Lg.: ION MlW

IERNAREA FAMILIILOR DE ALBINE

ASOClATIA CRESCATORILOR DE ALBINEDIN R.S. R0M:lNIA REDACJTA P U B L I C A ~ O R APICOLE

Buoureqtl 1988

, - C A P I T O L U L I

METODE PENTBU INTENSIFICAHEA CRESTERII PUIETULUI I ]ilA FAMILIILE DE ALBINE

In apiculturh se consider6 cii anul apicol, care cste cu totul di de cel calendarlstic, lncepe odaa cu sosirea lunii august.

1 Pentru ca familiile de albinc )sH ias6 cit mai puternice din i: trebuie luate o scrie de rnSisuri incepind Encil din vara gi toarnna ar precedent pentru cregterea unei cantitati cit mai mari de puiet. In i

fel se,asigurii gi o iernare norrnal6, un consurn redus de hranti En tir iernii, uzurH m i d a alblnelor in sezonul rece, fapt care le rnaregte lo vitatea in prirnavara urmtitoare. In familiile puternice prirnul puiet a Inca din luna ianuaric, cantitatea acestuin sporind rapid, albina c liind Enlocuita ftirii sc8deri.prea rnari de efectiv. Familiile slabe, pe I

consurnu1 ridicat de hranti qi uzura marit6 a albinelor se resimt put( I In prirnhvarti, in perioada de schimbare a albinei refticindu-~i foarte

efectivele de albine.

I Din aceste considerente, perionda prernergatoare introducerii I miliilor la iernat, deci lunile iulie-septernbrie, trebuie folositi? pe

cregterea unui nu~nhr d t mai mare de albine. Acest lucru este in 'obignuit dificil de realizat intrucit in aceasta perioadg, in majorit zonelor, atft culesul de nectar cit $i cel de polen sc rcduc consider alblnele ducindu-gi activitatea in special pe baiza rezervelor dc hran2

I cuib. Este perioada in care albinele incep sti-$i forrneze cuibul de i;

'! gruplnd rezervele de hranH in fagurii din cuib, ocupfnd majoritatea I tiului din faguri gi limitind spaliul pentru puiet. 1 Il La rindul lor gi rnltcile, sub influenta lipsei de cules, precum :

urrnare a epuizilrii in urma efortului din perioada de prirnilvarii r I'

1

+ J

1..

&

viri. iqi incetinesc ritmul dc ouat : ccle lnri epuizatc, fi3msebi @miti biltdne pot chiar sh Enceteze complet ouatul.

Depinde door de mhsurile luate de apicultor 'cn activitatea lor de ouat s i fie mentinutl la o cotti ridicati un timp cit mai indelungat po- sibil. In principal mcntinerea activitgtii tlc creqtcrc n puietului se reali- zeazh prin :

1.Asigurarea unor nlHtci cu mare capacitate de ouat. Un ml hot;- ritor fn dezvoltareu familiilor de albine in sezonul dc lonnlnh El pre cali- tatea 8i vlrsta miitcilor de care depindc, in foarte mare mHsurh, intensi- ficurea cre~terii de albine tiner,e in accastA, perioadi.

Cercetltorii au stabilit cB virsta mritcilor arc o importanti capitalH, mai ales In prag de toamnil. Ei nu dovcdit CH in stupincle in care 20U/o din familiile rle albine au avut matci tinere, mortalitatea albigelor in iarnii a fost de 33 g albini de fiecare interv,al; in s tup in~le . ~nde ,49P /~ din familiie de albine au avut matci tinere m o r b l i p k a a fost de nurnai 22 g, iar la cele cu 6O0j0 mhtci tinere, n~ortalitatca s-a redus in medie,la 13 g de fiecare interval ocupat de albine.

.Este necesar deci ca in cursul sezonului. s& se lurmireasch '~ndea- proape calitatea matcilor $i sil se lnlocuiascl cit mai ~multel'din~niZitcilc biitcine gi din cele tinere cu defecte, cu mhtci tinere,.s&nhtoase ~ i . d e ca- litate superioartr. , . . , 1 . " , ! . . , . , , , . I .> 1 :

D a d sfnt mHtci tinere, dupH incetarea culesului creqter'ea do puiet se mentine la un. nivel corespunzhtor chinr 9 i . h cazul, 1ipsei.unor jcule- suri de lntretinere ; in caz contrar, s a d e $i cre~tcrca dc puiet sub limitele normale, ceea cc provonch slHbirea fan~iliilor qi inrauthfirea conditiilor de iernare. 2 I

In tabelul nr. 1 csle rcdot nu~ntirul dc fnguri cu puict fn sez311hl dc toamnii, in raport cu virsta miitcilor, dupi datcle luil V.A. Ncstcrvodslri, dupi o cercetare, filculi in xona de. nord si in (cc:~ de sucl-, n:iR.S:S. Ucrainiene. , , . I , , ,;.!,,:,

Proccntul dc fan~ilii gisilc orf;uic! In ie~ i rca din iarn3 a fost.gi cl cu atft mai sclzut cu cEt mitcilc au fost, mai tincrc : 0,2°/0 la fan~ilii~ cu

' , NUmPIUl fagurllor cu puiet ,

VIrstn mltcllor ZOna de nord a zona de suq a R.S.S. Ucralnlene ' ' R.S.S. ucralniene " I

1 nn

2 snl 3 ,an!

~nZItci de un an, 2,9':/0 la fa la cu miitci de 2 ani gi aproapc familii de albine cu m5tci de 3 nni (dupri V.A. Ncstervodski). , Inlocuirea mitcilor bitrine cu botci cipicile, sau chiar cu

urmeazri a sc impcrcchea dupii introducerea lor in familii, nu mand5. Accasta pcntru cH fa~nilia va riimfne fBrii puiet timp d zile sau mai mult, iar unele familii pot rillnine chiar lriri m pierderca lor la zborul dc imperecherc.

2. Calitatea fagurilor. Cu si fn primPvarB, in pcrioadn dc mitcile 'eviti s5 dcpunii ouji in fagurii noi, care pPstreaz5 r cHldura. Din cuib se scot fagurii prca ~ c c h i sau cu multc cclulc tori ~i se reformcazii. DncP unii ,dintrc a ce~ t i Faguri mai rru 1nuM la marginea cuibului, dc unde se pot inl5tura imcdiat ce berati dc puiet. In mijlocul cuibului se lasi numai fnguriilin crescut citeva generatii de puiet, avlnd suficiente celule libere cregterea acestuia. Daci in cuib, in zona cea mai favorabili cre puiet, sint faguri cu multe celule de trintor, matca fie cP va evi faguri, fie cti, sub impulsul hrrinirilor stimulcnte, va depune LC producind o diminuare a cantititii viitoarc de albinh lul Aceasta pierdere dc albinri lucritoare are loc din doul mo primul rind datoritti faplului cP in loc de albine se cresc trinto perioadri In care nu sinl necesarl, iur pc de a l l i parle din (

albinele doici se uzcazii in zadar, nemaiputind fi crescute En lc cantitPti mari de albine 1ucrPtoare.

, . . 3. Deblocarea cuibului. La unele culcsuri, ca dc exemplu 1: carejeste . un cules intens dar scurt, blocarea cuibului estc defa familiei si cste fnvorabilii productiei ce se realizcaz5, deci un 1 dorit. PC o periondl scurtti, in mod natural se limiteazg canti. puiet necilpiicit. U1oc;irea arc implicatii nefavorabilc asupra lamiliei la culesul de var: de la floarea-soarclui, limitind c puietului $i ducind la scriderea acccntuatil a puterii familiei dul rificarea culesului dc vi1r2. De nsemenea, In periuada de toa zonele unde existil un cules bun de intretinere, este posibili unc carea cuiburilor, prin depozitnrca rezervelor de hranl in zona ,

puietului. Dace apicultorul nu intervine la timp, familiile dc puternice In timpul verii ajung toamnn slab populate, derji ; cantitiiti de miere vi pgsturri In stup.

Deblocarea cuibului la familiile intrctinutc In stupi verl un (singur corp rji En stupi orizontali, se reilizeaz5 prin inlro periodic&, la interval de 5-7 zile, in mijlocul cuibului, a cite unu cladit 'regulat, cu celule de albine lucritoare si , in care au fast 1

douti - trei generatii de puiet.

Pcntru ca albinele s& pregitcascH mai rcpede fagurele, .inain ad acesta sil fie introdus fn cuib, se poate stropi cu sirop de zahilr.lPentru crearea spatiului se scot ramele pline cu miere de pe margini, rdm'e care se pot folosi pentru completarea rezervelor la alte familii. Ele se pot '$i extrage in cazul in care contin doar miere naturals $i nu miere prove- nind de la hr5nirile de toamnil cu sirop de zahir. , ' .. , . ,

La stupul multietajat, deblocarea se realizeazs brin inversarea periodic5 n corpurilor, oferind m5tcii posibilitatea de a-gi extinde in sus suprafata pentru depunerea ouillor. Pentru aceasta este; necesor ca nici unul dintre cele doul corpuri ce se'inverscazil perioqic in toamnil s i nu reprezintc corpul cu rezervelc, de hranil deoarece, ,din women4 ce corpul ku hranH pentru iernat trcbuie s8, aibe In c e i zece, faguri ai s q cel putin 18-20 kg miere, se intclege cil nu va rnai nvea faguri ,cu celule

, . goalc pe o suprafat5 care s5 nsigure spatiul necesar cregterii dc puiet. '

4. Folosirea culesurilur tinii. Practicarea stupHritului', pastoral la culesurile tirzii oferite de flort~ spontanil sau cultivatH constituic . inul dintre cele mai eficiente mijloace de stimulare a creqterii'lde'puiet in , 1 . , , I : ' ,1;1: aceastil perioadil.

Culesurilc naturale In sezonul da toamnil ' sint d e : "dduli ori4"'&i !

eficace comparativ cu hrsnirile stimulative, datoriu aportului 'de pplen ,

proaspat. In acelagi timp s&'realizeaz&'qi o economie de zahHr 'qi *len care, dc regul8, acopcr5 cheltuielile'de deplasare.. ' ' , ' i

Ca surse de cules, la sffrgitul verii gi toamna se pot folosi fi~ietele din luncile riurilor, zonele inundabile', grildinile d e zarzavat, bostilnoa- sele etc., care, pin5 la efectuarea arhturilor de toamnil oferil culesu~i de

. . I intretinere albinelor. , , 1

Se va avea grlja ins&, in 70nele viticole, in cazul 1n care'culesul sucului de struguri este prea abundent, ca fagurii cu .miere proveniti de la acest culcs sil nu raninil in cuib pentru iernare. Fiind foarte bogaa in substante mincralc gi zahamri nedigerabile . pentru albine; aceastil miere poate provoca neplaceri In timpul iernii $i anume; lnc8rcilturi '

intestinale mari, diaree, uzur2 prematuril. , . . I , .<. ,,.'

Prin folosirca culesurilor dc intretinere tlnii, familiile d e ,albine reugesc mai totdeauna sH-~i intregeascil proviziilc,,de hranH pentru '

. . . . I iarn5. I I : ; , , : . . , I ' I . .

5. Hritnirile stinlulative. De la bun in&ut, trc' b d e ,pet.:di2irei- tiate hr5nirile de completare a rezervelor ' de hranii, :caS+.:<e l f a c in d o z ~ mari, de 2-5 kg zilnic qi se termini fn 10-15 zile,, de ,hrHnirile'istimy,; lativr care trebuie fRcutc in doze mici pe intreaga perioads d e c r e$ l .~e a puictului, respectiv de la ,ultimul cules principal pin! toamna tlrziu. Importaht cste ca prin n~odul de administrare s5 se crceze albinelor

0 senzatia de prezents permanellLa a sursei ,de cules, senzatie ca mentine intr-o stare activ8. Astfcl, intr-o prim3 metod5, se sti ft~miliile prin descBp2cirea fagurilor cu miere. Cantitatea de mi dpBcit5 ,este in raport cu puterea familiei : la cele puternice s, pacesc 3-4 dm2 fn timp ce la cele mediocre se descipicesc 1-2 descapacire se folosesc fagurii de la rezervil care au cantitsti miere $i provin de la familii sAn8toase. Cind timpul este rcce, fag introduce la marginea cuibului ; dac5 timpul este mai cald, fag introduce dup5 diafragma pentru a evita mHrirea cuibului. Opc executil dupB incetarea zborului, pentru a preveni furtivagul.

0 a doua metWit este stimularea cu sirop dc zahar. Conc siropului trebuie s& fie 111. Admnistrarea sub form3 de sirop, se in d o r ~ mici de 300-500 g la interval de 2-3 zile. Administ] ropului fn doze ~i la intervale mai mari creraza doar ~ocuri . Pentr. sificarea crcvterii puietului este eficientg administrarea siro. faguri qi introducerea lor In mijlocul cuibului. Fagurele introc curAtat, lins $i devine corespunzator pentru a fi Enssmtnfat. presupune din partea apicultorului un nivel profesional ridicat I

trebuie 'apreciata bine puterea familiei pentra a nu extinde pr fagurii ocupati cu puiet situatie care a r ducc la o lips5 a all acoperire.

Cercetirile fntreprinse in tara noastr5 cu privire la efectel rilor stimulative ale familiilor de albine prin desc3pscirea faguril diafragmg In comparatie cu administrarca de sirop de zahar (I 1954) s-au lncheiat cu urmstoarele rezultate : familiile hrinite s t prin descapgcirea fagurilor cu miere au crescut cu 28% mai mL comparativ cu lotul martor, fn timp ce familiile hrgnite cu : zahtir au crescut doar cu 19,5 la sut5 mai mult puiet decit lotul Concluzia cc se impune este cH rezultate mai bune se obtin prin I stimulativ5 cu faguri cu miere desc5pHciti ~i introdugi dupri di:

0 a treia nletodB const5 in stimularea cu zahBr sub form. (tos). In acest caz, este bine ca albinele s i aibf acccs la o s u r d Unele albine consuml acest zahir, altele il care ins5 afarf ; r preintimpina acest aspect sc pun citeva picituri de miere in hr cu zahHr. :

Prezenta unui cit de mic culcs dc polen din nalur8 m8rcstc efectul hranirilor stimulative. In lipsa acestuia este absolut I

administrarea de polen sau de inlocuitori de polen, ca sursf de in vedcrea creqterii puietului. Substantele proteice se administ amestec cu hrana energetic5 (turte dc $crbet, pasta). Sc urma substantele proteice sB nu dep5veasci 10-150/0 din compozitia rului. In acelagi timp, pentm mfrirea atractivitatii turtelor de !j(

de 3-5OjO polen natural. . , , ,

, ? inlocuitori de polen acestca se vor pregBti pe bazii de miere $i cu ~ ic~s

Oricarc a r fi procedeul folosit, hriinirea stimulativl se.facc num:!i seara, dupii incetarea zborului,, luindu-se nlrlsuri scvcrc pcntru prcvc!; nirca furti~agului care poate aduce in aceastH perioatlii pagubc mari. Dc asemenea, urdiniaurilc stul)ilor s c micrjoreazii in raport cu puterea ficl clrei familii. : , . ' , ,

3

Tabelul nr. 2 prczintii eficienta hrfinirii de stimularc cu zahSir in perioada iulie-august (dul~ii M. Cromisz, 19li l). ! .

I , I ' 1 : . I '

',I' T = ~ E L U I 2

Port11 admlnlatrate , ' &let la Speclflcatle cantltete '14 au#u%t .

NuIUllr 0 ) . .(dm? 1 .

1 . . :,:

Portli micl (0,3 1 ziinic) XI . , , 0,3,, , , , 83.3 :: . I . 8 Portii marl (2 I la 5 Ale) , 4 ,, 2.0, . , , , i l > 0 W . , I 11'11

- - Nestimulat (martor) I , , , . : . o ., 3%" ::. : !

- . / 1 I ' -, '. ,

Din acest label rezulta importanta hrrinirii dc skimulare ; , n~?rl<;rul a avut 25,5 'dm2 puiet, iar prin stimulare s-au ';btinvl (j0,6-63,3 dl?. . I

puiet, adicB un plus de douii ori $i jumjitate.' !

Cit privevte efcctul h rh i r i lo r stivulativc asupra"de+Jbltiirii ck i - : terii puietului in sezonul dc toa~nnii, cbrnparativ cu' ~ u l e s y l natural c ~ p .. fntretinere, dupl datele din literaturii, acesta este cu,circa ,50y0. mai, p i c , f a g de culesul d e intretinere natural. ~ c i u l t A deci cB se va recurge la . hrsnirea stimulativii ' dc toamnli numai atunci cind nu ,estel posibil: s$,sq asigure cules de intrctincrc natural pentru albiue.' De asemenea,',t:ebuic, , . subliniat cB hriinirea stimulativB de toalnnii ,dB rezul$te numai ; in ,cazul cind in cuib exists provizii abundente de miere; Si",,:p5stur:, ]?$cum , ~ i , spatiul necesar pentru dezvoltarea cre~ter i i puietului. , , . ,,.. . . ,

6. Reducerea cuibului. In toamnii, indiferent de starea timpului, numBrul fagurilor din cuib se reduce, aslfcl incit cei riimavi sii fie' hinc acoperiti cu albinB. In aceastii situatie, albinele pot crerjte puiet. doar in limita spatiului pe carc il pot acoperi $i inciilzi En mod natural. Pentru aceasta cuibul se limiteazii cu diafragmri iarrfagurii dc prisos se trec dupB diafragma. , 8 , '

In cazul in care fngurii contin anumite cantititi de micre, a-egtia se descipiicesc pentru ca mierea sB fie trasii de albinc in' cuib, dupil care fagurii se scot $i sc pun la rezervii. Nu se recornand& liisarea fagurilor

* dupA dialragmi pentru a sc evil:, ~izurilc dc formarc g r e ~ i t i a ghc in zona aceasta.

La stupii niultictajati reduccrca cuibului nu se va face dc cazul in care avcin fa~nilii sli~be pe UII singur corp.

7. Impacllclarca cc~ibului. 0d:ttri cu nparitio noptilor reci sc a izolarc;~ tcrmicii prin amplasarea dc materi;llc termoizolantc de: pocli~orului. In cazul fa~niliilor mai slabe sc rccomandg folosirca 6 tclulc: lateralc montale dupi diafmgmii.

In afar2 dc masurile ariitatc, un alt proccdcu dc intiirire a f: Inr de albine in vcclcrea ierniirii estc, folosirea miilcilor ajutiltoare. 1r caz st! folosesc 1n5tcilc scoase din familii cu ocazia inlocuirii lor c mitci, mai tincrc sau crcscute special in acest scop. Cu lnitcilc tale din aceastli opcralie sc formeazH in cursul lunilor iunit nuclce pe doi - trei. faguri deacuib, din care unul cu puiet iar c cu rezerve dc hrani. Aceste fa~nilii ~nici se adapostesc in liidite-n cu capacitalc de 5-G faguri, in despirtituri amenajate cu u separaf, aliituri dc familia de b a ~ i i in stupii orizontnli ; In corpu plimentarc, dcnsupra cuibului, la stupii multietajati; in stupi n~cntari, aqczati aliituri dc familia dc .l)aziI, in cazul stupilor ve cu magazine. Pe miisuna dezvoltiirii, acestor nuclee li se 15 cuibul ' prin introduccrca de faguri cliiditi sau artificinli. Farr ajutiitoarc li sc aplica accleagi rn?lsuri de slimulare a crc~ter i i de fn lunile iulie-scplembrie, ,ca vi familiilor dc bazl. Toamna, dupH tarea ddpuncril oui4lor,"miitcilc batrfne sc inliitur3 iar albinel puietul din nucleu se unificH cu familia dc bazii. 0 parte din nu culmiitci pot fi lasate sii ierncze pentru a avca in primhvaril mii rczervi.

Prin aplicarca acestui procedeu, fanliliile dc bazti se intirc cite 0,6-0,8 kg albinii.

J , Procedcul de intirire o familiilor de albinc prin folosirea

cilor ajutiitoare p r e ~ i n t i un deosebit interes In conditiile din zo sud a @rii noastre unde sint necesaqe familii foarte puternice ch inceputul primfivcrii, pentru folosirca culesurilor timpurii ( salcim).

C A P I T O L U L I I

ASIGUHAREA IlEZERVELOR DE HRANA '

PENTRU FAMILIILE DE ALBINE 8 1 I

Dupa cum se $tie, familia de albine nu hiberneazft iq timpul ieynii. Strinsa in ghemul de iernare ea f$i continua activitatea produ- cfnd dldura necesars mentinerii vietii. In unele situatii, incepind din luna ianuarie sau chiar din decembrie c re~ te puiet In spatiul liiiitat de dimensiunile ghemului. Pentru aceast2 activitate, albinelor le slnt necesare rezerve suficiente de hrana atJt in forma rezervelor interne - corpul gras, bine dezvoltat prin alimentatie abundenta in t i i pu l toam-, nei (Fig. 1) - cit gi rezerve de miere ~i pastura In cuib. I '

Consumul de hran8 ,este mal schut I n primele luni alo iernli, pinH la aparitia puietului albinele consumind mierea doar pentru

a A mentinerea temporaturii in inte- riorul ghemului la circa 24-25OC. Odat2 cu aparitia puietului con- sumul' se ridica, temperatura In ghel?~ fiind mentinut2 in , I perma- ncnta'la nivelul de 35-36°C. In acestc conditii iamiliile normale,

Flg. 1. Secflune Prln abdomenul alblnel. puternice consum% in prim& .. a - corpul era# a1 albinel

luni ale icrni 700-800 g ,hrana ; in continuarea iernarii consumul crevte la 1,5-2,O kg lunar. In total, pe lntreaga perioadg de iernare sint necesnre circa 7-8 kg de miere.

Pentru conturarea consumului vom utiliza datele obtinute de L. Partiot (1968). Stabilirea consumului s-a lficut de catre Partio: prin