIradierea naturalaSursele naturale, formeaza fondul natural radioactiv ce cuprinde totalitatea radiatiilor

emise de substantele radioactive aflate ill mod natural ill factorii de mediu ~i care actioneazapermanent asupra speciei umane.

Principale1e surse sunt: radiatiile cosmice, radioactivitatea terestra (a solului, ape! ~1 aproduselor alimentare).

Radiatiile cosmice sunt de origine solara, cu energie ridicata. Cele care ajung la limitaatmosferei (radiatii cosmice primare) intra in reactii nucleare cu nucleii atomilor din aer, procesedin care rezulta radiatii cosmice secundare. 0 mica parte ajunge la nivelul solului.

Radiatiile terestre provin din elementele radioactive care alcatuiesc scoarta terestra: Ra226, Th222, U 238, K40. Izotopii radioactivi sunt dispersati ill scoarta pamantului in cantitati mici.Expunerea la radiatia terestra: 40-100 mrad (0,4 - 1 mGy).

Radioactivitatea aerului, apei ~i produselor alimentare se datoreaza migratiei substantelorradioactive din sol.

Substantele radioactive din aer sunt radonul (Rn 222) ~i toronul (Th 220), rezultate dindezintegrarea radiului ~i toriului; emit radiatii gamma. in zonele inalte mai contribuie C 14 ~i H3,care se formeaza pe seama radiatiilor cosmice.

Radioactivitatea apei i~i are originea in sol. Continutul radioactiv este mai mare in apele deprofunzime ~i mai scazut in cele de suprafata. Elementele intalnite sunt radiul, uraniul, ~i radonul.Apa de mare are radioactivitate foarte slaba. Din sol, apa, elementele radioactive migreaza In plante~i de aici 'in organismele animale.

Iradierea naturala din factorii mediului ambiant se situeaza ill jurul valorii de 100 mrad (1mGy) anual. in Romania 90 rnrad (0,9 mGy).

Iradierea artificiala1. Utilizarea de catre om a energiei nucleare, in diferite scopuri, a determinat contaminarea

radioactiva a mediului ambiant. Principalele surse sunt: exploziile nucleare ~i experimentalelefectuate in apa, aer sau subteran, Sr 90, Cs 137 - cu perioada lunga de injumatatire), centralenuclearo-electrice ill exploatare sau accidente nucleare, activitati industriale (metalurgia uraniuluisau a altor materiale radioactive, fabricarea combustibilului nuclear, reactori nucleari);

2. exploatari miniere radioactive.3. Izotopii radioactivi se utilizeaza in cercetare, biologie, agricultura, industrie.4. Diagnosticul ~i terapia rnedicalaRadiodiagnosticul trebuie facut cu prudenta si discernamant. Medicina nucleara foloseste:

II31, Tc 99, si Au. Aceste proceduri se aplica in majoritatea cazurilor persoanelor mai ill varsta(peste 40 de ani). Riscurile datorate procedurilor din medicina nucleara sunt cu mult mai redusecomparativ cu radiodiagnosticul.

5. surse minore: ecranele TV, aparate de bord, ceasuri cu cadrane luminescente etc.Efectele radiatilor ionizante asupra organismului umanModul de actiune al radiatiilor ionizante este explicat prin 2 teorii:- teoria tintei - sau a actiunii directe, explica moartea celulara prin actiunea radiatiilor

ionizante asupra unor portiuni radiosensibile din celula, numite " centrii vitali".- teoria radicaJilor liberi sau a actiunii indirecte, sustine producerea unor reactii

prim are de ionizare a apei din organism. Rezulta astfel radicali radiolitici de tip hidroxil(OH) ~i hidroperoxidic (H02) foarte activi ~icare declanseaza reactii secundare.

Factorii care intervin in actiunea radiatiilor ionizante asupra materiei biologice fac partedin doua categorii:

8

------~~- ._- -- --_.Conferen.tiar

Dr: Voroniuc Otlliamedic prirnar -OSm1

1. Factori caracteristici elementelor radioactive: timpul de injumatatire fizica ~1biologica (in organism); puterea de ionizare ~i penetrabilitate; acumularea radionuclizilor inorganism; proprietatile fizico-chimice ale radionuclizilor - cei usor solubili sunt mai toxici; doza deiradiere; timpul de expunere.

2. Factori caracteristici organismului: zona expusa - tesuturile caracterizate prinproliferari multiple (cum sunt eel embrionar, hematoformator, genital, epiteliul gastro-intestinal,timus, splina, stratul bazal al epideremului); functional, tesutul nervos este eel mai radiosensibil;sensibilitatea individuala; rezistenta la iradiere - radiosensibilitatea tesuturilor seade prin iradieri. . .mmime, succesrve

Efecte biologice ale radiatiilor ionizanteDatorita prezentei in mediul ambiant (apa, aer, sol, alimente), substantele radioactive

patrund in organismul uman prin iradiere externa (tegumente) sau prin iradiere interna (inhalare,ingerare) realizand radioactivitatea naturals a corpului uman.

Manifestarile patologice ce rezulta in urma expunerii la radiatii ionizante sunt precoce ~itardive:

1. efecte precoce obligatorii, expresia unui prag, eel mai adesea reversibil, eu gravitatedependents de doza.

Efectele precoce sunt somatice. Efectele somatice apar deci la persoane expuse la radiatiiionizante ~iin functie de doza, produc alterari celulare lezand tesuturi, organe, sisteme.

Cea mai grava manifestare este "boala de iradiere acuta" ~icare poate prezenta:- forme usoare (expuneri 75 - 200 rem) manifesta prin leucopenie (2-5 ani) ~itulburari

gastro- intestinale ~i cardio-vasculare.- forma gravii (expuneri Ia peste 250 rem), evolueaza in trei stadii:1. stadiul prodromal ce se instaleaza la cateva ore de la iradiere, cu stare de soc ~i

manifestari digestive: greturi, varsaturi, diaree.2. perioada de latenta (de zile sau saptamani), in functie de intensitatea iradierii se

caracterizeaza prin lipsa rnanifestarilor clinice obiective.3. perioada de stare, se caracterizeaza prin:- tulburari generale: astenie, cefalee, ameteli, prostratie, HTA, febra- tulburari digestive: diaree, varsaturi- tulburari cardio- vasculare: hipotensiune arterial a, tahicardie, aritmii- sindrom hemoragic- laborator: leucopenie, trombocitopenie

Perioada critica este in saptamana 6-5 de la iradiere, cand bolnavul poate decedaprin hemoragii mari sau prin complicatii infectioase.

La 0 iradiere de 4 Gy decesul apare in 50% din cazuri, iar la 5-10 Gy, la 100%cazun.

In cazurile neletale, febra scade dupa 5-6 saptamani, sindromul hemoragipar seatenueaza i dispare, leziunile ulceroase se vindeca, iar convalescenta este de mai multeIuni. In acest caz, prognosticul imediat este bun. '

AIte efecte somatice:- cutanat: radiodermite;- ocular: opacifiere rapid pasageraa cristalinului;- sterilitate prin iradierea gonadelor- efecte asupra embrionului: in caz de radioexpunere inoportuna, se recomanda

intreruperea sarcinii.Efectele tardive apar la expuneri mici si repetate de radiatii ionizante sau Ia intervale mari

de expunere accidentala la doza importanta, unica, dar care nu produce " boala de iradiere acuta".Efectele tardive sunt:

- efecte stocastice somatice interesand prin hazard anumiti indivizi din expusi;- efecte genetice, interesand descendentii

9

A. Efectele stocastice somatice apar dupa luni sau ani de expunere la doze variabile deradiatii ionizante ~i intereseaza diferite tesuturi ~i organe.

Aceste efecte sunt:- sciiderea duratei de viata;- "boola de iradiere cronica"caracterizata pnn atrofie cutanata, sterilitate, alopecie,

cataract a, leucopenie;- carcinogeneza: cancere cutanate dupa 0 perioada de latenta de 10-15 ani, tumori osoase

(Ra) cu latenta de 15 ani, leucemii (sunt induse de radiatii ionizante dar nu ~i cea limfoida cronies),cancere tiroidiene, pulmonare (mai frecvente la minerii din minele de uraniu).

- cataracta - latenta de 6 luni - ani de zile;- radiodermitele cronice datorate radioterapiei.B. Efectele stocastice genetice - apar prin atingerea cromozomilor celulelor sexuale ~i

intereseaza descendentii celor expusi.

Notiuni de radioprotectieControlul expunerii populatiei" Normele Fundamentale de Securitate Radiologica" stabilesc cerintele referitoare la

asigurarea securitatii radiologice a personalului expus profesional, a populatiei ~i a mediului,potrivit prevederilor Legii or. 11111996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare,republicata.

Limite de doza pentru populatie:Limita dozei efective pentru populatie este de 1mSv pe an; in situatii speciale, Comisia

Nationals pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) poate autoriza 0 limita superioaraanuala de parra la 5 mSv pe an, cu conditia ca valoarea medie pe 5 ani consecutivi a dozei efectivesa nu depaseasca 1 mSv pe an.Pentru populatie sunt valabile ~i urmatoarele limite de doza echivalenta:

- 15 mSv pe an pentru cristalin;- 50 mSv pe an pentru piele; limita 'se aplica pentru valoarea medie a dozei pe 1 cm2, pe

cea mai puternic iradiata zona a pielii.CNCAN va Iua toate masurile pentru a asigura ca expunerea Ia radiatii a populatiei,

datorata practicilor nucleare carora li se aplica prezentele norme, sa fie mentinuta la eel mai scazutnivel posibil, tinand cont de factorii economici si sociali.

CNCAN va urmari periodic valoarea totala, pe cap de locuitor, a dozei efective pentrupopulatie in genera1.

Principiile evitarii dozei de radiatie sunt: timpul, distanta ~i ecranarea.Prin urmare, contramasurile pe care publicul ~i lucratorii trebuie sa le ia trebuie proiectate

in scopul de a:minimiza timpul de expunere;miiri distanta fata de sursa radioactivd;a ecrana persoana fatii de sursiL

Masuri de reducere a expunerii medicole i a riscurilor: pentru femei in perioada deproceere: examen in absenta sarcinii (obligatoriu examen ginecologic); examen in primele 10 zileale ciclului menstrual; excluderea examenului in primele trei luni de sarcina; in expuneriaccidentale intreruperea sarcinii conform legii.

10