ie local[ fondat[ de prim[ria `i consiliul local al ora...
TRANSCRIPT
Mag
enta
Gal
ben n
egru
alba
stru
Anul V, noiembrie 2012, Nr. 58,20074 pagini
Publica\ie de inforPublica\ie de inforPublica\ie de inforPublica\ie de inforPublica\ie de informa\ie local[ fondat[ de Prim[ria `i Consiliul Local al ora`ului S[li`te `i editat[ cu sprijinul ziarului Tma\ie local[ fondat[ de Prim[ria `i Consiliul Local al ora`ului S[li`te `i editat[ cu sprijinul ziarului Tma\ie local[ fondat[ de Prim[ria `i Consiliul Local al ora`ului S[li`te `i editat[ cu sprijinul ziarului Tma\ie local[ fondat[ de Prim[ria `i Consiliul Local al ora`ului S[li`te `i editat[ cu sprijinul ziarului Tma\ie local[ fondat[ de Prim[ria `i Consiliul Local al ora`ului S[li`te `i editat[ cu sprijinul ziarului Tribunaribunaribunaribunaribuna
Pentru mine e foartePentru mine e foartePentru mine e foartePentru mine e foartePentru mine e foarteimportant sã mã potimportant sã mã potimportant sã mã potimportant sã mã potimportant sã mã potuita cu demnitate, cuuita cu demnitate, cuuita cu demnitate, cuuita cu demnitate, cuuita cu demnitate, cu
mândrie în ochiimândrie în ochiimândrie în ochiimândrie în ochiimândrie în ochiisãliºtenilorsãliºtenilorsãliºtenilorsãliºtenilorsãliºtenilor
Aceast[ edi\iese distribuie gratuit
Dragi sãliºteni, mã adresezdumneavoastrã pentru prima oarãpe aceastã cale ºi, înainte de toate,doresc sã vã mulþumesc încã odatã pentru încrederea pe caremi-ati acordat-o la alegerile localedin aceastã varã.
Au trecut de atunci aproapeºase luni, timp în care sper cã amreuºit sã facem împreunã lucruribune pentru Sãliºte, pentru sateleaparþinãtoare, pentru oameniiminunaþi din aceastã zonãbinecuvântatã de Dumnezeu.
Am demonstrat în aceastãscurtã perioadã cã vreau sã clã-desc, sã pun umãrul la ^mbunã-tãþirea calitãþii vieþii oamenilor, laaducerea Sãliºtei ºi satelor a-parþinãtoare la un nivel cât mairidicat, pe care îl meritã din plin.
Vreau sã clãdesc, pentru cã,înainte de a fi primar, sunt sã-liºtean. Când am decis sã can-didez am ºtiut cã îmi asum o mareresponsabilitate ºi, de aceea, nuîmi permit sã îi dezamãgesc nicipe cei care m-au votat, nici peaceia care au avut o altã opþiuneelectoralã, lucru cât se poate dedemocratic.
Din ziua în care am intrat înbiroul de primar am ºtiut cãtrebuie sã lãsãm orgoliile politicela o parte ºi sã ne punem, cu toþii,în slujba cetãþeanului.
De altfel, la depunerea jurã-mântului am ºi declarat cã s-aîncheiat campania electoralã ºi cãtrebuie sã trecem la treabã. Con-sider cã am ºi fãcut acest lucru,iar lucrãrile, investiþiile realizateîn ultima jumãtate de an suntdovada preocupãrii faþã deproblemele oamenilor.
Îmi doresc sincer sã pot duce laîndeplinire cât mai multe dintreproiectele pe care mi le-am propusºi de care Sãliºtea ºi sateleaparþinãtoare au atâta nevoie.
Vreau ca toatã lumea sã în-þeleagã cã nu spun vorbe goale,cã pentru mine e foarte importantsã mã pot uita cu demnitate, cumândrie în ochii sãliºtenilor, aicelor care mã cunosc de cânderam copil. Sunt sãliºtean, iubescaceste locuri, oamenii de aici ºicred cã e o datorie moralã sã factot ceea ce îmi stã în putere pen-tru a creºte nivelul de trai de aici,pentru a promova valorile ºitradiþiile locale.
Sunt convins cã, împreunã cudumneavoastrã, vom reuºi sãaducem Sãliºtea acolo unde îi estelocul, printre cele mai apreciatezone din þarã.
Aºa sã ne ajute Bunul Dum-nezeu.
primar, Horaţiu RĂCUCIU
Administra\ia locală aora`ului Săli`te (Pri-măria `i Consiliul Lo-cal) a derulat, în ulti-mele luni, o serie de
lucrări importante pentru comuni-
Investiþii semnificative înInvestiþii semnificative înInvestiþii semnificative înInvestiþii semnificative înInvestiþii semnificative îninfrastructurã, ºcoli ºi cãmineinfrastructurã, ºcoli ºi cãmineinfrastructurã, ºcoli ºi cãmineinfrastructurã, ºcoli ºi cãmineinfrastructurã, ºcoli ºi cãmine
* Alimentarea cu apã în localitã\i, reabilitarea* Alimentarea cu apã în localitã\i, reabilitarea* Alimentarea cu apã în localitã\i, reabilitarea* Alimentarea cu apã în localitã\i, reabilitarea* Alimentarea cu apã în localitã\i, reabilitareareþelelor de apã, a unor drumuri din interiorulreþelelor de apã, a unor drumuri din interiorulreþelelor de apã, a unor drumuri din interiorulreþelelor de apã, a unor drumuri din interiorulreþelelor de apã, a unor drumuri din interiorullocalitã\ilorlocalitã\ilorlocalitã\ilorlocalitã\ilorlocalitã\ilor, dar `i a celor car, dar `i a celor car, dar `i a celor car, dar `i a celor car, dar `i a celor care leagã satele dee leagã satele dee leagã satele dee leagã satele dee leagã satele deora`ul Sãli`te, sau sus\inerea unor lucrãri laora`ul Sãli`te, sau sus\inerea unor lucrãri laora`ul Sãli`te, sau sus\inerea unor lucrãri laora`ul Sãli`te, sau sus\inerea unor lucrãri laora`ul Sãli`te, sau sus\inerea unor lucrãri la`coli sau cãmine culturale sunt doar o par`coli sau cãmine culturale sunt doar o par`coli sau cãmine culturale sunt doar o par`coli sau cãmine culturale sunt doar o par`coli sau cãmine culturale sunt doar o parte dinte dinte dinte dinte dininvesti\iile derulate în Sãli`te în ultimele luni *investi\iile derulate în Sãli`te în ultimele luni *investi\iile derulate în Sãli`te în ultimele luni *investi\iile derulate în Sãli`te în ultimele luni *investi\iile derulate în Sãli`te în ultimele luni *
despre lucrări la drumuri sau lare\elele de apă sau canalizare, însăla fel de importante cred că sunt `iinvesti\iile care se fac pentru sporireaconfortului `i condi\iilor în `colile dinlocalitate. Sper ca aceste investi\ii
este realizarea lucrării de alimen-tare cu apă în satul Mag `i repa-ra\ia la pompe, astfel ^nc]t apas[ ajung[ la to\i locuitorii din F]n-t]nele.
De asemenea, a fost reabilitată`i re\eaua de apă pe strada Bratadin Sălişte.
În plus, administra\ia locală dinSăli`te pregăte`te `i alte lucrări,iar astfel a fost realizat deja pro-iectul tehnic pentru branşare laapă şi canal ^n satul Săcel.
Drumuri mai bune
În domeniul infrastructurii ru-tiere, au fost cuprinse în pro-gramul de investi\ii atât drumurilede pe raza localită\ilor, cât `idrumurile comunale care leagăSăli`tea de satele apar\inătoare.
Au fost reabilitate drumurile co-munale DC71 Aciliu, DC67 Am-naş, DC 64 Fântânele, DC 65 Mag
`i străzile Băii, str. ~teaz[, str. PiaţaEroilor, str. Reuniunea Meseriaşilor -parcare în partea dreaptă au fostreabilitate, iar pe străzile Ştează şiGrui a fost îmbunătă\ită condi\ia caro-sabilului prin tasare cu piatră spartă.
Izvorul de la Moara Vălii a fostreparat `i reamenajat, iar Parcul "Ni-colae Henţiu" a avut `i el parte deinterven\ii pentru reabilitare.
Învã\ãmânt, culturã `i culte
Nici domeniul învă\ământului `i celcultural nu au fost lăsate la o parte.
Primăria `i Consiliul Local Săli`teau sus\inut reparaţiile în cadrul Li-ceului Tehnologic "Ioan Lupa`" Săliş-te, repara\ii la Biserică, Muzeu şi~coala din Sibiel `i a alocat fonduripentru Biserica Mag, Biserica dinAmnaş, Biserica Brata Sălişte.
O altă lucrare importantă în acestdomeniu este reabilitarea Căminu-lui Cultural Aciliu.
Cu prilejul sãrbãtoririi Sfântului Andrei (30 noiembrie) ºi Sfântului Nicolae (6 decembrie) dorescsã adresez, atât în numele meu, cât ºi al colegilor din Primãria oraºului Sãliºte, al ConsiliuluiLocal Sãliºte tuturor celor care poartã numele Andrei, Andreea, Nicolae, Nicoleta multã sãnãtate,bucurii, împliniri ºi liniºte în suflet. La mulþi ani!
primar, Horaþiu Rãcuciu
tate, care acoperă aproape toatedomeniile de investi\ii.
"Am încercat, în aceste câteva lunide când am preluat conducerea ad-ministra\iei locale din ora`ul Săli`te,să facem lucrări care să sporeascăcondi\iile de trai ale comunită\iinoastre `i să acoperim toate do-meniile importante. Lucrările la in-frastructură sunt foarte a`teptate delocuitorii ora`ului, fie că este vorba
să îi bucure pe locuitorii Săli`tei `ipot să îi asigur că este doar un primpas al demersului nostru pentrumodernizarea localită\ii în caretrăim", spune primarului ora`uluiSăli`te, Hora\iu Răcuciu.
Re\ele noi `i reabilitãri
Una dintre investi\iile foarte im-portante derulate în ultimele luni
Mag
enta
Gal
ben n
egru
alba
stru
nbckvjxhzkvh``@^^^fdsk\|}]{[lfdsihfsadfjs
Mag
enta
Gal
ben n
egru
alba
stru
22222 august 2007 Vatra M[rginimiiAdministra\ie Public[
Componen\a ConsiliuluiComponen\a ConsiliuluiComponen\a ConsiliuluiComponen\a ConsiliuluiComponen\a ConsiliuluiLocal al Ora`ului Sãli`te înLocal al Ora`ului Sãli`te înLocal al Ora`ului Sãli`te înLocal al Ora`ului Sãli`te înLocal al Ora`ului Sãli`te în
legislatura 2012 - 2016legislatura 2012 - 2016legislatura 2012 - 2016legislatura 2012 - 2016legislatura 2012 - 2016Primar: Horaţiu - Dumitru RăcuciuViceprimar: Andrei - Aurel Bordea
Andrei - Aurel Bordea (USL)Ilie Bortes (USL)Ioan Cunţan (PDL)Maria Hanzu (PDL)Gheorghe - Florin Idu (USL)Ioan Luca (USL)Gheorghe Mânea (PDL)Viorel Moldovan (PDL)Gabriel - Claudiu Moldovan (USL)Ioan Claudiu Muntean (PDL)Minerva Răceu (PDL)Ştefan Resiga (PDL)Ioan Sava (USL)Geanina Simon (USL)Iulian Sorin Părău (USL)
ComisiiAgricultură, amenajarea teritoriului şi urbanism, Protecţie mediuşi turismViorel Moldovan (PDL)Ioan Claudiu Muntean (PDL)Ioan Luca (USL)Andrei - Aurel Bordea (USL)Ioan Sava (USL)
Activităţi economico-financiare, Juridică şi de disciplinăIlie Bortes (USL)Gheorghe - Florin Idu (USL)Minerva Răceu (PDL)Ioan Cunţan (PDL)Iulian Sorin Părău (USL)
Învăţământ, sănătate şi familie, Muncă şi protecţie socială,protecţie copii, tineret şi sport, Activităţi socio-culturale, culteMaria Hanzu (PDL)Gheorghe Mânea (PDL)Geanina Simon (USL)Gabriel - Claudiu Moldovan (USL)Ştefan Resiga (PDL)
AjutoarAjutoarAjutoarAjutoarAjutoare alimentare alimentare alimentare alimentare alimentare eure eure eure eure europeneopeneopeneopeneopenepentru cetãþenii cei maipentru cetãþenii cei maipentru cetãþenii cei maipentru cetãþenii cei maipentru cetãþenii cei maidefavorizaþi ai oraºului Sãliºtedefavorizaþi ai oraºului Sãliºtedefavorizaþi ai oraºului Sãliºtedefavorizaþi ai oraºului Sãliºtedefavorizaþi ai oraºului Sãliºte
La fel ca în ultimii ani, şi anulacesta, prin intermediul PrimărieiOraşului Sălişte, se distribuie aju-toare alimentare venite din parteaUniunii Europene, persoanelorcelor mai defavorizate.
Primesc ajutoare alimentarepersoanele aflate în evidenţa Con-siliului Judeţean Sibiu, care aupensii mai mici de 400 lei, şomerii,persoanele cu handicap grav şiaccentuat şi beneficiarii de ajutorsocial.
În 2012 vor fi distribuite 11 pro-duse alimentare, din care până laaceastă dată au fost aprovizionateşi distribuite 5 dintre acestea: făinăde grâu, zahăr, orez, paste făinoaseşi bulion de roşii. Pe măsură ce vorsosi, vor fi distribuite şi celelalteproduse alimentare, după cumurmează: ulei, mălai, biscuiţi, fa-sole boabe, mazăre boabe şi roşiiîn bulion.
În ceea ce priveşte distribuireaproduselor alimentare nu s-auînregistrat probleme deosebite,exceptând aglomeraţia produsă în
primele zile de desfăşurare aacestei activităţi. Pe această calerugăm cetăţenii să nu se aglome-reze la primirea alimentelor dintranşa a doua, deoarece acesteasunt asigurate pentru toţi bene-ficiarii legali.
Reamintim că, pentru a putearidica alimentele, beneficiarii saureprezentanţii acestora, trebuie săprezinte actul de identitate al be-neficiarului, în original. Alimentelesunt distribuite la punctul de lucrusituat în imobilul Primăriei OraşuluiSălişte, strada Băii, nr. 6, vizavi de,,Electrica" Sălişte.
Până la primirea alimentelor dintranşa a doua, programul de dis-tribuire a alimentelor este urmă-torul:
- luni, miercuri, vineri orele : 10.00- 12.00, cu excepţia sărbătorilorlegale, iar după ce vor fi primite şicele din tranşa a doua va fi întocmitun program zilnic, care va fi adusla cunoştinţa cetăţenilor în timp util.
InspectorInspectorInspectorInspectorInspector, Dumitru Vârvorea, Dumitru Vârvorea, Dumitru Vârvorea, Dumitru Vârvorea, Dumitru Vârvorea
Primăria oraşului Sălişte se im-plică în programul "Societatea civilăşi primăriile - parteneri pentru dez-voltarea comunităţilor", derulat deFundaţia Heritas cu sustinerea Am-basadei Statelor Unite ale Americiiîn România, program prin interme-diul căruia conducerile administra-\iilor locale au acces la informa\iiimportante legate de dezvoltareurbană.
Un prim pas a fost participareaprimarului Hora\iu Răcuciu, alăturide al\i doi primari din jude\, la primaîntâlnire din cadrul acestui pro-gram, care a avut loc la reşedinţade vară a baronului Samuel vonBrukenthal de la Avrig.
La seminar au participat şi repre-zentanţi ai finanţatorului proiectului,Ambasada SUA la Bucureşti (RobertGatehouse, consilier pe problemeeconomice), primarul oraşuluiBethlehem (Pennsylvania- SUA),John Callahan şi Stewart Sarkozy-Banoczy de la Departamentul de Stat
Primãria Sãliºte se implicã în prPrimãria Sãliºte se implicã în prPrimãria Sãliºte se implicã în prPrimãria Sãliºte se implicã în prPrimãria Sãliºte se implicã în proiectuloiectuloiectuloiectuloiectul"Societatea civilã ºi primãriile - parteneri"Societatea civilã ºi primãriile - parteneri"Societatea civilã ºi primãriile - parteneri"Societatea civilã ºi primãriile - parteneri"Societatea civilã ºi primãriile - parteneripentru dezvoltarpentru dezvoltarpentru dezvoltarpentru dezvoltarpentru dezvoltarea comunitãþilor"ea comunitãþilor"ea comunitãþilor"ea comunitãþilor"ea comunitãþilor"
al Locuinţei şi Dezvoltării UrbaneSUA, responsabili ai MinisteruluiDezvoltării Regionale şi Turismului,precum şi diverşi reprezentanţi aiFundaţiei Heritas, angajaţi ai primă-riilor reprezentate, diverşi alţi invitaţi
Inspirându-se din activităţile şiacţiunile Institutului Primarilorpentru Planificare Urbană din SUA,Fundaţia Heritas a creat un pro-gram pilot care urmăreşte consoli-darea cooperării la nivel local întreStatele Unite ale Americii şi Româ-nia, precum şi dezvoltarea coope-rării între primari şi specialişti îndiverse domenii. Se urmăreşte ast-fel ca primarii să primească cunoş-tinţe noi în domeniul dezvoltării ur-bane, iar specialiştii să afle de laprimari despre nevoile practice aleoraşelor şi satelor noastre.
Programul a continuat cu unatelier de lucru desfăşurat în aulaColegiului Naţional Samuel vonBrukenthal din Sibiu.
"Acest program vine cu solu\ii şi
sprijin pentru diverse problemecare pot apărea în administra\ialocală, iar în tipul discu\iilor am avutparte de informa\ii importante ofe-rite de persoane cu experien\ă îndomeniu", spune primarul Hora\iuRăcuciu.
Prezentările expuse de John B.Callahan şi Steward Sarkozy -Banoczy au avut un impact deo-sebit, deoarece aceştia au expuspropria lor experientă cu privire ladezvoltarea oraşului Bethlehem şiproblemele apărute precum şisolu\ionările acestora.
"Avem speranţa ca acest pro-gram nu va avea ca finalitate doaracesta etapă, şi ne bucurăm că amfacut parte din acest atelier pilot lanivel regional, prin intermediul că-ruia s-a dezvoltat cooperarea întreprimari şi specialiştii în diverse do-menii, având ca scop atins dobân-direa de cunoştiinte noi în dome-niul dezvoltării urbane", este depărere primarul oraşului Sălişte.
Primarul Hora\iu R[cuciu, prezent]nd Programul de Dezvoltare al ora`ului S[li`te
Mag
enta
Gal
ben n
egru
alba
stru
33333iunie 2007Vatra M[rginimii M[rginimii M[rginimii M[rginimii M[rginimii Cultur[
La iniţiativa ora`ului S[li`te şi adnei arh. Mirela Weber, Ordinul Ar-hitecţilor din România, filiala Sibiu- Vâlcea şi Fundaţia Heritas, cu spri-jinul Asocia\iei Sibiel 2000, şi-aumanifestat întregul interes pentrucomunitatea noastră şi au sprijinitcu multă energie dorinţa de a re-amenaja un spaţiu public în centrulsatului Sibiel, spaţiu care să aducăaminte de vremurile trecute de laţară, de natur[ şi istorie şi care săofere în acelaşi timp prezent şi viitor
Sibiel - Culturã construitãSibiel - Culturã construitãSibiel - Culturã construitãSibiel - Culturã construitãSibiel - Culturã construitã
locuitorilor săi.În acest sens în perioada 13-15
septembrie 2012 asociaţiile maisus-amintite au organizat, într-ominunată comuniune, întâlnirea dela Sibiel dintre arhitectii şefi defiliale OAR din toată ţara, întâlnirela care i-au invitat şi pe primarullocalităţii Zwischenwasser din Aus-tria, dl Josf Mathis şi pe dl. arh. ErnöBogos de la Miercurea Ciuc.
Participan\ii la eveniment au fostşi pre`edin\ii tuturor filialelor Ordi-
nului Arhitec\ilor din Rom]nia, pre-zen\i pentru două zile la Sibiel pen-tru a discuta un subiect de actua-litate pentru zonele rurale ale Ro-m]niei. Prezen\a acestor persona-lităţi a avut o mare importanţă pen-tru săteni, care au avut astfel prilejulsă constate interesul pe care pro-blemele satului ^l trezesc profe-sioni`tilor, seriozitatea cu care suntabordate problemele legate deconstruc\ie şi amenajare.
Aducându-şi aminte cu mare drag
din copilărie de vizitele la bunici, ar-hitecţii au invitat sătenii din Sibiel laexpoziţia LandLuft (sponsor OAR) şila o discuţie despre satul lor, despreceea ce îşi doresc şi despre ceea ceau nevoie în spaţiul public. Oameniiau fost prezenţi cu mic cu mare.
De remarcat este faptul că s-adorit o schimbare în felul de a lucrala sat, şi anume nu o schimbareoarecare: o lucrare împreună cusătenii, în folosul şi spre mândrialor, arhitecţii supunându-se astfel
cu modestie voinţei localnicilor.Astfel, se va putea ajunge mai uşor
la rezultatele pe care le dorim cutoţii, anume ca arhitectura să ro-dească şi cu sprijinul şi în interesulsatului, spre viitorul copiilor şi alcomunit[\ii. Concursul de proiecteva avea loc ^n luna februarie, iar ^nbaza protocolului ^ncheiat ^ntre ora-`ul S[li`te, OAR `i Asocia\ia Sibiel2000, ^n prim[vara anului 2013 va fiexecutat proiectul de reamenajarea zonei centrale din Sibiel.
Onisifor GhibuOnisifor GhibuOnisifor GhibuOnisifor GhibuOnisifor Ghibu(1883 - 1972)(1883 - 1972)(1883 - 1972)(1883 - 1972)(1883 - 1972) L
a împlinirea a 40 ani de la trecereaîn nefiinţă, readucem în me-moria celor de astăzi pe OnisiforGhibu, una din marile persona-nalităţi ale culturii na\ionale şi
universale. Din bogata sa memorialisticăreţinem câteva date biografice: s-a născut laSălişte, satul despre care va spune: " El mi-apus baza întregii mele vieţi" (la 31 mai 1883)şi a închis ochii pentru totdeauna, "după oviaţă eroică" (Ioan Alexandru), la 31 octombrie1972, la Sibiu unde este şi înmormântat.
După şcoala primară (1890-1894) dincomuna natală "care era cea mai mare şicea mai bună şcoală românească din toatăTransilvania şi Ungaria acelor vremuri",apreciere ce-i aparţine), urmează la liceulmaghiar din Sibiu ş i continuă liceulromânesc din Braşov, condus pe atunci deVirgil Oniţiu, unde va susţine bacalaureatul.
Studiază apoi teologia la Seminarul "An-dreian" din Sibiu, atras şi de faima înte-meietorului său, marele ierarh Andrei Şa-guna, idolul său. Încă din acea perioadă îşiva descoperii vocaţia sa de publicist, debu-
tând la "Telegraful Român" (1903) şi con-tinuând colaborarea cu articole cu conţinutpolemic şi militar, pe linia ideilor iluminiştilortransilvăneni şi în special a marelui săuînaintaş şi dascăl Gheorghe Lazăr.
Urmează în continuare cursurile de istorie,filozofie şi literatură română la Universitateadin Bucureşti, avându-i ca profesori peNicolae Iorga, Titu Maiorescu, DimitrieOnciul, Ion Bogdan, Ion Bianu, perioadă încare va cunoaşte o serie de mari perso-nalităţi, grupate în jurul publicaţiei "Semă-nătorul".
Cu bursă (obţinută prin Iorga) pleacă lastudii de specializare în pedagogie, filozofie,filologie română şi istorie universală la Stras-bourg.
În numeroasele studii asupra operei şipesonalită\ii, numele lui Onisifor Ghibu esteasociat cel mai adesea cu pedagogia: "ma-rele pedagog al neamului" (Ioan Alexandru);"marele pedagog şi educator naţional"(IoanBulei); "un dascăl pentru eternitate" (EugenTănase); " educator al vremii şi al naţiuniisale" ( George Văideanu)ş.a.
În egală măsură Onisifor Ghibu a fost şiom politic, patriot, militant fervent pentruînfăptuirea statului naţional unitar român darşi pentru unitatea spirituală a neamului.
Memoriile sale acoperă o epocă, remar-cabile prin talentul evocării şi al portretisticii,îl situează printre cei mai de seamămemorialişti români. Opera masivă a acestuineobosit cărturar cuprinde peste 100 delucrări apărute în volum şi aproximativ 1.500studii şi articole publicate în peste 150 revistedin ţară şi străinătate.
Pentru meritele sale în legătură cu MareaUnire din 1918 şi pentru organizarea învăţă-mântului românesc din Transilvania dupăacest epocal eveniment, a fost decorat cu"Bărbăţie şi Credinţă", " Coroana României"în grad de mare ofiţer, "Steaua României" îngrad de ofiţer şi "Ordinul Ferdinand" în gradde comandor.
Modestele rânduri, în care am evocat, laaniversarea sa, pe acest mare om de culutră,se doresc un binemeritat şi pios omagiu.
Ioan Ioan Ioan Ioan Ioan STÃNIªORSTÃNIªORSTÃNIªORSTÃNIªORSTÃNIªOR, Mircea , Mircea , Mircea , Mircea , Mircea ÞAÞAÞAÞAÞAÞAÞAÞAÞAÞA
Primarul Hora\iu R[cuciu, la ^nt]lnirea cu locuitorii din Sibiel, cu reprezentan\ii Ordinului Arhitec\ilor `i cu primarul comunei Zwischenwasser
Mag
enta
Gal
ben n
egru
alba
stru
Ziua ArZiua ArZiua ArZiua ArZiua Armatei - cinstitã în satul Fântânelematei - cinstitã în satul Fântânelematei - cinstitã în satul Fântânelematei - cinstitã în satul Fântânelematei - cinstitã în satul Fântânele
44444 ?????????? Vatra M[rginimiiActualitate
Aciliul a îmbrăcat în data de18.08.2012, haine de sărbătoare cuprilejul "Întâlnirii fiilor satului" -prima ediţie.
Acilenii cu mic cu mare, îmbrăcaţiîn costume populare s-au ̂ ntâlnit dis-de-dimineaţă la Sfânta biserică,unde au participat la Sfânta Litur-ghie arhierească săvârşită de cătrePreasfinţitul părinte Andrei Fă-gărăşanul, Episcop Vicar al Arhi-episcopiei Sibiului, alături de proto-popul de Sălişte, preot Ioan Ciocanşi de un sobor de preoţi. După SfântaLiturghie, Preasfinţitul părinte AndreiFăgărăşanul a binecuvântat Muzeulparohial şi Centrul de Zi pentru copii"Episcop Nicolae Ivan".
Sărbătoare a continuat apoi înfaţa Bisericii unde Junii satului auprezentat acilenilor veniţi din toatelocurile ţării cât şi din străinătate jo-curile specifice satului lor, hodo-roaga şi sârba, cât şi un programartistic. Programul acestei zile acontinuat apoi la Căminul Culturalunde a fost prezentată o şezătoareromânească şi jocuri populare decătre toţi copiii din sat, conduşi depreotul parohiei şi doamna preo-teasă Maria Roxana Radu.Tot înaceastă frumoasă zi ,domnul ValerMeţiu, fiu al satului a prezentat aci-lenilor monografia satului, pe video-proiector, monografie care cuprin-de date istorice ale satului, obice-iuri şi tradiţii care au fost şi încă semai păstrează în această frumoasălocalitate cu oameni harnici şi cre-dincioşi, demni de toată preţuirea.În cadrul prezentării acestei mono-grafii acilenii s-au arătat foarte în-cântaţi de cele prezentate şi tot-odată foarte curioşi să cunoascăcât mai multe date despre locurileunde au copilărit, învătat şi undese întorc cu mare drag ori de câteori li se oferă ocazia.Bucuria au fostmare şi atunci când preotul paro-hiei Florin Radu, împreună cu dom-nul primar Horaţiu Răcuciu, au în-mânat o serie de diplome de ani-versare celor mai în vârstă acileni,diplome de fidelitate, familiilor careau împlinit 50 de ani de căsătorie
SãrbãtoarSãrbãtoarSãrbãtoarSãrbãtoarSãrbãtoarea acilenilor de prea acilenilor de prea acilenilor de prea acilenilor de prea acilenilor de pretutindenietutindenietutindenietutindenietutindeni
cât şi diplome de excelenţă celorcare au avut o contribuţie deosebităla înfrumuseţarea şi păstrareavalorilor spirituale ale satului.
Această zi s-a încheiat cu unspectacol folcloric, prezentat decătre tineri interpreţi ai Şcolii de Arteşi Meserii Ioan Micu din Sibiu,dansatori ai Ansamblurilor dinSălişte cât şi de îndrăgita interpretăde muzică populară Mariana An-ghel, care a susţinut un recitalfolcloric pe placul acilenilor.
Cea de-a doua zi a Întâlnirii fiilorsatului a început cu Sfânta Litur-ghie, după care a sosit momentulmult aşteptat şi anume nunta ţără-nească specifică acilenilor - miriifiind familiile care au împlinit 50 deani de căsătorie.În curtea familieiFloca Vasile şi Constanţa s-a
pregătit carul cu zesterea miresei(covoare, pături, perne, etc.), aşe-zate pe un dulap vechi numit cas-tăn, păzite cu străşnicie de cătreJunii satului. Cu câteva zile înaintefemeile din sat au pregătit steagulde nuntă ,care a fost purtat de cătrejuni la toate casele mirilor.Alaiulnuntaşilor a pornit de la Sfântabiserică şi au poposit la primapereche de miri în Gâvârleşti ,acolounde cei doi miri Vasile şi ConstanţaFloca îmbrăcaţi în haine româneştii-au primit cu mare drag în curtealor.Zestrea miresei aşezată în carultras de cai a fost arătată tuturorsătenilor prezenţi, prin procesiunecare a avut loc la toate casele miri-lor. După ce am poposit la ultimapereche de miri, în curtea familieiIridon Iacob şi Paraschiva cei mai
în vârstă miri, (peste 60 de ani decăsătorie), cu cântec, joc şi voiebun[, ne-am întors la Sfânta bise-rică unde s-a oficiat o slujbă demulţumire pentru cele 5 perechi demiri, după care mirii au fost felicitaţide cei prezenţi, citindu-se pe feţeletuturor bucuria înt]lnirii.
Petrecerea a continuat apoi laCăminul Cultural unde toţi acileniiau petrecut în stilul lor caracteristiccu joc şi voie bună.
Sărbătoarea aceasta a fost într-adevăr un moment de mare bucuriepentru fiecare acilean şi va rămânepe veci o vie amintire pentru fiecaredintre noi.Acest moment festiv nu arfi putut avea loc dacă nu ne-am fiimplicat cu toţii la organizarea aces-tuia. Ţin să mulţumesc în primul rândBunului Dumnezeu pentru că ne-a
ajutat să ajungem cu sănătate şiaceste zile de sărbătoare, apoi aducun cuvânt de mulţumire conduceriiPrimăriei oraşului Sălişte, în fruntecu domnul primar Horaţiu Răcuciucare ne-a sprijit foarte mult la orga-nizarea acestui eveniment, sponso-rilor noştri şi nu în ultimul rând tuturorfiilor satului care au dat dovadă încăo dată că acilenii sunt oameni debună credinţă şi demni de toată apre-cierea. Prezent la eveniment, pri-marul ora`ului S[li`te spunea:“Sunt fericit s[ v[d ast[zi la Aciliulacrimi de bucurie ^n ochii at]tor fiiai satului. @i mul\umesc preotuluiparoh pentru ini\iativa organiz[riiacestui eveniment.”
Dumnezeu să binecuvinteze a-ceste locuri minunate şi pe toţiacilenii. Preot paroh, Florin Radu
Aflată la a treia ediţie,sărbătorirea Zilei Armateiromâne a fost şi anul a-cesta, prin participareaprimarului Horaţiu Du-mitru Răcuciu, a unuimare număr de ofiţeri re-zervişti ̀ i a unor reprezen-tanţi de seam[ ai Mărgi-nimii, un eveniment im-portant pentru comuni-tatea din satul Fântânele.Organizatorul principal afost Nicolae Albu, colonelîn rezervă .
La ora 11, cinstirea Ar-matei române a debutatcu intonarea imnului na-ţional şi cu slujba de po-menire a eroilor. Au fost de-puse apoi coroane de florila Monumentul din zăvoi almilitarilor căzuţi în confla-graţiile mondiale, iar copiiidin sat, sub conducereaînv. de la - Şcoala Sibiel,au prezentat un bogat pro-gram de cântece şi poeziipatriotice, fiind răsplătiţi cumici daruri. În încheiere auluat cuvântul: primarul ora-şului Sălişte, reprezentaţiiArmatei şi preotul paroh,care a vorbit despre relaţiaBiserică-Armată, cu ac-centuare pe versul imnului"Preoţi, cu cruce-n frunte!căci oastea e creştină".
Parohia Fântânele,Parohia Fântânele,Parohia Fântânele,Parohia Fântânele,Parohia Fântânele,Preotul PPreotul PPreotul PPreotul PPreotul PAROH,AROH,AROH,AROH,AROH,
Drãghici NicolaeDrãghici NicolaeDrãghici NicolaeDrãghici NicolaeDrãghici Nicolae
Pe raza Oraşului Sălişte, trei Bisericiau hramul Sfîntul Ierarh Nicolae, Bise-rica din Fântânele, Biserica din Mag şiBiserica din Săcel, fapt pentru care ledorim tututror celor care ^i poartă nu-mele multă sănătate.
Sfântul Ierarh Nicolae a fost arhiepis-copul Mirei Lichiei, s-a născut în loca-litatea Patara din Asia Mic[, în cea de-adoua jumătate a secolului al III-lea. Înanul 325, la primul sinod ecumenic ţinutla Niceea, Sfântul Nicolae a fost recu-noscut drept un mare apărător al orto-doxiei. Sinodul a condamnat erezia luiArie, conform căreia Iisus Hristos nu esteFiul lui Dumnezeu, ci doar un om cuputeri supranaturale. Sfântul, îngrijoratde o posibilă ruptură care putea avealoc în Biserică, i-a dat ereticului Arie opalmă. Astfel, potrivit bisericii, de la pal-ma Sfântului Nicolae a rămas obiceiulca, pe 6 decembrie, cei neascultători să
Sfântul IerarSfântul IerarSfântul IerarSfântul IerarSfântul Ierarh Nicolaeh Nicolaeh Nicolaeh Nicolaeh Nicolae"Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor,
învăţător înfrânării te-au arătat pe tine, turmeitale, adevărul lucrurilor." (din Tropar)
fie loviţi cu joardă în semn de avertisment.Tot tradiţia spune că nuieluşa cu care
este lovit neascultătorul trebuie să fie demăr, iar dacă aceasta, pusă în apă, vaînflori până la Naşterea Domnului(Crăciun), înseamnă că sfântul "a mijlocit"iertarea celui care a fost lovit.
Sfântul Nicolae a ştiut, însă, că dupămustrare se cere mângâiere. Astfel, afăcut multe daruri săracilor, i-a liniştit pecei întristaţi şi a vindecat, cu putere de laDumnezeu, pe bolnavi.
Sfântul Ierarh Nicolae a murit în anul340, iar din anul 1087, moaştele salesunt păstrate la o biserică ce-i estededicată, în Bari, în sudul Italiei.
Dacă la Sfântul Andrei se punea laîncolţit grâul pentru a vedea cum va fi anulcare vine, de Sfântul Nicolae se pun înapă crenguţe de pomi fructiferi, pentru caacestea să înflorească, dovada iertării gre-şelilor, după cum spun tradiţiile populare.
PS Andrei F[g[r[`anu a participat la s[rb[toarea fiilor satului Aciliu
Pentru documentarea articolului de maisus s-au folosit informaţii de pe site-ul
www.sfantulierarhnicolae.ro