iertarea care vindeca

78
Ho’oponopono – Iertarea care vindecă Pentru o foarte lung per ioad de t imp , în H awaii nu au e xis tat ă ă  boli mentale sau fizice majore, înainte de afluxul de vestici în insule. In vre mur ile mo der ne ş i c ontemporane cu noi îns , po pul a ia h awaiian a fo st ă ţ ă  ex pus şi co nta mi nat de tot cee a ce a adus cu si ne ci vi liz a ia oc ci dent al şi ă ă ţ ă  ca atare ma nifest exact aceleaşi at ingeri pat ologic e, somat ice şi psihice , ca ă  orice ar civil iz at . I n acest co nt ex t ca re a impus ut ili zare a lor pe scar larg ,  ţ ă ă ă ă   puter nicele tehn ici anc estrale de vindecare, cum este Ho’oponopono şi întrea ga cunoa ştere pe ca re o cuprin de, ies ac um la lumin , fiind preda te sub ă  numele de Huna, sau Secretele. Preo ii v indec tori (  ţ ă Kahuna  ) di n Haw aii au desc oper it c rela ia dintre ă ţ  vinov ia perc ep ut sa u a su mat şi ped ea psa aut oimpus (ambele la ăţ ă ă ă  niv el emo ional ), ţ re pr ezint ca uz a num rul unu a a pa ri iei unei afec iu ni ă ă ţ ţ    psihic e sau a bolii în corp ul fizi c. Ei au crea t un rit ual de vinde care, Ho’oponopono, menit s re pu n lu cr ur ile î n ordin e. ă ă Ho’oponopono înseamn co nt inuit atea fire as c a rela iil or . Es te o tehnic ă ă ţ ă  extrem de eficie nt în cazul traumelo r suflete şti (atât pen tru subiec tul ă  acestora cât şi pentru cel considerat responsabil de provocarea lor) şi al eliberarii de sentimentele de vinovatie. Uneori sufe ri m pentru de sp r ir ea ă ţ  de o persoan drag , c hia r ş i d up mul i a ni de zil e. ă ă ă ţ   Ne este foarte greu sa trecem peste iubirea care s-a sfârşit, sau peste moartea cuiva drag. Uneori chiar ne învinuim pentru felul în care s-au derulat lucru rile, pen tru cee a ce am f cut sau pentr u ceea ce pu team f ace da r ă  nu am f cut. ă Ho’oponopono  pune cap t acestor st ri şi ne ajut sa me rgem mai de parte, ă ă ă  s de p şim pe rioada de suferin . Dur erea este na tural şi , spun uni i, chiar  ă ă ţă ă  nece sa r . In s ă ă învinuire a d e sine, r zbuna rea sau dep res ia gen erat de ă ă  suferin – n u sunt. ţă Şi , î n mod ce rt , fu ri a şi vi no v ia nu fac decât s ne ăţ ă  r nea sc şi mai mult , at ât pe no i câ t şi pe c ei d in j urul no stru . ă ă . Huna Huna est e sistemul de cunoa ştere care cup rinde str vech ile arte haw aiiene de ă  vindecare , pri nci pii le s piri tualit ii şi c odu l vi e ii co rec te. Huna e ste ăţ ţ  ec hivalentu l st r vechil or înv tur i al e mul tor alte pop oare i ndige ne. In mo d ă ăţă  obi şnui t, Hu na er a numit Ho`omana, sau ă crearea energiei, folosirea For ei ţ  Vie ii ţ pen tru v ind eca re şi ev olu ie. Huna a fost consider at un siste m de  ţ ă  cun oaşt ere psih o-sp irit ual , c are este a pli cat pen tru vin dec are a min ii, a ă ă ţ  trupului şi a sufletului, şi pentru conectarea cu spiritul.

Upload: anton-lucian

Post on 04-Apr-2018

319 views

Category:

Documents


12 download

TRANSCRIPT

Page 1: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 1/78

Ho’oponopono – Iertarea care vindecă

Pentru o foarte lung perioad de timp, în Hawaii nu au existat ă ă  boli mentale sau fizice majore, înainte de afluxul de vestici în insule. Invremurile moderne şi contemporane cu noi îns , popula ia hawaiian a fost ă ţ ă  expus şi contaminat de tot ceea ce a adus cu sine civiliza ia occidental şiă ă ţ ă  ca atare manifest exact aceleaşi atingeri patologice, somatice şi psihice, caă  orice ar civilizat . In acest context care a impus utilizarea lor pe scar larg , ţ ă ă ă ă   puternicele tehnici ancestrale de vindecare, cum este Ho’oponopono  şiîntreaga cunoaştere pe care o cuprinde, ies acum la lumin , fiind predate subă  numele de Huna, sau Secretele.Preo ii vindec tori ( ţ ă Kahuna ) din Hawaii au descoperit c rela ia dintreă ţ   vinov ia perceput sau asumat şi pedeapsa autoimpus (ambele laăţ ă ă ă  nivel emo ional),ţ  reprezint cauza num rul unu a apari iei unei afec iuniă ă ţ ţ    psihice sau a bolii în corpul fizic. Ei au creat un ritual de vindecare,Ho’oponopono, menit s repun lucrurile în ordine.ă ăHo’oponopono înseamn continuitatea fireasc a rela iilor. Este o tehnică ă ţ ă  extrem de eficient în cazul traumelor sufleteşti (atât pentru subiectulă  acestora cât şi pentru cel considerat responsabil de provocarea lor) şi aleliberarii de sentimentele de vinovatie. Uneori suferim pentru desp r ireaă ţ   

de o persoan drag , chiar şi dup mul i ani de zile.ă ă ă ţ    Ne este foartegreu sa trecem peste iubirea care s-a sfârşit, sau peste moartea cuivadrag. Uneori chiar ne învinuim pentru felul în care s-au derulat lucrurile, pentru ceea ce am f cut sau pentru ceea ce puteam face dar ă  nu am f cut.ăHo’oponopono  pune cap t acestor st ri şi ne ajut sa mergem mai departe,ă ă ă  s dep şim perioada de suferin . Durerea este natural şi, spun unii, chiar ă ă ţă ă  necesar . Insă ă învinuirea de sine, r zbunarea sau depresia generat deă ă  suferin – nu sunt.ţă Şi, în mod cert, furia şi vinov ia nu fac decât s neăţ ă  r neasc şi mai mult, atât pe noi cât şi pe cei din jurul nostru.ă ă.

HunaHuna este sistemul de cunoaştere care cuprinde str vechile arte hawaiiene deă  vindecare, principiile spiritualit ii şi codul vie ii corecte. Huna esteăţ ţ   echivalentul str vechilor înv turi ale multor alte popoare indigene. In modă ăţă  obişnuit, Huna era numit Ho`omana, sauă crearea energiei, folosirea For eiţ  Vie iiţ pentru vindecare şi evolu ie. Huna a fost considerat un sistem de ţ ă  cunoaştere psiho-spiritual , care este aplicat pentru vindecarea min ii, aă ă ţ   trupului şi a sufletului, şi pentru conectarea cu spiritul.

Page 2: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 2/78

Un Kahuna este Cel care detine M iestria Secreteloră  tuturor lucrurilor (echivalentul titlului de Doctor în diverse ştiin e). In mod ţ   obişnuit, ne gândim la Kahuna ca la un fel de preot sau vindec tor spiritual,ă  care cunoaşte misterele celor trei min i ale fiin ei umane: Mintea ţ ţ   Subconştient , Mintea Conştient şi Sinele cel mai Inalt – cu o conştiină ă ţă  elevat , orientat spre dimensiunea spiritual a vie ii.ă ă ă ţ  Practican ii Kahuna ştiu cum s foloseasc eficient diferite tipuri de energie (a ţ ă ă  se citi aten ieţ şi inten ieţ  ) pentru atingerea echilibrului şi a vindec rii. Şi poateă  c merit men ionat faptul c ei ştiau aceasta cu mii de ani înainte ca ştiin eleă ă ţ ă ţ  care studiaz mintea uman s “descopere” aceasta.ă ă ă.

Ho’oponoponoIn elegerea modului în care ac ioneaz “cele trei min i” (care compun modelul ţ ţ ă ţ   Kahuna al psihicului) a determinat, probabil, ini ierea ritualului Ho’oponopono, ţ   cheia oric rei vindec ri. Ho’oponoponoă ă înseamn , de fapt, s faci lucrurile aşaă ă  cum trebuie, just, corect, din punct de vedere moral şi social. Procesul devindecare Ho’oponopono implic iertare, armonizare, bun voin şi eliberareaă ă ţă  urii şi a vinov iei şi eliberarea de trecut. Kahuna consider c vinov iaăţ ă ă ăţ   genereaz cele mai multe îmboln viri şi face ca lucrurile s mearg anapodaă ă ă ă  în via a noastr . Vestea bun este c majoritatea vinov iilor noastre nu este ţ ă ă ă ăţ   întemeiat .ă.

Greşeal şi p cat ă ăIn Hawaii, se consider c exist trei feluri de greşeli şi c nu toate sunt ă ă ă ă   p cate, deşi noi avem tendin a de a le considera ca atare. Uneori avem t riaă ţ ă  de a ne recunoaşte greşelile, ceea ce înseamn şi c ne asum m r spundereaă ă ă ă   pentru ele. Cu ceea ce etichet m ca p cat, îns , lucrurile stau cumva altfel: leă ă ă  împingem în jos, le respingem, le reful m în adâncul fiin ei noastre şi înă ţ   întunecimile inconştientului, de unde ele ne fac s resim im nenum rateă ţ ă  vinov ii. Şi nu numai c le resim im astfel, ne comport m ca şi cum ne dorimăţ ă ţ ă   pedepsirea vinovatului şi a p c tosului. Şi asta facem: ne pedepsim! Şi oă ă  facem uneori în moduri atât de subtile încât nu suntem în stare s în elegemă ţ   de ce vie ile noastre devin adesea un calvar. ţ .***Mecanismul func ioneaz f r greş: odat ce acea instan a min ii tale i-a ţ ă ă ă ă ţă ţ ţ   dat verdictul “vinovat ”, începi imediat s isp şeşti.ă ă

Page 3: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 3/78

Şi ghici cine este gardianul t u, tor ionarul t u, sau uneori, chiar ă ţ ă  

c l ul t u?ă ă ă Tu însu i!ţ  Iar gândurile tale devin instrumentele unei torturirafinate care încep s - i contorsioneze via a şi viitorul. “ă ţ ţ  Nu merit s …ă ” sau“nu mi se cuvine…” sau “nu am dreptul s …ă ” sau “nu sunt demn…” dep şesc cu brio pe oricare dintre instrumentele (oricum, foarte ingenioase)ă   pe care ai s le g seşti în oricare din temni ele lumii sau donjoanele groazei,ă ă ţ   transformate sau nu în muzee.***.Primul tip de greşeal esteă Hala: s te aba i de la cale, s comi i erori, s faciă ţ ă ţ ă  o greşeal sau s evi i adev rul. F când astfel, po i, în mod necugetat, să ă ţ ă ă ţ ă  r neşti pe cineva, dar aceasta nu este un p cat.ă ă

 Al doilea tip de greşeal esteă Hewa: excesul şi l comia, greşeal care deă ă  asemenea nu este un p cat, deşi este considerat mai rea decât Hala şi, celă ă  mai adesea, ne r neşte şi pe noi, dar, într-un anume fel, şi pe ceilal i. Hewaă ţ   include şi situa iile în care, având nevoie, lu m de la al ii mai mult energie ţ ă ţ ă  decât doresc ei s ne ofere.ăCel de-al treilea tip de greşeal şi singurul care este cu adev rat un p cat esteă ă ă  Ino, r nirea inten ionat a altei persoane şi ac iunile desf şurate cu violen şiă ţ ă ţ ă ţă  ur .ă(Putem constata din cele de mai sus c sexul nu este considerat în niciun felă  un p cat, dac nu are caracteristicile care s îl încadreze la Ino. Fac această ă ă ă remarc spre a observa una dintre diferen ele majore între acest sistem deă ţ  

cunoaştere şi de credin e şi sistemele lumii aşa-zis civilizate, în care sexul fiindţ  unul dintre p cate, apare o categorie întreag de noi vinov ii şi implicit deă ă ăţ  autopedepsiri).Mai exist un alt fel de vinov ie neîntemeiat : p r sirea, abandonarea uneiă ăţ ă ă ă  rela ii, faptul c nu ac ionezi din iubire, sau c nu eşti perfect. Ne auto- ţ ă ţ ă judec m cu asprime, şi aceasta trimite un mesaj subconştientului nostru, c nuă ă  suntem suficient de buni şi c nu merit m prea multe. De aceea, nu ne iubimă ă   pe deplin; iar pierderea iubirii este asociat , în mod frecvent, cu probleme deă  s n tate, îmboln vire şi declinul calit ii vie ii.ă ă ă ăţ ţ  .P cat – Vinov ie – Iertar ă ăţ  e

Iertarea este necesar în toate cazurile. Trebuie s îi iert mă ă ă   pe ceilal i, şi în acelaşi timp, este imperativ pentru s n tatea şi starea noastr  ţ ă ă ă  de bine, s ne iert m pe noi înşine. Acesta este secretul vindec rii depline.ă ă ă  Poate uneori s mai fie nevoie de şi altceva, dar cel mai adesea, ritualulă  

Page 4: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 4/78

iert rii, Ho’oponopono, este suficient şi are grij de rezolvarea tuturor ă ă   problemelor.Ino este, în mod cert, singurul tip de p cat care necesit iertare.ă ăDar cât de des ne ocup m de Ino?ăDac st m s ne gândim la asta, am putea avea surpriza s constat m că ă ă ă ă ă  poate c nu am mai iertat pe nimeni, nici pe noi înşine, de foarte mult vreme.ă ă  

Poate c din vremurile inocente şi naive ale copil riei.ă ă Aşadar, cam cât vinov ie, a noastr în fa a altora şi a altora în fa a noastr ă ăţ ă ţ ţ ă   purt m cu noi?ăDemult, cel mai faimos Huna din Vest scria:„Practican ii Kahuna ştiau ceea ce psihanaliştii au cercetat pân la disperare. ţ ă  Este vorba de faptul c , atunci când un om a „p c tuit”, iar Sinele inferior ă ă ă  (Mintea subconştient ) şi Sinele mijlociu (Mintea conştient ) sunt de acord că ă ă  el a p c tuit, Sinele inferior poate avea ideea fix c p catul trebuie pedepsit.ă ă ă ă ă  In acest caz, Sinele inferior seteaz comanda de pedeaps , prin boal sauă ă ă  accidente”.Ideile fixe devin obsesii, iar vinov ia creeaz obsesii subtile, înşel toare,ăţ ă ă  

întrucât Sinele inferior nu are capacitatea de a ra iona. Dac Mintea conştient  ţ ă ă   preia ideea c persoana respectiv p c tuieşte şi o planteaz în Subconştient,ă ă ă ă ă  şi chiar şi dac mai târziu se produc schimb ri în Mintea conştient ,ă ă ă  Subconştientul poate înc s cread c a fost un p cat. Aceasta poate daă ă ă ă ă  naştere bolii.Examina i-v credin ele şi observa i dac pute i înceta s v mai învinov i i ţ ă ţ ţ ă ţ ă ă ăţ ţ   singuri. Folosi i-v conştiin a drept c l uz şi nu ca pe un gardian! Dac ave i ţ ă ţ ă ă ă ă ţ   mustr ri de conştiin , acestea poart un mesaj conform c ruia mai ave iă ţă ă ă ţ    posibilit i de evolu ie. Considera i c a i ac ionat în cel mai bun mod pe care îlăţ ţ ţ ă ţ ţ    avea i atunci la îndemân , într-un scop bun şi doar nu putea i vedea ţ ă ţ    posibilitatea ca toat lumea s câştige din acea situa ie. Pe parcursul ac iunilor ă ă ţ ţ   

voastre, dac inten ia nu a fost s r ni i pe cineva, era, probabil, cea mai bună ţ ă ă ţ ă  abordare pentru to i cei implica i. Cu toate acestea, chiar dac schimbarea ţ ţ ă  credin elor adânc înr d cinate nu se realizeaz b tând din palme, solu ia ţ ă ă ă ă ţ   exist : iertarea.ă(Exist destul de multe ritualuri, tehnici, medita ii şi procedee prin care putemă ţ  ob ine şi/sau acorda iertarea. In acest material am prezentat viziunea asupraţ  vinov iei şi iert rii din perspectiva Huna-ei hawaiiene).ăţ ă.Iertarea de sine Actul de a cere iertare şi a repara nedrept ile face parte şi din cultura vesticăţ ă  şi din majoritatea religiilor. Il reg sim în Ortodoxism (spovedania), înă  

Catolicism (confesiunea şi peniten a), la Alcoolicii anonimi (unul dintre cei 12 ţ    paşi) şi în familia noastr – orice mam îşi înva copiii să ă ţă ă cear scuze.ă   Judec torii cei mai în elep i joac , uneori, un rol de Kahuna, prin stabilirea unor ă ţ ţ ă  îndatoriri reparatorii, care nu numai c r spl tesc victima, dar constituie un felă ă ă  de vindecare şi pentru cel care a greşit.Dac nu v pute i convinge Subconştientul c nu a i p c tuit, trebuie, şiă ă ţ ă ţ ă ă   pute i, s calma i lucrurile prin c in : cerând iertare şi f când un sacrificiu ţ ă ţ ă ţă ă  (probabil c în elegerea greşit asupra sacrificiului uman în Hawaii vine dină ţ ă  aceast practic ). Când spunem sacrificiu, ne referim la a renun a la ceva, laă ă ţ   

Page 5: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 5/78

timp şi energie pentru a îndrepta lucrurile fa de cineva pe care l-a i r nit. De ţă ţ ă  altfel, hawaiienii sunt înv a i înc din copil rie s ierte necondi ionat peăţ ţ ă ă ă ţ    oricine şi s îşi cear scuze.ă ă

Emo iile reprimate, cum sunt vinov ia şi furia, dorin a de ţ ăţ ţ   r zbunare, creeaz adev rate toxine în corpul nostru. Practican ii Kahunaă ă ă ţ   spuneau c deşi noi nu vrem s avem de a face cu ele, totuşi punem vechileă ă  emo ii negative în adev ra i s cule i negri, pe care îi inghesuim în corpul ţ ă ţ ă ţ   nostru (metafizic sau eteric). Ele blocheaz c ile neuronale şi energetice,ă ă  astfel încât corpul nu se mai poate auto-vindeca, rezultând boala şi depresia.

Iertarea de sine te poate vindeca. Iertarea altcuiva nu scuz ac iunileă ţ   acestuia şi nici nu î i diminueaz puterea, ci te elibereaz . De ce? Pentru c , ţ ă ă ă  de fapt, te ier i tot pe tine: ţ  tu eşti ceilal i ţ .La nivel spiritual, to i suntem Unul.ţ Şi iat şi vestea bun . Din punct de vedere spiritual, Mintea Subconştient ă ă ă  este cea care comunic cu Sinele nostru Superior, cu Creatorul şi cu Universul.ă  Mintea ta Subconştient (Sinele inferior) nu poate face niciun r u Spiritului. Ină ă  consecin , tu nu po i p c tui fa de Dumnezeu. Mintea ta Subconştient este ţă ţ ă ă ţă ă   prea mic pentru a putea face asta.ă.

.„Nimic nu este p cat, atâta vreme cât nu r neşte pe nimeni”.ă ă.

Page 6: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 6/78

dupa Neale Donald Walsch – The Little Soul and The Sun

.

Page 7: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 7/78

O dat ca niciodat , a existat un Suflet Mic care i-a declarat lui Dumnezeu:ă ă- Ştiu cine sunt!Si Dumnezeu a r spuns:ă- Ce-mi spui e minunat! Si cine esti tu?Sufletelul a strigat :- Eu sunt Lumina!

Dumnezeu a zambit cu drag:- Ai dreptate! Esti, intr-adevar, Lumina.Micul Suflet era extrem de fericit; tocmai deslusise misterul pe care intregRegatul dorea sa-l descopere.- Oau ! spunea Micul Suflet, “asta e grozav!” 

Dar curand, doar a sti nu i-a mai fost suficient. Micul Suflet ainceput sa-si doreasca sa fie ceea ce tocmai descoperise ca este. Si astfel,Micul Suflet a mers din nou la Dumnezeu (ceea ce nu e deloc o idee rea pentrusufletelele care-si doresc sa fie Ceea ce Sunt cu Adevarat) si i-a spus :- Acum ca stiu ce sunt, pot sa si fiu ceea ce sunt ?- Adica vrei sa FII Ceea ce ESTI cu Adevarat? il intreba Dumnezeu.- Pai, raspunse Sufletelul, una este sa stiu ce sunt, si cu totul alta e sa fiu ceeace sunt. Vreau sa simt cum e sa fiu Lumina.- Dar tu chiar Esti Lumina! ii raspunse Dumnezeu cu un zambet larg.- Intr-adevar! Dar eu chiar vreau sa simt cum e sa fii lumina, se tot plangea

Micul Suflet.- Asa deci ? raspunse Dumnezeu razand in barba-i, ar fi trebuit sa-mi dauseama de asta mai devreme, mereu ai fost un spirit aventuros. Atunci privirea lui Dumnezeu se schimba :- Ar fi totusi un lucru…- Ce? intreba Sufletelul.- Pai, exista doar Lumina. Vezi tu, am creat doar ceea ce esti tu, si astfel, nuexista nici o modalitate prin care tu sa experimentezi Ceea ce Esti atata vremecat nu exista opusul a ceea ce esti.- Adica ? intraba confuz Micul Suflet.- Hai sa ne gandim in felul urmator, ii spuse Dumnezeu: tu esti ca o lumanare

in Soare. Esti acolo impreuna cu alte milioane, miliarde de lumanari pentru acrea Soarele. Si Soarele nu ar fi el insusi fara de tine; el nu ar fi Soarele farauna din lumanarile sale… si fara tine el nu ar mai fi Soarele, pentru ca nu ar mai straluci la fel de puternic. Deci, cum ai putea sa te cunosti pe tine insuti cafiind Lumina cand tu esti in Lumina?- Pai, ii raspunse Sufletelul, tu esti Dumnezeul, gandeste-te la o solutie…Dumnezeu zambi din nou si-i spuse :- Am gasit deja solutia. Pentru ca nu te poti vedea ca fiind Lumina atata vremecat tu esti in Lumina, atunci te vom inconjura cu intuneric.

Page 8: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 8/78

- Ce este intunericul ? intreba Micul Suflet.- Este ceea ce tu nu esti.- Imi va fi frica de intuneric ? intreba Micul Suflet.- Doar daca alegi tu sa-ti fie frica. Nu are, de fapt, de ce sa-ti fie teama, decat daca tu decizi asta. Vezi tu, noi ne jucam ; doar ne prefacem ca e intuneric .- Aaa ! exclama Micul Suflet, deja m-am linistit.

 Apoi Dumnezeu ii explica faptul ca pentru a putea experimenta ceva anume,exact opusul starii respective va trebui sa apara :- Si asta este un mare dar, pentru ca fara aceasta nu ai putea afla cum sunt toate de fapt. Nu ai putea sa cunosti Caldura fara ajutorul Frigului, Sus fara Jos,Rapid fara Incet, Stanga fara Dreapta, Aici fara Acolo, Acum fara Atunci. Siastfel, incheie Dumnezeu, sa nu ridici pumnul ori vocea impotriva intunericului,nici sa nu-l blestemi. In schimb fi Lumina in Intuneric, si nu te intrista din cauzalui. Atunci vei stii Cine Esti cu Adevarat si toti ceilalti vor sti asta. Lasa-tiLumina sa straluceasca pentru a afla si ceilalti cat de special esti.- Vrei sa spui ca e in regula sa-i las pe cei din jurul meu sa vada cat de specialsunt? intreba Micul Suflet.

- Bine-nteles! raspunse Dumnezeu razand; este perfect in regula! Dar aminteste-ti, “special” nu inseamna “mai bun”. Totii sunt speciali, fiecare infelul sau. Desi multi dintre ei au uitat lucrul acesta. Isi vor da seama ca este inordine sa se considere si ei speciali la randul lor doar atunci cand tu vei reusisa accepti ca esti special.- Minunat ! radea Micul Suflet sarind in sus de bucurie, pot sa fiu oricat despecial imi doresc!- Si poti sa incepi lucrul acesta chiar acum! ii mai spuse Dumnezeu, care dansade bucurie impreuna cu Micul Suflet. Apoi, il intreba :- In ce mod iti doresti tu sa fii special ?- Nu inteleg… raspunse Micul Suflet.

- Pai, a fi Lumina inseamna a fi special, si a fi special are multe aspecte. Estespecial sa fii bun. Este special sa fii bland. Este special sa fii creativ. Estespecial sa fii rabdator. Poti sa-mi spui in ce fel ai mai putea sa fii special?Micul Suflet a ramas tacut pentru un moment :- Ma pot gandi la multe feluri de a fi special! exclama Micul Suflet. Este specialsa fii de ajutor. Este special sa fii darnic. Este special sa fii prietenos. Estespecial sa fii bun fata de altii.- Intr-adevar, ii raspunse Dumnezeu, iar tu poti sa fii toate acestea, sau orice parte iti doresti, oricand! Asta inseamna sa fii Lumina.- Stiu! Stiu! Stiu ce vreau sa fiu! striga Micul Suflet cu mult entuziasm, vreausa fiu special fiind iertator. E special sa fii iertator?

- O da! e foarte special.- Ce bine! Asta vreau sa fiu! Vreau sa fiu iertator! Vreau sa experimentez ceinseamna sa fii iertator.- Bun, spuse Dumnezeu, dar inainte ar trebui sa stii ceva.Micul Suflet devenea putin nerabdator. Parea ca mereu apar unele complicatii.- Ce anume ar trebui sa stiu ? ofta Micul Suflet.- Nu ai pe cine sa ierti…- Nimeni? Micul Suflet abia putea crede asta.- Nimeni! raspunse Dumnezeu. Tot ce am creat este perfect. Nu exista nici

Page 9: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 9/78

macar un suflet in toata creatia care sa fie mai putin decat perfect. Uita-te in jurul tau!

 Abia atunci observa Micul Suflet marea multime ce seadunase in jur. O multime de suflete venisera din toata imparatia, pentru ca seraspandise vorba cum ca Micul Suflet purta aceasta conversatie cu Dumnezeusi cu totii erau curiosi sa o auda. Privind in jurul lui, Micul Suflet a trebuit sa-idea dreptate: nu exista nimeni mai putin minunat, mai putin magnific, mai putin perfect decat el insusi. Atat de minunata si stralucitoare era multimea din jur incat Micul Suflet abia o putea privi.- Atunci pe cine ai putea ierta ? intreba Dumnezeu.- Of! Nu va mai fi deloc distractiv, se imbufna Micul Suflet. Imi doream sa

experimentez iertarea. Doream sa aflu cat e de special sa fii iertator.Si astfel Micul Suflet tocmai aflase cum e sa fii trist.Dar chiar atunci un Suflet Prietenos iesi din multime si se apropie.- Nu te intrista Suflet Micut, ii spuse Sufletul cel Prietenos, te voi ajuta eu.- Da ?!? se lumina Micul Suflet, dar cum?- Iti voi aduce pe cineva pe care sa ierti.- Poti face tu acest lucru ?- Cu siguranta! ciripi Sufletul cel Prietenos, pot sa apar in viata ta urmatoare sisa ma comport in asa fel incat tu sa ai pe cine ierta.- Dar de ce? De ce ai face lucrul acesta? intreba Micul Suflet. Tu, care esti ofiinta perfecta! Tu, care vibrezi atat de puternic incat abia te pot privi. Ce te-ar 

 putea face sa vrei sa-ti incetinesti vibratia atat de mult incat Lumina ce-oradiezi acum sa se transforme intr-un Intuneric dens ?Ce te-ar putea face, pe tine – care esti atat de usor incat dansezi deaspurastelelor si te misti prin imparatie cu viteza gandului – sa apari in viata mea sisa comiti astfel de lucruri ?Micul Suflet fu suprins de raspuns.- Nu fi atat de mirat, spuse Sufletul cel Prietenos, si tu ai facut acelasi lucru pentru mine. Nu-ti amintesti? Ohooo, am dansat de multe ori impreuna, NOIDOI. Am dansat impreuna de-a lungul veacurilor. Ne-am jucat impreuna demulte ori si in multe locuri. Tu doar nu-ti amintesti. Am fost amandoi un TOT (SFERA PRIMORDIALA). Impreuna am fost Sus-ul si Jos-ul, Stanga si Dreapta,

 Aici si Acolo, Acum si Atunci. Am fost FEMEIA si BARBATUL, Bunul si Raul, amfost amandoi si Victima si Asupritorul. Astfel ne-am intalnit de nenumarate ori, noi doi, fiecare aducandu-i celuilalt exact ceea ce avea nevoie pentru a putea experimenta Ceea ce Suntem cu Adevarat.Sufletul cel Prietenos explica mai departe : Voi veni in viata ta urmatoare si voifi «cel rau» de data asta. Iti voi face niste lucruri groaznice, si abia atunci tuvei putea experimenta cum e sa fii Cel care Iarta.- Dar ce anume imi vei face de va fi atat de inspaimantator? intreba Micul

Page 10: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 10/78

Suflet putin speriat.- Pai, ne vom gândi noi împreuna la ceva, r spunse Sufletul cel Prietenosă  f cându-i un semn cu ochiul.ăSufletul cel Prietenos devenise deodat SERIOS si spuse cu o voce slaba :ă- Ai avut dreptate înainte, sa ştii.- La ce te referi ?

- Va trebui sa-mi încetinesc vibra iile si sa devin violent pentru a putea face ţ   toate aceste lucruri nu prea pl cute… Va trebui sa m prefac ca sunt cinevaă ă  foarte diferit de ceea ce sunt de fapt. As avea O FAVOARE sa-ti cer.- Cere-mi orice! striga Micul Suflet, incepand sa danseze si sa cante: Voi puteafi Iertator! Voi putea fi Iertator! Tzup , Tzup ! Atunci Micul Suflet observa ca Sufletul cel Prietenos ramase foarte tacut.- Ce anume doresti sa-mi ceri? Ce as putea sa fac pentru tine? Esti un inger safaci toate acestea pentru mine…- Bine-nteles ca Sufletul cel Prietenos este un inger, interveni Dumnezeu. Totisunt ingeri. Aminteste-ti asta mereu: Eu va trimit doar ingeri.

Si atunci Micul Suflet nu-si dori nimic mai mult decat sa indeplineasca dorinta prietenului sau:- CE POT SA FAC EU PENTRU TINE?Sufletul cel Prietenos raspunse:

- Atunci cand te voi lovi si te voi izbi… in momentele in care itivoi face cele mai groaznice lucruri pe care ai putea sa ti le imaginezi, in chiar acel moment… AMINTESTE-TI, TE ROOOOG, Cine Sunt cu ADEVARAT.- Oooo, imi voi aminti! plangea Micul Suflet, ITI PROMIT! Mi te voi aminti exact asa cum esti acum, aici.- Bine, raspunse Prietenul sau, pentru ca, vezi tu, eu ma voi preface atat debine, incat voi uita si eu la randul meu. Si daca nu iti vei aminti tu cine Sunt cu Adevarat, s-ar putea sa nu mai fiu in stare sa-mi reamintesc pentru o perioadalunga de timp. Si daca uit Cine Sunt, s-ar putea ca si tu sa uiti Cine Esti. Siastfel vom fi amandoi pierduti. Va fi nevoie ca un ALT SUFLET sa vina si sa neaminteasca amandurora Cine Suntem.

- Nu, nu vom uita, ii promise Micul Suflet, iti voi reaminti eu. Si iti voi multumica mi-ai adus acest dar – sansa de a experimenta Cine Sunt cu Adevarat.Si astfel cei doi cazusera de acord.Micul Suflet isi incepuse noua viata, emotionat sa fie Lumina, ceea ce erafoarte special, si entuziasmat sa faca parte din acel ceva foarte special numit Iertare.Micul Suflet astepta cu nerabdare sa fie in stare sa traiasca experienta Iertarii,si sa multumeasca oricarui suflet care facea acest lucru posibil. Si ori de cateori un nou suflet aparea in preajma lui, chiar daca acel nou suflet ii aducea

Page 11: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 11/78

bucurie ori tristete – dar mai ales daca ii aducea tristete – Micul Suflet isiamintea ce-i spusese Dumnezeu :- Adu-ti aminte, EU VA TRIMIT DOAR INGERI

Doar iubesc. Ştiu c undeva, cumva, î i face bă ţ  ine.

 A.S.Da… Eventualele zâmbete care se înfiripeaz uşor în col ul gurii sunt ă ţ    justificate, pentru c singura asociere pe care ne-o ofer societatea în mijloculă ă  c reia tr im, este aceea a unui clasic şi cumva banal triunghi amoros: El, Eaă ă   plus „al treilea”, adic un alt El sau o alt Ea.ă ăŞi nu c acest subiect nu ar merita şi el s fie comentat, dar nu despre astaă ă  vreau s vorbesc acum. Nu sta este subiectul acestui articol.ă ăTriunghiul iubirii la care am s m refer este un model, deopotriv descriptiv ă ă ă  şi explicativ, al iubirii, al formelor pe care acest sentiment le poate lua învie ile noastre. Este vorba despre modelul propus de psihologul Robert  ţ   

Sternberg. Acesta nu s-a l sat impresionat de multitudinea de defini ii şi deă ţ   descrieri ale iubirii pe care ni le ofer literatura sau cinematografia şi a c utat ă ă  s l mureasc tendin ele emo ionale, comportamentale şi cognitive ale st riiă ă ă ţ ţ ă  de a iubi. .De ce iubim? De ce ne dorim s fim iubi i?ă ţ Pentru că avem nevoie de iubire. Pur şi simplu. Cea dintâi dintre nevoile psihologice fundamentale ale unei fiin e umane este aceea de a iubi şi de a fi ţ   iubit . Cu alte cuvinte toate iubirile noastre, laolalt cu toate c ut rile noastre,ă ă ă ă  mai mult sau mai pu in reuşite, în c utarea iubirii, nu fac altceva decât s ţ ă ă  r spund acestei nevoi fundamentale.ă ă

De ce avem aceast nevoie?ă Greu de dat un r spuns. Sau cel pu in eu nuă ţ   g sesc un r spuns care s stea în picioare în fa a tuturor criticilor. Dar aş faceă ă ă ţ    o încercare: avem aceast nevoie ca s ne aminteasc de faptul c suntem cuă ă ă ă  to ii parte a ceva mai mare, mai complex, mai înalt, mai frumos şi mai bun. ţ  Aproape toate vechile civiliza ii terestre au avut undeva în centrul credin elor  ţ ţ   lor ideea c toate lucrurile şi fiin ele sunt legate între ele, formând ună ţ  tot complex. Leg tura cu natura şi cu divinitatea nu era v zut ca ceva distinct deă ă ă  via a de zi cu zi, ci ca o leg tur fireasc , prezent în fiecare clip şi în fiecare ţ ă ă ă ă ă  gest.

Page 12: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 12/78

In Lak’ech A Lak’in! spuneau vechii tolteci, şi mai apoi mayaşii şi aztecii. Adic : „ă Eu sunt un alt Tu!”. Iubindu-te pe tine, m iubesc de fapt pe mine;ă  iar pentru a m iubi deplin pe mine, este necesar s te iubesc pe tine!… şi peă ă  tine!… şi pe tine! Cu alte cuvinte, pentru ca Eu s fiu împlinit din punct deă  vedere emo ional (s m iubesc pe mine), am nevoie s te iubesc pe tine. ţ ă ă ăDe gândit, nu-i aşa?

 .L sându-i acum pe tolteci şi pe mayaşi acolo unde i-a aşezat istoria, am să ă  revin la teoria iubirii a lui Robert Sternberg. Acesta a identificat ca principale coordonate sau componente ale rela iilor  ţ   interumane etichetate ca „iubiri”, urm toarele:ă intimitatea, pasiunea şiangajamentul. Haide i s vedem ce înseamn fiecare dintre acestea şi care ţ ă ă  este contribu ie fiec reia la rela ia de iubire, cum modific fiecare dintre ele ţ ă ţ ă  leg tura dintre doi oameni.ăIntimitatea este acea component a iubirii care se refer la sentimentul deă ă  apropiere, de deschidere şi de încredere existent între dou persoane, laă  leg tura profund care se realizeaz între ele, la comunicarea existent înă ă ă ă  

cadrul unei rela ii. Intimitatea este leg tura emo ional prin care oferi celui de ţ ă ţ ă  lâng tine informa ii personale f r nici o rezerv şi f r nici o team .ă ţ ă ă ă ă ă ă  Intimitatea se refer şi la capacitatea de acceptare reciproc a dou persoane.ă ă ă  Intimitatea se refer la încredere şi la cunoaşterea profund a celuilalt.ă ă  Pasiunea este acea component a iubirii care are în vedere dorin aă ţ   emo ional şi sexual , care materializeaz cât de puternic cele dou persoane ţ ă ă ă ă  se doresc una pe cealalt . Pasiunea este involuntar şi motiva ional şi poateă ă ţ ă  domina gândurile şi comportamentul. Pasiunea înseamn a- i dori intimitateaă ţ   sexual cu persoana iubit , incluzând astfel în structura sa şi atrac ia sexual .ă ă ţ ă  Pasiunea cunoaşte atât aspecte pozitive (starea de fericire, de bun -dispozi ie,ă ţ   senza ia de plutire şi mai ales faimoşii “ ţ  fluturaşi în stomac”), dar şi negative

(pasiunea poate conduce c tre disperare şi gânduri negative) şi esteă  modificat de trecerea timpului. Pasiunea poate fi adus la via foarte uşor,ă ă ţă  dar poate fi la fel de repede stins . Pasiunea este cea care produce tot ceea ceă   poate fi descris sub numele de romantism. Angajamentul  reprezinta componenta cognitiv , logic şi decisiv a uneiă ă ă  iubiri. In cadrul unei iubiri pot fi identificate dou tipuri de angajament:ă petermen scurt şi pe termen lung. Persoana în cauz decideă dacă esteîndr gostit . Persoana în cauz decindeă ă ă dacă merge sau nu mai departe,continuând rela ia, încercând s men in iubirea sau ţ ă ţ ă dacă doreşte s seă  opreasc din a se mai apropia de cealalt persoan .ă ă ă .

Ca orice trei puncte diferite, oricum le-am aşeza în spa iu ele descriu un ţ   triunghi. Acesta este triunghiul  iubirii la care m-am referit de la bun început.Fiecare punct, fiecare latur a acestui triunghi are în acest context propria saă  semnifica ie, descriind formele în care noi to i tr im şi experiment m iubirea. ţ ţ ă ă .

Page 13: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 13/78

 .

Examinând acest triunghi în toate combina iile posibile, de câte unul, dou sau ţ ă  trei elemente, Robert Sternberg a descris cele 8 niveluri posibile ale iubirii. .

Non-iubirea: este acea rela ie în care nu exist nici intimitate, ţ ă  nici pasiune şi nici angajament. Nu putem vorbi aşadar de iubire la acest nivel.

O form de manifestare a acestui tip de rela ie, non-iubirea, este reprezentat ă ţ ă  de leg turile care se stabilesc atunci când elevul se “îndr gosteşte” deă ă   profesorul s u, sau când pacientul se “îndr gosteşte” de medicul s u, situa iiă ă ă ţ  în care este evident vorba despre transfer. .Urmeaz ă iubirile “punctuale” reprezentate pe diagram printr-un singur punct ă  respectiv prin câte unul dintre vârfurile triunghiului: .

Iubirea-prietenie: reprezint acea rela ie caracterizat doar ă ţ ă  de intimitate, dar f r pasiune sau angajament. Exist aici foarte mult ă ă ă ă  deschidere, c ldur sufleteasc , în elegere şi acceptare. Dar nu exist atrac ieă ă ă ţ ă ţ   sexual şi nici decizii referitoare la durata de via a acestei rela ii. Atunciă ţă ţ   când circumstan ele îi îndep rteaz fizic-geografic sau profesional pe cei doi, ţ ă ă  rela ia se stinge treptat. ţ 

Page 14: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 14/78

 .

Iubirea-nebună (sau infatuat ă ): caracterizeaz acea rela ie înă ţ   care singurul pilon pe care aceasta se sprijin este reprezentat de pasiune.ă  F r intimitate, f r angajament. Exemplul cel mai bun (tipic aş putea spune)ă ă ă ă  al unei astfel de iubiri este iubirea la prima vedere. O atrac ie fizic s lbatic , ţ ă ă ă  f r putin de a fi st pânit şi care cere s fie stins prin eliberareaă ă ţă ă ă ă ă  impulsului sexual. Cele dou persoane nu au nimic altceva în comun decât ă  timpul petrecut împreun în actul dragostei; nu ştiu aproape nimic una despreă  cealalt , şi, la acest nivel, în lipsa angajamentului, adic a unei decizii despreă ă  viitorul lor, asta nici nu conteaz . Sunt aventurile de-o noapte, iubirile de-oă  var . Se sting la fel de brusc precum au început.ă

 .

Iubirea-vid ă ( goal ă ): este iubirea ce caracterizeaz rela iaă ţ   între doi parteneri care îşi asum angajamentul, şi deci decizia asupraă  viitorului, ducând rela ia mai departe, îns în absen a intimit ii sau a pasiunii. ţ ă ţ ăţ   Nu exist deschidere şi schimb de informa ii, nu exist nici atrac ie sexuală ţ ă ţ ă  între cei doi, doar o via în comun, liber consim it şi asumat de ambii. Acest  ţă ţ ă ă  nivel al iubirii se manifest în cazurile în care dou persoane sunt de mult timpă ă  împreun dar în timp pasiunea s-a stins şi care nu mai experimenteaz niciă ă  m car deschiderea şi intimitatea celuilalt. Apare în acele rela ii în care, la ună ţ   moment dat, s-a produs un blocaj neremediat al comunic rii, care a închis înă  timp şi calea pasiunii. Este vizibil o astfel de rela ie în cadrul unora dintreă ţ   “c s toriile aranjate” sau al rela iilor “consumate complet”. Motiva iile pentruă ă ţ ţ   care dou persoane ar accepta s convie uiasc în acest mod sunt multiple,ă ă ţ ă  cele mai importante fiind teama de schimbare, teama de singur tate,ă  sentimentul existen ei unei obliga ii, sentimentul “datoriei” şi al unui “spirit de ţ ţ   sacrificiu” prost în eles. ţ  .Iubirile duale, con inând fiecare câte dou dintre cele trei componente şi ţ ă  reprezentate pe diagram prin câte una dintre laturile triunghiului:ă .

Iubirea romantică: intimitate + pasiune.Imbin foarte armonios (şi foarte pl cut spun unii) intimitatea şi pasiunea. Celeă ă  dou persoane sunt foarte deschise una spre cealalt , împ rt şesc f r ă ă ă ă ă ă  

Page 15: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 15/78

re ineri multe lucruri şi informa ii, sunt foarte atrase fizic şi sexual una de ţ ţ   cealalt , dar nu-şi asum vreun angajament cu privire la viitorul rela iei, ceeaă ă ţ   ce într-un mod subliminal arat c nici nu şi-o imagineaz ca fiind pe termenă ă ă  lung. Intr-o astfel de rela ie, cei doi se idealizeaz reciproc, cunoaşterea ţ ă  reciproc este distorsionat de proiec ii şi de efectul de halou, care elimină ă ţ ă complet orice defect al celuilalt. In fapt, cei doi tr iesc cuă impresia c sunt  ă  

îndr gosti i şi c se iubesc. Dac s-ar iubi cu adev rat, angajamentul ar faceă ţ ă ă ă   parte din rela ia lor, asigurând acesteia un viitor. ţ 

Iubirea prietenească (sau de companion ): intimitate +angajament.

 Apare de regul în cazul şi în cadrul cuplurilor cu o oarecare vechime, careă  conduce la un nivel ridicat de apropiere şi de intimitate. Cei doi au împ rt şit ă ă  aceeaşi via , au interese şi preferin e în majoritate comune, dar pasiunea ţă ţ   erotic , atrac ia fizic a p lit şi s-a şters. Ceea ce a rezistat timpului şiă ţ ă ă  circumstan elor sunt intimitatea, leg tura emo ional profund , şi ţ ă ţ ă ă  angajamentul, adic decizia de a merge mai departe în doi. Ei doi.ă .

Iubirea f r sensă ă ( sau, cum îi mai spunea Sternberg,stupid ă ): pasiune + angajament.Intre cele dou persoane exist şi se manifest o puternic atrac ie fizic ,ă ă ă ă ţ ă   pasiunea, pe baza c reia ei decid s mearg mai departe în aceast rela ie.ă ă ă ă ţ    Atât cât pot, pentru c în absen a intimit ii, leg tura emo ional care să ţ ăţ ă ţ ă ă cimenteze rela ia, mai devreme sau mai târziu aceasta colapseaz . Neavând ţ ă   practic nimic în comun în afara sexului, cei doi nu se pot sprijini reciproc încadrul rela iei. Este cazul multora dintre rela iile “de iubire” de tip Hollywood, ţ ţ   constituite sub imboldul momentului: s-au v zut, s-au pl cut şi s-au luat.ă ă  Explica ia popular cea mai plauzibil este aceea c rela ia s-a constituit când ţ ă ă ă ţ   cei doi se aflau în “s pt mâna oarbă ă ă”.

 .Şi în fine, întregul:

Iubirea des vârşit ă ă: intimitate + pasiune +angajament.

Page 16: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 16/78

Este nivelul de iubire c tre care tindem cu to ii, este cea mai înalt expresie aă ţ ă  unei rela ii ce poate exista între dou fiin e umane. Este complet şi complex . ţ ă ţ ă ă  Existen a şi împletirea tuturor celor trei componente fac ca aceast iubire s ţ ă ă  fie mai trainic decât oricare dintre celelalte iar cei implica i în ea s se simt ă ţ ă ă  profund şi deplin împlini i. Uneori, când timpul şi poate instalarea rutinei ţ   determin erodarea şi dispari ia pasiunii, aceast iubire se transform în iubireă ţ ă ă  

 prieteneasc (companion).ăSternberg emite un avertisment, valabil pentru toate nivelurile de iubire,inclusiv pentru aceasta, des vârşit : iubirea trebuie exprimat , ar tat , pentruă ă ă ă ă  a putea fi tr it . F r comunicare, totul se reduce la o fantasm , la o tr ireă ă ă ă ă ă  interioar , iluzorie şi neîmplinitoare.ă*****In fapt, fiecare persoan are în orice moment dou triunghiuri ale iubirii: unulă ă  al rela iei actuale, în care fiecare tr ieşte, şi unul care descrie rela ia şi iubirea ţ ă ţ   ideal , aşa cum acesta/aceasta o vede. Rela iile cele mai reuşite şi maiă ţ   trainice au loc între persoane ale c ror triunghiuri personale sunt cât maiă  compatibile.

***** Am postat mai sus şi o diagram , o reprezentare grafic a triunghiului iubirii înă ă  acord cu teoria lui Robert Sternberg. Ai putea privi aceast diagram ca pe o hart , o hart a iubirii tale, a rela ieiă ă ă ă ţ    pe care o tr ieşti în prezent. Şi ca de fiecare dat când priveşti o hart , aiă ă ă   putea s te întrebiă :- unde m aflu eu acum, pe aceast hart ? (în ce fel de rela ie m aflu: exist ă ă ă ţ ă ă  în aceast rela ie intimitate? dar pasiune? dar angajament?)ă ţ - unde aş dori s ajung? de ce?ă- care este drumul de urmat pentru a ajunge acolo unde îmi doresc?Iar apoi ai putea s reflecteziă :

- care sunt factorii care m-ar putea ajuta?- care sunt factorii care m-ar putea împiedica?- ce anume depinde de mine şi ce nu?In final, adopt singuraă atitudine s n toasă ă ă posibil : f tot ceea ce depinde deă ă  tine, foloseşte tot ceea ce te-ar putea ajuta, ocoleşte tot ceea ce te-ar puteabloca sau îndep rta de iubire.ăIubeşte! .S fii iubit( )!ă ă

Termenul de ” transpersonal ” a fost lansat de Abraham Maslow in psihologiesi desemneaza acele domenii ale psihicului omenesc aflate dincolo de ceea ce percepem in mod obisnuit drept o ”persoana”.

Page 17: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 17/78

 Acest termen este echivalent cu acela de ”spiritual” si a fost folosit pentru aintroduce in limbajul academic notiuni pana atunci refuzate de cercetareastiintifica, ca apartinand misticismului.Domeniile transpersonale ale psihicului sunt accesibile in stari de constiitalargita. Ele sunt cunoscute de toate traditiile mistice si metafizice. Constituiesubiectul a ceea ce Aldous Huxley a numit ”filosofia perena”, care a traversat 

mileniile de la inceputurile umanitatii si pe care in zilele noastre suntem pecare sa o redescoperim..Termenul de ” terapii transpersonale” desemneaza toate acele mijloace,tehnici, sisteme de credinte cu aplicatii practice, „tehnologii ale sacrului” cumle numea Mircea Eliade, care exploateaza dimensiunea terapeutica areconectarii fiintei omenesti la adevaratele sale origini si dimensiuni.Psihologia si medicina secolului XX a depasit cu greutate viziunea mecanicistaasupra fiintei omenesti. Progresele stiintei, mai ales in domeniile fiziciicuantice, biologiei si biochimiei au confirmat insa viziunea holistica astravechilor sisteme de credinta, astfel incat o noua viziune asupra Universului

si a Fiintei isi face loc astazi, configurand ceea ce este cunoscut sub numele de”noua paradigma”. Adica un nou concept asupra lumii, in care toate lucruriledin Univers sunt interconectate.Experimentarea, constientizarea si integrarea acestei unitati a tot ceea ceexista, in sistemul de convigeri ale unei persoane are caracter terapeutic insensul de vindecare holistica, la toate nivelurile: fizic, mental, emotional,energetic, spiritual.In acest sens, terapiile transpersonale depasesc cu mult cadrul psihologieiclasice, referindu-se la fiinta omeneasca in integralitatea sa. Nu este vorbadeci despre o terapie in sensul clasic al cuvantului, ci despre efectul terapeutical relationarii noastre cu diferitele niveluri ale fiintei noastre si cu cele ale

Universului.

Trairea unei experiente transpersonale are efecte terapeuticeintrinseci.In centrul conceptului de ”terapie transpersonala” se afla asadar reasezarea

relatiei pe care o avem cu noi insine – intelegand prin aceasta toate nivelurileenergetice ale Fiintei noastre – si cu intregul Univers, din perspectiva viziuniiintegrale si integrate asupra a tot ceea ce exista. Din aceasta perspectiva,terapiile transpersonale sunt o aplicatie practica la nivelul fiintei omenesti aviziunii cuantice asupra Universului.Celebrul medic american de origine indiana Deepak Chopra, intr-una dintrescrierile sale despre noile abordari in medicina, formula astfel viziunea asupraumanitatii: ” suntem mai curand fiinte spirituale care experimenteazamateria, decat fiinte materiale care experimenteaza spiritualitatea.” 

Page 18: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 18/78

.Unul dintre instrumentele de lucru cele mai importante si in acelasi timp celemai puternice ale terapiilor transpersonale este reprezentat de starea deconstiinta extinsa..

Stari de constiinta extinsaStarile de constiinta extinsa (sau starile non-ordinare de constiinta) sunt acelestari in care nu mai suntem identificati exclusiv cu aspectele corporale simentale ale fiintei noastre. Sunt stari de expansiune in care putem percepedimensiunile spirituale ale propriei noastre fiinte. Experimentara unor asemenea stari ale constiintei are un efect profund transformator si vindecator la toate nivelurile, caci reveleaza straturile inconstientului personal si colectiv 

si le aduce in constienta. .Respiratia HolotropicaRespiratia holotropica este o tehnica eficienta de a accesa stari de constiintaextinsa. Ea fost pusa la punct in forma in care exista astazi de catre psihiatrulamerican de origine ceha Stanislav Grof, unul dintre fondatorii psihologieitranspersonale. De altfel, respiratia holotropica s-ar putea spune ca estetehnica ce a stat la baza tuturor cercetarilor in psihologia transpersonala, dupace studiile cu substante psihedelice precum LSD au fost sistate, cel putinoficial..

Respiratia Holotropica in sine este o respiratie accelerata,combinata cu muzica sugestiva, in asa fel incat sa conduca subiectul la unnivel calitativ diferit al constiintei. Aceasta calitate diferita a constiintei face posibila intrarea in conexiune nu numai cu niveluri neobisnuite a ceea ceconsideram ”propria noastra constiinta”, ci cu niveluri universale ale acesteia. Astfel, metoda respiratiei holotropice este un instrument extraordinar de auto-explorare ale carui atribute vindecatoare izvorasc din reconectarea noastra lasursele fiintei. Este de asemenea un mijloc de investigare a Constiintei inansamblu, caci respiratia holotropica ne conduce intr-un spatiu incare realitatea isi reveleaza esenta ultima, cea despre care vorbesc totimisticii lumii, din toate traditiile spirituale. Din acest punct de vedere, practicarespiratiei holotropice poate fi privita ca o cale spirituala si de auto-dezvoltare..

Page 19: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 19/78

Textual, ”holotropic” provine din limba greaca si inseamna ”indreptare catreintreg”. Este vorba despre intregirea propriei noastre constiinte, desprerecuperarea calitatii sale universale, despre integrarea unor aspecte ale salede care, in mod normal, nu suntem constienti..Radacini 

In multe traditii spirituale exista tehnici de respiratie folosite pentru a intra instari de constiinta extinsa. Acest tip de tehnica, sau de ”tehnologie a sacrului”  – cum numeste Mircea Eliade procedeele de activare a nivelurilor constiinteiextinse – poate fi regasita sub diverse forme in traditii de pe tot cuprinsul planetei: in traditiile samanice siberiene, in tehnicile antice chinezesti, inmeditatile yogine, in ritualurile indienilor nativi nord –americani, in culturile precolumbiene ale Americii de Sud, in insulele Pacificului si in traditiileafricane. Practic in toate exista tehnici de respiratie folosite pentru accesul la oconstiinta non-ordinara. Respiratia si legatura ei cu energia universala face parte din cunostintele ancestrale care au traversat istoria umanitatii..

Experientele care pot fi traite in timpul unei sesiuni de Respiratie Holotropicaau fost impartite generic in cateva categorii.Experiente corporal-senzoriale in care apar constientizari neobisnuite lanivel corporal si energetic. In multe cazuri se experimenteaza dilatareacorpului, pierderea granitelor corporale, senzatii de expansiune,decorporalizare, sau dimpotriva, senzatia de ingreunare, de unificare cu pamantul. Corpul isi reveleaza adevarata natura, se pot simti blocajeleenergetice in corp, curgerea energiei sale.Experiente biografice. Pot fi retraite cu mare intensitate episoade biografice post-natale, inclusiv unele de la o varsta foarte mica. Retrairea acestor episoade biografice pot arunca o lumina noua asupra evenimentului si a

contextului respectiv. Pot aparea episoade reprimate, traumatice, insotite derevelatia unor semnificatii majore. Acest tip de experienta are de multe ori unefect vindecator remarcabil pentru ca reaseaza experienta respectiva intr-uncontext in care poate fi integrata.Experiente perinatale. Sunt o categorie fundamentala de experiente.Perinatal inseamna ”din preajma nasterii”. Poate fi retrait momentul nasterii sietapele premergatoare, secvente din viata intrauterina, emotii si sentimentecare au fost ingropate in inconstient. Stanislav Grof considera nasterea ceamai grava trauma din viata unui om. Felul in care ne-am nascut neinfluenteaza intreaga viata. In cursul experientelor perinatale apar amintiri siintelesuri care ne pot reconstrui intregul mod de a vedea realitatea vietii

noastre. Sunt experiente extrem de vindecatoare ce pot fi asimilate cu orenastere la un nou nivel.Experiente transpersonale. Sunt experiente in care transcendemidentificarea cu corpul, mintea, emotiile si convingerile noastre constiente.Sunt experiente in care ne putem identifica cu orice lucru sau fiinta dinunivers, in care putem accesa teritorii necunoscute ale psihicului si constiinteinoastre. Putem trai experiente mistice fundamentale, identificari cu personajemitologice sau apartinand unor mari traditii mistice. Putem trai experiente aleunor vieti anterioare, putem accesa intreaga ”baza de date” a inconstientului

Page 20: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 20/78

colectiv despre care vorbea C.G.Jung. In experientele transpersonale orice este posibil, caci cele mai elevate niveluri ale constiintei devin accesibile prinexperimentare directa. Sunt printre cele mai transformatoare experiente..Forta vindecatoare a starilor de Constiinta extinsaTotul este Constiinta.

Incepand cu nivelurile cele mai subtile ale Fiintei noastre, acolounde de fapt putem simti intregul Univers, si terminand cu densitatea corpuluifizic, totul este Constiinta.Identificarea cu starea de constiinta obisnuita, limitata la nivelul mental, ne

impiedica sa percepem integralitatea Fiintei. Expansiunea permite insaexperimentarea oricarui nivel al Constiintei, a oricaror continuturi ale acesteia,fie ele ”interioare” sau ”exterioare” si are un caracter terapeutic intrinsec latoate nivelurile. In stari de Constiinta extinsa putem percepe mecanismelecare transforma de pilda o convingere sau un mod de gandi realitatea intr-osuferinta emotionala si in cele din urma fizica. Putem demonta realitateainterioara si constientiza mecanismele acesteia. ”Nodurile” mentale,energetice sau emotionale isi dezvaluie originile si modurile de functionare.Simpla constientizare a unor continuturi traumatice reprimate poate conducela vindecari psihologice importante.La nivel mental, devenim constienti de mecanisme de gandire intepenite,

mostenite, care ne blocheaza. La nivel emotional, retrairea unor episoadetraumatice la adevarata lor intensitate poate debloca continuturi osificate,foarte vechi care afecteaza calitatea vietii de fiecare zi. Deblocarile lanivelurile superioare aduc de foarte multe ori modificari ale fiintei la nivel fizic.Un important aspect terapeutic il are trairea unor stari mistice si de uniune cuuniversul. Este ceea ce misticii numesc Starea lui Unu. Reconectarea cudimensiunea spirituala si numinoasa a Fiintei poate schimba in intregimemodul in care ne raportam la intreaga realitate. Intreaga ierarhizare a valorilor umane se schimba.Respiratia Holotropica este un instrument puternic de acordare cu schimbarilefundamentale prin care trece Constiinta in ansamblul sau si prin care trecem

cu totii. Noua Constiinta care se instaleaza acum este un nivel al constiinteicare integreaza dimensiunea umana si cea divina a fiintei omenesti. Aceastaintegrare este un proces dificil si presupune transformari majore la toatenivelurile, iar starile de constiinta extinsa sunt pentru moment singura cale prin care putem sonda direct natura acestor transformari.

Page 21: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 21/78

Psyche  în limba greac înseamn suflul vie ii sau sufletul şiă ă ţ  este un simbolal iubirii  veşnice aceasta reprezentand c l toria sufletului prin via ;ă ă ţă  asemeni sufletului, Psyche este prezentat uneori ca fluture. De asemenea, eaă  este simbolul eponimic al personalit ii umane.ăţ În termenii psihanalitici moderni ai lui Jung, psihicul uman (întreaga personalitate) este constituit din trei nivele: egoul (conştientul),inconştientul personal (con inând experien ele individuale şi dorin ele), şi ţ ţ ţ   inconştientul colectiv (compus din amintirile umane împ rt şite).ă ăPsihicul are patru func ii: ţ   intui ia ţ  , senza ia ţ  , gândirea şi sentimentul.Cu cât acestea sunt mai echilibrate, cu atât personalitatea este mai integrat .ă.

În mitologia greac se spune c Psyche, o frumoas muritoare aă ă ă  stârnit invidia Afroditei (zei a frumuse ii). Aceasta pentru a se r zbuna l-ar fiţ ţ ă  rugat pe fiul s u Eros (zeul dragostei) s o str pung cu una dintre s ge ile luiă ă ă ă ă ţ  

Page 22: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 22/78

pentru ca aceasta s se îndr gosteasc de cel mai urât om de pe p mânt. Erosă ă ă ă   îşi d acordul dar când se preg tea s o s geteze pe frumoasa Psyche, seă ă ă ă   în eap el însuşi în vârful unei s ge i din tolba sa, îndr gostindu-se pe loc deţ ă ă ţ ă  frumoasa muritoare.P rin ii lui Psyche, v zând c deşi frumuse ea fiicei lor este apreciat dară ţ ă ă ţ ă  nimeni nu o dorea de so ie, au consultat oracolul, care le-a prezis c fetei îiţ ă  

este menit un so nep mântean şi nu un muritor şi le-a recomandat s o ducţ ă ă ă pe vârful unui munte.Zeul Zefir a luat-o de pe munte şi a dus-o într-o minunat vale unde Eros aveaă  un castel. Aici Psyche a devenit sotia lui Eros fiindu-i îns interzis sa vadă ă chipul sotului ei, c ci se întâlneau doar noaptea, pentru a nu afla Afrodita.ăSurorile lui Psyche, invidoase pe fericirea acesteia, au îndemnat-o s -şi încalceă  promisiunea f cut lui Eros de a nu încerca s -i vad chipul, şi au pus-o să ă ă ă ă aprind noaptea un opai ca s vad dac nu cumva este c s torit cu ună ţ ă ă ă ă ă ă  monstru.Psyche le-a ascultat si a v zut ca sotul ei e frumosulă zeu Eros. Îns o pic tură ă ă de ulei l-a trezit pe Eros care, sup rat c aceasta şi-a înc lcat promisiuneaă ă ă  

f cut , a p r sit-o. Disperat , Psyche a cerut ajutorul mamei acestuia,ă ă ă ă ă  Afrodita, care o supune unor grele încerc ri, pe care aceasta le îndeplineşte cuă  ajutorul unor fiin e din lumea animalelor.ţ

În final Afrodita o îns rcineaz s se duc în lumeaă ă ă ă  subp mântean a lui Hades şi s -i cear Persefonei (so ia lui Hades zeulă ă ă ă ţ  

mor ii) pu in din frumuse ea sa. Afrodita a avertizat-o s nu deschid sipetul,ţ ţ ţ ă ă   îns Psyche, dorind sa devin mai frumoas pentru so ul ei, a cedat din nouă ă ă ţ  tenta iei şi i-a ridicat capacul. De aici, în loc de frumusete, s-a ab tut asupra eiţ ă  un somn de moarte.Aflând toate acestea, Eros a dus-o pe muntele Olimp acolo unde, impresionatde dragostea dintre cei doi, Zeus i-a acordat lui Psyche nemurirea

Page 23: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 23/78

Ce faci atunci când vezi un b nu pe jos?ă ţ Te apleci s -l ridici, sau treci indiferent( ) mai departe?ă ă ....Bun starea material , cu alte cuvinte confortul economic şi financiar,ă ă  reprezint un deziderat legitim al oric rei persoane. Un obiectiv de via care,ă ă ţă  din nefericire uneori, se transform într-un vis şi r mâne aşa.ă ăPentru a ajunge la acea stare de confort financiar considerat optim , cei maiă ă  mul i dintre oameni îşi construiesc cariere şi afaceri, se preg tesc mai mult  ţ ă  sau mai pu in intens în vederea surprinderii şi folosirii oric rei oportunit i pe ţ ă ăţ   care curgerea vie ii le-o poate scoate în cale. Fireşte c al ii îşi construiesc ţ ă ţ   

chiar şi aceste oportunit i.ăţ Banii au reprezentat dintotdeauna un magnet social şi pare c în timpurileă  noastre îşi exercit cu şi mai mare for puterea de atrac ie.ă ţă ţ  Toate bune şi frumoase pân aici, numai c via a ne arat c doar unii îşiă ă ţ ă ă  împlinesc acest obiectiv.S-au întrebat mul i şi m întreb şi eu care ar putea s fie diferen a între cei ce ţ ă ă ţ   ajung s -şi tr iasc acest vis al bun st rii şi cei care înc îl viseaz .ă ă ă ă ă ă ăDincolo de toate aspectele care ar putea fi luate în considerare, deasupratuturor, troneaz ă ATITUDINEA. Atitudinea fa de valoarea material , fa de ban, şi, mai important decât  ţă ă ţă ă  aceasta, atitudinea fa de sine în raport cu banii. ţă

Ultimii 20 de ani au adus şi în România tone de c r i care te înva cum s teă ţ ţă ă  îmbog eşti (mai mult sau mai pu in rapid) fie explicându- i diverse pârghii şiăţ ţ ţ    instrumente financiare, fie înc ându-te cum s te “ăţ ă aliniezi emo ional ţ  ” cuscopul urm rit, astfel încât, conform unei vorbe celebre, “ă s vin baniiă ă   pachete”. .Ceea ce îns pu ini te înva este c atitudinea ta fa de bani este oă ţ ţă ă ţă  construc ie elaborat , pe care ai ridicat-o în timp, la care ai “trudit” din greu în ţ ă  timp ce f ceai fa tuturor presiunilor care i-au punctat via a. O construc ieă ţă ţ ţ ţ   

Page 24: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 24/78

mental în care ai introdus toate înv turile pe care le-ai primit de-a lungulă ăţă  timpului de la p rin ii t i, de la fra i sau surori, de la şcoal , de la biseric ,ă ţ ă ţ ă ă  informa ii culese din surse respectabile deopotriv cu supersti ii care s-au ţ ă ţ   ag at de tine în ceasurile tale de team şi îndoial .ăţ ă ăO construc ie ce con ine deopotriv c r mizi solide, concrete, formate din ţ ţ ă ă ă  informa ii, cunoştin e şi deprinderi, dar şi elemente nepalpabile, provenite din ţ ţ   

ceea ce intuieşti, din ceea ce sim i. ţ Şi întreaga construc ie este extrem de rapid radiografiat (şi eventual ţ ă  diagnosticat ) în r spunsul simplu la întrebarea din preambul: “ă ă Ce faci atuncicând vezi un b nu pe jos? Te apleci s -l ridici, sau treci indiferent( ) maiă ţ ă ă  departe?”  .R spunsul pe care i-l dai (şi care, ca de obicei, este relevant doar pentru tine)ă ţ   spune totul despre atitudinea ta fa de bani. ţă Arat tot ceea ce ai inclus de-a lungul vremii în aceast construc ie mentală ă ţ ă  personal .ă Arat dac , din punctul t u de vedere, gestul de a te apleca pentru a luaă ă ă  

b nu ul,ă ţ  merit acest efort ă . Arat dac tu (şi nimeni altcineva) consideri că ă ă meri i acel b nu ţ ă ţ . Arat dac crezi în noroc sau nu şi dac atunci când un eveniment încadrabilă ă ă  conceptului de noroc se manfest ,ă îl po i primi şi accepta ţ  . Arat dac î i pas sau nu c eşti v zut de al ii în timp ce faci acest gest, ală ă ţ ă ă ă ţ    ridic rii b nu ului, şi cum te raportezi la aceast eventualitate.ă ă ţ ă Arat dac î i pas sau nu de ceea ce ar putea s cread despre tine cei ce teă ă ţ ă ă ă  v d în timp ce ridici b nu ul.ă ă ţ  Arat dac î i e fric sau nu. Fric de ce? te vei întreba probabil. Fric de orice,ă ă ţ ă ă ă   pentru c orice fric ai resim i va ascunde în spatele s u o alta, mai pu ină ă ţ ă ţ   acceptabil decât prima, şi tot aşa mai departe.ă

 .Unul dintre conceptele recent ap rute în domeniul dezvolt rii personale,ă ă   practic una dintre “m rcile înregistrate” ale mişc rii New Age, este acela ală ă  abunden ei ţ  . Abunden . ţă Atât şi nimic mai mult.Pentru c restul este l sat la latitudinea (a se citi proiec iile) fiec ruia:ă ă ţ ă  abunden material , de s n tate, spiritual , creativ … Orice, dar din ţă ă ă ă ă ă  abunden . ţăDespre abunden s-a scris şi se mai scrie înc din greu. Exist c r i, filme, ţă ă ă ă ţ   videoclipuri motivatoare, pps-uri, articole, fotografii, transe hipnotice, şi chiar 

şi piese muzicale, toate gata s te transporte în extatica lume a abunden ei..ă ţ Exist poate milioane de gigabytes dedica i acestui subiect.ă ţ Ei bine, care este atitudinea ta atunci când 1 bit din aceast abunden “î iă ţă ţ   bate la uş ” sub forma b nu ului de pe trotuar?ă ă ţ Un b nu a c rui valoare este de mii de ori mai mic decât a oric reia dintreă ţ ă ă ă  c r ile despre abunden , dar care este infinit mai concret.ă ţ ţăValoarea b nu ului const în aceea c el te pune în fa a unei decizii. Iar ă ţ ă ă ţ    aceast decizie, ca dealtfel toate deciziile pe care le iei în decursul vie ii,ă ţ   vorbeşte despre tine, despre CUM eşti.

Page 25: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 25/78

Oglind infim şi adesea murdar şi ciobit , b nu ul î i arat dac î i doreşti cuă ă ă ă ă ţ ţ ă ă ţ    adev rat aceast abunden şi dac eşti preg tit s o primeşti, sau dac eştiă ă ţă ă ă ă ă  m cinat de temeri şi supersti ii.ă ţ ***Imi amintesc acum de un banc destul de popular într-o vreme, care vorbeadespre un b trân foarte credincios, care în timpul unor inunda ii s-a refugiat ă ţ   

din calea apelor urcându-se pe acoperişul casei sale. In timp ce apele creşteaumereu, a refuzat ajutorul vecinilor, al jandarmilor şi al unui elicopter deinterven ie, replicând tuturor c pe el îl va salva Dumnezeu. Inevitabilul s-a ţ ă   produs atunci când apele, umflate peste m sur , au m turat cu totul casa, cuă ă ă  tot cu b trânul urcat pe ea.ă Ajuns în fa a lui Dumnezeu, b trânul s-a lamentat şi a reproşat c dup o via ţ ă ă ă ţă   petrecut în credin , în cur enie şi rug ciune, a fost uitat.ă ţă ăţ ăDumnezeu a consultat acel Registru al tuturor registrelor, şi urm rind cuă  degetul o linie de text, i-a replicat:- Imi pare r u moş Petre, dar i-am trimis întâi vecinii, apoi jandarmii, şi în celeă ţ   din urm i-am trimis şi un elicopter.ă ţ 

***Deci, ce o s faci cu b nu ul?ă ă ţ O s -l laşi acolo, gândindu-te cu team c este blestemat, sau c este ală ă ă ă  altcuiva (deşi cel care l-a pierdut e imposibil de identificat), sau c nu-l meri i,ă ţ   sau c poate ar fi mai folositor altuia, sau c pur şi simplu “nu e bine” s aduniă ă ă  bani g si i?ă ţ Sau îl vei ridica zâmbind, gândindu-te la felul n struşnic în care abunden aă ţ   mult chemat g seşte de cuviin s -şi fac apari ia în via a ta, şi spunând înă ă ţă ă ă ţ ţ    gând un simplu dar plin de recunoştin “ ţă Mul umesc”ţ 

Page 26: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 26/78

Zgomotul din mintea noastra

 Trecutul nu-mi foloseşte prea mult şi rareori m gândesc laă  el; cu toate acestea, aş vrea s v spun pe scurt cum am ajuns s fiu înv toră ă ă ăţă  spiritual.Pana la varsta de 13 ani, am trait intr-o stare aproape continua de anxietate,intrerupta de perioade de depresie suicidala. Acum am sentimentul ca vorbescdespre o viata anterioara sau despre viata altei persoane.Intr-o noapte, la putin timp dupa ce implinisem 29 de ani, m-am trezit spredimineata cuprins de un sentiment de panica totala. Ma mai trezisem denenumarate ori inainte cu acest sentiment, dar de data asta era mai intens ca

niciodata. Linistea noptii, contururile vagi ale mobilei in camera intunecata,zgomotul indepartat al trenului care trecea pe langa casa mea – totul pareaatat de strain, de ostil si de lipsit de orice sens, incat mi-a produs o aversiuneprofunda fata de lume. Cel mai odios lucru era, totusi, propria mea existenta.Ce rost avea sa continui aceasta lupta permanenta?Simteam cum o profunda dorinta de autodistrugere, de nonexistenta devinemult mai puternica decat dorinta, instinctiva, de a continua sa traiesc.„Eu nu ma mai pot suporta pe mine insumi”. Acesta era gandul care contiunuasa se deruleze in mintea mea. Apoi, dintr-o data, am sesizat ciudatenia lui.„Sunt eu o Fiinta sau doua? Daca eu nu ma mai pot suporta pe mine insumi,atunci trebuie sa existe doua fiinte in mine: «eu» si «mine insumi», cu care

«eu» nu mai pot trai”. „Poate ca”, m-am gandit eu, „numai una dintre ele estereala”.Am fost atat de uimit de aceasta stranie descoperire, incat mintea mea s-aoprit in loc. Eram perfect constient, dar nu mai aveam ganduri. Apoi m-amsimtit atras in ceea ce semana cu un vartej de energie. La inceput a fost omiscare lenta, care apoi s-a accelerat. Am fost cuprins de o frica intensa, sicorpul meu a inceput sa tremure.Am auzit cuvintele „nu te impotrivi” ca si cum ar fi venit de undeva din pieptulmeu. Simteam ca sunt tras intr-un gol. Ma simteam ca si cum golul se afla mai

Page 27: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 27/78

degraba in mine decat in afara mea. Dintr-o data, nu a mai existat nici urma defrica si m-am lasat sa alunec in acel gol. Nu imi amintesc ce s-a intamplat dupaaceea.Am fost trezit de ciripitul unei pasari din fata geamului meu. Nu mai auzisempana atunci un asa sunet. Aveam inca ochii inchisi si am avut imaginea unuidiamant pretios. Da, daca un diamant ar putea scoate un sunet, asa ar suna.

Am deschis ochii. Primele raze ale soarelui treceau prin draperii. Fara sa magandesc, am simtit, am stiut ca este infinit mai multa lumina decat ne dam noiseama.Acea lumina blanda filtrata de draperii era iubirea insasi. Ochii mi s-au umplutde lacrimi. M-am ridicat si m-am plimbat prin camera. Am recunoscut camerasi mi-am dat seama ca niciodata nu o vazusem cu adevarat pana atunci. Totulera proaspat si pur, ca si cum tocmai ar fi fost creat. Am luat in maini diferitelucruri, un creion, o sticla goala, minunandu-ma de frumusetea si viata careizvorau din ele.In ziua aceea m-am plimbat prin oras cuprins de o uimire profunda fata demiracolul vietii pe Pamant, ca si cum tocmai as fi venit pe lume. In urmatoarele

cinci luni, am trait intr-o stare de pace si fericire profunde si neintrerupte.Dupa aceea, ea s-a diminuat intrucatva in intensitate sau poate ca asa mi s-aparut mie, pentru ca a devenit starea mea naturala. Puteam sa functioneznormal in lume, desi mi-am dat seama ca, orice as fi facut, nu as mai fi pututadauga nimic la ceea ce aveam deja.Stiam, desigur, ca mi se intamplase un lucru extrem de important, dar nu ilintelegeam complet. Abia peste cativa ani, dupa ce am citit texte despiritualitate si am petrecut mai mult timp cu o serie de maestri spirituali, amrealizat ca toti cautau ceea ce mie mi se intamplase deja.Am inteles faptul ca presiunea intensa a suferintei din noaptea aceea trebuiesa fi fortat constiinta mea sa se retraga din identificarea cu sinele nefericit si

extrem de anxios, care este, in ultima instanta, o fictiune a mintii. Aceastaretragere trebuie sa fi fost atat de completa, incat acel sine fals, plin desuferinta, s-a prabusit imediat, ca atunci cand scoatem un dop dintr-o jucariegonflabila.Ceea ce a ramas a fost natura mea adevarata ca existenta continua: constiintain starea ei cea mai pura, inainte de identificarea cu forma. Mai tarziu aminvatat sa ma cufund in acea lume interioara atemporala si fara de moarte, pecare o percepusem initial ca pe un gol, si sa raman complet constient. Amtrecut prin stari de o indescriptibila fericire si sfintenie, fata de care chiar siexperienta initiala pe care tocmai am descris-o, paleste.A venit un moment cand, pentru o vreme, am ramas fara nimic in plan fizic. Nu

aveam relatii sociale, casa, loc de munca, identitate sociala definita. Ampetrecut aproape doi ani stand in parc pe banci, in betia celei mai intensefericiri.Dar chiar si cele mai frumoase experiente vin si pleaca. Prin comparatie cuorice experienta, probabil ca fundamental este sentimentul pacii  , care nu m-a mai parasit de atunci. Uneori este foarte puternic, aproape palpabil, incat ilpot simti si altii. Alteori este undeva in fundal, ca o melodie indepartata.Mai tarziu, oamenii veneau din cand in cand la mine si imi spuneau: „Vreau sieu ceea ce ai tu. Poti sa-mi dai si mie sau sa-mi arati cum sa-l obtin si eu?”.

Page 28: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 28/78

Iar eu raspundeam:  „Ai deja acest lucru. Dar nu-l poti simti pentru ca mintea ta face preamult zgomot”. .(Eckhart Tolle – Puterea prezentului)

Despre Minte, Corp şi Suferinţă

La început, a fost o emo ieţ  … Apoi alta. Apoi un gând, apoi un cuvânt sau un gest.Generate zilnic cu miile, gândurile, cuvintele şi gesturile tale, dorite saunevoite, sunt cele care aparent î i modeleaz via a, împingând-o în tipare şi ţ ă ţ   scenarii pe care singur le-ai construit de-a lungul timpului.De la scenariile asem n toare unor c l torii frumoase şi pl cute, pân laă ă ă ă ă ă  chinuitoare labirinturi ce par s nu se mai temine niciodat .ă ăScenarii pe care nu le vei vedea pe nici unul dintre ecranele lumii, dar pe carele vei interpreta în cel mai autentic mod posibil, pentru c aceste scenarii î iă ţ   descriu via a. ţ Sunt scenarii la finalul c rora vei zâmbi senin spre zenit iar liniştea din tine nuă   poate fi egalat de nici o recompens uman . Şi sunt scenarii la finalul c roraă ă ă ă  nu exist nici un Oscar, nici o cup de şampanie, ci doar cupa amar aă ă ă  dezam girilor, a neîmplinirii şi uneori, chiar a disper rii.ă ă

Page 29: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 29/78

Deşi sun paradoxal, între mintea ta şi lumea din jurul t u se afl ceva ce- iă ă ă ţ  apar ine: ţ  corpul t uă . Un paratr znet involuntar şi inconştient al tuturor ă  emo iilor şi gândurilor tale negative. La fel de paradoxal, cele mai multe dintre ţ   suferin ele corpului t u sunt generate de mintea ta. Şi am s - i explic de ce: ţ ă ă ţ   scopul final al unei emo ii este s fie exprimat  ţ ă ă, s fie eliberat , iar existen aă ă ţ   sa efemer s conduc la eliberare. Dar dac Eu-ul pe care i l-ai construit înă ă ă ă ţ    

timp nu ştie, nu poate sau nu vrea s se exprime, emo iile vor r mâneă ţ ă   prizoniere în tine, continuând îns c utarea unei breşe salvatoare. Aceast ă ă ă  breş va fi, în ultim instan , corpul t u, prin ceea ce se numeşte somatizare.ă ă ţă ă

De la omniprezenta şi banala durere de cap şi pân la cele maiă  

grave sau dramatice afec iuni şi boli, toate au o important determinare ţ ă   psihic , care fie genereaz boala, fie determin evolu ia sau agravareaă ă ă ţ    acesteia.Pân şi kilogramele în plus sunt programate s fie acumulate cu mult timpă ă  înainte ca vreun cântar s le m soare, datorit unui tipar decizional emo ional,ă ă ă ţ   mental şi comportamental.…Şi toate astea de ce?Pentru c undeva, cândva, a fost o emo ie…ă ţ .Psihoterapia î i permite s rescrii scenariul care nu te mul umeşte, s î i ţ ă ţ ă ţ   

reconstruieşti via a şi s - i optimizezi deopotriv mintea şi corpul. ţ ă ţ ăI i permite s te reg seşti pe tine în forma ta ini ial : ţ ă ă ţ ă liber( ă

Page 30: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 30/78

Cine vrea s capete un r spuns la problema r ului, aşa cum se pune azi, areă ă ă  nevoie, aşadar, în primul rând de o cunoaştere temeinic de sine, adic oă ă  

cunoaştere cât se poate de bun a totalit ii sale. Trebuie s ştie f r ă ăţ ă ă ă  menajamente de cât bine şi de câte fapte ruşinoase este capabil şi s seă  

fereasc s-o ia pe una drept real şi pe cealalt drept iluzie. Ca posibilitate,ă ă ă  

ambele sunt adev rate şi el nu va sc pa total nici de una, nici de cealalt ,ă ă ă  dac – aşa cum ar trebui s-o fac de fapt de la sine – vrea s tr iasc f r a seă ă ă ă ă ă ă  min i şi f r a se am gi pe sine. ţ ă ă ă

Carl Gustav Jung“Str bunii au povestit p rin ilor noştri despre acele veri fierbin i, în careă ă ţ ţ  

soarele este de-a dreptul clocotitor. Atât de fierbin i încâtţ Umbra oamenilorprinde via şi începe s lupte cuţă ă Sufletul“

Folclorul tribului Sioux

.Umbra reprezint ă ansamblul for elor, al puterilor care î i blocheaz Calea ţ ţ ă .In Umbr ă se g seşte tot ceea ceă st între tine şi adev ratul t u Sineă ă ă .O persoan care-şi neagă ă Umbra se identific cu masca sa, cu ceea ceă   pretinde c este, pierzându-se astfel pe sine.ă Atunci când î i vezi şi identifici ţ  Umbra, tot ceea ce vezi ar putea s te sperie.ă  Nu ai motive pentru aşa ceva, Umbra este o parte constant din tine. Aă  crescut odat cu tine şi te-a urmat peste tot.ă Este o parte din ceea ce eştiacum.Dar de ce s-ar confrunta cineva cu Umbra sa?

Page 31: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 31/78

Pentru c în energiile refulate va g si acele poten iale care sunt toate pozitive,ă ă ţ   în esen a lor, devenind negre doar prin refuzul de a fi acceptate. ţ Pentru c se va întregi pe sine.ă A refuza existen a unei p r i din tine nu înseamn şi c aceasta nu se va ţ ă ţ ă ă  manifesta. Ba chiar se va manifesta din plin, pentru c tot ceea ce esteă  îngropat în profunzimi are un singur el: ţ  s ias la lumină ă ă.

Vei vedea probabil lucruri despre tine care nu au s - i plac sau au s teă ţ ă ă  uimeasc . Dar tocmai pe acelea este necesar s le accep i mai mult.ă ă ţ  Şi elesunt o parte din tine. A identifica şi accepta Umbra nu înseamn îns c şi trebuie s o tr ieşti, că ă ă ă ă ă  trebuie s o experimentezi la nesfârşit.ă A integra Umbra înseamnă a recunoaşte şi accepta cine eşti, chiar şi în aceleaspecte care nu corespund imaginii sau ideii pe care o aveai despre tine.Inseamnă a tr i în adev r ă ă şi într-o congruen interioar . ţă ăMinciuna interioar nu const din a nu tr iă ă ă Umbra, ci în a nu vrea s ştii cineă  eşti şi cum eşti.Recunoaşterea Umbrei este un proces profund şi intens, unul dintre ultimii

 paşi spre cunoaşterea şi acceptarea de sine. Inseamn s ajungi la un EU ală ă  t u atât de profund încât nimic din ceea ce te f cea s suferi nu te mai atinge.ă ă ăEste un proces ini iatic, spiritual ţ  ..Iat un scurt chestionar care te va ajuta s identifici Umbra din tine. E ună ă  inventar al unor aspecte ale personalit ii tale, pe care cândva, din motive peăţ   care numai tu le po i cunoaşte, ai decis s le îngropi adânc în tine: ţ ă1. Ce anume judeci cu cea mai mare asprime?2. Ce comportamente negative ur şti  ă cel mai mult?3. Ce valori nu vei adopta niciodat ?ă4. Ce este total inacceptabil în c r ile pe care le-ai cititi ori despre care aiă ţ   auzit?

5. Ce situatii î i provoac ţ ă greaţă?6. De cine î i place ţ  cel mai pu inţ  ?7. Ce nu ai face niciodat ?ă8. Ce ur şti  ă sau condamni cel mai mult?9. Pentru ce anume merit cineva s fieă ă  pedepsit ?10. Ce anume îndrept eşteăţ  r zbunareaă şi represaliile?.Viziunea î i va deveni clar doar în momentul în care vei privi în inima ta… ţ ă

Cine priveşte în afar , viseaz .ă ă  Cine priveşte în untru, se trezeşte.ăCarl Gustav Jung

Eşti îngrijorat( ) sau stresat( ) în leg tur cu ceea ce se petrece azi în lume?ă ă ă ă  Te întrebi dac e corect s încerci s fii fericit( ) din moment ce al ii îşi pierdă ă ă ă ţ    

slujbele, casele sau chiar sunt ucişi în alte p r i ale lumii?ă ţ Dac da, nu eşti singurul (singura).ăMul i oameni spun c este foarte greu s men in o atitudine pozitiv , ţ ă ă ţ ă ă  optimist despre via a lor pentru simplul motiv c sunt bombarda i constant cuă ţ ă ţ    ştiri şi informa ii negative care accentueaz cât de mlt suferin este azi în ţ ă ă ţă  lume. Unii chiar ajung s se simt vinova i pentru c reuşesc s -şiă ă ţ ă ă  îmbun t easc calitatea propriei lor vie i gândindu-se c al ii sufer pierderiă ăţ ă ţ ă ţ ă  mari şi se confrunt cu s r cia crunt .ă ă ă ă.

Page 32: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 32/78

 Aceste dificult i pare c îşi au izvorul într-o lips a speran ei de a îmbun t iăţ ă ă ţ ă ăţ   via a celor care se afl atât de departe de noi. Deşi suntem profund mişca i de ţ ă ţ   compasiunea fa de ceilal i, exagerarea în “ ţă ţ  suferin a empaticţ ă” ne facemai mult r u decât bine.ă..

Calea fericirii .Realitatea este c aceast capacitate de a men ine propria fericire deşi în jurulă ă ţ   t u pare c întreaga lume se scufund şi se dezumanizeaz , este o important ă ă ă ă ă  calitate prin care po i ac iona spre binele comun. Iat de ce: ţ ţ ă.1. Pentru că “suferin a empaticţ ă” face mai mult r u decât bineă Atunci când citeşti sau afli ştiri proaste, cum te sim i? ţ  Atunci când te focalizezi pe ideea c întreaga lume se pr buşeşte, c exist ă ă ă ă  mult suferin şi triste e în lume, este foarte greu s nu fii îngijorat, trist sauă ţă ţ ă  chiar deprimat. Şi chiar, ce po i face tu din moment ce eşti aşa de trist? Nu ţ   

 prea multe, asta e sigur. Este mult mai bine (şi pentru ceilal i) ca s fii fericit şi ţ ă  optimist!.2. Pentru c suferin a ta nu ajut pe nimeni (nici m car pe tine)ă ţ ă ăDac ai înceta s respiri, oare ar fi mai mult aer pentru ceilal i? Acelaşi lucruă ă ţ   este valabil şi pentru propria ta fericire şi pace a min ii. Po i s g seşti m car o ţ ţ ă ă ă  ocazie în care atunci când erai trist, sup rat sau furios, ai ajutat astfel (prină  starea ta negativ ) pe cineva în a-şi dobândi fericirea? Totdeauna d ruieştiă ă  celorlal i doar ceea ce tu însu i ai deja din plin. De aceea este foarte bine s fii ţ ţ ă  fericit!.

3. Pentru c fericirea şi pacea ta ajut cu adev rat pe ceilal i ă ă ă ţ  

Men inerea unui cadru mental pozitiv şi fericit î i permite s fii ţ ţ ă  mult mai eficient în a ob ine ceea ce este important pentru tine în via . Te ţ ţă  ajut s ai capacitatea de a servi pe ceilal i, şi astfel aju i în a face lumea maiă ă ţ ţ    bun , pentru to i. De aceea este foarte bine s fii fericit!ă ţ ă.4. Pentru c fericirea ia naştere din fericireă

Împ rt şirea triste ii nu diminueaza triste ea celuilalt, dar împart şirea fericiriiă ă ţ ţ ă  îl poate face pe cel lalt fericit. Gândeşte-te pu in. Aminteşte- i ultima dat ă ţ ţ ă  când fiind cu cineva erai fericit. Cu siguran a fost un moment frumos pentru ţă  tine, aşa-i? Fericirea era atunci pretutindeni, aşa-i? Pîn la urm , fiecare dintreă ă  noi dorim s fim ferici i, şi suntem atraşi în mod natural c tre acele condi ii siă ţ ă ţ  conjuncturi de via care ne permit s fim ferici i. De aceea este foarte bine s ţă ă ţ ă  fii fericit!.5. Pentru c aten ia ta hr neşteă ţ ă

Page 33: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 33/78

 Atunci când, în mod conştient şi consecvent, î i focalizezi aten ia spre a fi ţ ţ   fericit, cu siguran vei g si mai mult fericire, şi mai repede! Aici nu e vorba ţă ă ă  de cine ştie ce “magie”. Pur şi simplu aşa func ioneaz mintea. Ea ne aduce ţ ă  mai aproape aspectul pe care ne focaliz m aten ia. Şi din moment ce vrem să ţ ă  fim ferici i, atunci este esen ial s ne concentr m aten ia asupra activit ilor şi ţ ţ ă ă ţ ăţ   mai ales a gândurilor care contribuie la fericirea noastr .ă

.6. Pentru c ob inem o stare de bineă ţ 

La prima vedere sta nu pare un motiv suficient de bun pentruă  a c uta fericirea, dar gândeşte-te. Oare când ob ii cel mai uşor un lucru? Oareă ţ   cum po i s ac ionezi cât mai eficient pentru a- i face via a mai fericit , şi a ţ ă ţ ţ ţ ă  face şi via a celorlal i mai fericit ? Este atunci când ai o stare de bine, atunci ţ ţ ă  când ai o stare pozitiv , atunci când ai energie, atunci când eşti fericit. Aşa-i?ă   Atunci d - i voie s fii fericit!ă ţ ă.7. Pentru c atunci când nu ac ionezi, eşti distras (adic pierzi timpul)ă ţ ăCu atât de multe evenimente care au loc azi în întreaga lume, este foarte uşor s fii distras, s ui i de adev ratele scopuri. Fiind distras, ui i s ac ioneziă ă ţ ă ţ ă ţ     pentru atingerea scopurilor, şi te trezeşti c ai pierdut timpul f r s ob iiă ă ă ă ţ   nimic.Cel mai rapid mod de a- i transforma via a în bine este s ac ionezi aşa încât  ţ ţ ă ţ   s te sim i mai bine. Ne sim im cel mai bine atunci când tr im în armonie cuă ţ ţ ă  ceilal i, când suntem ferici i, când îi ajut m. Aşa c descoper chiar azi ceea ţ ţ ă ă ă  ce te face fericit, şi ac ioneaza în consecin ! ţ ţă.8. Pentru c ai dreptateă“Dac crezi c po i, sau dac crezi c NU po i, în ambele cazuri ai dreptateă ă ţ ă ă ţ “. Acest faimos citat din Henry Ford o spune direct.Gândirea nostr poate fi una dintre cele mai fundamentale limit ri aleă ă  capacit tii noastre de a fi ferici i. Aşa c spune-o tare şi cu convingere:ă ţ ă estefoarte bine s fiu fericit ă !.9. Pentru c asta eşti ăSuntem f cu i din esen a celei mai pure fericiri, este deci natural s fim ferici i.ă ţ ţ ă ţ  Dar, undeva pe lungul drum al vie ii, am fost p c li i s credem c trebuie s ţ ă ă ţ ă ă ă ne câştig m dreptul la fericire, trebuie s merit m aceast fericire.ă ă ă ă“Fiecare dintre noi, indiferent de avere, pozi ie social , vârst sau religie, ţ ă ă  avem tot ceea ce ne trebuie pentru a fi ferici i şi împlini i. Cea mai mare ţ ţ   minciun din civiliza ia noastr este cea care spune c eşti incomplet, şi c î iă ţ ă ă ă ţ  trebuie ceva din afara ta (ceva ce nu ai) pentru a fi fericit “. Gurucharan SinghKhalsaFericirea este dreptul nostru dat prin nastere, este natura noastr , este ceeaă  

Page 34: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 34/78

ce noi suntem cu adev rat.ă.10. Pentru c po i ă ţ 

Dac po i înv a s - i men ii propria fericire, indiferent de ceeaă ţ ăţ ă ţ ţ    ce se petrece în jurul t u, atunci po i într-adev r s îi aju i pe ceilal i, po i să ţ ă ă ţ ţ ţ ă devii un izvor de fericire.Renun la ideea complet greşit c tu nu po i s faci mai nimic. Aceast idee ţă ă ă ţ ă ă  te blocheaz înca înainte de a face primul pas, aşa c nu î i este de niciună ă ţ   folos.Conecteaz -te la ceea ce valoreaz cel mai mult pentru tine, descoper - iă ă ă ţ  aceste preferin e naturale. G seşte moduri de a te împlini în aceste direc ii. ţ ă ţ    Astfel, te vei sim i împlinit şi îi vei putea ajuta şi pe al ii. ţ ţ .

 A fi fericit este cea mai bun cale de a tr i şi de a ajuta acest lumeă ă ă

Inchide ochii câteva clipe şi imagineaz - i acum c eşti ună ţ ă  suflet, imaterial i etern, cutreierând Universul… C urmeaz s te întrupezi iș ă ă ă ș  trebuie s alegi o via pe care s o tr ieşti.ă ă ă ăț

Page 35: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 35/78

 Ai alege via a ta?ț

.

.

.Iat câteva întreb ri ajut toare, mai pu in ocante decât cele din articolulă ă ă ț ș   precedent, dar la fel de personale:

.  1. Ce fac eu acum, în via a mea? ţ .  2. Dintre toate lucrurile pe care le fac, câte dintre acestea le fac pentrumine?.  3. Câte dintre ele le fac pentru c aşa vreau eu, pentru c le doresc, şi câteă ă  le fac pentru c aşa vor al iiă ţ  (indiferent cine sunt ei) sau pentru c acesteaă  sunt aştept rile lor fa de mine?ă ţă.  4. Dintre toate lucrurile pe care le fac, câte dintre acestea m fac s mă ă ă  simt bine, s m simt implinit( )? Mi-ar pl cea s le fac mai des sau mai mult?ă ă ă ă ă.  5. Dintre toate lucrurile pe care le fac, câte dintre acestea m fac s nu mă ă ă simt bine, m fac s m simt un str in/o str in în corpul meu, câte mă ă ă ă ă ă ă devalorizeaz ca persoan , şi nu-mi plac?ă ă

.  6. Aş vrea s le fac şi mai departe?ă.  7. Ce ar trebui s fac pentru a nu le mai repeta?ă

.  8. Ce simt eu acum? Fa de mine, fa de cei din jurul meu? ţă ţă

.  9. Mi-e bine s simt asta?ă

.  10. Ce aş vrea s simt fa de mine? Dar fa de fiecare dintre ceilal i?ă ţă ţă ţ  

.  11. Ce simt acum, c sunt pe drumul meu în via aşa cum mi l-amă ţă  imaginat, sau nu?.  12. Cum aş vrea s arate acest drum?ă.  13. Ce ar trebui s fac pentru a ajunge acolo?ă  Aceste întreb ri, grupate în 13 itemi, sunt extrase din numeroasele conversa iiă ţ   

non-directive purtate în cabinet pentru ca împreun cu clientul meu să ă  identific m nevoia de schimbare, direc ia schimb rii şi stadiul schimb riiă ţ ă ă  (subiectul unui viitor articol).Revino acum la întrebarea ini ial , din preambulul articolului, metafora ţ ă  sufletului care trebuie s aleag o via .ă ă ţăDac r spunsul t u esteă ă ă NU, atunci probabil ai putea s te gândeşti la oă  schimbare..I i doresc putere de introspec ie şi claritate în gândire!ţ ţ 

Page 36: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 36/78

 Aceasta este o poveste str veche…ă Atât de veche încât originea ei s-a pierdut undeva, de-a lungul meandrelor timpului. O poveste ca multe altele, despre originile noastre ca specie, caciviliza ie. Importan a ei const în faptul c , pe lâng p strarea sa în memoria ţ ţ ă ă ă ă  colectiv a unor culturi, a dat naştere practicii Ho’oponopono, un str vechiă ă  ritual Hawaiian de vindecare, pe care l-am descris într-un articol anterior .Huna reprezint acel sistem de cunoştin e care st la baza Ho’oponopono, şiă ţ ă  ale c rui principii ghideaz şi ast zi via a unor comunit i şi culturi din insuleleă ă ă ţ ăţ    Pacificului.Iat deci povestea…ă******************

Cu mult timp înaintea gloriei Atlantisului, o ras de oameniă  au venit în sistemul nostru solar dintr-un grup de stele acum cunoscut ca„Pleiadele”. Ei se auto-intitulau Oamenii de pe Mu, dar era deasemeneacunoscu i ca Manahuna sau Menehue, „oamenii puterilor secrete” datorit  ţ ă  tehnologiei şi puterilor psihice avansate. Ei erau oameni mici de în l ime ceă ţ   aveau o filozofie proprie asupra vie ii. ţ 

Page 37: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 37/78

O dat ce s-au stabilit pe p mânt, au început s -şi împ rt şeasc cunoaştereaă ă ă ă ă ă  c tre omenire. Limba lor era similar cu Polineziana, urme g sindu-se pesteă ă ă  tot în lume, iar cunoaşterea lor era Huna..Huna este o filozofie de via despre care se crede c este r d cina tuturor  ţă ă ă ă  culturilor şi c ilor spirituale str vechi. Liber de dogm , este simplu spusă ă ă ă  

„ştiin a secret din spatele miracolelor” sau cunoaşterea ascuns din adâncul ţ ă ă  sufletelor noastre, despre cine suntem noi de fapt şi despre cum s ne facemă  via a s func ioneze cu adev rat. În filozofia Huna exist şapte principii ţ ă ţ ă ă  spirituale ale vie ii care explic modul in care func ioneaz lumea. Aceste ţ ă ţ ă   principii care sunt universale şi atotcuprinz toare, merg dincolo de percep iaă ţ   noastr a realit ii, cu o însemn tate mult mai adînc decât aparen ele. Celeă ăţ ă ă ţ    şapte principii ale Huna (ce înseamn cunoaştere secret /ascuns ) sunt ă ă ă  simple, dar foarte puternice şi pot servi ca medita ie sau cântece pentru a ţ   îmbog i via a de zi cu zi.ăţ ţ .1. IKE (i-che) – Lumea este ceea ce crezi c este.ă

2. KALA – Nu exist limit riă ă3. MAKIA (ma-chi-a) – Energia curge unde o direc ioneaz aten ia ţ ă ţ 4. MANAWA (ma-na-ua) – În ACUM rezid toat putereaă ă5. ALOHA – A iubi înseamn a fi fericit cu (cineva sau ceva)ă6. MANA – Puterea vine întotdeauna din untru.ă7. PONO – Eficacitatea este m sura adev rului.ă ă..Cele 7 principii Huna.1. IKE (i-che) – Lumea este ceea ce crezi c esteă

Gândurile pozitive atrag oameni şi evenimente pozitive; gândurile negativeatrag oameni şi evenimente negative.Corolar: Totul este un visVisele sunt reale iar realitatea este un vis. Singurul test pe care îl folosim pentru a verifica dac ceva este real este dac altcineva tr ieşte sau nu ceă ă ă  tr im noi. Halucina ia înseamn „visul t u nu se potriveşte cu al meu”.ă ţ ă ă  „Realitatea” pentru un şaman este o halucina ie în mas , sau un vis comun. ţ ă  Dac aceast via e un vis şi dac ne putem trezi plenar în ea, atunci putemă ă ţă ă  schimba visul schimbându-ne felul de a visa.Corolar: Toate sistemele sunt arbitrareToate în elesurile sunt inventate, iar Adev rul Absolut este orice decizi tu c e. ţ ă ă  

Ceea ce conteaz este cât de bine se potriveşte sistemul pentru tine, nu cât deă  adev rat este (ceea ce e doar un concept arbitrar).ă..2. KALA – Nu exist limit ri ă ăExperiment m dou tipuri de limit ri: creative şi filtrate.ă ă ăLimit rile creativeă au folositoarea func ie de a impune anumite grani e într-un ţ ţ   univers infinit pentru a creea astfel experien e bine definite; aceste limit ri vin ţ ă  de la Dumnezeu sau de la Sinele nostru individual. Ele ne dau posibilitatea de

Page 38: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 38/78

a ne tr i via a ca oameni pe P mânt (de a juca dup acel set definit de reguli – ă ţ ă ă  a înc lca regulile înseamn a schimba jocul).ă ăLimit rile filtrateă sunt impuse de idei sau credin e care inhib creativitatea mai ţ ă  degrab decât s o sporeasc , cum ar fi idei şi credin e care conduc laă ă ă ţ    sentimente de neputin , r zbunare şi cruzime. Acestea antreneaz aten ia ţă ă ă ţ   f r a avea îns poten ial pentru ac iuni pozitive.ă ă ă ţ ţ  

Corolar: Totul este interconectat Metafora cea mai des folosit pentru asta este o re ea de interdependen e.ă ţ ţ Corolar: Totul e posibil Tot ceea ce trebuie s faci e s crezi. Îns , cum nu eşti singur în Univers,ă ă ă  m sura în care ceva poate fi tr it în comun depinde de credin a celor din jurulă ă ţ   t u.ăCorolar: Separarea este o iluzie folositoareEmpatia goal te face la fel de neajutorat ca cel care sufer . Frica te face s î iă ă ă ţ  ui i rolul de es tor de vise. ţ ţ ă..

3. MAKIA (ma-chi-a) – Energia curge unde o direc ioneaz aten iaţ ă ţ Medita ia ţ  şi hipnoza sunt pur şi simplu alte tehnici pentru a face acelaşi lucru – a- i redirec iona aten ia c tre credin e şi aştept ri pozitive. Ambele sunt st ri ţ ţ ţ ă ţ ă ă  identice de men inere a focus-ului aten iei. Acele aspecte ale vie ii tale ţ ţ ţ    prezente care par habituale şi trainice sunt efectul men inerii permanente a ţ   focus-ului aten iei realizat de Subconştient. ţ ăCorolar: Aten ia merge unde o direc ioneaz energiaţ ţ ă Aten ia este atras c tre tot soiul de energii elevate intense. ţ ă ăCorolar: Totul este energieGândurile sunt energie, iar un anumit tip de energie poate fi schimbat cu ună  alt tip de energie.

..4. MANAWA (ma-na-ua) –  În ACUM rezid întreaga putereă .Karma exist şi opereaz numai în momentul prezent. Credin ele, deciziile şiă ă ţ   ac iunile tale de azi legate de propria ta persoan şi de cei din jurul t u sunt  ţ ă ă  cele care î i dau ceea ce ai şi care te fac ceea ce eşti. ţ Datorit memoriei, putem purta cu noi obiceiuri şi obişnuin e ale trupului şiă ţ   min ii de la o zi la alta, îns fiecare zi este o nou crea ie, şi orice obicei poate ţ ă ă ţ   fi schimbat în orice moment alegem s o facem – chiar dac nu e uşor.ă ăDin imensa cantitate de resurse a b ncii genetice, alegi acele caracteristiciă  care reflect credin ele şi inten iile tale prezente. P rin ii t i şi fundalul socială ţ ţ ă ţ ă  

nu au nimic de-a face cu prezentul t u, îns ceea ce crezi despre ele acum şiă ă  felul în care reac ionezi la acele credin e conteaz . ţ ţ ăCorolar: Totul este relativ .Defini ia lui „acum” e direct dependent de gradul t u de conştien (secund , ţ ă ă ţă ă  or , an, o via )ă ţăCorolar: Puterea creşte odat cu aten ia senzorial ă ţ ăMul i dintre oamenii care tr iesc azi nici m car nu se afl aici – aten ia lor este ţ ă ă ă ţ   focusat fie în trecut, fie în viitor. Direct propor ional cu gradul în care îşi scadă ţ   conştientizarea momentului prezent, le scade şi eficien a şi puterea din ţ   

Page 39: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 39/78

 prezent...5. ALOHA – A iubi înseamn a fi fericit cuă (cineva sau ceva)Existen a iubirii este direct dependent de m sura în care eşti fericit cu ţ ă ă  obiectul iubirii tale. Partea de nefericire vine din team , furie şi îndoial . A fiă ă  

 profund îndr gostit înseamn a fi conectat profund, iar profunzimea şiă ă  claritatea conexiunii cresc pe m sur ce teama, furia şi îndoiala sunt ă ă  îndep rtate.ăCorolar: Iubirea creşte pe m sur ce încet m s mai judec mă ă ă ă ăCritica ucide rela iile, lauda le construieşte şi re-construieşte. Când lauzi, sus ii ţ ţ   binele, iar acesta creşte. Când critici, sus ii r ul, iar acesta creşte. ţ ăCorolar: Totul este viu, conştient şi receptiv Subconştientul t u recepteaz şi înmagazineaz orice laud sau critic pe careă ă ă ă ă  le aude, chiar dac ele nu sunt direc ionate c tre el, chiar dac rosteşti laudeleă ţ ă ă  sau criticile cu voce tare. Fiecare critic te separ de şi î i scade nivelul deă ă ţ   conştientizare a obiectului criticii tale, pân când ajungi s r spunzi la oă ă ă  

crea ie secundar de-a ta, care se poate s nu mai semene cu originalul. Când ţ ă ă  cineva te critic pe tine, g seşte- i motive s te lauzi, pentru a contracaraă ă ţ ă  critica...6. MANA – Toat puterea vine din untru.ă ăFiecare eveniment pe care îl tr ieşti este atras în mod creativ c tre tine deă ă   propriile tale credin e, dorin e, temeri şi aştept ri, dup care tu po i reac iona ţ ţ ă ă ţ ţ   la evenimentul respectiv fie în mod instinctiv fie în mod conştient. Aceasta nuînseamn c tu eşti de vin pentru un abuz pe care îl tr ieşti, pentru c tu nuă ă ă ă ă  erai probabil conştient atunci de credin ele, atitudinile şi aştept rile tale ţ ă  

negative.Corolar: Totul are putereTu nu de ii TOAT puterea din lume – to i au aceeaşi putere. Vestea bun este ţ Ă ţ ă  c po i lucra cu aceast putere.ă ţ ăCorolar: Puterea vine din autoritate Autoritatea încrez toare este cheia crea iei conştiente.ă ţ ..7. PONO – Eficacitatea este m sura adev rului.ă ăMijloacele determin scopul, nu scopul scuz mijloacele. Ceea ce conteaz ă ă ă sunt lucrurile care merg, care se potrivesc, care fun ioneaz . ţ ă

Corolar: Exist întotdeauna o cale alternativ de a face oriceă ăOrice problem are mai mult de o singur solu ie. Dac elul este important,ă ă ţ ă ţ    nu ar trebui s renun i niciodat , ci doar s î i schimbi abordarea.ă ţ ă ă ţ  .******************Sunt convins c şi f r invita ia mea vei realiza o compara ie între acesteă ă ă ţ ţ     principii, expuse pe scurt aici, şi principiile care ne (mai?) guverneaz ast ziă ă  via a şi societatea. ţ Ca întotdeauna, singurele concluzii valabile sunt cele pe care tu le vei trage.

Page 40: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 40/78

Pentru c realitatea este ceea ceă tu percepi.

 Ai tras din greu… Ai îndeplinit target-uri, ai respectat deadline-uri, te-ai spetit nop i la rând cu strategii, analize, prognoze şi rapoarte…Şi ai câştigat de ţ   toate: bani, func ii, bunuri, şi multe altele pe care i le-ai dorit. ţ ţ Î i plac şi te foloseşti cu pl cere de toate acestea, ţ ă dar… Apare într-o zi un „dar…” dup care nu ştii ce ai putea ad uga. Sim i c nuă ă ţ ă  eşti în întregime ok chiar dac ai toate acestea. Apare un moment în careă   parc nu te mai identifici cu acel atlet economic şi social care ai fost până ă  

atunci, deşi competi ia continu şi tu ai r mas în continuare unul dintre ţ ă ă  concuren i. ţ Un moment în care realizezi c ai câştigat mult mai multe decât bani, averiă  sau func ii, pe mult mai multe planuri. Şi s-a întâmplat aşa pentru c i-ai ţ ă ţ    p strat mintea deschis şi conştiin a „ă ă ţ   pe recep ie ţ  ”, atente nu numai lasemnalele din exterior dar şi la cele din interior.Un moment în care realizezi pregnant şi plenar c tu nu eşti Bentley-ul t u, că ă ă tu nu eşti somptuosul t u birou, c tu nu eşti costumul t u ultimul r cnet f cut ă ă ă ă ă   pe comand la cea mai scump cas de mod , c tu nu eşti func ia ta înscrisă ă ă ă ă ţ ă  cu litere aurite pe cartea ta de vizit , c tu nu eşti casa ta cea scump aşezat ă ă ă ă într-o pozi ie de belvedere a oraşului… ţ 

Un moment în care realizezi cât de exterioare ie şi personalit ii tale sunt  ţ ăţ   toate aceste lucruri, chiar dac ai tras din greu pentru ele.ăUn moment în care ai vrea s ajungi din nou la tine, la acelă eu care a r masă  îngropat undeva adânc sub straturile de poleial cu care te-ai acoperit în timpă  ce urcai transpirat şi transfigurat scara social . Ună eu care ar vrea s simt ă ă  alte bucurii, noi, dar totuşi vechi: s mearg pe jos, prin forfota oraşului, să ă ă  reg seasc frumuse ea naturii, s resimt pl cerea de a tr i f r nici un fel deă ă ţ ă ă ă ă ă ă   presiuni, s -şi permit luxul de a programa lucruri şi în afara intervalului dintreă ă  dou termene, sau chiar luxul de a nu programa nimic şi de a tr i pur şi simpluă ă   plutind la vale prin curentul timpului şi al evenimentelor. Un eu care vrea să  schimbe viteza, în jos, pentru a putea privi la pas fiecare om, sau copac, sau

floare sau ap pe lâng care treci, care vrea s ating , s miroase, s guste…ă ă ă ă ă ă  totul.Şi toate astea nu puteai s le faci din Bentley.ă Astfel c într-o zi laşi maşina în parcare şi porneşti pe jos…ă Apoi, într-o alt zi consta i c paşii te poart într-un parc, în loc s te duc înă ţ ă ă ă ă  impozantul mausoleu în care lucrezi, realizând c pân atunci ai fost la fel deă ă  viu ca şi o mumie de acum 3000 de ani…

Page 41: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 41/78

Într-o alt zi faci aceleaşi lucruri, dar consta i c nu ai pe tine decât o perecheă ţ ă  de jeans şi un tricou, şi te distreaz copios privirile mirate şi zâmbeteleă   profesional înghe ate ale celor pe care îi conduci. Inc … ţ ăPentru c începi s te gândeşti şi la asta…ă ăDeşi acest fenomen nu este caracteristic doar noului continent, capitaliştii de peste ocean i-ar spune: ţ  You’re downshifting, my friend!

***Un comentariu extrem de interesant asupra fenomenului downshifting, asupraresorturilor intime ale acestuia, într-un interviu al doamnei Aurora Liiceanu,interviu realizat de Eugen Dumbrav .ă***

Downshifting-ul s-a n scut din refuzul societ iiă ăţ   occidentale (care de fapt este o expresie postmaterialist ) de a nu deveniă  sclavul valorilor materiale şi de a- i consuma toat existen a alergând dup ţ ă ţ ă  bani, dup o pozi ie ierarhic . Downshifting-ul înseamn refuzul de a intra într-ă ţ ă ăo anume înregimentare (prin dresaj), refuzul pozi iei, refuzul salariilor mari etc. ţ 

Ideea de baz este c de fapt calitatea vie ii individului, care este dat nu deă ă ţ ă  felul în care se pozi ioneaz el din punct de vedere material – nu î i trebuie ţ ă ţ   atât de mul i bani ca s po i s fii fericit, mul umit în via – ci de faptul c po i ţ ă ţ ă ţ ţă ă ţ    profita, s zicem, inteligent, de timpul pe care îl ai de tr it, astfel încât s nuă ă ă  devii un sclav al muncii.Prin urmare, e vorba de o etic a muncii.ăDownshifting-ul nu poate fi la noi, pentru c noi suntem o societate care amă  demarat dup ’90 în plin materialism grosolan şi exagerat, în care banul şiă  acumularea de bunuri materiale este o dominant a vie ii. Toat lumeaă ţ ă   priveşte cu admira ie şi invidie desf şurarea cursei achizi iilor materiale, lucru ţ ă ţ   care în str in tate a început s fie pus sub semnul întreb rii. Din aceast ă ă ă ă ă  

 perspectiv un om din est (din rile postcomuniste) o s fie mai bine îmbr cat ă ţă ă ă  decât unul din vest, o s -şi doreasc o maşin mai bun , o s fie, cum seă ă ă ă ă  spune, victima societ ii de consum într-un mod cu totul necritic, o s -şi ia tot ăţ ă  ce este mai scump şi o s o fac ostentativ şi în mod excesiv.ă ăDeci noi, în momentul de fa , suntem o societate cu valori materialist –  ţă  excesive, spre deosebire de cealalt societate, în care oamenii profit de tot ă ă  ce este modernitate pentru a spori confortul vie ii, dar şi calitatea ei. ţ Eu cred c nivelul de la care pornesc ei este mult mai înalt decât al nostru.ă   Adic ei nu au o popula ie care supravie uieşte ca la noi şi aceast condi ieă ţ ţ ă ţ   

Page 42: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 42/78

bazal , minim pentru a tr i relativ decent este realizat cam la toateă ă ă ă  categoriile sociale. Faptul c exist oameni care stau pe strad , sau careă ă ă  refuz s intre în alt tip de înregimentare, în aceast ordine a vie ii, ine şi de oă ă ă ţ ţ     patologie social care este legat de postmodernism, nu ine de s r cie,ă ă ţ ă ă   pentru c în str in tate abunden a de lucruri materiale face s existe oă ă ă ţ ă  anumit sa ietate.ă ţ 

Cu alte cuvinte, cu dou perechi de blugi şi cu zece maiouri po i traversa oă ţ   var .ăNoi cred c suntem într-o perioad în care a început s se vad aceasta adic ieă ă ă ă ţ  de shopping, care ine de centrarea de materialism, prin manipularea sau şi ţ    prin manipularea dat de publicitate, care îndeamn necritic c treă ă ă  consumerism. Asta nu înseamn c la ei nu exist aşa ceva, îns sunt mult mai potoli i şi,ă ă ă ă ţ   ceea ce este interesant, este apari ia acestui curent critic ca schimbare a ţ   stilului de via . ţăLa noi nu exist deloc o atitudine critic , ba dimpotriv , cum am mai spus,ă ă ă  este vorba de invidie şi chiar o r utate de a scotoci, s vezi cât şi-a mai luat,ă ă  

câte vile şi-a luat, cum e vila etc. Exist o dorin evident a unora de a fiă ţă ă  invidia i pentru bun starea lor material excesiv pe care ei o coreleaz cu ţ ă ă ă ă  reuşita social sau cu reuşita existen ial . Num rul, cantitatea conteaz , şiă ţ ă ă ă   pre ul. ţ În general downshifting-ul pune accentul asupra unei idei importante: exist şiă  alte laturi ale vie ii care sunt importante şi pe care le po i realiza dac ai bani, ţ ţ ă  dar nu neap rat foarte mul i bani: rela iile, prietenii, pl cerea de a sta la oraă ţ ţ ă  11 diminea a pe malul unui râu, sau trezitul de diminea la ora 10, cu gazeta ţ ţă  în pat etc.Vedem o grab teribil a tinerei genera ii de alerga dup bani şi de a uita să ă ţ ă ă  tr iasc .ă ă

Pentru ca s ilustrez acest lucru am g sit un text foarte critic, în care ună ă  specialist în marketing se refer la ce se întâmpl la noi în România: “Amă ă  v zut fete care, atunci cândăs-au angajat în agen ie, erau ca nişte mere s n toase din care î i venea s ţ ă ă ţ ă muşti cu poft ; ast zi sunt nişte scovergi iradiate de computer. Oricum, ar g siă ă ă  cu greu un b rbat la ora la care pleac de la birou şi dac ar apela la solu iaă ă ă ţ  cea mai la îndemân , un coleg de birou, tot nu ar plesni-o: e cunoscut faptul că ă stresul cauzeaz sterilitate masculin . Probabil c la ora la care scriu acesteă ă ă  rânduri ele se afl tot la birou bibilind un mediaplan sau preg tind pressă ă  release-ul unui client isteric şi mitocan care nici m car nu ştie s spună ă ă  “mul umesc”. ţ 

Pentru simplul motiv c “doar te pl tesc, nu?” ă ăÎn niciun loc, sau meserie, densitatea de impostori pe metru p trat nu e maiă  mare ca în marketing şi publicitate.

Page 43: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 43/78

E interesant c mai mult este afectat partea feminin ,ă ă ă  

 pentru c , dac înainte exista acest stereotip – când ai o fat este bine s intreă ă ă ă  în înv mânt (înv mântul a fost totdeauna feminizat, pentru c î i permiteăţă ăţă ă ţ    s mai creşti un copil, s mai faci o mâncare, s mai stai pe acas şi s ai timpă ă ă ă ă   pentru datoriile de femeie, care trebuie s in şi o cas ), ast zi, este ciudat ă ţ ă ă ă   pentru c nu se mai întâmpl , fetele nu se mai fac deloc profesoare – intr înă ă ă   jurnalism, dac au noroc lucreaz la televiziuni -, iar cele care mai exist , seă ă ă  duc mai degrab la gr dini e particulare pentru bani mai mul i. Deci,ă ă ţ ţ   majoritatea intr în jurnalism şi în marketing, profesii extrem de consumatoareă  de timp, extrem de mobile şi de dinamice, la care salariile pot fi substan iale, ţ   dar dac stai s te gândeşti mai atent î i dai seama c de fapt sunt foarteă ă ţ ă   prost pl tite pentru cât de rar dau pe acas .ă ă  

De ce a ap rut downshiftingul?ă Pentru c este vorba de manipulare, de oă  anume condi ionare în privin a statutului de consumator. Se zice c femeile vin ţ ţ ă  târziu acas , dar cu foarte mul i bani, cu banii aceia cump r foarte multeă ţ ă ă  lucruri şi îl fac pe copil s devin la rândul lui consumator şi îl condi ioneaz .ă ă ţ ă  Copilul, la rândul lui, este plin de bani, dar f r p rin i – copilul neglijat dar cuă ă ă ţ    bani, poate ajunge violent, sau poate fugi de acas . Consumul de droguri esteă  şi o form de protest nu numai o adic ie, un semnal de alarm pentru p rin i,ă ţ ă ă ţ   pentru c imita ia nu este suficient ca s explice r spândirea acestuiă ţ ă ă ă  fenomen.Ca fenomen, downshifting-ul nu merge la noi, mai ales pentru c el are şi oă  component intelectual , care include preluarea critic a valorilor, posibilitateaă ă ă  

de a fi reflexiv cu propria ta via , plasarea într-un câmp al înv rii de calitate ţă ăţă  ai al creşterii personale, practic imposibil în condi iile în care stai zece ore laă ţ   serviciu, te duci la workshopuri, teambuilding-uri (aflate la noi în plin mod ).ă ă  Toate duc la confiscarea individului pentru profit.ine i minte c în ’90 atrac ia fa de domeniul privat a fost m rit şi prinŢ ţ ă ţ ţă ă ă  

schimbarea limbajului de nomenclatur a muncii, orice contabil era director ă  economic. Toate aceste etichete care câteodat nu mai aduc bani, dar careă   psihologic motiveaz individul şi îl fac ca s accepte s lucreze mai mult,ă ă ă  uneori f r o creştere salarial , pentru prestigiu, flateaz nevoia de statut.ă ă ă ă  Este vorba despre o nevoie psihologic folosit foarte mult în manipulare.ă ă   Atâta vreme s-a spus c nu este bine s existe rela ii so -so ie la slujb , acumă ă ţ ţ ţ ă  

se reia ceva care seam n foarte mult cu comunismul. Dimpotriv , trebuie să ă ă ă  fie c s tori i, s stea cât mai mult acolo, s aib gr dini pentru copii şi undeă ă ţ ă ă ă ă ţă  s m nânce, individul nu mai are decât week-endul care uneori poate fiă ă   petrecut cu colegii de la slujb în continuare, deci practic este oă  “deprivatizare” a individului. Aceasta se întâmpl la noi şi oamenii nu au niciă  un pic de spirit critic, au s rit cu atâta grab în aceast poveste care esteă ă ă  realmente gândit foarte bine, tocmai pentru a confisca total un individ înă  favoarea profitului.

Page 44: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 44/78

Psihologii s-au gândit foarte bine, creşte num rul de divor uri, femeile şiă ţ   b rba ii nu mai pot sta împreun nici m car în week-end deoarece toateă ţ ă ă  aceste reuniuni (teambuilding-uri) se fac de obicei în afar , se cheltuie foarteă  mul i bani, te încânt c este un hotel scump, dar trebuie s r spunzi la ţ ă ă ă ă  întrebarea ce se întâmpl cu familia, pe care nu po i s o neglijezi.ă ţ ăIdeea transmis prin downshifting este aceea de a înv a s ştii când s teă ăţ ă ă  

opreşti, pentru c nu ai nevoie de mai mult ca s po i s ai satisfac iiă ă ţ ă ţ   neb nuite în via , s nu devii un robot, un om “simplificat”, un nevrotic sauă ţă ă  un isteric. Acesta necesit o dep şire a ideii de supravie uire, un om care supravie uieşteă ă ţ ţ   fie nu mai face nimic şi atunci îl târ şte societatea ca stat, fie intr în aceast ă ă ă  curs pentru c nu mai vede nici o alt alegere. Când ai foarte mul i bani şiă ă ă ţ   continui s munceşti ca un robot, sau când ai mult mai mult decât î i trebuie,ă ţ   ideea de a reconsidera ce î i trebuie (cu cele dou componente: material şi ţ ă ă  spiritual ) e vital . Partea spiritual nu se poate face în supravie uire.ă ă ă ţ  Deteriorarea rela iilor interpersonale este o consecin a lipsei de timp. ţ ţăVedem în filme poli işti extraordinar de motiva i, care lucreaz foarte mult şi ţ ţ ă  

sunt p r si i de so ii (aici poate c nu este vorba de partea material , ci deă ă ţ ţ ă ă  faptul c nu eşti în stare s ai o propor ie fericit , echilibrat între investi iileă ă ţ ă ă ţ    pe care le faci profesional fa de cele pentru familie), care stau cu o sticl de ţă ă  whisky singuri în camere destul de modeste. Este vorba de a- i regândi ţ   existenta şi de a vedea ce priorit i trebuie s ai în raport cu o existen înăţ ă ţă  care s nu ui i c exist şi natur şi timp liber, s revalorizezi prietenii şiă ţ ă ă ă ă  lectura, s te ui i în dreapta sau stânga, s ai surse multiple de satisfac ieă ţ ă ţ    personal . Acest lucru cred c la noi înc nu este posibil, suntem înc mor iă ă ă ă ţ   dup vitrine.ă

Cred c downshifting-ul aduce o mai bun convie uire întreă ă ţ   “a fi” şi “a face”, pentru c se zice c occidentul este centrat pe “a face”, f r ă ă ă ă  sim critic, iar ceilal i sunt pe “a fi”, f r sim critic (se zice c în India exist  ţ ţ ă ă ţ ă ă  obezitate spiritual , iar în America exist obezitate material ). Totuşi, înă ă ă  civiliza ie exist nevoia de confort, de a nu te chinui, nu po i dormi pe strad , ţ ă ţ ă  nu po i tr i în halul în care se tr ieşte în rile cu obezitate spiritual . Nu ţ ă ă ţă ă  suntem în stare s lu m ce e bun dintr-un loc şi ce e bun din cel lalt loc şi să ă ă ă facem o sintez care s fie superioar fiec reia din cele dou forme, s nuă ă ă ă ă ă  

tr im în extreme.ăRetina îşi pierde sensibilitatea atâta vreme cât nu mai exerseaz alt peisajă  decât c nile de cafea, aparatele de f cut cafele şi monitorul computerului. Deă ă  altfel, şi lectura s-a pierdut tot din acest motiv şi cred c se petrec anumiteă  lucruri foarte interesante din punct de vedere psihologic: se m reşte nevoiaă  aceasta isteric de alternan , de schimbare, pe care o propune modernitateaă ţă  în detrimentul capacit ii de concentrare. Filmele de ac iune induc un ritmăţ ţ   alert al vie ii, care se r sfrânge asupra psihismelor noastre. ţ ă

Page 45: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 45/78

Toefler spunea c oamenii nu mai investesc în al i oameni, investesc în obiecteă ţ   de aruncat, de unic folosin . Un anumit tip de cultur a rela iei se pierde,ă ţă ă ţ    având în vedere c suntem interşanjabili, oamenii nu se mai fixeaz în rela iiă ă ţ   de lung durat , suntem ca într-o mişcare brownian , to i oamenii sunt ă ă ă ţ    frumoşi, frumuse ea se vinde, aceast curs de a fi altul şi un refuz de a fi tu ţ ă ă   pân la urm .ă ă

 Aceasta necorelare între nevoia de afirmare a Eu-lui (a devenit din ce în ce maimic afirmarea de sine, trebuie s semeni cu Cher, cu Britney Spears) şiă ă  dependen a de al ii, de grup, reprezint o negare a unor principii psihologice ţ ţ ă  adânci, care sigur modific structura personalit ii. Nevoia excesiv de imitareă ăţ ă   – modelele celebrit ii, admira ia pentru persoanele cu vizibilitate social , careăţ ţ ă  apar la televiziune, publicitate, aceste identific ri care se propun şi care sunt ă   preluate cu totul necritic este proprie prezentului. Televiziunea este ooportunitate foarte c utat pentru c vizibilitatea social poate avea efecteă ă ă ă   pozitive: g seşti o slujb , î i faci rela ii, te po i cupla, po i s faci aranjamente,ă ă ţ ţ ţ ţ ă  te po i “marketa” etc. ţ Downshiftingul este şi un refuz al formei f r con inut. Ast zi, industriaă ă ţ ă  

schimb rii, a denatur rii, sau a renaturarii, chirugia estetic , de pild , e laă ă ă ă  mod pentru c inegalitatea prin natur era singurul lucru care f cea caă ă ă ă  oamenii s fie diferi i cel pu in din punct de vedere fizic. Acum, dac se pierdeă ţ ţ ă  acest lucru – cum este şi firesc – posibila explica ie ar fi c nu putea s se ţ ă ă  nasc decât într-o epoc în care s-a lansat transplantul şi clonarea. Cinevaă ă  spunea într-un interviu c “to i oamenii vor fi foarte diferi i, foarte frumoşi, laă ţ ţ   fel”. Nu este decât o schimbare a formei, con inutul nu conteaz . Imaginea ţ ă  este totul!Suntem în pline provoc ri ale identit ii: cine eşti, ce alegi, de unde eşti, din ceă ăţ   grup faci parte. Avem foarte mult informa ie, câmpul de alegeri este uriaş,ă ă ţ   dar ne lipseşte discern mântul şi ne lipsesc criteriile. De ce este bine aşa şi deă  

ce nu este bine aşa?Dac înainte opozi ia între bine şi r u avea o demarca ie clar , existauă ţ ă ţ ă   precepte religioase – aşa e bine, aşa nu e bine -, ast zi nimeni nu î i spune ceă ţ   e bine şi ce e r u. Tu trebuie s alegi şi s supor i consecin eleă ă ă ţ ţ  Redactor : Estima i c vor exista nişte apropieri între marile companii şi ţ ă  fenomenul downshifting, pentru a împiedica exodul de capital uman c treă  aceast deschidere a vie ii?ă ţ 

 Aurora Liiceanu: Nu ştiu. M gândeam c exact acest evazionism va fiă ă   preluat de cineva care va vedea un profit, l-ar prelua şi apropia, l-ar transforma într-un profit în sensul c nimic din ce r sare ca germene deă ă  interes nu r mâne ascuns. Aici cred c exist un pericol pentru c sunt deă ă ă ă  

acord c s-a n scut transplantul. Apar, îns , şi forme patologice ale uneiă ă ă  inten ii bune de la început. De altfel, în cartea lui Beigbeder chiar acest lucru ţ   se spune: c te refugiezi pe o insul şi acolo se reia acest ciclu, în sensul că ă ă  începi s te plictiseşti c ai numai natura, c m nânci, c stai degeaba, c aiă ă ă ă ă ă  mul i prieteni şi intri într-un alt tip de nevroz . ţ ăRedactor : Vorbim de o limit a downshiftingulul, dac mergi c tre extremaă ă ă  aceasta te paşte ruperea total de lume.ă

 Aurora Liiceanu: Haide i s lu m fenomenul “hippies”, care s zicem c nu ţ ă ă ă ă   po i s îl vezi ca un downshifting, îns într-un fel de avangard po i s îl vezi ţ ă ă ă ţ ă  

Page 46: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 46/78

dac for m pu in lucrurile. Refuz şcoal , refuz c ldur , refuz apartament,ă ţă ţ ă ă ă  acest mit a lui Robinson Crusoe care ne bântuie din când în când şi pe care sebazeaz şi evaziunea c tre ar , c tre rustic. Dar ceă ă ţ ă ăs-a observat pân la urm ? La primele boli mai dure, au fugit la spital. Prină ă  urmare, e foarte greu s î i asumi ceva cu totul nou. Pân la urm suntemă ţ ă ă  convinşi şi de beneficiile socialului.

Ideea este c stilul de via a devenit o problem , a alegerilor în societatea deă ţă ă  ast zi. La un moment dat se spunea despre femei: te m ri i repede, faciă ă ţ   repede un copil, îl creşti pân la 26, 27, 28 de ani şi la 28 ani cu un copil mareă  î i începi via a. Po i face o facultate, eşti înc tân r şi po i s î i reiei o alt  ţ ţ ţ ă ă ă ţ ă ţ ă  via . Se poate şi invers, î i începi cariera, lucrezi de înnebuneşti şi la 34, 35 ţă ţ   ani când eşti pe ultima sut de metri faci un copil. Acum la noi se poart ă ă  adop ia, anumite categorii, din varii motive s-au gândit s împace şi capra şi ţ ă  varza şi atunci îşi fac o carier , câştig bani şi fiind şi mai eliberate deă ă  maternitate, adopt copilul ca o form de a compensa frustr rile. Pe de alt ă ă ă ă   parte, copilul devine o form de lux, pot s îmi permit un copil în condi iileă ă ţ   astea, nu c îl fac sau îl iau şi îl cresc, pentru c eu fac banii, eu i-am f cut şiă ă ă  

nu depind de nimeni. Este o ac iune voluntar – monoparental la aceast  ţ ă ă  categorie. Avem foarte multe forme. Una peste alta, ideea este c stilul deă  via începe s preocupe foarte mult individul şi cred c , dac o lu m filozofic, ţă ă ă ă ă  motivul se naşte din ideea aceasta a utilit ii vie ii. Înainte, via a se tr ia,ăţ ţ ţ ă  acum trebuie s îi g seşti o justificare.ă ăRedactor : Adic întâi tr ieşti p rticica aceea de via şi dup aceea î i maiă ă ă ţă ă ţ    trebuie al i 15 ani s o explici. ţ ă

 Aurora Liiceanu: Exact. În orice caz, omenirea este extrem de pestri şi ţă  exist foarte multe formule pe care i se propun ca fezabile. Când am zis deă ţ   subdiviziuni m-am referit de exemplu la c s torie. Vrei rela ii seriale fidele sauă ă ţ   vrei hopuri, urcuşuri şi coborâşuri, încet, încet, ai f cut o investi ie în cineva,ă ţ   

sau mergi în aceast idee de rela ii seriale. Ai de ales. Era mult mai comodă ţ   când i se spunea cum trebuie s faci. Era clar c era spre binele t u s preiei ţ ă ă ă ă  un model. Acum eşti pus în fa a multor modele, submodele sau contramodele, ţ   şi trebuie s alegi ce vrei. Ideea este c via a nu are sens, c trebuie s îi daiă ă ţ ă ă  tu un sens. Înainte avea un sens în sine, acum trebuie s îi g seşti tu sensul,ă ă  ceea ce reprezint o întreprindere destul de dificil . Uneori am v zut c acest ă ă ă ă  lucru poate fi şi una dintre explica iile sinuciderii la tinerii care nu g sesc acest  ţ ă  sens. Cel care s - i spun c merit sau c este o datorie s tr ieşti.ă ţ ă ă ă ă ă ă  Genera iile mai vechi nici nu şi-au pus problema, tr iau pur şi simplu. ţ ăRedactor : În privin a mediului românesc, spunea i c downshifting-ul nu e de ţ ţ ă  interes, de actualitate. Pute i face o estimare, în privin a a ceea ce ar mai ţ ţ   

trebui s treac peste noi, ce ar trebui s mai înv m pentru a ajunge înă ă ă ăţă  ipostaza de a marşa c tre acest fenomen?ă Aurora Liiceanu: Cred c ar trebui s fie mai mult bun stare material ,ă ă ă ă ă   pentru c reflexia fa de propria via în termeni mai evolua i nu se faceă ţă ţă ţ    decât în momentul în care ai asigurate condi ii de via decente. Nu neg c ţ ţă ă oamenii care sunt foarte s raci nu îşi pun probleme de ce sunt în halul sta deă ă  s raci şi de ce via a este atât de amar , dar o fac în al i termeni decât cei careă ţ ă ţ    au tot ce le trebuie, sau în orice caz sunt mul umi i şi îşi pun problema ce fac ţ ţ   

Page 47: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 47/78

cu via a lor. Primii trebuie s lupte ca s tr iasc , iar ceilal i trebuie s dea un ţ ă ă ă ă ţ ă  sens vie ii. Este o mare diferen . ţ ţăCând am citit despre downshifting, pot s v spun c mi-a venit în cap un bancă ă ă  destul de banal, de altfel, care prinde extraordinar de mult acest fenomen: unom sta pe malul m rii şi cineva vine şi îi spune s îi prind nişte peşte, iar el îiă ă ă  spune c nu, pentru c st pur şi simplu şi contempl marea. Acesta îi spune:ă ă ă ă  

î i dau bani şi nu o s mai ai barca asta pr p dit , o s - i iei una mai bun . Tot  ţ ă ă ă ă ă ţ ă  nu vroia. Acesta începe s îi arate care sunt avantajele: dac prinzi peşte maiă ă  mult cu barca cea bun , o s po i s î i iei un vapor şi, dac î i iei un vapor, oă ă ţ ă ţ ă ţ    s - i po i face o fabric de conserve de peşte şi o s lucreze al ii pentru tine şiă ţ ţ ă ă ţ    tu nu o s faci nimic, la care omul r spunde: şi acum ce fac?ă ăProbabil c acel om avea o cas deasupra capului, vremea era destul deă ă  ospitalier cu el, peşte putea s -şi prind dac îi era foame şi nu-şi dorea să ă ă ă ă  intre în aceast curs .ă ăRedactor : Considera i c oamenii care au beneficiat de provoc rile ţ ă ă  downshifting-ului într-o anumit por iune a vie ii lor vor fi capabili s generezeă ţ ţ ă  alte valori pentru societate decât cele la care au apelat ini ial, adic vor putea ţ ă  

s genereze valori postmoderne? Dac da, în ce sens?ă ă Aurora Liiceanu: Cred c da, în sensul c poate s arate faptul c avea deă ă ă ă  mic mai multe motiva ii, hobby-uri, de a fi plasat mai realist între principiul ţ    pl cerii şi principiul realit ii, te face ca oricând s te po i opri şi s ai ce face,ă ăţ ă ţ ă  s nu r mâi gol. Hobby-ul, cum se zice în sociologie, r spunde unui euă ă ă  neutilizat. Vorbeam de principiul pl cerii şi principiul realit ii: exist principiulă ăţ ă  realit ii, trebuie s faci un pact cu lumea, cu nevoile, dar trebuie s î i r mânăţ ă ă ţ ă ă  ceva care s r spund unor nevoi personale, s - i dea satisfac ii. Este de dorit ă ă ă ă ţ ţ    s î i r mân permanent nişte lucruri pe care vrei s le faci. Trebuie s ştii ceă ţ ă ă ă ă  s faci dup aceea. Sunt foarte mul i oameni care se plictisesc, care nu îşi dauă ă ţ   seama c ar putea fi folosi i, iar societatea nu îi foloseşte, ei devin resurseă ţ   

umane care se irosesc.

Dar la noi exist acest curent: dac nu- i d bani, s nu faci. Aiciă ă ţ ă ă  remarc o deosebire fa de lucrurile bune pe care le-am descoperit în ţă  str in tate, c mai po i fi util, c mai po i s te duci undeva, socializarea înă ă ă ţ ă ţ ă  

orice caz este un fapt pozitiv, nu po i s te retragi din lume. ţ ăEste nevoie în aceast via de rela ii, ori pentru aceasta trebuie s în elegi că ţă ţ ă ţ ă  uneori i se face un bine, c lucrurile nu sunt alba – neagra, ca s po i s spui ţ ă ă ţ ă  c te duci s te ocupi de nişte copii p r si i sau de natur , dar dac nu îmi daiă ă ă ă ţ ă ă  nici un ban mai bine stau acas .ăE foarte greşit, pentru c foarte mul i oameni intr în depresie tocmai pentruă ţ ă  c nu sunt rela iona i sau nu-şi g sesc o utilizare. Acesta este un lucru negativ ă ţ ţ ă  în societatea româneasc . Sigur c exist oameni s raci care trebuie s alergeă ă ă ă ă  

Page 48: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 48/78

dup bani şi nu pot face astfel de lucruri, dar sunt oameni care ar putea faceă  ceva, dar care prefer s stea pasivi.ă ă

Downshiftingul presupune o schimbare de stil de via pân la ţă ă  urm , stilul vie ii se schimb total, dar pe de alt parte el nu putea s apar laă ţ ă ă ă ă  noi în societate, la noi este prematur s admitem o asemenea evolu ie. Nuă ţ   neg, îns , c sunt oameni care ar putea s fac downshifting şi nu fac, ceea ceă ă ă ă  înseamn c fie sunt definitiv pierdu i, fie c nu au alte resurse, fie nu au nici oă ă ţ ă  motiva ie intrinsec , adic în sistemul lor de valori prietenia, natura, lectura, ţ ă ă  informa ia, etc. nu exist . ţ ăÎn încheiere, aş spune c oamenii caut frumuse ea vie ii în marile reuşite şiă ă ţ ţ    

aşa mai departe, f r a acorda importan gesturilor mici, cotidiene. De fapt,ă ă ţă  acestea fac cursul vie ii. Via a are şi ceva care trebuie tr it, adic munca e ţ ţ ă ă  foarte bun , îns ideile despre munc şi activitate trebuie reconsiderate.ă ă ă  Lucrurile mici sunt importante. Este ca atunci când eşti concentrat pe ceva şinu mai vezi nimic în jur.

Cei 10 “dac ”ă

1. Dacă vrei s faci un bine, atunci f -lă ă atunci când este nevoie.2. Dacă po i s faci pe cineva fericit, ţ ă nu sta pe gânduri.3. Dacă dai ceva, nu aştepta ca fapta s se întoarc .ă ă4. Dacă primeşti ceva, d mai departeă .5. Dacă nu po i s aju i pe cineva, spune-i-o în aşa fel încât  ţ ă ţ  s nu o receptezeă  ca pe un refuz.6. Dacă po i s construieşti ceva, ţ ă nu distruge.7. Dacă po i, ţ  fii hot rât ă în ceea ce spui şi ceea ce faci.

Page 49: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 49/78

8. Dacă devii celebru, r mâi modest ă .9. Dacă eşti nervos, nu- i desc rca nervii pe al ii ţ ă ţ  .10. Dacă faci o observa ie, ţ  nu jigni

Hipnoza propriului rol

Nu ştiu dac ceea ce urmeaz s citeşti este despre cea mai mare surs deă ă ă ă  nefericire…Sunt dispus îns s pun pariu c este una dintre cele mai mari surse deă ă ă  autosabotaj din via a majorit ii oamenilor. ţ ăţ 

Mai simplu şi mai direct spus: cam toate problemele majore cu care seconfrunt un om matur în via îşi au originea în acest loc.ă ăț

Eu numesc acest “loc” confuzia de rol sau hipnoza rolului. Ce este de fapt aceasta?.Uite câteva exemple:Munceşti pân la ore târzii în noapte şi când ajungi acas rupt de oboseală ă ă  adormi f r s apuci s schimbi câteva cuvinte cu cei dragi.ă ă ă ă

Page 50: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 50/78

Te str duieşti din r sputeri s fii prietenul tuturor şi din cauza asta nu spuiă ă ă NUcând i se cere ajutorul, ceea ce te face s ratezi termene limit şi atragiț ă ă  dezaprobarea celor din jur.Te dedici educa iei copiilor t i pân la punctul în care î i compromi i cariera,ț ă ă ț ț  via a social şi î i încalci propriile dorin e şi valori.ț ă ț ț

Cunoşti pe cineva într-o astfel de situa ie ?ț

Eu da !Ce putem face ?Hai s explor m pu in cauzele, dup care î i voi propune câteva solu ii,ă ă ăț ț ț  urmând ca tu s decizi care e cea mai potrivit pentru tine.ă ă.

 Autohipnoza rolului In orice moment al vie ii tale mature te exprimi prin interpretarea unei serii deț  roluri: parinte, angajat sau antreprenor, so sau so ie, mentor, expert, om deț ț  echipa, etc.Problema este c unul sau dou din aceste roluri î i vin “m nuş ” iar altele nuă ă ă ăț  i se prea potrivesc. Aşa c , începi s petreci tot mai mult timp în rolurile careț ă ă  

î i plac şi care i se potrivesc şi devii din ce în ce mai bun la ele…ț ţ Altfel spus, te manifeşti conform ziselor lui Aristotel: Suntem ceea ce facem înmod repetat, de aceea m iestria nu este un act ci o deprindere.ăRolul pe care îl îmbr işezi cel mai mult începe s te defineasc ca om. Tuă ă ăț  începi s te percepi pe tine ca fiin prin prisma acelui rol mai mult decât prină ăț  oricare altul.

Mi-aduc aminte c în facultate am cunoscut un tip pentruă  care era atât de important faptul c era student la drept, încât se recomandaă  când f cea cunoştin cu cineva aşa: Alex, student la drept. La un moment ă ăț  dat, la o petrecere în cadrul c reia a f cut cunoştin cu mai mult lume,ă ă ă ăț  ajunsese s uite s mai spun “Alex”. … aşa c am fost martorul uimit al unuiă ă ă ă  tip care d dea mâna cu nişte necunoscu i şi se recomanda “student laă ț  drept”… Atunci mi s-a p rut foarte amuzant situa ia, dar acum o consider tragi-ă ă ț

comic . Dac ajungi s te autodefineşti prin rolul social pe care îl joci chiar maiă ă ă  mult decât prin propriul t u nume, rişti s nu prea mai ştii cine eşti cuă ă  adev rat…ăE un soi de autohipnoz a rolului t u, care te scoate din contactul cu tineă ă  însu i/îns i.ț ăț

 Asta se traduce printr-o rela ie foarte proast cu propria- i persoan , pentru cț ă ț ă ă  în loc s te raportezi la tine ca la acea fiin tr itoare în trupul t u, care areă ă ă ăț  nevoi, valori, inteligen , intui ie, voin şi energie vital , te raportezi la tine cață ț ță ă  la o etichet social dictat de şcoal , comunitate sau mass-media.ă ă ă ă.Hipnoza rolului celuilalt 

Page 51: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 51/78

În plus, exist o situa ie de comunicare în care hipnoza rolului poate duce laă ț  rela ii nes n toase pe termen lung.ț ă ă

Iat un caz concret:ă Mama şi fiul !Mama vrea ca fiul ei s se fac doctor iar fiul iubeşte desenul şi vrea s se facă ă ă ă  arhitect. Aici avem dou roluri: rolul de mam şi rolul de fiu – ambele roluriă ă  foarte puternice.Sunt ele unicele roluri pe care le joac cei doi ?ăNu cumva mama mai este pe lâng mam şi femeie ? Nu cumva mai este şiă ă  so ie ? Nu este şi gospodin ? Nu este eventual şi femeie de carier … ?ț ă ă

Copilul, la rândul lui, nu cumva este şi prieten pentru unii din colegii lui ? Nueste şi iubit pentru… iubita lui ? Nu este şi desenator pasionat ? Nu este şib rbat (chiar dac în curs de maturizare) ?ă ă

Dac cei doi ar reuşi, cu sau f r ajutor, s ias din pozi iile fixe din care îşiă ă ă ă ă ț  exercit rela ia: mam – fiu, şi ar privi realitatea din toate celelalte roluri, oareă ăț  ar r mâne la fel de fermi pe pozi ii ?ă ț

P rerea mea este c nu !ă ăHipnoza pe care o propag rolul de mam asupra copilului îl poate face peă ă  acesta s gândeasc :ă ă Nu am de ales… e mama mea şi nu o potdezam gi… este important ca un copil s asculte de mama lui…ă ăHipnoza pe care o propag rolul de copil asupra mamei o poate face peă  aceasta s gândeasc :ă ă Copilul meu e vulnerabil. Trebuie s îl protejez. Elă  trebuie s fac ce îi spun pentru c am trecut prin via şi ştiu maiă ă ă ăț  bine ca el cum stau lucrurile…

Dar oare chiar aşa s fie ?ă Aşa este !Din perspectiva strict a rolului de mam respectiv de copil, aşa pot staă ă  lucrurile !Şi totuşi… la nivel profund amândoi sunt nemul umi i…ț ț

.Ce e de f cut ?ăDac te afli într-o astfel de situa ie f o list cu cele mai importante 5-6 roluriă ă ăț  din via a ta şi r spunde la câteva întreb ri:ț ă ă

În aceast situa ie, cum ar fi bine s ac ionez din rolul meu de…. ?ă ăț ț

Dar din cel de….. ?

Ce alte roluri ar merita s ia parte la decizie ?ăCe îmi spune intui ia ?ț

Care din rolurile de mai sus m reprezint mai mult pe mine ca om şi care sunt ă ă  mai mult formate prin satisfacerea aştept rilor celorlal i ?ă ț

Cum îmi pot exercita în acest caz mai bine şi alt rol decât cel cu care sunt  prins în conflict ?R spunzând la aceste întreb ri vei c p ta mai mult claritate, iar aceasta esteă ă ă ă ă   prima condi ie pentru ieşirea din blocaj.ț

Page 52: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 52/78

O alt modalitate ca s ieşi dintr-un astfel de blocaj este s cau i experien eă ă ă ț ț   prin care percep iile tale despre roluri se schimb radical. De exemplu, dac aiț ă ă  un conflict cu şeful t u, ai putea s cau i modele de rol foarte diferite de celeă ă ț  din zona şef – subaltern. Exemple tipice aici sunt antreprenorii sau liber  profesioniştii. Aceştia au moduri de gândire foarte diferite de mentalitateaangajatului sau a managerului clasic pentru c tr iesc în alt tip de lume. Înă ă  

compania lor po i dobândi percep ii noi pentru simplul motiv c po i s vezi înț ț ă ț ă  ac iune alte roluri şi implicit alte comportamente.ț

De fapt, presupun c e destul de evident c sfaturile pe care le-ai putea primiă ă  de la un manager sau de la un alt subaltern sunt destul de diferite de solu iileț  la o astfel de problem sugerate de un antreprenor sau un freelancer…ă.

În concluzie, atunci când sim i c te afli într-o situa ie de blocajț ă ț  sau eşti în conflict cu cineva, verific din ce rol ai intrat în acel blocaj sauă  conflict. Nu cumva exist şi alte roluri din via a ta pe care ai putea s leă ăț  foloseşti drept resurse pentru viitoarele tale alegeri ?Inlocuieşte personajul şi rolul pe care l-ai identificat cu un alt rol pe care îl ai înacel moment al vie ii tale. O s fii uimit( ) de cum se schimb perspectiva şi ţ ă ă ă  dinamica alegerii sau op iunilor pe care le ai. Pentru c , la fel ca într-un film ţ ă  sau într-o pies de teatru, pân la urm la fel ca şi în via , dac un personajă ă ă ţă ă  se schimb , dac îşi schimb caracterul şi atitudinea, şi celelalte personajeă ă ă  

reac ioneaz în consecin . ţ ă ţă.Crezi c acest mecanism va func iona şi pe scena vie ii tale?ă ţ ţ Eu cred c da !ăDar este dreptul t u s verifici şi s afli cum multiplele tale roluri pot deveniă ă ă  resurse pentru viitoare alegeri

Ai dreptul…

… s exişti ă aşa cum eşti, indiferent de ceea ce gândesc al ii despre existen a ţ ţ   ta;… s ai ă propriile valori în via , propriul sistem de credin e; ţă ţ 

Page 53: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 53/78

… s ai ă propriile nevoi în via şi propriile obiective, indiferent dac acestea ţă ă  seam n sau nu cu ale altora, dac se înscriu sau nu în “agenda public ”;ă ă ă ă… s - i construieşti ă ţ  via a în func ie de valorile şi nevoile tale; ţ ţ … s - i tr ieşti  ă ţ ă via a aşa cum vrei tu; ţ … s iei  ă propriile decizii în via ; ţă… s fii  ă diferit( );ă

… s fii  ă unic( );ă… s ai ă şi s exprimi ă opinii despre orice subiect;… s spui  ă altora cum ai vrea s fii tratat( );ă ă… s spui  ă NU;… s spui  ă “Nu ştiu”;… s spui  ă “Nu m intereseaz ”;ă ă… s spui  ă “Nu în eleg”; ţ … s nu fii  ă de acord cu al ii; ţ … s iei  ă decizii greşite;… s iei  ă decizii care altora le par “ilogice”;… s faci  ă greşeli;

… s te r zgândeşti ă ă ;… s ceri  ă ajutor pentru rezolvarea problemelor tale;… s ai ă o p rere bun despre tine, iubindu- i chiar şi imperfec iunile;ă ă ţ ţ  … s - i exprimi ă ţ  emo iile şi sentimentele exact aşa cum le tr ieşti; ţ ă… s ai ă rela ii de calitate, în cadrul c rora s te sim i împlinit( ); ţ ă ă ţ ă… s schimbi ă acele lucruri din via a ta care nu mai corespund nevoilor tale, ţ   sau care umbresc bucuria vie ii; ţ … s dai  ă f r s primeşti;ă ă ă… s primeşti ă f r s fi dat;ă ă ă… s spui  ă DA;… s spui  ă “Vreau”;

… s fii  ă şi s te sim i  ă ţ  tu însu i/îns i, exact aşa cum eşti şi cum vrei s fii. ţ ăţ ă .Toate acestea sunt drepturi cu care te naşti. De-a lungul vie ii tale, familia, ţ   oamenii cu care interac ionezi, societatea în general, i le va enun a pe unele, ţ ţ ţ   i le va ascunde pe altele, sau va încerca s te împiedice s le exerci i. Şi vor  ţ ă ă ţ   

face toate acestea nu din motive care te vizeaz pe tine, ci din motive care îiă   privesc direct pe ei: îşi caut propriul echilibru şi confort în vie ile lor,ă ţ   neîn elegând c acestea depind doar de ei înşişi. Şi atunci pornesc într-o ţ ă  iluzorie cruciad de schimbare a lumii şi a celorlal i, doar pentru ca ei s seă ţ ă  simt bine. Undeva pe drum, unii în eleg c au pornit într-o direc ie greşit şiă ţ ă ţ ă  îşi reîntorc privirile asupra lor. Al ii, continuând s nu în eleag , duc mai ţ ă ţ ă  

departe propria lupt cu morile de vânt.ăNu pierde timpul cu ei . Ceea ce se întâmpl în vie ile lor este propria lor ă ţ   responsabilitate, rezultatul propriilor lor decizii şi al capacit ii lor de a în elegeăţ ţ   lumea şi via a. ţ  .Drepturile tale sunt intangibile şi coexist cu ale lor.ăDar drepturile tale (ca şi ale lor, dealtfel) vin ambalate frumos şi etichetate subsemnul propriei tale responsabilit i:ăţ 

 AI DREPTUL S - I EXERCI I SAU NU ACESTE DREPTURI. Ă Ţ Ţ 

Page 54: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 54/78

 ...Indiferent de alegerea ta, ştii acum c via a ta va fi expresiaă ţ   alegerilor tale. .

Fitness emo ionalţ

 Zilele astea am remarcat c mult lume are benzina pe terminate – adică ă ă  nivelul de entuziasm, energie şi vitalitate e la cote mici pentru mul i dintre ţ   cunoscu ii mei… ţ O fi de la fluctua iile de temperatur sau de la schimbarea de anotimpuri…??? ţ ăNu ştiu!Ce ştiu este îns mecanica “ă punerii în stare” !In acest articol vreau s î i ofer 5 modalit i prin care po i s î i îmbun t eştiă ţ ăţ ţ ă ţ ă ăţ    starea emo ional , energia şi vitalitatea în orice moment ai nevoie de asta. Şi ţ ă  nu e doar pentru tine. E şi pentru cei dragi ie, mai ales pentru copiii t i (dac ţ ă ă  ai) care “te iau de odihnit” de cum intri pe uş .ă

 A adar, chiar dac nu ai nevoie chiar în acest moment de energizare, puneș ă   articolul bine s îl g seşti când î i va trebui !ă ă ţ .Iat cele 5 metode:ă.

1. Schimb - i gândireaă ţ 

Modalitatea principal prin care î i men ii o stare negativ esteă ţ ţ ă dialogul interior neproductiv :• “Nu m simt bine” ă• “De ce mi se întâmpl tocmai mie” ă• “Vai şi-amar de capul meu” 

Dac î i spui astfel de lucruri e dificil s te sim i bine. Aşa că ţ ă ţ ă schimb -leă ,folosind alt set de întreb ri:ă

• “Cum pot s îmi schimb starea ?” ă• “Cum vreau s m simt de fapt ?” ă ă

Page 55: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 55/78

• “Ce e bine în leg tur cu ceea ce mi se întâmpl ” ă ă ăChiar dac efectul nu va fi imediat, te po i folosi de astfel de mesaje interioareă ţ   ca s declanşezi procesul de trecere de la disconfort la confort.ă.

2. Schimb focalizarea aten iei ă ţ Observ care sunt lucrurile c rora le dai aten ie. Eşti cumva atent la stimululă ă ţ   care i-a generat starea de disconfort ? Eşti în continuare atent la amintirile ţ   nepl cute care te men in în starea neproductiv ? Schimb -le ! Gândeşte-te laă ţ ă ă  viitor, la cum vrei s se schimbe lucrurile în bine sau mut - i aten ia c treă ă ţ ţ ă  oameni pozitivi care te pot scoate din starea actual .ă

.3. Schimb - i fiziologiaă ţ  Aceasta este probabil cea mai rapid metod de schimbare a st rilor deă ă ă  disconfort. Pur şi simplu plimb -te, sau f flot ri, sau cânt . Orice modificare aă ă ă ă  felului în care te mişti (inclusiv a felului în care î i mişti muşchii gurii când ţ    zâmbeşti !) este benefic pentru modificarea st rii prezente. Şi func ioneaz ă ă ţ ă  aproape de fiecare dat .ă.

4. Schimb felul în care respiri ăD -mi voie s te întreb ceva: De câte ori ai respirat profund ast zi ?ă ă ăDac eşti ca majoritatea oamenilor, probabil c niciodat în mod conştient.ă ă ă  Respir profund de 20 de ori şi vezi cum te sim i dup aceea. S-ar putea s î iă ţ ă ă ţ   plac !ă.5. Schimb contextul ăUneori suntem extraordinar de tributari mediului în care ne afl m. Facemă  

asocieri între elemente de mediu şi st rile pe care le tr im. De exemplu, oă ă  fotografie aşezat pe birou ne poate aminti de o persoan drag . La fel deă ă ă  “bine”, un tablou aşezat într-un birou ne poate trezi amintiri nepl cute dac l-ă ăam vizualizat de mai multe ori în vreme ce ne sim eam inconfortabil. ţ   Schimbarea fizic a mediului poate fi antidotul unei st ri nepl cute pentru că ă ă ă elimin acea asociere. Aşadar, schimb mediul…. ieşi din birou şi du-te în parc,ă ă  ia masa în oraş cu cineva drag, etc….

Page 56: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 56/78

Cele 5 metode descrise mai sus func ioneaz excelent mai ales luateţ ă  împreun .ăLe po i combina cum vrei, pentru c pân la urm conteaz rezultatul, nu ţ ă ă ă ă  ordinea paşilor…Totuşi, ca o sugestie pentru tine, ai putea alege s combini metode dină  categoria “minte” şi respectiv “trup”, aşa cum reiese din figura de mai jos.

Dac m întrebi pe mine… eu prefer s încep cu schimbarea contextului şi aă ă ă  fiziologiei, pentru c acestea par s func ioneze cel mai rapid la situa iile de ziă ă ţ ţ    

cu zi..

În concluzie:Schimb - i starea în care te g seşti ă ţ ă şi vei ob ine mai mult energieţ ă .Foloseşte energia în folosul t u şi al celorlal i ă ţ  şi vei ob ine mai mult ţ ă 

fericire..Restul e…inspira ie !ţ

Page 57: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 57/78

M ştileă noastre

“Omul este cel mai pu in el însuşi, atunci când vorbeşte în propria persoan . ţ ă  D -i o masc , şi el î i va spune adev rul. ” ă ă ţ ă

Oscar Wilde

Masca (din ar besculă mashara – glum , derâdere, fars , p c leal )ă ă ă ă ă  

reprezint una dintre cele mai vechi descoperiri ale omului, contemporană ă  focului şi probabil anterioar descoperirii ro ii şi altor unelte sau instrumenteă ţ   care ne-au marcat şi îndulcit evolu ia. ţ Izvorât dintr-un psihic pe care nu putem decât s -l reconstituim acum, prină ă  metode aproape arheologice (şi care includ, printre altele, şi arheologia),masca omului primitiv ne vorbeşte despre temerile acestuia, despre pasiunilesale, despre aspira iile, idealurile şi aştept rile sale. ţ ă

Page 58: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 58/78

Page 59: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 59/78

Cred c nu vom g si niciodat , oricare ar fi metoda de cercetare, acel primă ă ă  artefact c ruia s -i ataş m mândri eticheta deă ă ă prim masc a omeniriiă ă . Poatec nici nu exist aşa ceva şi prima masc a fost doar o expresie a fe ei,ă ă ă ţ   individualizat pentru o anumit situa ie. Dar dac ar exista un astfel deă ă ţ ă  artefact, nu ştiu dac o s reconstituim vreodat ce a gândit acel str moş ală ă ă ă  nostru care l-a pus primul pe fa . Era o masc de venerare a zeilor? Era o ţă ă  

masc de vân tor sau de r zboinic neînfricat? Era o masc de fecioar înă ă ă ă ă  c utarea dragostei sau a maternit ii?ă ăţ Cert este îns faptul c din acel moment, în noi s-a produs o schimbare. Amă ă  înv at căţ ă putem fi al ii ţ  . Am înv at c putem s fim cine vrem, sau cineăţ ă ă  avem nevoie s fim într-o anumit situa ie. Sau, de ce nu, cine trebuie s fim.ă ă ţ ăCred c din perspectiva observ rii evolu iei psihicului uman, acela a fost ună ă ţ   moment de cotitur , un moment în care psihicul uman a c p tat un nouă ă ă  instrument de manifestare având o dubl func ie:ă ţ  depersonalizarea şi

 personificarea.Din acel moment vom g si în toate ritualurile sociale şi/sau religioase, ună  foarte bogat arsenal de m şti, al c ror rol este acela de a-l depersonaliza peă ă  

 purt tor şi de a personifica o valoare contemporan : divinitatea epocii sauă ă   zonei respective, elemente ale naturii, idealul de frumuse e feminin sau ţ ă  masculin al vremii, sau de ce nu, puternicii zilei.ăDin acel moment, masca începe o evolu ie istoric proprie, paralel cu a ţ ă ă  omului care o utilizeaz tot mai des, în decursul c reia rolul s u principală ă ă  r mâne acela ambivalent de a ascunde ceva şi de a proiecta altceva în afar ,ă ă  c p tând îns şi roluri noi, cu caracter artistic, tehnic, militar, etc.ă ă ăDar se mai întâmpl ceva: dezvoltarea inteligen ei îl înva pe om c niciă ţ ţă ă  m car nu are nevoie de o masc material , de o masc -obiect, în spateleă ă ă ă  c reia s se ascund şi din spatele c reia s proiecteze în jurul s u o alt ă ă ă ă ă ă ă imagine de sine. Capacitatea psihic proprie, intrinsec , de a se ascunde şi deă ă  

a se transforma în altcineva, devine noua masc . O masc psihic ,ă ă ă  comportamental .ăDup aceast scurt introducere cu caracter cvasi-antropologic, m despart deă ă ă ă  masca-obiect, r mânând îns în compania m ştii psihice.ă ă ăMasca ne scuteşte de povara de a fi noi înşineSpuneam mai sus c masca-obiect are dou roluri: pe cel deă ă ocultare, deascundere, şi pe cel de transformare. Exact aceleaşi roluri au fost preluate şide masca psihic . R mânem ascunşi, nev zu i şi necunoscu i în spateleă ă ă ţ ţ    m ştilor noastre şi devenim ce vrem s p rem în fa a celorlal i.ă ă ă ţ ţ  Dar de ce purt m m şti?ă ăCa şi multe altele din structura psihicului uman, şi masca apare pentru a

împlini şi a acoperi una sau mai multe nevoi. Şi întrucât am men ionat  ţ   existen a a dou roluri ale m ştii, nevoile împlinite de aceasta sunt tot în ţ ă ă  num r de dou :ă ă nevoia compens rii fricii ă generate de neacceptarea de sineşi nevoia de completare sau augmentare a propriei imagini şi personalit i.ăţ Oricât am încercat s despart aceste dou roluri ale m ştii, nu am reuşit. Cuă ă ă  cât am stat mai mult pe gânduri, analizând subiectul, cu atât mai ferm aă  devenit în mine convingerea c aceste dou roluri sunt indisolubil legate întreă ă  ele. Aşa cum masca-obiect are dou fe e, una interioar ce se aplic pe figur ă ţ ă ă ă  

Page 60: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 60/78

şi care are rolul de a acoperi ceea ce nu vrem s se vad , si una exterioar ,ă ă ă  îndreptat spre ceilal i şi care reprezint persoana care vrem s p rem, tot ă ţ ă ă ă  aşa şi masca generat psihic, pe de-o parte ascunde starea, emo iile,ă ţ   inabilit ile, într-un cuvânt defectele pe care nu vrem s le vad nimeni, iar peăţ ă ă  de alt parte, proiecteaz în societate sau în rela ie, ună ă ţ  eu fals dar socotit necesar, pentru c acesta include toate calit ile pe care ni le dorim sau peă ăţ   

care ne imagin m c ceilal i le aşteapt sau le-ar pl cea s le vad în noi.ă ă ţ ă ă ă ăCu toate acestea, pentru a putea aprofunda semnifica iile lor, o s tratez  ţ ă  distinct cele dou roluri, ca şi cum ar putea fi separate.ăMasca ce ne ascunde

 Aceast masc este generat de fric . Omul care poart ă ă ă ă ă aceast masc tr ieşte teama c în lipsa ei, ceilal i îl vor vedea exact aşa cumă ă ă ă ţ    este, iar ceea ce vor vedea îi va face s -l resping , s -l ocoleasc sau s -i facă ă ă ă ă ă  r u. O astfel de persoan este depozitara unei imagini de sine negative şi înă ă  consecin are o stim de sine sc zut . Însuşirile pe care o astfel de persoan ţă ă ă ă ă  şi le atribuie, apar in, par ial sau chiar în totalitatea lor, unui spectru negativ, ţ ţ   ele fiind clasificate mai curând ca defecte.Uneori, persoana în cauz chiar are calit i ce nu se situeaz cu nimic sub celeă ăţ ă  ale altor oameni, dar nu este capabil s le vad în acest fel. Ca urmare a unor ă ă ă  distorsiuni cognitive, ea se subevalueaz şi îşi minimalizeaz practic oriceă ă  valoare pe care o posed , fiind incapabil s men in o imagine de sineă ă ă ţ ă  

realist sau pozitiv . Frica sub spectrul c reia tr ieşte este astfel ireal , lipsit ă ă ă ă ă ă de repere obiective, în sensul c persoanele cu care interac ioneaz pot s nuă ţ ă ă  aibe nici pe departe o imagine atât de negativ precum îşi imagineaz ă ă  subiectul nostru.În fine, o alt situa ie în care o persoan poat masca fricii este aceea în care,ă ţ ă ă  deşi conştient de calit ile şi capacita ile sale, aceasta nu are curajul şi t riaă ăţ ţ ă  de a le afirma în plan social sau afectiv, considerându-le nepotrivite,neoportune sau neconforme cu valorile grupului sau rela iei în care se afl . ţ ă   Astfel încât, pentru a nu pierde locul pe care-l de ine în acel grup sau în acea ţ   rela ie, apeleaz la masc . Putem vorbi aici de o fric de-a dreptul mutilant , ţ ă ă ă ă  deoarece masca pe care o arboreaz mutileaz serios personalitatea originală ă ă 

a respectivei persoane, unicitatea sa în cadrul omenirii.Şi într-o situa ie şi în cealalt , purt torul de masc tr ieşte o fric întens c ţ ă ă ă ă ă ă ă dac oamenii cu care interac ioneaz l-ar vedea aşa cum este cu adev rat, ar ă ţ ă ă   putea s -l resping . Astfel încât, el îşi va purta cu conştiinciozitate masca. Oă ă  masc temporar , ocazional sau situa ional poate deveni astfel o mască ă ă ţ ă ă   permanent , al c rei efect în timp pentru purt torul ei, va fi cel de rupere aă ă ă  leg turii cu ceea ce este în mod real acesta, de pierdere a identit ii.ă ăţ O singur întrebare mai simt nevoia s pun: masca îl ascunde şi îl protejeaz ă ă ă  de al ii, dar îl ascunde oare şi de el însuşi? ţ 

Page 61: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 61/78

Masca ce ne transformă

Masca de transformare este acea fa a m ştii orientat  ţă ă ă  spre ceilal i, este fa a pe care persoana şi-o doreşte s fie v zut şi prin care ţ ţ ă ă ă   proiecteaz asupra sa acele calit i pe care nu le are dar despre care crede caă ăţ   îi sunt necesare în societate sau în rela ie, sau pe care pur şi simplu şi le-ar  ţ   dori s le aibe.ăDe regul se foloseşte masca acelui personaj pe care purt torul crede că ă ă societatea sau partenerul s u ar vrea s -l vad în el.ă ă ăPurtarea acestei m şti este determinat de dorin a de a accede la o pozi ie deă ă ţ ţ    putere în societate, la beneficiile acesteia, de dorin a de a ob ine bun voin a ţ ţ ă ţ   sau favorurile cuiva, din lumea real sau dintr-o lume imaginat , de a intraă ă  într-o rela ie sau de a p stra una existent , de a dobândi ceva sau pentru a nu ţ ă ă   pierde ceva ce purt torul m ştii de ine deja. Acesta consider c în absen aă ă ţ ă ă ţ   m ştii arborate nu va putea atinge vreunul dintre aceste deziderate şi ca atareă  îşi arog , prin intermediul m ştii, un num r de calit i pe care în mod real nuă ă ă ăţ    le de ine. ţ Purt torul m ştii de transformare sufer un intens şi perpetuu proces deă ă ă  

depersonalizare şi deautentificare. El îşi negociaz în mod constant, cuă  societatea, cu partenerul şi evident cu sine însuşi, chiar identitatea sa, eul s u,ă  adaptând în permanen atributele m ştii la rezultatele acestei negocieri. ţă ăMasca de transformare induce în eroare atât prin calit ile, atractive în fond,ăţ    pe care le afirm , dar care nu exist în mod real, cât şi prin aura de mister ă ă  care o înconjoar . Aceast masc atrage şi prin exploatarea dorin ei firescă ă ă ţ   umane de cunoaştere, de dezv luire. Oamenii suport greu necunoscutul, maiă ă  ales atunci când acesta se înf işeaz atractiv, şi au o tendin natural spre aăţ ă ţă ă  afla ce este „dincolo”, în acest caz, dincolo de masc . A te afla în fa a unui omă ţ   ce de ine o aparent multitudine de calit i poate stânjeni prin crearea unui ţ ă ăţ   raport de putere favorabil purt torului de masc , determinând o dat în plusă ă ă  

dorin a de cunoaştere. ţ  Atunci când cunoaşterea penetreaz masca şi inaccesibilul devine accesibil,ă  când necunoscutul devine cunoscut, suntem mul umi i c am schimbat acest  ţ ţ ă  raport. Când îns inaccesibilul r mâne inaccesibil, neputin a noastr ne faceă ă ţ ă  uneori s ne gândim la r u şi chiar la malefic, l sând în umbr faptul, mult maiă ă ă ă  apropiat de realitate, c dincolo de masc se afl o persoan slab , incapabilă ă ă ă ă ă s r zbeasc în via şi în societate f r acest accesoriu.ă ă ă ţă ă ăMasca de transformare este o form de minciun , pentru c adev rul esteă ă ă ă  inacceptabil pentru purt torul acesteia.ă

Page 62: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 62/78

Masc sau m şti?ă ă

Negocierea identit ii poate avea loc în condi ii şi înăţ ţ   termeni diferi i, în medii sau situa ii diferite. Consecin a este c şi rezultatele ţ ţ ţ ă  acesteia vor fi diferite, astfel încât atunci când identitatea negociat difer înă ă  func ie de situa ie, difer şi masca arborat . Este posibil deci s nu purt m o ţ ţ ă ă ă ă  singur masc ci s fim de in torii unei adev rate colec ii, din care alegemă ă ă ţ ă ă ţ    ceea ce ne trebuie pentru un anumit moment: masca de serviciu, masca destrad , masca pentru o rela ie sau alta, masca politic , sau, de ce nu, mascaă ţ ă  impenetrabil a indiferen ei.ă ţ Partea pozitiv a purt rii uneia sau mai multor m şti este faptul c aceasta neă ă ă ă  optimizeaz interac iunile cu societatea şi cu semenii noştri, este ună ţ   instrument care ne creşte şansele de a accede la rezultatele dorite, de a

atinge obiectivele personale.De obicei o masc vine s compenseze exact atributul care ne lipseşte. Lipsaă ă  unui lucru în via a noastr sau a unei calit i considerat necesar , ne face s ţ ă ăţ ă ă ă  purt m acea masc ce proiecteaz „plin tatea” acelui lucru sau acelei calit i.ă ă ă ă ăţ  Riscul cel mai mare al alegerii acestei m şti este c încercând s ar t m că ă ă ă ă ă  avem acel lucru, ne putem min i pe noi înşine atât de mult încât s ajungem ţ ă  s uit m cu adev rat c în realitate nu îl de inem. Şi asta ne va face s nu-lă ă ă ă ţ ă  mai c ut m prin eforturile noastre personale, anulându-ne orice şans de a-lă ă ă  dobândi în mod real.Cu masc sau f r masc ?ă ă ă ă

 Aşa cum spuneam mai sus, o masc este un instrument ă   prin care ne optimiz m şi ne augment m şansele de „a reuşi” în societate şi înă ă  rela ii. Via a este un continuu bal mascat, la care cele mai frumoase m şti ţ ţ ă  sunt admirate, adulate şi premiate. Purt torii acestor m şti urc peă ă ă   podiumurile vie ii şi sorb şampania succesului. Îşi tr iesc momentele de glorie ţ ă  

cu ochii a inti i spre urm toarea treapt a podiumului, afla i deja într-o c utare ţ ţ ă ă ţ ă  inconştient a urm toarei m şti sau a accesoriilor de ad ugat celei pe care oă ă ă ă   poart .ăS mergi la un bal mascat f r a purta o masc este o sfidare pe fa a tuturor ă ă ă ă ţă  regulilor, o m nuş aruncat viguros în fe ele/m ştile celorlal i. Iar aceştia nuă ă ă ţ ă ţ    vor ezita s o ridice: am fi privi i ciudat de c tre cei masca i, în cel mai fericit ă ţ ă ţ    caz cu neîncredere. Este posibil s nu tolereze o astfel de înc lcare a regulilor,ă ă  s nu ne primeasc în jocurile lor, în rela iile lor. Ar putea fi chiar speria i deă ă ţ ţ  curajul de a ap rea în lume „descoperi i”, iar aceast fric a lor s-ar face cuă ţ ă ă  

Page 63: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 63/78

siguran resim it . Cum s -şi accepte propria fric sau neputin , bine ţă ţ ă ă ă ţă  ascunse în spatele m ştii, dar perfect oglindite în ochii şi în fa a ta atât de liber ă ţ   expuse?Oare te-ar urca pe podium f r o masc ?ă ă ăPe de alt parte, ce interes am stârni f r o masc ? Conform regulilor de maiă ă ă ă  sus, nu e nimic interesant în a privi fa a real a unui om. E mai interesant s ţ ă ă  

faci cunoştin cu o masc şi apoi s -i ghiceşti caracterul. Şi e în acelaşi timp ţă ă ă  mult mai sigur: când întâlneşti o masc , un personaj, ştii exact la ce s teă ă  aştep i. Ştii deja rolul pe care îl va interpreta, cuvintele pe care le va spune. Şi ţ   la fel şi el, partenerul. V cunoaşte i de-o via , pentru c amândoi cunoaşte iă ţ ţă ă ţ    personajele.Dar nu v ve i întâlni cu adev rat niciodat . Personajele voastre pot avea oă ţ ă ă  colaborare fructuoas sau o rela ie decent , dar ă ţ ă tu şi el nu v ve i cunoaşteă ţ   de fapt niciodat .ă

Din p cate, nu ajungem s purt m nişte m şti numai pentruă ă ă ă  

a ne ascunde sau pentru a p rea al ii, ci şi pentru c astaă ţ ă devenim. Nenegociem identitatea, eul, înc din clipa în care ne naştem. Inc de la cea maiă ă  fraged vârst lu m contact cu m ştile celor din jurul nostru, le observ m, leă ă ă ă ă  analiz m, mai profund sau mai superficial, şi în cele din urm ajungem să ă ă  înv m c putem ob ine mai uşor ceea ce ne dorim sau c ne putem ascundeăţă ă ţ ă  foarte uşor în spatele unor lacrimi sau a unui zâmbet, înv m c o atitudineăţă ă  sau alta ne pot aduce avantaje sau dezavantaje, lucruri bune sau nepl cute.ă  Ne achizi ion m astfel primele m şti din via a noastr şi le purt m mai mult  ţ ă ă ţ ă ă  sau mai pu in conştien i de prezen a lor, dar cu dezinvoltura, naivitatea şi de ţ ţ ţ   ce nu, cu ingeniozitatea copil riei. Inv m apoi care sunt m ştile care ne pot ă ăţă ă  face mai populari, care sunt cele care ne aduc prieteni, iubi i sau iubite. Via a ţ ţ   

ne mai livreaz apoi cu generozitate înc un pachet de m şti, pe care leă ă ă  folosim la serviciu: una pentru şefi, una pentru subordona i şi înc cel pu in ţ ă ţ   una pentru parteneri şi colaboratori.Devenind deja exper i în alegerea şi purtarea m ştilor, ne îndrept m tot mai ţ ă ă  viguros spre centrul carnavalului, încercând s ajungem la podium şi apoi să ă  urc m pe acesta. Mai mult, mai repede, mai bine, mai sus!ăÎn acest tumult care ne ia pe sus, purtarea diverselor m şti devine deja ună  automatism. M ştile noastre ni se lipesc pe figur şi se schimb la comand .ă ă ă ă  M ştile noastre ne pervertesc sim urile, percep iile, gândurile, cuvintele.ă ţ ţ   

Page 64: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 64/78

Sim im ce „ar sim i” personajul interpretat, spunem cuvintele pe care le-ar  ţ ţ   spune acesta, ini iem ac iunile care i se potrivesc. ţ ţ 

Inv m c suntem ceea ce se scurge din privirile celorlal iăţă ă ţ .Devenim conştien i de m ştile noastre, de rolurile pe care le juc m, şi ne ţ ă ă  transform m pe loc în ceea ce vrem s fim sau în ceea ce ceilal i vor s vadă ă ţ ă ă  în noi. Sl biciunea, ipocrizia şi superficialitatea ne fac s intr m tot mai mult înă ă ă  acest joc de-a v-a i-ascunselea, diversificând rolurile noastre şi acceptând în ţ   egal m sur m ştile şi rolurile celor cu care interac ion m.ă ă ă ă ţ ăPentru c ne e bine aşa, pentru c ne e comod, pentru c suntem scuti i de aă ă ă ţ   ne suporta sau accepta, pe noi sau pe al ii, aşa cum suntem. ţ 

Pentru c o masc şi rolul aferent ei reprezint o conven ie social pe careă ă ă ţ ă  între timp am înv at-o şi asta ne confer siguran în drumurile şi ac iunileăţ ă ţă ţ    noastre. Pentru c nu cere s ne implic m, s ne dezvelim în fa a nim nui.ă ă ă ă ţ ă  Pentru c nu ne oblig s ne confrunt m cu adev ratul eu, al nostru sau ală ă ă ă ă  altora. Pentru c devenim dependen i de masca noastr . Pentru c neă ţ ă ă  compenseaz toate lipsurile. Pentru c ne transform în orice vrem să ă ă ă devenim. Pentru c ne ascunde. Pentru c ne protejeaz .ă ă ăPentru c ne acoper frica.ă ăDar… nu am uitat oare ceva pe acest drum al devenirii sociale?Ba da. Am uitat de eul nostru, ne-am pierdut identitatea şi autenticitatea.Putem tr i f r nici o masc ?ă ă ă ă

Ce s-ar întâmpla dac am renun a la orice masc şi amă ţ ă  r mâne descoperi i?ă ţ  A tr i f r nici o masc este o alegere a noastr şi ar fi cu siguran o alegereă ă ă ă ă ţă  grea. Pentru c ne-ar scoate din marasmul neautenticit ii noastre. Pentru că ăţ ă ne-ar scoate dintr-un foarte comod automatism şi conformism social şirela ional. Pentru c ne-ar obliga s ne vedem aşa cum suntem, mai slabi sau ţ ă ă  mai puternici, mai buni sau mai pu in buni. Pentru c ne-ar obliga s sim im cu ţ ă ă ţ   sim urile noastre, s gândim cu mintea noastr . Pentru c ne-ar obliga s ne ţ ă ă ă ă  exhib m fricile şi s c lc m peste ele.ă ă ă ăVia a noastr nu ar mai fi un joc de lego, în care s iei buc i mari de ţ ă ă ăţ    prefabricate şi doar s le aşezi în pozi iile potrivite pentru a deveni construc iaă ţ ţ   

Page 65: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 65/78

dorit . Nu. Ar trebui s începem s s p m funda ii şi s ne cl dim construc iaă ă ă ă ă ţ ă ă ţ   c r mid cu c r mid .ă ă ă ă ă ăVia a noastr ar decurge cu siguran mai departe, dar în locul unui carnaval ţ ă ţă  cu mii de m şti am avea de-a face cu un film în care suntem actorul principal.ă  Un film cu personaje principale şi secundare, cu o mul ime de figuran i şi ţ ţ   decoruri. Dar un film în care am mai avea dou calit i: aceea de scenarist şiă ăţ   

aceea de regizor. Şi gra ie acestor calit i, stabilim singuri şi decorurile, şi ţ ăţ    personajele, rolurile lor, intr rile şi ieşirile din scen .ă ăMunc , travaliu, efort, riscuri! Dar ce filme ar ieşi!ă A te debarasa de m ştile acumulate în timp seam n cumva cu prozaicul gest ă ă ă  de a cur a o ceap . Nimeni nu- i garanteaz c nu vei plânge pu in, ba chiar ăţ ă ţ ă ă ţ    te-ar putea asigura de contrariu. Şi cu toate astea, milioane de cepe sunt cur ate zilnic. Pentru c albe sau roşii, atunci când sunt curate, dau sens uneiăţ ă  re ete. ţ Şi atunci nu i-ai cur a sufletul pentru a g si un sens în propria taţ ăţ ă  via ?ţă***

Evident c despre m ştile noastre se poate vorbi sau scrie foarte mult şi foarteă ă  multe. La fel de evident este şi faptul c nu to i cititorii vor fi de acord cu uneleă ţ    puncte de vedere. Admit, ba chiar recunosc c acest articol este puternică  impregnat de propria viziune asupra subiectului şi de propriile experien e de ţ   via . ţăCeea ce în final doresc s subliniez este c m ştile noastre exist , le purt m,ă ă ă ă ă  le folosim şi ne folosim de ele dar şi c exist via şi în afara utiliz rii lor.ă ă ţă ăDac dup citirea articolului î i vei adresa pentru o clip întrebarea „ă ă ţ ă cine sunt eu cu adev rat?ă ”, înseamn c mesajul meu a ajuns exact unde era destinat ă ă  s ajung .ă ă

Page 66: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 66/78

Libertatea in relatii

 Toti dorim sa avem libertate intr-o relatie. Iata cateva dintremodurile in care poti sa alegi daca ai o relatie deschisa si sincera prin felul incare acorzi libertate celui de langa tine. Libertatea pe care o oferim unul altuiain mod implicit, care atunci cand este sustinuta de ambele parti, reprezinta ofundatie foarte sanatoasa pentru o relatie.

1. Libertatea de a fi diferit. Poti sa fi diferit fata de mine si sa ai diferitepareri, gusturi, inclinatii, etc. Faptul ca avem o relatie nu inseamna ca neagaaceasta libertate. Asa ca nu trebuie sa indeplinesti fiecare nevoie sau sa tepotrivesti cu fiecare stare a mea. Desi avem o relatie, nu este nevoie sa fim

identici.2. Libertatea de a fi o fiinta individuala. Esti unic, ai propria personalitatesi faptul ca ne iubim nu inseamna ca trebuie sa fim „siamezi” – ar trebui saavem in continuare libertatea de a avea propriile personalitati, credinte, opinii,valori si individualitate. Ceea ce ne aduce impreuna este tocmai deosebireadintre noi, ne completam unul pe celalalt tocmai pentru ca suntem diferiti. Potisa te bucuri de linistea casei chiar daca eu prefer padurea, poti sa faci lucrurilealtfel decat le fac eu, poate sa-ti placa ordinea chiar daca preferspontaneitatea. Iubirea nu ingradeste libertatea celuilalt, poti iubi cu adevaratdoar atunci cand il accepti asa cum este, fara sa incerci sa il schimbi pecelalalt. „NOI” nu trebuie sa-l ingradeasca pe „EU”.

3. Libertatea de a avea propria intimitate. Este greu de oferitpartenerului. E vorba de jocul „daca m-ai iubi cu adevarat, mi-ai spune si cegandesti”. Iar la baza lui sta propria lipsa de securitate. Trebuie sa stiu tot cefaci, pe cine cunosti, unde mergi, cu cine ai vorbit si chiar sa-ti cunoscgandurile – altfel nu te pot controla si, prin urmare, ai putea sa gasesti pealtcineva si sa ma parasesti. Tragic este ca adesea, controlul asupra celuilaltproduce chiar efectul pe care dorim sa-l evitam : gelozia, nesiguranta,indiscretia, atitudinea interogatoare. Toate acestea indeparteaza partenerul si

Page 67: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 67/78

il invita sa gaseasca pe cineva care il respecta si care ii ofera libertatea de aavea intimitate. Acceptarea intimitatii celuilalt inseamna respect, fata decelalalt dar mai ales fata se sine.4. Libertatea de a fi imperfect. Se intampla adesea in relatii, mai ales dupace trece vartejul primelor zile, ca unul dintre parteneri sa isi aroge rolul de parinte sau profesor critic. In loc sa fie doi oameni care interactioneaza ca

adulti pe picior de egalitate, unul incearca sa corecteze imperfectiunile celuilalt– imperfectiuni dupa parerea sa. Apare o adevarata lupta : a unuia sa isimentina dreptul de a face lucrurile in felul sau si a celuilalt sa-si modelezepartenerul dupa cum i se pare ca ar trebui sa fie. Aceasta lupta, desi cei doi nuo vad este o oglida despre sine : incercam sa-l schimbam pe celalalt, dar acelelucruri sunt in noi. „Schimba-te pe tine si lumea intreaga se va schimba.”5. Libertatea de a avea propria viata. Aceasta inseamna ca suntem deacord ca avem fiecare dreptul la o viata independenta „in afara cuibului”.Putem sa avem fiecare prietenii nostrii si sa ne bucuram de activitati siinterese separate si, in acelasi timp sa pretuim si sa ne bucuram de relatianoastra : „esti liber sa ai o viata si interese personale, poti sa te bucuri de

 prietenii, locuri si activitati, care nu ma intereseaza pe mine si nu vad lucrulasta ca pe o amenintare la adresa relatiei noastre. Este minunat ca ne iubim sine intelegem atat de bine. Iar aceasta este o relatie si nu o inchisoare”Negarea acestei libertati transforma relatiile in capcane. Cele mai frecventemotive pentru subminarea ei sunt : teama de a nu pierde partenerul si teamade a nu pierde posibilitatea de a domina viata partenerului.6. Libertatea de a evolua si a te schimba. Adesea apare un programinteresant in relatii: „ pentru mine este in regula sa cresc, sa ma dezvolt, saevoluez, sa ma schimb, etc. Dar partenerul meu trebuie sa ramana exact asacum era cand ne-am cunoscut ”. El nu trebuie sa imbatraneasca, sa slabeasca,sa se ingrase, sa mearga la sala, sa isi gaseasca interese noi, sa-si schimbe

obiceiurile, infatisarea, stilul de viata, etc. – sau cel putin nu trebuie sa facaasa ceva fara permisiunea si binecuvantarea mea.A oferi aceasta libertate celuilalt inseamna respect pentru dreptul fiecaruia dea evolua si a se schimba in mod continuu. Ai dreptul sa nu ramai acelasi.Deoarece te iubesc cu adevarat pentru cine esti tu, iti iubesc si caleidoscopul de stari, infatisari,

interese, credinte, directii, care se pot schimba.Inseamna sa alegem nu sa transformam partenerul in ceva ce nu este, ci sa-l acceptam asa cum este,

 poate sa fie si va fi.

Sursa: Drumuri catre tine

.Eu sunt eu, si tu esti tu

Eu nu m-am nascut pentru a raspunde asteptarilor taleNici tu nu te-ai nascut pentru a raspunde asteptarilor meleDaca ne vom putea intalni undeva, la mijloc, va fi foarte bineDaca nu.....

Despre frica

Page 68: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 68/78

Frica ar putea reprezenta cea mai mare problem de pe planet , atât la nivelă ă  colectiv cât şi la nivel individual. Frica afecteaz , într-un fel sau altul, toateă  vorbele, gândurile şi faptele noastre, toate alegerile şi deciziile noastre, toatereac iile şi r spunsurile noastre. ţ ăDac am putea s transform m frica, am reuşi s ne transform m pe noiă ă ă ă ă  înşine şi în ultim instan am reuşi s transform m lumea.ă ţă ă ăDe ce ne este fric ?ă

O privire profund aruncat asupra vie ii noastre ar conduce la concluzia,ă ă ţ   împ rt şit de to i maeştrii spirituali, indiferent de şcoala c reia îi apar in, că ă ă ţ ă ţ ă  absolut tot ceea ce înseamn gânduri, ac iuni, comportamente sau reac ii neă ţ ţ   sunt dictate, condi ionate, de aceste dou emo ii fundamentale: ţ ă ţ  iubirea şifrica. Cele dou nu pot coexista, se exclud şi se înlocuiesc reciproc: acoloă  unde nu este iubire nu exist altceva decât fric , iar acolo unde exist fric , nuă ă ă ă  vom g si niciodat iubire.ă ăDar de ce anume ne este fric ?ăNe este fric de foarte multeă lucruri, de absolut orice se poate sau ni se poateîntâmpla în via . Ne este fric de ceea ce noi creem sau facem s se întâmple ţă ă ă  în via a noastr sau a altora, de responsabilitatea noastr pentru aceasta. In ţ ă ă  

esen ne este fric de via a îns şi. Şi ne este fric de via pentru c ea se ţă ă ţ ă ă ţă ă  sfârşeşte prin moarte, ceea ce înseamn c de fapt, ne este fric de moarte.ă ă ăToate spaimele noastre se reduc în final la frica de moarte.Dac nu ne-ar fi fric de moarte, atunci nu ne-ar fi fric nici de via , cu toateă ă ă ţă  cele ce se întâmpl în cursul ei.ăDar cum am putea face aşa ceva: s nu ne fie fric de moarteă ă ?Deşi primul impuls de a r spunde ar fi cuprins întreă imposibil şi extrem decomplicat, lucrurile nu stau chiar aşa. Dac am în elege acest fenomen, acest ă ţ    proces al mor ii, am reuşi, cumva paradoxal, ca în final, ca rezultat al acestei ţ   în elegeri, s în elegem via a. Via a noastr aşa cum e, aşa cum suntem. ţ ă ţ ţ ţ ăCe este frica?

Toate fricile au la baz ă ideea c avem nevoie de cevaă , din partea cuiva saua ceva din mediul exterior nou . Pornind de aici, frica se manifest caă ă gândulc nu o s putem ob ine acel ceva de care credem c avem nevoieă ă ţ ă .Pornind de la acest gând, toate gândurile noastre urm toare, toate alegerileă   pe care le facem, toate reac iile şi comportamentele noastre vor avea ca ţ   obiectiv ob inerea a ceea ce credem c avem nevoie. ţ ăFrica se face deci sim it ca ţ ă o nevoie anun atţ ă.Solu ia de a sc pa de aceast fric este ca de câte ori te cuprinde, s te ţ ă ă ă ă  analizezi:

Page 69: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 69/78

- ce anume crezi c ai nevoie s ob ii?ă ă ţ- este oare posibil s nu ai nevoie de acel ceva?ăR spunsurile ar putea s te surprind . Ai putea foarte bine, la o analiz atent ,ă ă ă ă ă  s ajungi la concluzia c nu ai neap rat nevoie de acel ceva. Ai putea chiar ă ă ă ă  s - i imaginezi cum va continua via a ta f r ob inerea acelui ceva.ă ţ ţ ă ă ţ  Dac i se întâmpl aşa ceva, te afli pe drumul curajului, al neînfric rii.ă ţ ă ă

Dac ducem lucrurile pân la cap t, judecând în acest fel pentru toate fricileă ă ă  noastre, vom ajunge la concluzia c un om care nu are nevoie de nimic, nu areă  fric de nimic.ăNu am nevoie de nimic de la tine, şi ca atare nu mi-e fric de tineă .Dac am ajuns la concluzia c nu am nevoie nici m car de via a mea, subă ă ă ţ    aceast form , actual , material , atunciă ă ă ă nu mi-e fric de tine nici dac mă ă ă ucizi. Nu am s fac nimic pentru a te împiedica pentru c de fapt nu po i s -miă ă ţ ă  iei nimic din ce am nevoie. Aceasta este adev rata neânfricare. Este starea în care tr iesc marii maeştriiă ă  dintotdeauna.Manifest rile fricii ă

Frica se manifest , în plan ideatic, prin unul dintre aceste gânduri:ă- nu voi ob ine ceva de care am nevoieţ ;- voi pierde ceva ce am deja şi de care am nevoie . Acest tip de gândapare cu prec dere în cadrul rela iilor, mai ales al celor romantice, tot subă ţ   dou forme:ă- mi-e fric c nimeni nu m va iubi;ă ă ă- mi-e fric s nu pierd dragostea cuiva care m iubeşte.ă ă ăDac reuşim ca prin propria analiz atent s ne rezolv m aceste frici, putemă ă ă ă ă  ajunge într-o stare de s n tate spiritual care s ne permit s în elegem cuă ă ă ă ă ă ţ    adev rat cine şi ce suntem fiecare dintre noi.ăEu exist exact aşa cum sunt, indiferent dac cineva m iubeşte sauă ă  

nu. Nu am cu adev rat nevoie de iubirea altuia pentru a fi eu însumi,ă  în linişte, senin tate şi acceptare.ăDe câte ori credem c bucuria, fericirea, ne vin de undeva din afara noastr ,ă ă  începem s tr im de fapt în fric .ă ă ă Atunci când ne va fi clar c sursa bucuriei vie ii nu este în afara noastr , ciă ţ ă  vine din interiorul nostru, frica va dispare.Deşi poate p rea c asta înseamn o îndep rtare de oameni, în mod paradoxală ă ă ă  vom fi mai atr g tori pentru cei din jurul nostru. În ciuda fricii c oamenii neă ă ă  vor p r si, ei sunt atraşi de oameni puternici, stabili, s n toşi spiritual şiă ă ă ă  emo ional. Nu arogan i, ci doar  ţ ţ  conştien i de ei înşişiţ . A ajunge în starea în care eşti conştient de tine însu i, identificarea faptului c ţ ă 

 posezi tot ce- i trebuie, c numai tu eşti sursa bucuriei vie ii tale, reprezint o ţ ă ţ ă  adev rat transformare.ă ăO transformare într-un om care şi-a îndep rtat toate fricile.ăDac e uşor sau greu s ajungi acolo, numai tu însu i po i afla asta.ă ă ţ ţ  Dar, orice ai gândi despre fricile tale, i-ar fi de mare folos s ai mereu în ţ ă  vedere asta:

1. Fricile tale NU sunt reale. Tu le inventezi.

Page 70: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 70/78

2. Chiar şi dac lucrul de care te temi se va întâmpla, vei vedea c asta nuă ă  are nici o semnifica ie: noi doi putem s ne afl m şi mâine în exact  ţ ă ă  aceeaşi postur ca şi acum, de o parte şi de alta a acestui ecran.ă

3. Dac vei lua decizia s - i înfrun i fricile, vei mobiliza o energie interioar ă ă ţ ţ ă   pe care vei fi surprins s consta i c o ai, o energie care va vindeca frica.ă ţ ă  Este energia emo iei, a bucuriei, a vie ii. ţ ţ 

In curând nu va mai fi nimic de care s - i fie fric iar via a va deveni o bucurie,ă ţ ă ţ    aşa cum a fost menit s fie.ăPo i începe când vrei. ţ Chiar azi.Chiar acum..

 Traducere şi adaptare dup Donald Neale Walschă

Alegerile noastre (1)

 Toat via a noastr este rezultatul unei nesfârşite serii de alegeri, influen ateă ţ ă ţ   în mod constant de st ri de spirit, nevoi, pasiuni sau ra ionamente.ă ţ

Page 71: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 71/78

Dac pân la vârsta maturit ii, în mare parte alegerile tale auă ă ăţ  fost influen ate de cei din jurul t u – p rin i, prieteni, profesori – odat intrat înţ ă ă ţ ă  lumea adul ilor, deciziile î i apar in în totalitate, motiv pentru care ai pus laţ ţ ţ  punct un întreg proces de evaluare şi aprobare a acestora.Cu to ii ne întreb m adesea cum putem identifica cât de bun este o alegereţ ă ă  pentru noi şi cum putem s evalu m care este direc ia potrivit pentru noi, înă ă ţ ă  anumite momente din via . Articolul de fa este o tentativ de a v oferi unţă ţă ă ă  instrument de verificare a deciziilor: metoda celor 10 întreb riă .Metoda este descris pe larg în carteaă “Intreb rile potrivite: Zeceă  întreb ri esen iale care v conduc c tre o via extraordinar ”ă ţ ă ă ţă ă , a

autoarei Debbie Ford, publicat deă Editura For You.Cum s facem întotdeauna alegeri care s ne alimenteze for a vital şi viseleă ă ţ ă  din sufletul nostru? De fiecare dat când lu m o decizie care nu este în concordan cuă ă ţă  dorin ele noastre intime, ale sufletului nostru, nu numai c neţ ă  îndep rt m de ceea ce spunem c dorim de la via , dar ne şi bloc mă ă ă ţă ă  for a vital – acea for interioar , unic , ce ne ine în via din punct ţ ă ţă ă ă ţ ţă  de vedere spiritual şi fizic?

 To i avem o flac r intern , care este p str toarea for ei noastre vitale.ţ ă ă ă ă ă ţ  Fiecare alegere pe care o facem, ori ne aduce mai mult for , aprinzând,ă ţă  

 înt rind şi hr nindu-ne flac ra, ori diminueaz aceast for , micşorândă ă ă ă ă ţă  intensitatea fl c rii şi reducându-i puterea. Fiecare alegere, ori pune lemne peă ă  focul nostru interior, ori îl stropeşte cu ap , diminuându-i astfel for ele.ă ţDe foarte multe ori ac ion m în virtutea unor automatisme formate în trecutulţ ă  nostru şi ne trezim în direc ia opus celei în care vrem s ajungem. Sau facemţ ă ă  alegeri care ne reflect condi ion rile noastre ascunse, la nivel subconştient,ă ţ ă  care ne influen eaz gândurile, credin ele şi alegerile.ţ ă ţCondi ion rile ascunse sunt responsabile pentru discrepan a dintre ce spunemţ ă ţ  c vrem şi ce tr im în realitate. Sufletul tânjeşte dup toate acele lucruri careă ă ă  ne vor aduce bucurie şi împlinire, în timp ce în subconştient, condi ion rileţ ă  noastre ascunse se lupt pentru a fi exprimate şi recunoscute.ă

Poate v-a i hot rât de nenum rate ori s v îmbun t i i forma fizic , dar cândţ ă ă ă ă ă ăţ ţ ă  vine momentul s face i exerci ii, g si i mereu o scuz . S-ar putea ca, atunciă ţ ţ ă ţ ă  când privi i în profunzime, s descoperi i c ceea ce v împiedic s vţ ă ţ ă ă ă ă ă atinge i obiectivul propus s fie condi ionarea ascuns de a v sim i prost înţ ă ţ ă ă ţ  corpul vostru.

Page 72: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 72/78

Metoda întreb rilor potrivite ne permite s ieşim din aceste cicluri ă ă  repetitive, str punge sistemul de condi ionare dar şi de negareă ţ   înr d cinat în mintea noastr şi ne permite s lu m deciziile î ă ă ă ă ă n acord cu interesul sufletului nostru.Intreb rile potrivite ne vor trezi şi ne vor oferi for a necesar pentru a schimbaă ţ ă  direc ia spre care se îndreapt via a noastr .ţ ă ţ ăIat cele 10 întreb ri pe care s ni le adres m atunci când ne afl m înă ă ă ă ă  fa a unei alegţ eri:1. Aceast alegere m va împinge c tre un viitor fericit, sauă ă ă  dimpotriv , m va ine blocat în trecut?ă ă ţ

Alegerile care vin în sprijinul viselor noastre ne dau o extraordinar putere şiă   încredere de sine. Pe de alt parte, alegerile n scute din sentimentul de frică ă ă ne in lega i de trecut. Inima ne spune s credem în noi înşine, s credem cţ ţ ă ă ă putem face ceea ce ne dorim cu adev rat şi c avem dreptul s reuşim. Să ă ă ă avem încredere în glasul inimii!

2. Aceast alegere m va conduce spre o via împlinit pe termenă ă ţă ă  lung sau va constitui doar o satisfac ie de moment?ţPentru a avea o via împlinit pe termen lung, este bine s avem în vedereţă ă ă  perspectiva stabilit pentru viitorul nostru. Alegerile f cute pe moment, f r să ă ă ă ă ne gândim la consecin e, se bazeaz pe ob inerea de recompense imediate şiţ ă ţ  

sunt cunoscute sub denumirea de “ho i de vise ţ  .” Remuşcarea se instalează imediat ce v da i seama c v-a i îndep rtat de obiectivele propuse.ă ţ ă ţ ă3. Sunt st pân pe propria mea putere, sau încerc s mul umesc peă ă ţ  altcineva?A fi st pân pe propria noastr putere înseamn s renun m la nevoia de a-iă ă ă ă ţă  face pe ceilal i asem n tori nou şi, în schimb, s ne onor m pe noi înşine,ţ ă ă ă ă ă  exact aşa cum suntem, chiar dac alegerile noastre nu sunt conforme cuă  opinia general . A fi st pâni pe puterea noastr înseamn s descoperim şiă ă ă ă ă  apoi s conştientiz m ce este bine si ce nu pentru noi.ă ăAtunci când suntem fideli adev rului nostru personal şi devenim st pânii vie iiă ă ţ  noastre, facem saltul plin de curaj al credin ei, necesar pentru a ne dep şiţ ă  

temerile şi a-i înfrunta pe cei care vor s ne intimideze.ăCând suntem bloca i în tiparul de a face pl cere celorlal i, nu avemţ ă ţ  posibilitatea s facem alegeri clare. Suntem st pâni i de dorin a de a satisfaceă ă ţ ţ  nevoile celorlal i, ca s fim iubi i. Pentru a fi st pâni pe puterea noastr ,ţ ă ţ ă ă  trebuie s avem posibilitatea de a spuneă NU.Trebuie s renun m la a mai avea nevoie de aprobarea celorlal i şi laă ţă ţ   dorin a de a-i face pe ceilal i ferici i.ţ ţ ţ 

4. M gândesc la ce este bine, sau la ce este r u?ă ă

Page 73: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 73/78

Pentru cei mai mul i dintre noi, a c uta binele nu este modul normal de a priviţ ă  lumea. Ins atunci când c ut m binele, invit m via a s ne inunde cu toateă ă ă ă ţ ă  darurile ei multiple. C utând binele, ne deschidem inima şi putem tr i într-oă ă  stare de recunoştin pentru tot ce avem.ţă

 Aceasta ar putea s fie cea mai important întrebare pe care ne-oă ă   putem pune, dac într-adev r suntem hot râ i s tr im o via plină ă ă ţ ă ă ţă ă 

de linişte şi mul umire.ţ 5. Aceast alegere îmi va aduce mai mult energie vital , sau îmi vaă ă ă  fura energia?For a vital este descris ca energia care aduce via a în corpurile noastreţ ă ă ţ  .Fiecare alegere pe care o facem ori ne sporeşte for a vital , ori ne diminueazţ ă ă vitalitatea. Dac p str m în minte aceast întrebare în timp ce ne planific mă ă ă ă ă  ac iunile zilnice, vom vedea c , de fapt, avem nenum rate ocazii de a ne sporiţ ă ă  for a vital .ţ ăS st m în preajma oamenilor şi a locurilor pe care le iubim, s facem lucruriă ă ă  care ne ofer o satisfac ie profund , s medit m la ce ni se întâmpl , s neă ţ ă ă ă ă ă  

relax m mai mult, s spunem adev rul, s râdem mult, s mânc mă ă ă ă ă ă  corespunz tor, s facem exerci ii în mod regulat, s discut m cu cei pe care-iă ă ţ ă ă  iubim: iat unele dintre cele mai bune moduri de alimentare a vitalit iiă ăţ  noastre.

Continuarea publicarii intrebarilor esentiale cu ajutorul carora putem evaluacat de apropiate de dorintele noastre, de sufletul nostru, sunt alegerile pe carele facem.

Iata intrebarile de la 6 la 10:***

6. Voi folosi aceast situa ie ca un catalizator spre creşterea şiă ţ  evolu ia mea, sau o voi folosi spre a m pedepsi?ţ ă

Aceast întrebare ne cere s privim ceea ce ni se întâmpl din perspectiva că ă ă ă fiecare persoan şi situa ie din via se comport exact în maniera în careă ţ ţă ă  trebuie s se comporte, la un moment dat. Dac într-o situa ie în care cinevaă ă ţ  ne respinge, ne aduce veşti proaste sau nu ne îndeplineşte dorin ele, neţ  punem întrebarea “Ce aş putea înv a din aceast situa ie? Cum pot folosiăţ ă ţ  acest lucru pentru a evolua şi a-mi schimba via a? “ ni se vor deschide noiţ  posibilit i în via .ăţ ţă

Page 74: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 74/78

Cealalt op iune ar fi : ”Ce am f cut s merit asta?” sau “Ce nu fac bine?”-ă ţ ă ă  op iune care ne va ine prinşi în capcana realit ii dureroase de a fi victime şiţ ţ ăţ  de a ne autopedepsi. S nu uit m îns : putem folosi via a în favoarea noastr ,ă ă ă ţ ă  ori împotriva noastr .ă

7. Aceast alegere îmi sporeşte puterea, sau mi-o sl beşte?ă ă

Prin comportamentele zilnice, ori v spori i puterea, ori o sl bi i. Inainte de aă ţ ă ţ   începe s mânca i ceva, întreba i-v : “Dac m nânc aceast mâncare, îmi voiă ţ ţ ă ă ă ă  spori puterea, sau o voi diminua?” Inainte de a merge la cump r turi, pune i-ă ă ţv întrebarea: “Aceast achizi ie îmi va spori puterea, sau o va diminua?”ă ă ţ  Privi i adânc în interiorul vostru pentru a g si r spunsul.ţ ă ă  

8. Este aceast alegere un act de iubire de sine, sau un act deă  autosabotaj?Este o întrebare care trebuie pus constant, dac sunte i hot râ i s ave i totă ă ţ ă ţ ă ţ  ceea ce v dori i şi ce merita i. S ne iubim pe noi înşine înseamn s iubim totă ţ ţ ă ă ă  ceea ce suntem: str lucirea şi frumuse ea noastr , defectele şi prostiile peă ţ ă  

care le spunem sau le facem, altruismul şi egoismul, curajul şi laşitatea de cared m dovad .ă ă

Când alegem îns s ne iubim, ne revendic m m re ia.ă ă ă ă ţDac te iubeşti pe tine însu i, vei face alegeri care te avantajeaz înă ţ ă  cel mai înalt grad. Te vei gândi serios la ce anume te face s te sim i ă ţ   bine. 

Când ne l s m prad comportamentelor de autosabotaj, facem alegeri dină ă ă  sinele nostru inferior şi nu din cel superior. Permitem condi ion rilor ascunse,ţ ă  nes n toase, s ne îndep rteze de la destina ia dorit . In consecin , neă ă ă ă ţ ă ţă  

petrecem zilele într-o stare de suferin şi nelinişte.ţă

9. Este aceast alegere un act de credin , sau un act n scut dină ţă ă  fric ?ăCând facem alegeri care se nasc din credin , ştim c exist o putere, oţă ă ă  inteligen , o for nev zut , care ne ocroteşte. Credin a ne d putere şiţă ţă ă ă ţ ă  siguran şi ne face s sim im c nu suntem niciodat singuri. In schimb, fricaţă ă ţ ă ă  este r d cina tuturor tiparelor noastre negative.ă ăCredin a ne cere s nu mai încerc m s ne control m vie ile. Aceastţ ă ă ă ă ţ ă capitulare este un act de curaj. A capitula şi a tr i o via bazat pe încredereă ţă ă   înseamn s recunoaştem natura divin a universului.ă ă ă  Actul de a capitula

confirm faptul c avem încredere într-o for superioar care seă ă ţă ă  îngrijeşte de nevoile noastre şi ne ghideaz în direc ia dorin elor ă ţ ţ   inimilor noastre.

10. Aceast alegere reprezint manifestarea laturii mele divine, sauă ă  a laturii mele umane?90% dintre noi l s m latura noastr uman s ne coordoneze vie ile şi astaă ă ă ă ă ţ  doar pentru simplul fapt c am uitat c avem puterea de a alege o cale maiă ă   înalt .ă

Page 75: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 75/78

 Atunci când ne conect m îns la Divin, când lu m hot rârea de a cereă ă ă ă  îndrumare şi putere dintr-un loc situat dincolo de sinele nostruindividual, rezultatul este mult mai m re decât orice am fi putut creaă ţ   noi, cu limit rile noastre umane.ă

Acestea sunt cele 10 întreb ri pe care ni le putem adresa de fiecare dat cândă ă  

suntem în fa a unei alegeri: de la ce s mânc m la micul dejun, pân la aţ ă ă ă  continua o rela ie, a ne cump ra ceva, a ne muta în alt parte sau a urma unţ ă ă  curs.

Ne putem sim i astfel mult mai în siguran pentru c putem verifica, în oriceţ ţă ă  moment, punând cele 10 întreb ri şi apoi privind profund în interiorul nostru şiă  liniştindu-ne mintea, dac decizia luat este sau nu în folosul nostru.ă ă

I i doresc s po i face întotdeauna alegerile cele mai bune pentruţ ă ţ   tine!

Puterea alegerii – puterea atitudiniiBine ai venit în spa iul virtual al cabinetului meu de psihoterapie integrativ .ţ ă

In acest spa iu voi publica articole, nout i, r spunsuri la întreb rile postate peţ ăţ ă ă  site , sau pur şi simplu gândurile mele legate de activitatea din cabinet. Titlul

articolului de ast zi este:ăPuterea alegerii – puterea atitudinii

Via a nu este aşteptarea ca furtuna s treac , ci este lec ia ţ ă ă ţ   despre cum s dansezi în ploaie.ă

Vivian GreeneA în elege şi a înv a ce înseamn puterea atitudinii î i poate schimba via aţ ăţ ă ţ ţ  pentru totdeauna.Fiecare zi în care tr iesc, respir şi sunt vertical, este o zi bun . Şi aducă ă  mul umiri pentru s n tatea mea.ţ ă ăDac ai s m întrebi „ă ă ă Ce mai fac?” am s - i r spund „ă ţ ă Grozav !”, pentru că 

spunând asta, chiar fac ca lucrurile s stea aşa.ă Aleg ca s fiu aşa. Şi aducă  mul umiri pentru c pot s -mi aleg atitudinea.ţ ă ăCând via a îmi va scoate în fa nori întuneca i şi ploaie, am s apreciezţ ţă ţ ă  umezeala blând adus de aceasta. Chiar ar putea s adauge câteva bucle înă ă ă  plus p rului meu.ă

Page 76: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 76/78

Când via a îmi va aduce soare str lucitor, o s -mi ridic fa a spre el, s -i simtţ ă ă ţ ă  

lumina şi c ldura pe obraji. Şi am s mul umesc pentru asta.ă ă ţCând via a îmi va aduce cea , o s -mi strâng mai bine puloverul în jurulţ ţă ă  

corpului şi o s aduc mul umiri pentru v lul de mister cu care aceastaă ţ ă   înconjoar totul, chiar şi lucrurile familiare, f cându-le s apar diferite şi maiă ă ă ă  

interesante.

Când via a îmi va aduce z pad , o s dau buzna afar , pentru a prinde primiiţ ă ă ă ă  fulgi de nea pe limb , pentru a tr i miracolul înghe at care este un fulg deă ă ţ  z pad .ă ăEvenimentele şi experien ele pe care via a mi le scoate în cale sunt ca şiţ ţ  vremea: vin şi pleac , indiferent de preferin ele mele. Astfel încât, care ară ţ  putea fi cel mai bun lucru pe care pot s -l fac?ă S aleg s m bucur de eleă ă ă .Sunt nişte lec ii de la care nu po i lipsi. Şi atunci, de ce s nu le înv ?ţ ţ ă ăţMai ales c fiecare lec ie are în cuprinsul s u propriile sale binecuvânt ri.ă ţ ă ăŞi mul umesc pentru acestea.ţ

Indecizia

„De fapt, nu mi-am început înc via a cea nou .ă ţ ă  Imi imaginez doar, o anticipez, o visez, o simt aproape, îi simt r suflarea caldă ă  în ceaf şi felul în care m las înghe at şi paralizat de gânduri. M gândescă ă ă ţ ă ă ă  mult, din ce în ce mai mult la ea, ce o s fac, cum o s m mişc şi o s respir înă ă ă ă  ea, cum o s am aer s dau şi altora din ea, cum nu o s fie deloc prea târziuă ă ă  

Page 77: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 77/78

 pentru mine. M gândesc dac totuşi nu e mai bine s renun , s amân dină ă ă ţ ă  nou, s fiu laş cum am fost de atâtea ori, s m complac, s îndur, s credă ă ă ă ă ă  doar în minunile şi schimb rile altora şi în ale mele deloc, s m las prins înă ă ă ă  continuare de iluziile deşarte care mi-au îmb trânit tinere ea şi s m prefacă ţ ă ă  c sunt omul cel mai pu in captiv din lume. E omenesc la urma urmei.ă ţ   Resemnarea e uman . Se iart , se accept , se trece peste, se tr ieşte cu ea.ă ă ă ă  

Dar cum s -mi ascund ochii când m privesc în oglind şi cum s le suport ă ă ă ă  t cerea şi mâhnirea? Cum s fac s nu le mai aud reproşul c nu am avut ă ă ă ă  curajul s încerc mai mult?ăRuşinea… nu ar exista decât fa de mine, regretele nu mi le-aş auzi decât eu, ţă   promisiunea nu aş juca-o în picioare decât în fa a mea, neputin a nu mi-aş ţ ţ   reproşa-o decât în mine. Mai sunt doar câteva zile pân când o s renun laă ă ţ   multe, o s spun “nu” anumitor dorin e doar de dorul de a le vedea aievea peă ţ   cele f r de a c ror împlinire nu mai pot s mai tr iesc. Doar de nu aş fi atât ă ă ă ă ă  de indecis … dac nu mi-ar fi atât de groaz c schimbarea o s vin în r u şiă ă ă ă ă ă ă  nu în bine, dac nu mi-ar atârna cocoaşa asta de amintiri şi trecut care mă ă  apas dureros chiar atunci când indecizia se evapor , dac nu mi-ar fi atât deă ă ă  

fric de singur tatea de-a binelea sau ca binele pe care-l invoc mai des şi maiă ă  r u decât pe Dumnezeu s fie de fapt… nimic.” ă ăwww.garbo.ro Acestea sunt cuvintele reale, ale unei persoane reale.O persoan care a ales, în lipsa unei alte decizii, s -şi disece şi s -şiă ă ă  examineze propria neputin de a alege. O exhibi ionist opera ie pe creier, ţă ţ ă ţ   f r anestezie, în fa a oglinzii.ă ă ţ Poate c dac ar exista un organ care s acumuleze incapacitatea noastr deă ă ă ă  a decide, de a alege, şi dac l-am putea vedea bolnav, tumefiat şi tinzând să ă  invadeze întregul organism, poate c atunci ne-am preocupa mai mult deă  aceast boal .ă ă

Poate c am inventa chiar o opera ie pentru asta.ă ţ De ce este atât de greu s alegem?ăPentru c de cele mai multe oriă decizia nu este evident –ă altfel nu am mai

avea de ce s ne gândim atât la ea. Pentru c până ă ăcând ajungem la ea, decizia, trebuie s gândim. Trebuie s privim în interiorulă ă  

Page 78: Iertarea Care Vindeca

7/31/2019 Iertarea Care Vindeca

http://slidepdf.com/reader/full/iertarea-care-vindeca 78/78

nostru, s ne spargem coaja şi s intr m în untru. S vedem cine şi ce suntemă ă ă ă ă  acolo, ce dorin e şi nevoi neexprimate şi neconştientizate îşi des vârşesc ţ ă  alchimia, pentru a r bufni apoi în comportamente nevrotice sau aştept ri peă ă  care nu ni le explic m (nici nu ne punem m car problema în elegerii sauă ă ţ   explic rii lor) dar pe care le îndeplinim stereotip, într-un ritual vicios ală  îndep rt rii de propria persoan .ă ă ă

De cele mai multe ori în luarea unei decizii, argumentele pro şi contra pentruambii iepuri sunt echilibrate. In plus, una din decizii este întotdeauna maicomod , iar una implic o doz mai mare de risc.ă ă ăDecizia, dac este luat , reprezint înving torul în lupta continu care se duceă ă ă ă ă  în sufletul nostru, între dorin şi ap rare. Nu este o lupt uşoar , iar  ţă ă ă ă  armisti iul, în acest conflict, îl reprezint nevroza. ţ ăPân la urm , atunci când ai de luat o decizie, cel mai bun lucru pe care po iă ă ţ   s îl faci, este s iei decizia bun . Sau, un alt lucru, mai pu in bun pe care l-aiă ă ă ţ     putea face este s iei decizia proast . Şi cel mai r u lucru pe care îl po i faceă ă ă ţ   este s nu iei nici o decizie.ă

 Am auzit de multe ori expresii conform c roraă  „timpul le rezolv pe toate”ă .Nu, timpul nu rezolv nimic în locul t u. Timpul care se scurge nu aduce decât ă ă  uitarea, ştergerea, îndep rtarea de momentul sau situa ia în care trebuia să ţ ă  decizi. Şi de dorin ele tale. De tine însu i. ţ ţ Uneori po i constata c , dup o vreme, situa ia s-a echilibrat din nou şi nu mai ţ ă ă ţ   

e nevoie s iei vreo decizie. Da, dar nu timpul, ciă al ii  ţ  au luat decizii în locult u şi au modificat circumstan ele. Şi pe tine.ă ţ  Atunci când venim în aceast lume primim dou bunuri, inestimabileă ă  amândou . Doar atât: o bucat de timp şi liberul arbitru. Puterea de a decideă ă  ce facem cu şi în interiorul timpului care ne-a fost acordat. Aceste daruri sunt  pentru via a noastr interioar exact ce sunt pentru corpul nostru respira ia şi ţ ă ă ţ    pulsul. Ai renun a la vreuna dintre ele? La care? ţ  Atunci, de ce ai renun a la puterea de a decide pentru tine? ţ Dumnezeu a f cut lumea perfect . Universul este perfect în m re ia şiă ă ă ţ   complexitatea sa.Tr im în cea mai bun dintre lumile posibile, ceea ce înseamn , logic, că ă ă ă