identificarea criminalistica-lucian ionescu dumitru sandu 1990

17
tr8A N 9?3-29-0190 X CUV1NT INAINTE Identificarea judiciara constituie o activitate indisolubil legati de implinirea actului de justilie qi de prevenire a fenomenelor anti- J""i"rJ.-5lr"op"tii"i infrlctorilor, ideritificarea recidivigtilor, prola- iea-comiterii'unor fapte penale'Ei a vinovdfiel, determinarea im- pieluraritor in care .-^u' proa.rs, precum qi a altor situafii, .inclusiv ^""td tinitta de solutionarea litigiilbr civile, reclamd in mod necesar stabilirea identitdtii persoanelor Ei obiectelor' Principala modalitate de a se aj918e-la identificared j{i:i"ll o repreziritd identificarea iriminalistici. Ea ne aqare nu numat ca .rr, ,iiito", dar qi ca o premis6 a identific5rii judiciare. Identificarea criminalisticd a pelsoanei care a ldsat urme sau a obiectului creator d" ,r-" nu se limiteazd la procedeele tehnice a"- ""ufi"a (traseologice, fizico-ctrimice, biologice- etc.),. ci euprinde $i "fi i""eiligatii lTestimoniale, cercetarea locului f_aptei, confrun- iad t""o"stitiiri "t"). il primul caz este vorba de cercetiri de i"U.iruto., i" uf aoifl"'-au u&irritali de urmdrire penalS Ei de jude- "iti. l"aiterent de cine a fost fdcutd identificarea E] qe.forma pro- cesualS in care s-a concretizat (expertizd, proces-verbal, interogator' perchezilie etc.), conexiu"ea aintie fapte- $i .nels9anarcri obiectul identificit revine in exclusivitate orgahutui luaifiar- Prin corobo- ru."i "o""fuziei de ldentitate cu datel-e furnizate de alte mijloace .de ;;;G,-le;;iificarea criminalisticd devine judiciard. Relalia dintre Li" "n putea fi definiti ca un raport de tipul parte-intreg, in care partea Lste identificarea criminalisticd iar fntregul identificarea ju- 'diciara. Aieasta decurge din succesiunea lor (prima precede pe a doua), din pozilia p" "It" o ocupe in cadrul probaliunii (prima este suboidonati ceiei de a doua) qi, mai ales, din con{inutul qi am- ploarea fiecdreia. Astfel, identificarea criminalisticd priveqte anu- mite a*p.cte concret-individuale, in timp ce identificarea judiciar5 ,ru pout" fi conceputS decit ca integrald, prin luarea in consideratie

Upload: constantinaurelianl

Post on 13-Aug-2015

362 views

Category:

Documents


23 download

TRANSCRIPT

Page 1: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

tr8A N 9?3-29-0190 X

CUV1NT INAINTE

Identificarea judiciara constituie o activitate indisolubil legatide implinirea actului de justilie qi de prevenire a fenomenelor anti-J""i"rJ.-5lr"op"tii"i infrlctorilor, ideritificarea recidivigtilor, prola-iea-comiterii'unor fapte penale'Ei a vinovdfiel, determinarea im-pieluraritor in care .-^u' proa.rs, precum qi a altor situafii, .inclusiv^""td tinitta de solutionarea litigiilbr civile, reclamd in mod necesar

stabilirea identitdtii persoanelor Ei obiectelor'

Principala modalitate de a se aj918e-la identificared j{i:i"llo repreziritd identificarea iriminalistici. Ea ne aqare nu numat ca

.rr, ,iiito", dar qi ca o premis6 a identific5rii judiciare.

Identificarea criminalisticd a pelsoanei care a ldsat urme sau

a obiectului creator d" ,r-" nu se limiteazd la procedeele tehnicea"-

""ufi"a (traseologice, fizico-ctrimice, biologice- etc.),. ci euprinde

$i "fi i""eiligatii lTestimoniale, cercetarea locului f_aptei, confrun-iad t""o"stitiiri "t"). il

primul caz este vorba de cercetiri de

i"U.iruto., i" uf aoifl"'-au u&irritali de urmdrire penalS Ei de jude-

"iti. l"aiterent de cine a fost fdcutd identificarea E] qe.forma pro-

cesualS in care s-a concretizat (expertizd, proces-verbal, interogator'perchezilie etc.), conexiu"ea aintie fapte- $i .nels9anarcri obiectul

identificit revine in exclusivitate orgahutui luaifiar- Prin corobo-

ru."i "o""fuziei

de ldentitate cu datel-e furnizate de alte mijloace .de

;;;G,-le;;iificarea criminalisticd devine judiciard. Relalia dintreLi"

"n putea fi definiti ca un raport de tipul parte-intreg, in care

partea Lste identificarea criminalisticd iar fntregul identificarea ju-'diciara. Aieasta decurge din succesiunea lor (prima precede pe a

doua), din pozilia p" "It" o ocupe in cadrul probaliunii (prima este

suboidonati ceiei de a doua) qi, mai ales, din con{inutul qi am-ploarea fiecdreia. Astfel, identificarea criminalisticd priveqte anu-mite a*p.cte concret-individuale, in timp ce identificarea judiciar5

,ru pout" fi conceputS decit ca integrald, prin luarea in consideratie

Page 2: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

a tuturor probelor administrate in cauzi. Pe de alti parte, esteposibil ca identificarea criminalisticd si fie incompletd, sub formide identificare genericd sau probabild, ceea ce nu este de admis incazul identificdrii judiciare, care trebuie sd fie intotdeauna certd.Dacd ansamblul probelor nu este concludent se recurge la prezum-{ia de nevinovifie, dedusd din principiul in dubic pro r€o;

Generalizarea jurisprudenlei qi a practicii de expertizd a con-dus Ia elaborarea, ln cadrul criminalisticii, a unei teorii a identi-ficdrii, util6 deopotrivd speciatiEtilor gi celor ce aplicd legea. Pentruprimii ea reprezintd o metodoiogie Ei un instrument de lucru, pentruceilal{i un ghid de interpretare corectd a datelor determinate sti-infific.

Apelind la experienfa celor 30 de ani de activitate gi la vastulmaterial bibliografic. de care am dispus, vom incerca sd prezentdmprincipalele probleme Ei implicalii ale identificdrii criminalistice incontextul exigenfelor actuale de integrare a gtiinfei Ei tehnicii in' .i .ii:,.:

La prirna vedere nofiunile de ,,identitate(. gi ,,identificar"cr''parsimple. ln practica insd li se atribuie uneori sensuri variate si chiardeformate, cu posibile consecinfe pe planul vinova{iei gi aI rdspun-derii penale. De aceea, ne propunem sd desprindem semnifica{iilede bazS qle identificdrii criminalistice, indeosebi dupd urme. Ca-zuistiea laboratoarelor de criminalistici qi opiniile exprimate de al{iaUtori lgi vor gdsi reflectarea, sperdm, adecvatd.

Cit privegte metodele instrumentale, acestea au un caracterpur exemplificativ. Numeroasele tehnici proprii sau preluate dinalte qtiinte progreseazd mereu, pe cind principiile ,de aplicare igip6streazd valabilitatea.

FireEte cd lucrarea nu are preten{ia de a epuiza toate aspec-tele, constituind doar o primd sintezl in {ara noastrd a teoriei qipracticii in materie de identificare. Adresatd in egald mdsurd spe-cialiqtilor qi juriEtilor, precum qi celor interesali de un subiect preades asociat cu senza{ionalul, am fi bucurogi dacd Ia sfirgit am rputeaspune : Quod, erat demonstrandum.

A.utorii

Probl. crim. crtminol.Arch. fiir Krim.Rev. int. crim. Pol. tech.

Rev. int. pol. crim.Journ. Foren. Sc.

Foren. Sc. Int.Journ. Foren, Sc, Soc.Probl. med. jud. crim.

Vop, teor. krim. sud. exP.

Probl. sud. exp.Probl. teor. sud. exP.Vop. krim. sud. exP.Congr" IAFS

C" proc. pen.C. proc. civ.

ABREVIENI

,,Probleme de criminalistic6 9i criminologie",,Archiv fiir Kriminologie",,Revue internationale de criminologie et de

police technique",,Revue internationale de police criminelleo',,Journal of Forensic Sciences"

.,Forensic Science International ",,Journal of the Forensic Science Society",,Probleme de medicind judiciard gi crimina-

Iistic6",,Voprosl teorii kriminelistiki i sudebnoi ex-

pertizi",,Problemi sudebnoi exPertizl",,Problemt teorii sudebnoi expertizl",,Voprosi kriminalistiki i sudebnoi expertizl"Congres aI Asocia{iei Internalionale de $tiiqfe

Iircale (The, Intdrnational Association of Fo-. rensic Sciences)Codul de procedur6 PenaliCodul de procedurd civild

Page 3: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

Activitatea de cercetare Etiinlificd 9i de vaiorificare a prag-

ticii s-a concretizat in elaborarea unor'monografil Pe ge-nuri de

exoertizd sau cu "uru"t"r-g"tuiut,

in sesiuni Etlinlifice periodice 9i

IlSr=i"i?i"";;e;;r;;; a. tJut" departamentele interesate, precum qi

in articole de speciaiitate publicate in tar5.!i,in-ttt1tlaJ1,t-e' ln-nr9-zent rdspinOir"u ",l"oi;i"'t"I;;

e" _ criminalisticd este _asiguratd de

revista,,probleme a"-iri*i""listicd gi criminologie(( .editat5 trimes-

trial de Procuratura Generali Ei de'Ministerul Justifiei, Ia care se

"auuga revistele cu caracter juridic gi tehnic'

Ca$tolul lI

NOTIUNEA DE IDENTIFICARE CEIMINALISTICA

Conceptul de identitate

' Identitatea constituie unul'dintre conceptele fundamentale alegindirii Ei, in acelagi timp, un mijloc important de cercetare a obiec-telor lumii materiale, cu largd aplicare Ia cele mai diverse domeniiatre gtiinlei : fizica, chimia, biologia etc., inclusiv criminali.stica.Aproape cd nu existd proces aI gindirii care sd se situeze in afaraprincipiului identitSlii. Cunoaqterea nu se reduce insd Ia identi-ficare, dar o inglobeazd ca element constitutiv aI u.nui proces com-piex gi inultilateral.

Id,entic (de la id.em : ,,acelaEi lucru((, ,,1a fel(, ,,tot aEa() esteun concept _- dupd unii imposibit de definit se aplici la :

a) ceea ce este unic, chiar dacd este cunoscut sub diferite denumiri ;b) o persoand sau altd fiinfd, care este ,,aceeagic sau ,,identicd cuea insdqi( in diverse momente ale existenlei sale, cu toate schim-birile considerabile ce pot interveni Ei c) doua sau mai multeobiecte de gindire care, in stare numericl distinctS, sint considerateca prezentind exact aceleaEi proprietdli sau cantitdfi 1.

ldentitatea este caracterul a ceea ce este identic (unic) sau,,pnoprietatea unr,ri obiect de a fi Ei a rdmine cel pufin un anumittimp ceea ce este, calitatea sa de a-;i pdstra un anumit timp carac-terele fundamentale( 2.

Sub aspeCtui sdu cel mai general, prin identitate se inlelegedeci categoria care exprimd concordanla, egalitatea obiectului cusine insu.gi. Precizdm cd termenul de egalitate nu este folosit aiciin sensul de egalitate a unit5lilor (Iucruri ce pot fi substituite) careeste altceva decit identitatea calitativd.

Natura nu se dubleazd, nu se repetd, aga ci doud obiecte, qicu atit mai mult doud fiinte nu sint niciodatd la fel. Fiecare se

1 A. Lalande, Vocabulaire technique et uitique de Philosoph.ie, PressesUniversitaires de France, ed. a 12-a, Paris, p. 454,

2 Colectiv, Diclionar de tilosofie, Editura Politicd, Bucuregti, 1978, p. 341-

4 - c.24 49

Page 4: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

deosebeqte de toate celelalte' inclusiv de cele aseminitoare' astfetr'

cd ,,este identic """J-"" -pui" a fi m-ai multe sau apare sub mai

multe aspecte au, ii t*iit?" ii ]-";e"1 sdu este unul" r' Chiar si

cele ,,doud piceturi ie ape; din zicerei popular5 nu sint identice

decit dacd te privim?p5.ri.iii'""-ri-"ri r5icaturi de apa ; identi-

tatea tor este doar :#fir','"il tii"a nr,oii asemdndtoare.

Identitatea"orr""rrtt"u'iinsinetoateinsuqirile-saupropriet[lileunui obiect, fenomei""ti-lii"ta Si- p1in aceasta le deosebe$te de

orice alt obiect, f.;;*;; "tT tii"ia'' pttti"it principiului de bazd

at filosofiei lui L#;;;; a"""-ii .,,identitate^a indiscernabilelor(,

dou' obiecte sau tiiifr,"tf" "" fr"i ti itrair""rnabile, adicd identice ;

ele difera intotdeauna dupd caracterele intrinreci, gi'nu .numai dupd

pozitia lor in timp^^ii il;ii". Identitatei nu se definegte-doar prin

##;:"^;";;;i;;i $i' "ii,fi;;;ia-""ii""r"i. Ele sint dous concepte

:;FJ'ii ilp;i;i';"i: ;;;;;' "b*'-'";

"identicul este priv'egiat in

;;;ft; d^iferen[a^;' aii;tu"tu purd este de neinchipuit( a'

Teoretic qi practic trebuie se se facA distinclie intre identitatea

abstractd Si icientitatea concret5'

Hegel remarca faptul cd principiul logic conform cdruia A :A ,,este fdrd conlinut Ei nu duce mai departe( qi se pronun{a im-potriva abuzului metafizic aI ,,identitdlii inertec. Ardtind cd ,,iden-titatea abstractd cu sine incd nu inseamni via{d(', eI elaboreazdconceptul de ,,identitate in unitate cu diversitatea(.

Preluind ideea Ei transpunind-o intr-o viziune materialistd,Engels sublinia in ,,Dialectica naturiirt necesitatea de a se face dis-tin-1ie intre identitatea concretd Ei cea abstractS. Aceasta din urmdeste valabild doar in matematicd, care opereazd cu construcfii ralio-nale. Frivitor Ia conceplia A : A, in care orice lucru este identiccu sine insugi, se aratd cd ,,totul era considerat ca permanent -sistemul solar, stelele, organismeie. $tiinfele naturii au dezminlitaceastd tezd ln fiecare caz in parte, pas cu pas, dar in domeniulteoriei ea persistd Ei astdzi qi adep{ii vechiului continud sd-I opundnoului ' un lucru nu poate fi in acelaqi timp el insuqi 9i altul. $itotugi Etiinlele naturii au demonstrat in ultimul timp in am5nuntfaptul cd identitatea adevdratd, concretd, con{ine intr-insa deose-birea, modificarea(( 6.

Iclentitatea abstractd nu este posibil6 in natura organicS. Vege-talele, animalele, orice celul[ vie in fiece moment sint identicecu ele dar in acelaEi timp se deosebesc datoritd modificdrilor mole-culare neintrerupte. ,,Orice corp - remarcd Engels - este supusin permanen{d acliunilor mecanice, fizice, chimice care produc inel mereu schimbdri, li modificd identitatea((. Folosind cunoscutulexemplu aI celor doud cristale de sare, el conchide ci ,,identitateacu sine insuEi are dintr-un inceput ca completare necesarl deose-birea de tot rcstul((.

Tot astfel, in filosofia romdneascd, Atanase Joja este de pdrerecd ,,prin insdgi faptul cd subiectul se dezvoltd, identitatea gene-reaza diferenla(. De acord cu Hegel in aceastd privinld - nu Ei inaltele - socoteEte cd ,,principiul identitSlii con{ine mai mult decitse crede a exprima('. El aratd cd legea identitS{ii concrete, ca re-flectare logici a afirmaliei lui Fleraclid ,,unul care se diferenliazdde sine((, este ,,unitatea identitdlii qi diferenlei((, spre deosebire deidentitatea abstractd A : A. Legea identitdlii este fundamentald,dar ea nu se fundamenteazi cu adevdrat dacd nu este dublaticoncomitent de legea identitd{ii concrete 7.

Identitatea gi deosebirea dintr-un fenomen concret sint policare reprezintd o reaiitate numai in interacfiunea lor, de unde uni-tatea dintre identitatea abstractd (absolutd) 9i identitatea concreti

6 F. Engels, Dialectica naturii, Editura Politicd, 1959, p. 196.7 C. Noica, O remarcabi.ld conceplie filosoficd : legea identitd,fii concrete,

ln ,,Revista de filosofie", nr. 2, 1982. p. 186.

u""'ii)Lriioiiz"'"irrr"rd existd num-qi pe pranur gindirii, atunci

cind obiectele sint ;frjid"}jl; in nedifeienlierea 1or, cu ignorarea

Iaturiior contradictoiii,;;;;;;bi;ilor. din structura fiecdruia dintre

aceste obiecte. D#;;"iri- au ""a"ru ut logicii formale, orice

obiect, fenomen ,"; i'til'#-;qti"ia""tr"-cu sinJ insuqi-pe intregul

parcurs a1 existenfi 1 . *il

i+,1 *ll"t: "^f,'^t^"-.ff :t":, tT'ilitl:?

" T'*::#:$i it""il'""'i;aiscernabilitate a obiectelor, ca neglijare prac-

ticd a deosebirilot ".' O utu-""ea opticd d"i?,I^1^*:t5:t^'"1fr?t i3"?;li:i i#;"iil"iiir"i"- si"a"oi"ui.", ru considerarea deosebirilor ca

L-i" -"iilii;

"i';-hi;'""itr.t- ia""titagi. or, identitate f 6rd deose-

bire nu exista.Princi piul i de nti tali i (,,pr incip ?tn n 1n!t'!y!'':: i..l"t* :lti" i

A, d5flfiY'ii"l,'fiii:;,;"i:;il{i;;iffi;; ;;" cum se va vedea in con-

tinuare, nu este suficient pentru.*"i*it{1,]y:: "1i11?; :i1t,c"?

lt"ffi;fr i,i ti,il""Jli'HJ'-ti"#9,i9 .9r'fibirile care survin qi nici

de conexiunile clintre ii"."ii.-faentitatea Trebuie inleleasd ca stabi-ntinrri 2

lr:#:?"'#'"-_'iiii"'ae pauzd in procesul de migcare continua

rnateriei.Iclentitatea concretd se considerd aceea care relevS' unita

i ^^r +i

di"rrlJ"rt'-T?ff;" "li?;;;;re, ia ni.,et ulirtenlial orice obiect f iincl

;;;;";;' tu o ti"tu'a ae taiuri contrare'

sJ.Lachelier,citatlnnot6deA'Lalande'op'cit''p'454'a L. Boisse. citat de A. Lalande, o!' ?t.:.P.

,u^_u.,,_.,n,^x -i r.r; a T;;f'";i;;";;,-i; bgici, Editura $tiin{iricd ei Encicropedi

Bucuregti, 1985, P. 144.

50 51

Page 5: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

(nelativi).Dinfaptulc'Sstareadeidentitateexprimdegalitateacu$;;-; iotaUtatii'i*"qirii"" numai intr-un moinent dat * static

i;':JJi;iilarii-"ui"trerupte.-- rezults c5 atunci cind se anali-

zezzS.starea ae ioentitaie i'ouiectelor trebuie s5 se ia in conside-

"riiu " ,"ri" au utun]"rrt",

"rrr11 ar fi intensitatea impulsurilor interne

;iJ-d";";i;;i ;;li;;"a factorilor externi, efemeritatea modifics-

iltt-rni"rosistemet'orl-Ei a insuqirilor obiectelor, timpul scurs tntre

stariledindiverseleperioadedeexisten{saieaceiuiaEiobiectetc.oprimaparticularitatedefinitorieaidentitSliiconcreteconstd

inaceeacdesteostarecontradictoriealucrurilorgiproceselorincane fiecdrei laturi (tendinle) i se opune ccntrariul' Cu cit este mai

cornpfexa o.guniz"rJo materiei, cu atit va conline mai multe con-

tradicfii. O a doua particularitate a. stirii de identitate se referd

La faptul cA contrariif" ti"t inseparabile' P5r!ile' tendinlele' direc-

{lile contrare care se inclucl in identitate se intrepdtrund' trec din-

tr-unainalta,firdsdfievorbadeoimbinaremecanica'inconse-cinli, contopirea contrariilor nu duce la o medie' Ia ceva "de mij-

O"rl,'ci Ia disparilia stdrii de identitate gi la aparilia .unei noi forme

(calitSg) materiale. In sfirgit, o a treia particularitate constd in

Iupta dintre contrariil'e aflate in unitate'Toate contradicliiie identitdlii se exprimd in no{iunea de deose-

bjre. Termnrr.rl nr"'-Joud sensuri. Unui desemneazi un raport de

al.teritate intre iucruri considerate identice dintr-un anumit punct

de vedere, uOi"a p""pti"iutuu obie,ctelor' fenomenelor^qi fijnlelor

de a se diferenlia i"*r" a" altele, de a nu fi identice. celalalt sens

semnifica ciedublarea-unitarului in iaturi oplrs-e. cum. orice identi-

tate este un intre! atcatuit din asemdnlri gi d-eosebiri,. acestea din

urmd constituie o caracteristicd determinante u l,'"'''oilor iar rolul

lor in cunoaqtere nu este inferior asemdniirilor'

Ignorinddeosebirileincalitatealordecaracteristiciobiectivea.Le starii de iaeniitate, logica formala nu oferd criterii de apre-

ci.ere ale acestora. Or, ictrentificarea presupune determinarea corectd

atit a ceea ce este stabil, cit Ei a ceea ce este schimbdtor'

In concluzie, just in sfera gindirii teoretice' conceptul formal

al identitd!1i devirie ingust gi uiilateral in sfera cunoaqterii reale'

Conceptul dialectic afirira caracterul relativ al identitilii qi include

deosebirea"n"t"*",'tconstitutiv.Egalitateacusineinsuqipecareo presupune ideniitatea nu este i'n''r'ubild' ci conline qi schimbdrile

care se produc -;-;;, ";ea factoril.or interni Ei externi, astfel cd

identificareanrrqrmdreEtestabiiireaidentitSliiobiectrrluicusineinsuEi, separat a"-o"^"rg-iactori qi de alte fenornene a1e lurnii ma-

teriale.

Accepfiunea criminalisticd a identitdfii

Parte integranti a identificdrii' judiciare, identificarea crimi*nalisticd este destinatd sd serveascd scopurilcr acesteia. Ca urmare,cercetarea criminalisticd nu este chematd sd determine obiectul insine, ci sd ajungd Ia o iclentitate probantd. Astfel, nu intereseazdconstatarea cd incdl{drnintea infractorului este identicd cu sine in-sdqi intr-un anumit moment, ci faptul ci, datoritd reflectdrii carac-teristicilor sale in urma glsitd la locul faptei, ea poate fi identifi-catd Ei servi ca mijloc de proba.

Este adevdrat cd, afirmind caracterul relativ al identitdlii, dia-lectica o inlelege ca pe o determinare catritativd a obiectului, darcum schimbiiriie lente nu afecteazd caracteristicile esnfiale, in-searnnd cd clin punct de vedere criminalistic noliunea de identitatese poate considera ca stabild, nai ales ci in rnajoritatea cazurilorintervalul de timp care a trecut de la sivirqirea infracliunii 9i pind

FiS. 14. Identificarea inedlldmintei dupd reflectarea ca-racteristicilor tdtpii,: A) Nlulajui urmei de la locul faptei;

B) Bocancul autorului furtului.

52 53

Page 6: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

Fig. 15. Comparafie dactiloscopicd : A) Urma incriminatd ; B) Impresiune^ p"f*"ti de Provenienla certd'

Ia descoperirea, fixarea Ei ridicarea obiectelor Ei urmelor nu este

Drea mare. Aceasta corespunde t"' "umui principiului identitdlii'

'dar si celui aI contradicli-ei ("principiii "ont'odictionis"l' potrivit

ffi"i; il;;iJ$; ;ffi;' ;i;'iil-u"utu;i raport este imposibil ca un

h;;; ti fie 9i sd nu fie(68'

Chiar daca evoiulia este inerentd tuturor lucrurilor' fiinlelor

si fenomenelor, in problema pe cqe- o discutdm ea nu afecteazd

de cele mai multe 5;i ;;;;;.Ji- aL iae"tilicare. s5 1u5m exemplul

impresiunilor digitaie' f-- 'iatul 9e clesencle papilare nu numal

cd sint unice 9i cleci proprii unei 'it'g;t"-n"ttoitt"' dar ele sint qi

stabile, practic ,.rur"rriiloite in tot cririrt i'i"1ii. Faptul cr celulele

dermei qi epidermei't"'ffi"iig'-"' 9?. se mdre;te dimensiunea creste-

tor, nu influenleaJd;i;.;ty'-ft;',111['' din moment ce detaliile'

forma, structura qi p;'i|i" lor reciprocd r6min constante'

lnsuqirea oricarui obiect de a fi el insuqi'$i 9"^,::tYi:ti in ace-

lasi timp ,rn pro""' l" i"'"hlare' cle a ti egat'cu' sine insuqi qi de '

a se cleosebi de sine, constituie gi penlru te"oria gi practica identifi-

cdrii criminalistice lunciul de pt""""' brice obiec-t este considerat

in criminalisticf, """;" i;i;; ;i;il"ii din asumenari 9i deosebiri'

Reluind exempiut i"*^*"i- tG, dgYa urme ale aceluiaEi deget nu

vor fi niciodata 'tilt "^ia""iice' chiar Jace aparent sint

'la fel' In-

tensitatea diferitd a apdsdrii ' unghiul J"' upfi'"ut"' suprafala impri-

matd (in intregime s"i-puttiufl' "ut"'u*iuu^ degetului-Ia una dintre

urme, suportul diferit pe care apar- etc' sint tot atitea cauze care

pot genera a"o'"iiii, Hd? Iil]pi"i"lt-u"pt" stabilirii originii

io-ntt" a amPrentelor'

Stiinla criminaiisticii nu elaboreazd un concept de identitatediferit de cel dialectic, dar pentru raliuni de ordin practic, izvoritedin specificul examindrii probelor materiale, apeleazd, cel pulin infaza inifialS a cercetdrii, gi ia accepliunea pe care o dd identitdfiilogica formaid. Lucrul este posibil, datd fiind stabilitatea identitSfiiintr-un anumit moment, in care caracteristicile gi calitSlile unuiobiect pot fi considerate ca fixe. ln consecin{5, aplicarea legii iden-titdtii prin care se urmdreqte stabilirea unui obiect sau fiin{e, res-pectiv rezolvarea problemei ,,este sau nu este acel obiect(t, cores-punde intru totul scopului identificdrii criminalistice.

Analiza conceptul.ui de identitate ar fi incompletd dacd s-aromite o a doua laturd, Ei anume identitatea dintre obiecte. Celordoud laturi Ie corespund doud aspecte ale identificdrii: a obiectuiuicu sine insugi (stabilirea faptului cd obiectul examinat este acelagi)Ei dintre obiecte (stabilirea faptului cd anumite obiecte sint iden-tice trntre ele in ceea ce priveEte unele proprietdli). Orice obiect alidentificdrii este in acelaEi timp individual Ei asemdndtor ou alteobiecte sau, dupd expresia lui Ed. Goblot, obiectele sint totodatdo,intrinsec identice Ei extrinsec diferite(( 9. Observdm cd intervine onoud noliune, gi anume ,,asemdnarea((, care este acelagi lucru cu,,analogia(( Ei ,,similitudinea((. Ea poate fi definitd ca ,,relafia dintrecloud. sau mai multe obiecte care au anumite proprietS{i comune,in aga fel incit cel pulin dintr-un punct de vedere ele pot fi practic

Fig. 16. Asemdndri grafice insemndturile a doi frati.

e E. Goblot, Traitd de logique, Librairie Armand Colin, paris, 1932, p. sO.8 G. Enescu, oPt. cit', P' 286'

55

Page 7: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

Fig. 17. Concluzie de neidentitate IA) Urma de muEcdturd de Pe corPuivictimei ; B) Amprenta arcadei den-tare superioare de la Persoana bA-

nuit5.

confundate( to. tntr-adevir, in lume sint multe obiecte foarte ase-

mdndtoare fdrd a ii i[l"liJu' aEa oupa cum sint multe obiecte apa-

rent deosebite, dar ""*^"""ii"'in structura lor elementele de bazd

ale identitafii. Pe d; ;lu;;iu' u'"-at"rea dintre obiecte poate fi

mai rnare sau mar ;ft:p:1i;hTa""lii"tea nu este susceptibils de

gradare, fiind propiil ;iia;i;i d"-t i""eul intregii sale existenle'

In identificarea criminalisticd continutul principal al exami-

ndrii it constituie J"iA""ti"i"a 9i uprecierea asemdnerilor, o totali-

tate suficienta de';#;;il;i#i i"h*io"uie similare conducind La

identificarea oUiectr]ilri ""il"iot de urrne qi implicit la' deosebirea

totalitdlii acestor J;;;"ri.ft;asemanafoare c1e cele ale altor obiecte"

Dacd doui obiecte, urme' fenomene ti"' t" aseam5nS' trebuie s5

se caute in ce sint'iA"tii"u 9i iq Se nu sint' putindu-sc- astfel spune

cd asemdnarea este fdi"i;fu"i iaentitati ui"Ltttu' Pe de alti parte"

si deosebirile pot ";;;;;*I cognitiv'ieconcordanlele dintre obiec-

tele sau urmele """ririltl" coniriUuinJG ittAiniaualizarea Ei deli-

mitarea lor. In rit'iil"iir?, i;"+;q?"ritaie aceasta modalitate este

chiar denu*lffi i;;;;'if;i'""eii' aiJ'iiitiere','D: Ilt-{i' in cazux

unei scrisori urrotii'tu ";-;; ltlit:d de evolufie superioarS se vor

elimina p"r.oun"tJ;; ;; I"ti;-i"r"tiot t r" o urmd de incdl[Sminte

sau de picior goi tJ io'-Lx"l'au put'tloTii qi persoanele avind o

mdsurd nct diferitb ; ta proicctil" 19 it"t i"fal*ia armele cu o aItS

idtime ;i inclinare a ghinturtlor levll'Un exemplu de excludere care limiteazi. cercul

-":::p^"-"!'11::-ttoferS urmer" a" pJ=--""ioi.J ",r-lt"i P. 8., victima unei agresil-lnr'

Excoriatiile a" toi*a - arcuitS, cu ctncavitatea in jos, indicau o

muscdturd p"n"t,u"la in regiune" .P;;;;Gia' 'outoilta suportului'

tare al maxilarut#'ii "'p'rt?tJr i"ai"Jlt"

-ut"'Aittlitor' I{ematomu}

din regiun"u .tuil"iitoni*'a'indica o muEcatutd nepenetranta' din

cauzaelasticitdlii;;;;i.^u;uin a" p" tr."tton au fost ridicate prin

murai (imagine "Je"ilai-a"pa * !-; ::,i:*' :":Tt#i"(ifft'#:rut?i"gfTil" ;:ffX'"?;'::[":11 "" "'*"re

experimentare' ale

banuitului G. B' 'J"'flu" importante deosebiri' Arcada superroara'

avea o edentalie f";l;; cu' o n'uqa -titpt:"

incisill|-,tateral dirr'

hemiarcada dreaptd), in timp ce .pe *tt\uit't tnentonului locul res-

pectiv prezenta " Il""ti"C Ju"i.u"tio"ase marginea triturantl a

Lnui dinte. Apoi, i;;iti;ii irontali u"!u" unghiut^'format de fala

nalatinald cu cea t'"'tint'tuta foarte rnare (ciria 45o)' motiv pentru

care urmele lisate "t"" t*tt" r'19 i" tl"J *"gitul qi ca atare ar fi

trebuit s5 producS -e*coriatii mult mai late a"ecit cele existente in

menton. ln sfirqit, i*ititJ-r"t"ral stinga era mai redus qi nu crea

urme decit i, "orrii^iiifu'rtrttU""ii puteinice a dinlilor, caz in care

Fig. 18. Semndturd copiatd (alb) dup&o semndturd autenticd (negru).

11 L. Bobos, Identificarea perso.anei-d'upd urmere .!: gili: in colectiv'20 de ani. ae erpertiLi

-citiliatisttcd, Ministerul Justiliei, Bucureqti, 1978"

p. 167.

excorialiile produse de ceilalli dinli s-ar fi amplificat. Arcada in-i;;i;Ji u.r"u dir,lit tncilecali, motiv pentru care marginiie incizale

nu urmau un arc perfect, ci .o

linie irintS' O asemenea pozilie nu

;;"$;;J"" t t-utbt de pe ment^on, care erau dispuse sernilunar'

In consecinfa, numilul G. B. a fost inl5turat ca posibil autor atr

inugciturii prezentate de victimA 11'

Judecata de asemdnare c1e tipul ,,acesta este Ia' fel ca celdlalt(L

are o mare importanla ln activititea de expertizd Ei, in generaf inprocesul proiratir,rnii,'fird sd echivaleze insd cu judecata de identi-ilig:6; ;;;;;, ii"u"iu combdtuta tendinla de a exrinde stera no-

tiunii de identitate la asemdnare. O eroare cle acest gen' frecventd

iJ"tt"tj"" l"Ji"ilta, este cea care se face atunci cind se vorbeEte

;; :il;;tit"i""-"-a",ie urme((, cind in reaLitate ele sint doar asem6-

,ratonr". Afirmindu-t", a" pildd, cd scrisul de pe documentui incri*;;.t este ,,identic(' cu scrisul persoanei de la care s-au luat probe

;;li;"-;;-";fundd identificare^a autorului (a scrip.torului) cu iden-iiti"ur"u scrisului (a-grafismului). Experienla aratd cd specimenele

de scris ale aceleiaqi persoane se asearndnd intre ele' dar nu vor

"or"*p,ttA" niciodati ?n cele mai mici detalii, pind Ia.suprapunere'

4;-d;; intirnpla in scrisul de tipar sau dactilografiat. ,La scrisul

de mind identitatea in sensul de asemdnare perfectd poate fi ob!i-

nutd numai prin "opG",

deci prin contrafacerea unui scris originaL,

ceea ce inseamnd ia scrisul ieaiizat in acest mod nu ,provine de

i.;";;;;a cereia ii uputii"e modelul' In acest caz "identitatea(c

rE G. Enescu, oP- cit', P. 21'

5657

Page 8: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

materiala devine, priviti sub aspectul identificdrii criminalistice'

;;rdffliT!?i. ** pulin adevdrat "u i:o;;:3"$;"*U:"39:ffs::;ffi ?::;i' Jl|'J.li'.?' ":1"1'y:t #il3l'lil#; ti'mar a' m a te r i ar d"' l a

" i"a

abstractic d" "''r"'tJ airu'"t't" t":"*"iti""tj"" a"i P'tu?l

existente'

cdci identitut" p"'toia ""-L"itta a'""i-ipu plan subiectiv (numere

egale, marimi ^"g"iEf i"o;'ili-"s*; ffi;""#],ul"1?:"1?;X ;!

thi**.*""fl lti"f;i:ni"fi ::Jif'",1*nis*0,:i"!**;;tT#":t-x:'i*:,ij*:*#3:}{i3i"'r,"JniiH*;;;;')tn":"'iff 't1obiecte sau rellecasemdndtoare. De

"lii"i-"ii'm1tia' a" e"""r "impresiunea digitald

gdsitr pe cas.a a" f,li'i'ut-""" JJ r" a"E"iJ # th"':::;::;tyt#l!i1"#:',""i',T"11",?uit$"tri"{ll4*!ff;"t"i*'roA"-'B'in-carea ci B sint oese;i"#i-iir"tite-ate,t["iti"Ei L'"t"' In iesdturd cu

aceasta notam "' '#;;;"ii-a"-"iau"ti;A?ryi """dTt11ite-((

nu sint

sinonimi. co,"'po"i"iiiq ;'9lt9!ta 3-9""a impresiuni di^gitale sau a

doud semnaturi' deci -ii"ntitot"o jo'iia a acestora' poate fi ob!i-

nutd, dupa "r* Iii^"?'i''i'"51 n1;1*"i;t; ;stJqt 9d expertul nu

este chema, ,, *fiUilLlrli' ih-"ititut"u]^ "i ""tenticitatea' adicd pro-

venienla cert6'

In ai doilea rind, specificul identificdrii criminalistice decurgedin imprejurarea cd cercetarea are lntotdeauna un caracter retros-pectiv,

-fiind ulterioard comiterii faptei. Evenimentul trecut nu poate

^fi. observat nemijlocit, direct, ci doar reconstjtuit prin descifrareaqi interpretarea informa{iilor confinute in reflectdrile sale.

In al treilea rind, dacS in criminalisticd scopul final al identi-ficdrii iI reprezinti stabilirea concret-individuali a obiectelor 9ipersoanelor, iar determinarea apartenenlei generice doar primabtapd a procesului de identificare, in alte Etiin{e aceasta se con-sidera de regula incheiata cu stabilirea genului, speciei, t-ipului, cusubdiviziunil*e respective. in plus, in criminalisticd aria de exami-r:lare este mult mai largd decit in fizicd, chimie, biologie etc. in-tnucit, pe lingd analiza iaracteristicilor esen{iale com_une obiectelorde acelagi fel] se pun in valoare Ei particularitSlile de- provenien{6intimpidtoare': inipuritdfi, abateri de la tehnologia de fabricafie,uzuri rezultate din exploatare etc.

ln aI patrulea rind, spre deosebire de alte gtiin{e, in crimina-listic5 pr"ii.rta o deosebit5 importanla nu numai stabilirea identi-tefii dar Ei stabilirea neidentiidlii, prin care se infirmd o ipotezisau versiune de anchetd.

In practica judiciard, identificdrii criminalistice i se mai atri-buie unbori qi un alt inleles, ;i anume de individualizare a unuiobiect clupd irn semn distinctiv, distrus sau modificat, intenfionatsau accidental. De pildd, relevarea seriei poansonate pe un corprnetalic (identificarei seriei unui motor sau a unei arme), reconsti-tuirea num[rului imprimat pe un document rdzuit, lPalat ori ars

didentificarea unei birrcnote,- obligalii CEC, act de identitate etc.).Specificul identificirii criminalistice

Asa cum s-a ardtat' identitatea constituie un concept de care

nu se pot dispen'J';;;;;;;; ao*""ii-ui" """ou;turii' ln logica

ea reprezinta una ;i"#-f;;;i" a" ['"# "r"-ei"ditii^c^orecte' In

alte stiinte ,'ot""'"i'"ti" folositd ". ;il;; i" J"t""tute in confor-

;i;"i" cu sarcinile fiecdreia' e: r^+i-i+x ^o qtahi'IdentiJicarea criminatisticd poalg" fi definitd ca stabilirea prln

mijloace tet 'ico-qti#iffi';"il"ititafli^.rr,"i fiinte sau a unui obiect

'care are legatura ;'il;;11'"1i**"i6' Ea este subordonatd scopu-

.ii* pt""itE aie cercetdrii judiciare'

ln acest context specificut ei rezult6' in primul rin4' din nece-

sitatea descoperirii;#'i;f -ii

tit"utii cu valoare probantd' de

unde obiigativitatJa]" ,a li"-i^i""p.ititJ in limitete stricte ale le-

gislaiiei Procesuale'

1'J.Gayet,Mon'ueldepolicesei'entifique'Payot'Paris'1961'

5B

Fig. 19. Relevarea seriei de motor pilite'

Acest sens oarecum diferit al no{iunii de identificare este valabilqi pentru fiin{e, cum ar fi identificarea persoanei care a desfdqurato inumitd activitate sau care s-a aflat intr-o anumiti situafie, fdr6sa fie insd vorba de stabilirea identitdtii in modul descris mai sus

{dupn Semnalmente exterioare, amprente digitale, danturS, scris,voce etc.). Un exemplu ne va ldmuri cel mai bine.

59

Page 9: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

Fiq' 20. Obligalie CEC arsd"

totog"iiiita in radialii infraroqii'Varietatea problemelor pe care Ie ridicd identificarea in prac-

tica juiticiard a tondus la elaborarea unei teorii a identificdrii.ieoria ictentiJi.cdrii criminatisti,ce se constituie ca un sistem de

notiuni, requli Si metode pe baza cdrora se stabileEte identitateaiu.i n"iO"ttTitatea, cuprinzind totodatd gi criteriile- de .evaluare a

conciuziilor de identiiicare. Elaborarea unei metodologii a p,roce-

sului cie identificare asigurS o tratare unitari a problemei identi-;;t[ p;!];;-orice fel de i,r-", Iucruri Ei fiinle care formeazi obiect

cie cercetare criminalisticd'Apdrutd ca rezultat firesc al generalizirii cazurilor tiqice de

stabiliie a identiti{ii, teoria identiflcdrii criminalistice s-a doveditr ii ittAi.punsabild practicii de expertiz5, d-e ang',hetii 9i de iud-qcLte-'ig;otir*J posibilitd^filor pe care le oferi identificarea criminalisticdiiltr-un anumit stadiu de dezvoltare a gtiinlei gi tehnicii, ca Ei inter-pretarea eronatd a datelor obfinute- i f5cut ca fapte _i'rportantes5 r5mina necunoscute, impieclicind sau intirziind descoperirea

e"devdrulul.Legat cle conlinutul icientificdrii criminalistice s-ar-r exprimat

mai multe puncte de vedere.s. M. Potapov - considerat ca primul teoretician- c1e seami

care s-il ocupot cle aceasta problemi - susfinc cd .iclerrtificareareprezint5 o metodd uniuersuld. c1e stabillre a adevlrului in proce-u'..r}

"rrnou;terii judiciare, rezotrvarea oricirrui aspcct care apare in

cursul urmSririi penale sau judecdlii reducindu-se la icientificare'Fentru a rdspuncle Ia clasicele intrebdri ,,cine ?{{' ,,ce ?((' ,,cum ?((

.,cincl ?(( qi ,,1n ce scop ?({ ar fi hecesar sd se stabileascai intotcleauna;dentitatea

.sau neidehtitatea in cadrul sitr-ialiei de fapi examinate'

klentificarea ar fi astfel scopul principal al tuturor investigaliilorcriminalistice, atit tehnice cif Ei t-actice, Ei, in acelagi timp, mijloculde recunoaEtere a oricdrui fapt ce are sall ar putea avea valenteprobatorii {3.

Alli auiori, printre care S. P' Mitricev, A. I. Virrrberg qi A'.4:Eisman, vdd ln ldentificarea criininalistici un proces gi o slrcindde examinare Ia care I. K. Crlov adaugd Ei metoda de cercetare 11'.

Identificarea criminalisiic5 - nofiune complexS - constituiede fapt un mijloc de stabilire a identitdlii cu valoare probrantd,

orru ru reallzeiz|, prin diverse metode concrete elaborate cle ;tiin{acriminalisticd sau preluate clin alte gtiinfe 9i adaptate specificu-lui sdu.

tr S. M. Potapov, Prinlipi krimi.nalisticeskoi identilica[iL, in ,,Sovetskoegosudartsvo i pravo", nr. 1. 1940' p. 66.

14 I. K, orlov, spornie aoprosi, teorii id.entiJicalii; Ioghikognosologhi-ceskie ispecti, in,;Probl' teor' iud. exp.", Sbornik 44, 1'980' p' a2'

circ'lincl cu vitezd excesivd qi in c.ndifii meteorutiere nefa-

vorabile -- piatr. ."Ui"a-"""p"ritl cu mizga inghelate - y^tt ^?":":turism a derapat ca urmare

-a unui virai brusc spre stinga Sr s-a

lovitdeuntreiler"*--ttuqio'''up"pu't"ucarosabiia'Dincoliziunea rezultat uvuri*reJ*u;;;il;i;d"1ui ,Ei moartea unuia dintre cer

doi ocupanli. Ilrin ;ptt;i;; d;pusd in ciuzr' s-a cerut sd se iden-

tirice perso"tu our"'T?"'#"t-1il;;tu"i;;;i' Expertul criminalist 9i

medicul legist care ;; ";i;;;;"t expertizi au cbnstatat id locaiiza-

r.ea externa Ei interrii ul"r-i""ilor'inresistrate la autopsie se core-

Icazd cu distrtrgerea'i+ii Ji" f"!d drean"ta a autoturismului' provo-

cata de impactul i,";iiti"'ai'bl" {h"eaie stinga ale-'trailerului'

Lcziuniie ccte mai-Jt"t;: lnt"re'i'-'A L'azinut ;i toracele -1 ltlisituate in zona ro"6i"pri".ipur"-a9 izbire,- puteau fi,produse numal

oasagerului care "JftJ t;;i;;;-;;pta iata' Aceasth concluzie s-a

coroborat q, "u to;J;'iH*,tJ;+'-;iiot'*"r"tit" de persoana rdmasd

in vialA, "u"u "o,uJpu-ndea aqezdrii u""tt"iu pe locui din stinga fatS'

Astfel, repartilia, "#;;;"j"ii-i"t""titutea leziunilor indicau doar

uncontactcuanumitepiesedininteriorulcabinei(ogiindaretro-v rzo ar e, pu'urotu".'i j: ;"i'ii;'; t"'Yil:L lo:5:" ^:: -":ili'r"""#1?Yrzoare' parasurdr"'1'

rr"a"5rl """ia""t"r : forla centrifugi creatS'

;fllli[, tilJ::"J; ffiil;",t",-1""t proiectarea. corpului spre

dreapta, evitindu-se-"rii"ii"t"ndarea .rot*.rntti in piept. ln raport

cle cele constatate, t-;";;;;hi. ci persoana decedat6 a stat in fa{6

cireapta, iar persoana care a supravietuit a condus autoturismul"

6061

Page 10: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

O altd problemd discutatd este. cea-a. 9"ittn"J:i^.:i con{inutuiuti

principiilor identifi&rii""riil".ristice. Nici in aceastS privinld nu

se constatd o ,r.u""'liiut"-au ""an51' atttur' limitinclu-n1Ia opiniille

exprimate in literat'#1"i" tpt"ialitate romAn5' remarcdm cd unlr

auiori pnn accent"i;; i"lli,riii"r"" obiecteLor identificSrii' in timp

ce al{ii inc}ud, i" jrli !=#;;j;i *u"1io"ot' qi stabilirea caracte-

risticil.or "ur" u"."";"*iu aJtnt-inarea identitAtii' metodologia gene-

rald de cxaminare, ;'t;; ;i i"l.t", cotnponeutele esenliale ale pro-

ce s ului 3; i:Tlili""fl: ;tT'"tX"T",ii.

" i3" ro r mul ar e a u nor pr in cipr i-

Intelescrca i,rrti u"nnii;;i;; ;g;liit;; 5i apticaree in practicd

;i'il;;!.,ti"i*nt" pcltr? " ': -1j:ls:,,r3 :-lt:lllffi::: "t",'T$;'P.f;uttiut,' multe din aqa-zisele prtnciptr.autori 1; conclitiile ;;;1" p"ntr" eristenla lor' respectil-.:" au va-

toare de element f;;i;"J"t"i:-t*" Gi' au Lazd- pe care se inte-

meiaz6 o teoric gtiinlific5'

Fremisele ;tiinlifice ale ielentificXrii crinninalistice

A identifica inseamnd a discerne' g i::]11 ^1""?:t1ugu'u Lrn

obiect dintr-un nt'otnf it' Ae obiecte aseindnitoare sau' in probLema

care ne intereseazi, cle oUiecte prezumiiv creatoare de urrne 1n

conditiile sdvirEirii'f"|i"i"pu""f."l ta"tiiti"urea criminalisticb esle

obicctiv posibila o"t";It"^iriJividualitalii, stabiiita{ii relative q! re-

ir".liuitaiii lucrurilor sl fiinlelor'I'ndiuictualitatel''il'il';;il;idualitateaY:::."::::ti:"ill;",]r'-?t?

Fig. 2l.Identificare pe baza c-oncordan{ei crestelor P-?PtJ3It'af ii.*, aieiiale de p^e geam ; B) Impresiunea degetului creator.

dualitatea este nai bine exprimati la nivel de deta!.iu, constatare.riUUta nu numai pentru uimele carc reclamd examindri traseolo-

gic", au. qi pentru alte genuri c1-e urme, cum ar-fi scl'isutr' Astfei'E"t"' ,rrai indivicluale gest*uri grafice sint cele rer.luse ca amploare,iii.rd ,,ur".rnse(( chiar-qi pent"ru titularul scrisului, ca si nu mai

vorbim cle falsificator. bintre acestea notim, pentru exemplificare,sedila minusculelor ,,9((, ,,!((, cdciuJ'a minusculelor ,,5c(, ,,i((, bareleHiil":'#i:4;'",:ir$;:t.,:hr!"".fr :ill'3i:,Hll?'{i'i:,1""#,lil

neaz'a singularitat";;;i obiect"in raport cu alte obiecte

ee fantrrl cd cste slngur in spela "' otlii * i'*"ta dc proprietalea I

irrir"rtitiii'tj =o d"ot"r'""qte. de-brice alt-obiect' r

triecare obiect prezinti u" n.r-ul"a" ittt.tgiti-proprii m-rrnaiI

trui, sinteza u"n.to'uiffi;':;t;t*.ia-tr" "ut"goria culitate' in virtu-

tea cSreia ,,intr-un ,irt;;;; ;eratii un-iyciu este :::.1 "" este qi

noate fi cleterrninat lJ'a"".Iuiiiia. tnaiviaualitatea unui obiect it'r-

seamni dcci o a"t"'-it'"'" caiitativ.a' "to*"iti"it"tea

sa fatd de alte

rucruri. Ea este d"#';;-;;*oi a" l"Jii''ii;;it:ur"-"r" obiectulr:ri'

de r:ildd "*t" p"ot'ni-'ii'i ir"-ptocesul o"--lun"l"utie' clar 9i de celle

dobindite ulterior' ;il toio''ii'" qi ""piouiuie'

l'tii mult decit atit'

in cazul- asocierii rott'"" ii"-""t"' "pdiute ai:solut intimpldtor' For-

ticularizarea devine mai pronunlatd. 1". "i"i observatia cd indird-

---; D. A Stoney, Fund'amental. princi'ples i'n

tiue euiaeni' 6o*"itit""u Congr' rAFS' Vancouver'

18 Dlc!'ionar d"e Jilosofie' P' 93'

tlte eualuati'on of cssa

1987. Fig, 22. Gesturi grafice neaparente

6263

Page 11: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

si trdsdturile de legare, trdsdturile slab impriTu!:^':1:'intrerupte

cu toate ca migcarsel' ;" l;;i;a 1uE*tt,t"iitele migc'ri ,,in aer(l

qi ,,fit"l" de P[ianien()'Individualul lsingularui) e.ste cle neconceput in '

afara genera-

iului. Ambete atcatuftif'J^l"it"tu^ i"'"-"*- g*eralul - se manifesti

orin individuat, iar ?c"Jsi" """!1-t" in siie ee'neralui' Trec-erea de Ia

seneral la particula 'iteiU i;ttryqt qi-e" ia acesta la individual se

7 ealizeaz'' pri,' opJioiifi; i"ai"idttdri"a'e-' Getteralul' conceput ca

o sferi largf, de ""tt'J'i'i,

;;'^;;i ;;";l;;oniinutut informational'

orezintd mai multS'g.t#'.g" Seneralitate. Prin restringerea pro-

gresivf, in favoar.eJ Sreqterii "orrtir,,rt"i"i--t" airr.tge la individual'

la obiectul ,o, r""qu singulard :"t:!"!'ai"tiio irulfime' Delimi-

tarea inclividuatujui'purc,irg" trei etafrl ui-"""o"qt"rea -obiectului'adica ce reprczintf ff;)'il";dt-:.?'Ju'#; clasd' sau grupd de

obiecte ; c) individ,rniirurJo obiectului jii" .iuuili.* identitalii sale'

Temeiut qtiintific ii'ia"Jiii"lrii if .c^onstituie tocmai .individuali-

tatea, irepetabititatla ;;;;il;. tumii""mui""iti" qi posibilitatea de

a separa un obiect d9 .991". similute iuit''t

-pti"itu^ ]1'^acest

ultim

aspeit notdm cd posibilitatea principiuia -""'

se transform6 intot-

ceauna intr_o p"riilii;;il1""ri, """;r"ii, a"t"ritd {ie insuficientei

manifestdri a insugirilor, fie conclitiiior- terrnice de investigafie ne-

satisf Sciitoare.Stabiiitatea retutLu(t' AEa cum arn vizttt' mi5caren are un ca-

ractercontradictoril,fi ;;';;*p"t:^":.:fl.3i"" jl;i",,::-Htjlll:J;.Irri*nutu, intre tttigcare qi repaus' Ln

sub forma .,rrui "ttiiittu'ii"i-i"' .c1e slabil i'tate caf itcltiud tempo-

'rsrd a sistemelor' "6';i;; ttt't;; iEi^'pattt""z6' pentru o anumiti

nerioadd, un numdr ;; t;J.t;;i "u'n it't'i" * "a-i"a

ceea ce este('17'

ilespunsul uou'u "'fti1";;-;i;l "rtt'1"sit "n-'t"-"i"l concretizdrii

os"n1ei", iar pe pd";'5;":;gi: ": ",lf:l,l1:"i :H:Tin:I"' ,""-

d.ialectic si istoric, Editura DidacticS gi Pe-

64

Fig1. 23. Variabilitate graficd : Scri-- sul aceleiaqi persoane Ia interval

de 50 ani.

Fig" 24. Deregldri grafice in scri-sul unui sinucigag.

categorie, prin explorarea caracteristicilor cu o stabilitate pronun-{atd, in care modificdrile sint neglijabile. Sub acest aspect, obiec-tele supuse examenelor de identificare pot fi clasificate in :

a) Practic nemodificabile, de pildd desenul papilar care, dupdcum am vdzut, este unic, neschimbdtor gi nealterabil, decit cu risculproducerii cicatricelor. Creqterea dimensiunii amprentelor pe md-sura inaintirii in virstS nu atrage Ei o modificare a configurafieidesenului, acelaEi pentru toati viala.

b) Relativ modificabiie, de pildd scrisul de min5, caracterizatprin variabilitate. Degi suferd un proces evolutiv, de Ia formare gipind la dezorganrzare datoritd bitrinefii, in majoritatea cazurilorformele grafice rdmin constante. Tulburdri ale coordondrii miEcS-rilor (disgrafii) pot apare ca o consecinld a st5rii psihosomaticedeosebite a scriptorului ; oboseal5, stdri nervoase, stres, emofii pu-ternice, stare de ebrietate, sl5birea vederii, cele mai diverse boli(in special mentale). Alte modificdri pot fi determinate de cauze dernoment, cum ar fi suportul neobiEnuit sau instabil pe care se scrie,pozifia incomodd, instrumentul de scriere nefamiliar. De obicei ase-menea schimbdri nu au repercusiuni notabile asupra identificdriiscriptorului, mai ales dacd pentru comparalie se dispune de speci-rnene date in aceleasi conditii.

=-""5i#ff i'r,tir*"i; ;;;;;; i" iimp' schirnbsri sub acliunea fac-

t o r'o r i nterni s i ";:;; .;;;;

#' 4: g:"f'-T* ::i:t " b Jf; "1."?1ii:tcrilor interni si.cxterm' rroat' ru "'"* ';;";ne nt,t. Continua mirs-

::Htrilxl;;:,,i1"*"f ',";*;i,i*,:1,*:':i*i:",x'-I?"1;;li':l1;:ffi, ''ir,tJ:lt:"111" riat'J,a?*.';;:;;{ o"umite intervale de timp

identif icarea rdmine iliui],t, T;^1 **t:Jilt,.llri,ll. esenliale'

i" """tt context individualitatea apare - in func-

Trebuie ins5 precizat cd stabiiitatea obiectelor varlaza

tie de natura i"suqiiiil p" "o'" |e^ ay' Unele se moclificdL mai uqor

si mai repede, urt"i"'ioui!*"-qi .intr-J futiouoi T"l 1ll"t"ngata'be obicei, identificaie"'"riirrirruriutica vl"'oza tocmal aceasti ultima

tt Filoso|ie. Materialismul.Oaeogice, Bucureqti. 19?5' P' 73'

5 "-. e. 24 65

Page 12: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

c) Modificabile, de pilda obiectele deteriorate prin uzurb (in-

ciltlmintea prtn purta'u' 1"uuu ulT."i nrin traqeri repetate' anve-

lopa prin rulare, ";;;ilt"'l" maqinii a!- scris frin dactilografiere]

sau prin inrcrvenlrl';;;;^i";i;ri externi (topirea zdpezli in care

s-a inaprimat o talpd, distrugerea t"^"tot LnLi accident de circu-

tatie de catru ,rchfiir;i;";;il uu tr.J,rt^ ,rill*iot, corodarea levii'"1h1"ii"." Ji[it"[a microprofilul canalului)' . ---r:-^: ^-:^

In afara tuctorilor iiiurati, practica experti_zei cnminalistice

cunoa'te Ei cazuri',il;iliil"r.i _it"titi"i"1d, intenlionati, in scopu'

derut'rii cercetdrili-:"i"il-i"." ' alghizu;ea'propriului,scris, Etirbi-

rea toporului prin i;ti;i;;i'- iifiirea voitd a degetelor' qtergerea

urmelor, spilarea rt"i""i"t, -utilarea. "uOutt*t"i' irilocrrirea pieselon

avariate de Ia ""ili;;;''^*"rititttitea-- ^pagi$t9" -1lY.i-d"cumen:'pentru justa deter*iru." a acestor.modificiri Ei aprecierea lor co-

rect5 ln procesul ia""iiti"a.ii, criminaiisticii. ii 'revine sarcina de a

studia factorii J;" il-'tfii iae"tituieu, -0" a descoperi cauzeie

care genereazd deo'sei'itiil' "fotoau[a' ea este che'ratd sd elaboreze

noi rietode tetrnico-iuctice de p"n""""ii"-a modificdrii urmelor $ii

obiectelor de Ia locul faptei, precum gi procedee eficiente de con-

servare a stirii lor inifiaie'

reflectate'In sens

nitive dintrecarea lumii

eoistemologic' reflectarea exprimd esenta relatiei cog-

iubiect qi obiect, ;fi't;" |"fiil'ii;tta. s'i existen{a' Mi'-materiale se realizeila"rlt"ii"i"l"t;c{iunea obiectelor qir

-- " M.C' Arrowood, A posi'tioe i'd'enti!.ieotion rnag be Just a quarter

a,t&lt,lirie lJ*ttll", tt"' igt4' tg87' p' 440'

Fig. 26. Deteriorarea lamei toporului prin tdieri repetatein materiale dure ; in detaliu tdietura unui cablu metalic.

fiin{elor, intr-un proces de influenlare reciprocS. In acest cadru,reflectarea constd in insugirea sistemelor materiale de a reproduceparticularitSlile obiectelor aflate in conexiune, vizi-nd pe de o parteurma ca rezultat aI acliunii exterioare, iar pe de altd parte re-acfia de rdspuns la aceasti acliune. De cele mai multe ori reflec-tarea se identifice cu rezultatul acliunii unui obiect asupra altuia.

Insuqirea materiei de a se reflecta este cu atit mai complexdcu cit forma de migcare este mai evoluatd, mergind de la cele rnaisimple forme de reflectare mecanicd din lumea anorganici qi pin-dla J'omplicatele procese din materia superior organrzati, cum ar ficreierul uman care reflectd realitatea prin intermediul percep{iilor'reprezentdrilor, noliunilor Ei celorlalte modalitdli de cunoagter:e.

Reflectarea corpurilor aflate in interacfiune reproduce structuralor exterioari (reflectarea fizicd). Capacitatea de imprimare reci-procd qi totodatd de modificare a suprafe{elor care vin ln contactia complicatele procese din materia superior organizatS, cum ar fiea nu redd insd intreaga structurd a obiectelor, totalitatea insuqi-rilor acestora, astfel cd imaginile rezultate nu vor reprezenta nici-odatd o ogiindire perfectd gi integralS. Cu alte cuvinte, nu toateinsugirile obiectelor sint impiicate in interacliune Ei, dealtfel, nicinu este necesard pentru identificare o paritate, o echivalen{d a re-flectdrilor.

De reguld, reflectarea caracteristicilor obiectului in urmd estedeparte, de a fi ideald. Imperfecliunile se pot dbtora fie obiectuluiprimitor, fie celui creator, precum qi mecanismului de formare aurmei. De aceea, deosebirile, de fapt caracteristici denaturate, potavea ca origine o reflectare defectuoasd sau incompletd, datoritirnodului de lmprimare (presiune redusd, alunecare pe suport), de-formdrilor (proiectile ricoEate, tampondri in accidente), insuficienteiplasticitdli Jau aderenle a obiectului primitor (pdmint cu granulalie

6667

Page 13: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

mare, suprafald rugoase)' imbicsirii urmei cu substanlele stratificate

(singe, noroi, tuq "t"Jl*fl"'ii.".tu tudut"u inexactd sau doar parliala

a caracteristicilor esie -posiUii ca urma sd con{ind "caracteristici

false(., fdri corespondeni real Ia exemplarul original, Ei care astfel

il;; i" ;;a "to""t^at"pl deosebiri ; de exemplu' intreruperi' con-

topiri de creste pupilur-e-arlifi"iul", datorate imprimdrii defectuoase

a degetului- --bupa natura lor reflectSrile lmbraci urmStoarele forme pre-

dominante :

a)reflectaresubform5deurmecareredauparticularitaliieex-terioare ale obiectelor qi fiinlelor;

;; i:h:ffi;;;6 i##"i epri ncrern"l !! "', ::,i"1"-l:, "?::'ii *:*.r, Tir;;;;;;A Gi, a" vorbire in convorbirile inregistrate pe

banda magneticd);; ;;i;;*; sub forma imaginilor

"TlJ*:,.1f1".t11?,?,131'""t" .#ti=iJr";;;, "i;.;i.;-;";t iretoda ,,portretului vorbit(') ;

d) reflectarea sub forma imaginilor vizuale (fotografii' film,

"i--oaifi"ari izomorfe, de genul ,,original-copie((' care re{1u as;

^ r^ ^-'{l- crrrrnrrr*l inehisiv detaliile (figura unei persoane Era'' 'ruur'L.rr

rzv'rvrrv " lii-Ie (figuia unei persoane Eipecte de ordin structural,.inclusiv a9!1- ^r' r-^^^{,rr:ri ci qmy\rpnte

i'il!=t#l;i'i;;#;riA-'a"s""urPgp+3'-it1:u*yl:l- j,1-?,Tp::l::$:5;;;i;h';;?si"fi ,;i;;;, !{Xg n -i:t'

microrelierur cana-

ili"i t*ii si striatiunite de pe proiectilul tras) ;---*bt*oAiti"ati' homomoife'' c?{e,t"ilg"td,l,IiHt3H::'f;t'itli.""h""|f""::H;Hir;l;,_;"-"icaracteristicire

e """ih;'i,;'-"il a" ".

""-t* "1" oblecJltli ::T:: ii1, T3:slT\"" ;l;;3;i:Tffir"[ijilr" J

"i""-"";i,ri-",' "u." s-a produs leziunea de infun-

dare in calota craniand) ;

lig. 28. Urma de infundare pro-dusd in pdldria victimei cu o 6ard

de lemn.

',ir.iiiiriiiiii',l,, il::ifti:,riril]] ri.:::!rl. tr,i::lf

c) modificdri polimorfe, care nu fixeazd structura generalS qinici cea individuaid a obiectelor aflate in interac{iune, intrucit celpu{in unul dintre acestea nu posedd o structurd stabild (substan{6lichid6, viscoasd, pulverulentd).

Criminalistic vorbind, noliunea de reflectare nu cuprinde oricerezultat elementar aI interacliunii corpurilor materiale gi nici oricefel de modificare a stdrii de identitate, oricit de infimd ar fi. R,e-flectarea care intereseazd procesul de identificare constS in aceaschimbare prin care pe sau intr-un obiect se produce'o modificarede substan{d, imprimarea imaginii altui obiect sau a unora dintreinsuqirile acestuia. in acest caz obiectul creator va fi cel reflectatiar obiectul primitor cel care reflectS. De observat cd reflectareaprimului de cdtre al doilea apare ca o imagine inversatd. Este vorbade simetria ,,reflectatd(t, aEa numita ,,chiralitatett (de la grecescul,,kheir(( - mind), adicd de o reflectare transformatd a obiectuluiprin inversiune, conform cdreia imaginea in oglindd a miinii drepteeste mina stingd.

Fentru o mai exactS. inlelegere a valorii identificatoare a re-flectdrii in criminalisticd, ca efect de un gen aparte al interac{iuniiobiectelor, fdrd semnifica{ie pentru alte gtiinle, credem cd se impunqi alte explicalii.

Fig. 29. Parafd falsificat6 : A) Ima-ginea hegativS; B) imaginea

pozitivd.

krandl video)'Din muititudinea de interacliuni in care intrd obiectele' fiinlele

Ei fenomenete, crimilr"fitii" i" pot deiimita trei genuri principale'

il };;"ti" de'csracterul schimbdrilor rezultate 9i anume:

Fi.o. 27. Identificareaarirei pe baza strialiu-nilor formate de canalultevii : A) Proiectilulcorp-delict ; B) Proiec-iilul tras exPerimental'

69

Page 14: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

). tr'alsificaru 9"-. DancnoH \sclqrrs/ . 1 ragine.pozitiv5).ii#;;;;;;atlva); e) Bancnota lalsa (rn

. ,,, ^; ^tt " #trl"r ;;:'; " - " "t

ar e a

^ i'l ^,"

* 1".-, :""*,i "l

"f,,1," J; ;: ",? Tit?::1

" ""j&,|tl$Hru?"'ru'.p"irl e.tl"i, obiectul activ poate

a insugirilor ac€stula. cuilbLrLurs """'-"--i' sens pozitiv, de determ

lJ""rt iaentificarea criminalisticd' fie

nare certd sau cu ;";Jiiit"* a obiectuiui' fin^i"t sens negativ' <

o" ti,13ur*ll5tLt; a configuraiiei cxterioare (amprcnta digitald'

urma de adincime i" ir.el't"#"ii"i, l*irt"ii"""i giitu;ttt"i mdqtii

ir"i""t""t" a unui autovehicul) ; ro' c, un clegte, db) ca o "o^t""ffi"" ""l'i""ii

(tdicrea cu un cleEte' despicarea

cutoporul,p".tu'"u'Itameniutuiti''"'i'il"-uprinsqi'spart'urmeleil "ri"t"o""tutn;' rr-^t^n^ d^ i caracte- i

lnalcloilearind,inreflectare.sereproducnunuma,risticile obiectului

j;;"; ,"1i"""i, g"' qi';ut" ale procesului de in-

teractiune' r,utt,"'l'i'(;+*;i,'chimica' biologica)' nivclul ener-

;:,;i;^;il;tq lt ""gil'i d" opri*::^;"Fffit'"["*f';:tj:;,ff" "ffi

i:",".:t': "t^:f "i' J : T,",i::i3'

" T," lff "lit J".i"' ;;'

" ii !' ct e, io ntr ac tii'

schimburi o" "r,"riin,-iran.mite*- t";;;;;;; Je turstanta' Gradul

sau plenituAinea reufllttar?i' "Ui""l.rf "i'"T.""?ti""""?a depinde qi de

;':T#;;;;t;i;1.Jiil-ri'1'.";i*'13,"1ffi "t?";:;:,,:l:l?"q1f"",;

ff l,:i,' "; "1:

ff :lL"#]" t:1l'.htff " iffiru i ; "' " e-aii"ii ai n t re. obr i e c tur

*tt"rl :tt.',;lti$""' esential p.""T: criminaiisticd il

^reprezint'compatibilitat"a aiif;";"ilil;;. Ei oui""i"r presupus a

'

fi aclionat'

EianumedacdreflecL'*-(tt"nu)''"to"Jiiuiecatacteris^ticileobiec-tului creato, qi -o;;'f;" ;;;^;:; d"'t;il; acliunea' orice reflec-

tare contjne in sine iniormalii asupra originii Ei mecanismului for-

mirii sale, care in"";;;i'" condilii p"t-?i- a"tl1minu11"-obiectului

care i_a dat nagterel;;li"i, reftectar-ea,'"u-i*ugir're a obiectului ori

ainsueiritorn""rrr"iul"{:iii'ii?,-i"*'^'":.1t':T;tl":TJT#;i:

create prin coliziunea a doud autovehicule: pdtrun-de la Skoda (stinga) in portiera de la Wartburg

(dreapta).

Fig.

Fi.91, 31. Urme reciproce. I(jl (ia capetelor gasiuiui

Genurile identificdrii crirninalistice

F ormele rnultiple de reflectare la care ne-am referit contu-r"r:rrzd, in ultima instanfd, doud genuri de identificare distincte :

lclentificarea dupA irnaginiie fixate material gi identificarea dupi'inraginile fixate in memorie. Primul reprezintd modalitatea cea rnaicles intilnitd Ei se obfine, in principal, prin compararea urmelor cuolciectele presupuse a le fi creat sau cu reflectdrile acestora. Alcioilea gen de identificare se bazeazd pe puterea de memorizate asr:biectului care, in anumite condi{ii spaliale gi temporale, a per-ccput car acteristicile unui obiect, fiin{e sau fenomen. Deqi in opiniarroastrS imaginile mentale nu reprezintd urme, ele permit identifi-lrrca in urmdtoarele doui situalii :

- cincl obiectul de identificat este clescris de subiect: invi-r.rr.ritul, victima, martorul relateazd cu privire la persoanele vdzutenr locul faptei, la obiectele sau anirnaiele abandonate, pierdute, dis-prirute sar furate, la zgomotele gi luminile percepute (de un anumitt,ip, frecven!5.9i intensitate) ;* cind subiectului i se d,escriu trasdturile obiectului de iden-iificat de catre anchetator sau o altd persoand.

In ambele cazuri, dupa audierea subiectului, se poate procedal;r recunoagterea obiectului sau fiinlei fie direct, fie dupd imaginea-

excludere a acestuia7,1

Page 15: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

trdentificarea criminalisticd se rea\izeaz6' treptat' de la general

la particula.. t'atait"'irt lu'uct"ri'tio" ui" obiecielor' fiinlelor' sint

serectate prin deterJnui"u g"rrtrri, speciei, grupei, subgrupei' tipu-

lui. modelului etc.,'pi"i"."-.funge la i.rai.tia.tifizeirct .scopul final

al oricdrci cercetiri itt"tt""tttd*]Co'u=putzitor acestei treceri gra-

datc, proccsul de identificare pu'"t"g"-'dot'i rnari etape : determi-

na r e a aparte nent e t' ;':;:;* i -

t *: rylt:;:l::^ 1l'*"',1;*t i" i;}:l:

CaPitolul IV

ETAPELE IDENTIFICAtsIT CRIMINALISTICE

Unitatea procesului dc identificare

oricdrui obiect. Pe cale de consecin{d, s-an acredita ideea falsd, cEpe lingd obiecte ,,individuale( ar exista gi obiecte ,,neindividuale( r.1r:l sens contrar, s-au exprimat pdreri potrivit cdrora determi-

narea apartenen{ei generice Ei identificarea individuald ar repre-zenta -doud pro,cese independente, cu sarcini qi scopuri propriil cumetode- gi concluzii diferite, gi deci ar constijui miitoace inaefen-dente de probd. Incontestabil cd, ponderea lor in pr6baqiune diierd,dar aceasta nu impieteazd asupia uniciti{ii procesului'in intreguisau.

- In practica de expertizd existd cazuri in care nu sint parcurseceie doud etape ale identificdrii. Astfei, atunci cind din examenulcoml:arativ rezultd deosebiri cat_egorice in ceea ce priveqte genul,concnuzia va fi de excludere a identitdtii gi, ca atare^, cercetarea seopreste Ia prima etapi. In acelaEi stadiu se rdmine si atunci cindcaracteristicile individualizatoar.e slnt insuficiente, urma este defec-tuos imprimat5, obiectul creator a suferit modificdri, de unde ab-senla particularitSfiior necesare identificdrii individuale.

se cunosc insd gi situalii in care stabilirea identitatii nu esteprecedati in mod obtiga,toriu de o determinare genericd. De pilddun texb scurt, dactilografiat, dar care con{ine caricteristici specifice(."^tllc grafice deformate sau tocite, vddite dezalinieri etc) oferdsuficiente elemente pentru a conchi,le ci a fost scris la o anumitd

ih-i'" "i:l}il":f ;ffiT;Gei;; ;; ;;;""sului unic de identi-

ficare criminalisti"","piii-r]'i"*,'it*";"p;;;isa logici a celei de-a

uott t; r..ut,ura eser'liald. a. acestul tt::::,, :"":tii r::ffi X1# #;'Ir6situra eserrl ,,ritut" intermediare ob{inu

ili#':'J::ff :"'lJ';iiTl:,i?q1*:d;",txT:":1il;J"ffi ii:":}"'",iautt*lti"itii. Curn orice obiect^ "tb.q"1ll^ ^+-n^ qG nnate vorbi dclT*iTi';';,lf' "ii:'

":i;' j: "91;

"1" ::::"^ :t*?l:J;rbi c

cle con{inutur dif er#'i"ia{'ti1?ll1l", -"^T;-iff 'Tf ff#:"i:J:l'#";?"?'i#:?,"?*T:iT:l:",l::9,",?l#,J*"-"redusEr decit cea " 'i""!tf*li g":f:*,:ii5;,31 ?l'"tt",1ai"J?fiiredusa dec1tr cea ii ruErru[lLs^r^ r-- t

ividuale include o con(

"#;i lmptsiuilitatca identificarii ind

categoric' an iau"tiift# F;;-*# *:ti:" :1ft:1"' "5;::l;ffi;:t.,tt:it?*i"tu[;*;;fi ' ""r?;#; I*"'po"o""lni caracterist

Ftg" 43. Defecte de uzurd 9i dezaliniericu valoare identificatoare: litere din ac-t';i in litigiu (stinga) Ei de la magina

expertizatd (dreapta).

L-Vinberg in Kriminalistika1969, p. 110.

102

. t E. S. Kentler, citat de R. S. Bellrin si A.t d.lcaziudnie, Iuridiceskaia literatura, Mositva,

Page 16: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

masind. prin urmare, apartenenla -genericd nu apare in.toate caz'il-'

rile ca o etapd airtiiiti"i""i""r,i, tiina eviaentS'sau neridicind pro-

bleme speciale. o" ffi,*Jl F=i:XP' "t este impliciti' absorbit6

infazaadoua(inexempluldemaisus'identificareamaEiniiincluder;T ffi#ft;il ;i;;ii;cestei a)'

Determrnar"" "p"tt""iitt"i'generice constd in stabilirea a ceea

ce reprezintd in sine obiectul sau urma datA' naturo sa' ce- 1oc ocup6'

in siitemul lucrurilir, cdrui gen' .;pe3ie'-suUspecie etc' ii aparline'

Sistemule,rluturiuiil""la i"-"f"'.ificarf'aie tucrurilor, astfel cd de-

terminarea upurt""l'f,tli;";;t;;;'ddi"dt ln mare misurd de arn-

;:#H;j-p;t;;il"; ac"estor clasiricdri' lr^ Clasifi.ur"u "ot!titi'ii"""

opera1ie losicd de inciudere a tl:tut"

obiect intr-o ut,r*iti'trlJ' niri punct ;""""d; criminatistic qi a!'

probatiunii iudiciare clasificarea- upu'u*ou L sarcini independenti

(de exemplrr, g9"1 o- "'U'ta"p "utt"'o*"te este narcotic)' dar qi ca

etapd intermedrara itip"r ti"t'-ticului' "i"tJ-ta se stabileascd apoi

orovenienlu). at,rr"\"5iiiH;;ii;;;;;' r"pr.ri"ta o etaps a identili-

td.ii, expurtur trebuie sd contin". ;;!'-i;^'ii"uaiui*" obiectulrri

intr-o unitate a" trliti"lt" "lii *ui ingusta' in tentativa de a sq

""t"oi" "ii rnai mutt de individual' . ,^-^^-:^^ d^ onarae' ijentru a"t"r-i'r,Ii";';;;ffi",ts'- q:1"1'.::-:,"^-"p-".1-",?:,i ll ,lll.

*,rr "rill"i"":#ii#;ii" $l:r;il"tyi1Tr" Eriinielor..naturii si te 5-i

nice. Drept criterii i"'"j"iiti*r" ." iut-"uracJeristicile care refle rttconstruclia obiectelor, structura tut-t "o"iiozitia

ctrimici a substan-'

lelor, iar pentru fiifid" #:i;t-t+F *ice' psihice' fiziologice etc'

pe de alta parte,'"r"riii"aritu intureiina'identificarea crinninaLis-

ticS trebuie s5 lind 's;;r;';r^;"" rp""tti"ur acesteia, Ei anume de a

servi ca mijloc d" p;;;'i; l"ttiti"i suu acest aspect putindu-se face

De exemplu, ctrasificarea autovehiculelor se intregeqte cq clasifica-nea anVelopelor dupd marcA, clasificarea maEinilor de scris se com-ptreteazd cu clasificarea semnelor de pe taste'

specific criminalistjcii este Ei clasificarea obiectului dup5 ma-ir

nautrte'criterii. Astfel, urmele de picioare sint clasificate dupd pro-filul tdlpii, dupd caracteristicile morfologice ale plantei, dupd par-r icularitdlile mersului.

Totatritatea caracteristicilor obiectelor Ei fiin{elor permite' inclu-clerea lor in grupe tot mai restrinse de clasificare. De piidd, arrnelede vindtoare se clasificd in arme lise, cu ghinturi Ei combinate' Larlndul lor, cele ]ise se impart in arme cu o leavd 9i cu doud !evi'Considerind categoria armelor de vindtoare drept gen, cele lise vorreprezenta specia, iar cele cu o {eavd sau doud subspecia. La felclasificarea in arme cu leavd lungd. qi scurtd (genul), iar acestea dinulrr:ld in revolvere Ei pistoale (specia), care la rindul lor se subclivid.'ln funclie de aLte elemente constructive (subspecia). Stabilirea ge-nului sau grupei imbracd un caracter general sau special. De exem-ptru, pistoiul ,,Browing model 1960(( apare ca o nofiune speciaiS*fa{a de no{iunea generald de pistol ,,Brrwing((, iar aceasta ca o no-giune speciata taqa de cea de ,,armd de foc de mind((.

Xn literatura de specialitate se poartd discufii in legdturd cu'clenumirea celor doud etape ale procesului de identificare crimina-listicd. Curn controversele nu au un caracter pur terminologic, ciI'izeazd lnsegi noliunile de identitate 9i identificare, socotim nece-sar6 o incursiune in aceastd problem5.

Unii autori sint pentru termenii de ,,identificare genericS$ Ei'

,,identificare individual5(. Allii ii considerd nepotrivili 9i propun'folosirea expresiilor,,deterrninarea apartenenfei grupale( saLl,,sta-'bilirea aparteneu{ei generice( Ei,,stabilirea identitetii(.

Referitor la aceste discu{ii se pune mai intii problema rapor-'ttrl.ui clintre noliunea de gen gi cea de grupd'. Pentnu cei mai rnul{i,lntre ,,apartenen{a genericd(( qi ,,apartenenla grup,ald(' nu_ existd nici'o diferen{a sau }.}u o cautd. in realitate fiecare dintre ele re}rnegte's;i delirniteazd obiectele pe baza altor criterii, Ei anume genul dup6caracteristicile materiei, ale substanlei, iar grupa dupd caracteris-ticitre specifice ale cazului concret, cum ar fi condiliile de formaresau de eristen![ (exploatare, depozitare, transport etc.)' Atunci cindse stal:ilegte apartenenfa Ia un gen, specie sau Ia o altd impdrfire'cle clasificare vorbim de ,,apartenenfa genericS((, de exemplu' r1a-

tura chirnic5 a cernelei. Dacd lnsd se stabileqte apartenen{a la o'gnup5 special delimitatd, alcdtuitd prin luarea in considerafie a'

imprejuiqritror concrete ale cauzei Ei ale scopului probaliunii, vom'lntrebuinla expresia de ,,apartenente grupald(, de pildl prove-nienla a clou6 mostre de cernealS din acelagi lot de fabrica{ie.,

urmdtoarele observa{ii'Clasificarea criririnalisticd prezint5 narticularitatea de a a

dreot sarcina prioritai! d'ete'minargu 3rttui grupe rninimale de obit

;;;5;"i;;iiitSze identificarea celui cdutat'

Incrimindiisticdvaloareacriteriilordectrasificarediferddecl,e&;din alte domenii. alti-j,""^"rracteristicS 00ate fi extrem de irnpor:

tantd in primul "J"'ii' ffpriril. a" ori"l

""rot iti"ulie in ai clorlea'

Atunci cina crJsifici"fiu- Ait'u'"urot to*"nii nu asiguri o sufi+

cienti individualir"r" i "Ui""teior, criminuiitti." elaboreaZS clasificdri

oronrii. in funclie a-" i"t"i"if" 'ute' "u- -a"

fi clasificarea obiectelof

iAentiticarii, ctasific"at*"tit"tif"*opica' clasificarea urmelor dtipi

modul de formare, llutitit"'"a instiumLntelor. tle lovire- $i de sprr-

sere, clasificarea J;;i;;";i*muni{iiior' clasificarea sc-risurilor de

mine. clasificarea #"iiir1";'a"'i.rir, u' aitpoiitivelor de reprodus'

:ilrft1";;;;^."*""r*"ntelor persoanei' , r^^^ *^-l^ nr l

In scopul restringerii grupei din, care face parte obiectul d'(

identi{ieat, ln criminJlistici se recurge la clasificdri suplirnentaroi

10,.105

Page 17: Identificarea Criminalistica-Lucian Ionescu Dumitru Sandu 1990

Fresupunind cd se poate stabiii cd 1u fdcut parte din aceeaEi c5-

Limard sau ,"r"rio" de stilou, ne vom afla in situa'tia ulul,identificdri individuai;. 1; ;;Gcin!5, determinarea apartenenlei

,grupaie ne apare * "" ut doit"u st'adiu sau ca un "substadiu" al

primei etape a proJ.rul"i de identificare. lntr-un caz s-a constatat

ci la tiparir"u ,r.ror""fiiui" a" ip".tu"ol s-au omis doua procese teh-

nologice : aplicarea ""ui iu"t" tolorate cu rol de proteclie Ei perfo-

rarea in vederea ,rutu.,"tii *drcii de contramarcd' Luindu-se in con-

siderafie caracterisii;ii; l];;FiYf , hittiti ei tuEului' s-a stabilit mai

i"iii upu.t"nenla ["""ti"a, inclusiv imorimeria de unde proveneau'

biletele, qi apoi "p"?;;;;;fi ei'1g"ra, ry Pi:?^?T::T,'P' 3'i?il3l"|";

2 A. r. Vinberg, osnounie _pri.n[ipl. .soue.ts.\"i -Yyi!jy*tf::::i:^2f.rwroskvi,'r.qes ; v' 5" Mit"i""',,,- voproit' teorii identificalii u saete- xsparT,'iiriiiitin"

t-it^irisuii;_" ?I'itiaoi'tur"g:::":o ,o krirninatisticeskoi eri" ,,V"F.-t""r. krim. sud. exp'", nr' II, 1969' p' 11'

3 A. A. Eisman, fr"iiii'i"*ioi'oi' t6o:,ti issleilouania -oescest-uennihrnzntetsu. in Voprosi iiililliltiii-Cosiut'aat, Moskva' 199-21-p:.!"i Y:-9;+azatelsu, in voprosi kr|m,ina,llstlKl' Go-slurzoar' f,Yru>rv4' trv'' P' e

h:;ffi. 'p,;;";i;'1"-";;;i;;;'"{,i"iiihfiii"i'ioi 9Fl7!t!?i jn Materiati nc

I1i,'i"it;ttr"'i";;;i";,;";;;;,;ii;;:;;iiminatisTiceskoierpertizi'

Privitor la termenii de ,,identificare genericds Ei ,,identificareindividualS(, unii autori obiecteazd cd, intrucit, filosofic vorbind,un obiect poate fi identic numai cu sine insuEi, termenul de iden-tificare geheric6 ar fi incorect. Contra acestei opinii se pronunldM. I. Sega,i care pleacd de Ia faptul cd in filosofie nu se are in ve-dere numai obiectui individual determirrat, ci Ei substanla sa canofiune general5. In consecinfd, este justificat ca nu numai in chi-rnie, fizicl etc. sd se vorbeascd de identificarea colorantului, a hir-tiei, a sticlei e,tc. ; obieotul de identificat nu va fi nurnai unul sin-gular, ci un anume material, substanfi, astfel ci s-ar impune men-{,inerea in criminalisticd a tertnenilor de ,,identificare genericS( Ei

,,identificare individuald( 1*.

Mulli autori opteazd pentru termenul de ,,apartenenfd gene-ricd(, motivind cd ce1 de ,,identificare genericdri ar putea fi con-fundat cu ,,identificarea individualS(. Noi nu credem ci termenulde ,,identificare genericd( gi ,,identificare individualdtt ar fi greEi[i'Cu privire la prirnul, cind se determind un obiect, o substanld etc.,se siabileqte iatura sa, prin diferen{ierea de toate celelaite obiectesau substante avind alte caracteristici, deci alt gen. Cit priveqte ter-menul de ,,ider.rtificare individuald((, s-ar putea obiecta cd ,,indivi-dual.ul( se include in ,,identitate(( qi, ca atare, precizarea apare inu-tila, constituind o tautoiogie. intr-un fel a;a qi este, dar numaiatunci cind se adoptd pentru prima etapd denumirea de ,,aparte-nenfd genericd(. Cind se folosegie insd cel de ,,identificare genericd(,pentru delimitarea celor doud etape se impune in mod necesar addu-garea adjectivului,,individual(.

Independent de disculiile purtate, se poate considera deci citerrnenul de ,,determinare a apartenenlei genericert este echivalentdin punctul de vedere al fondului problemei cu ceL de ,,identificaregeneric6(. Tot aga, termenii de ,,identificare(( (propriu-zisn) 9i 'rqt1-bilire a ide,nti,td$ii( sint echivalen{i cu cei de ,,iclentificare indivi-dual5(c.

Determinarea apartenenfei genenilce

Determinarea apartenenfei generice reprezintS, a,:a dupi cumam vdzut, pririra etapd a identificdrii crirninatristice. In cazul unuirezultat pozitiv, adicd atgnci cind se constat5 ci obiectele compa-nate prezintd aceleagi caracteristici generale, se continud examina-rea pind la determinarea identitdlii. Aceastd etapi poate sd nu mai

4 M. L Segai, Krirninalkticeslcais. i.dentificatia in Krirninalistika i stt-d,ebnai,a ercpertiza, Kiev, 1957.

"""iTi"Tl'5;;i';".e contesti apartenenlei generice calitatea de'

,identificar" ".i-i.,"ilriid^t"""ii"ti-cd ar iepr-ezenta. ""- q"i--l*:;,identificare criminalistici, socotind ce ar reprezenra. urr E'|€u rrru

,J""d""i a" "x"*i.tut" 2. in legdturi cu aceastd opini.e' s-a avans

'I# ff ili, ;;il;i;; - a L Ta."fii ti c?1" ",. s pe ci f icE *i"Tl?li'l1l

: j1;J,;;;;i;; d"-

"iusili"are(, echivarenta determinsrii apartenen'

'tei generice, care i-;.i" fi^ a" "o-p"t""e^::t:l"iil::*:r,+t-t::1$ "|.ii"; la "J""-i"ari1e-lntreprinse in

'vederea determindrii na

't"'iili p'"venienlei- ouiecletol "'1. ';1' *::"9 1Y^TT:" i: *::"1;;":

"'"r5;td.i^ a"-bf".ifi"are din fizicd,-chimie, biologie etc' care

-t""t"""r! a" .pu"iuiL,Ui in qtiinteie tehnice qi naturaie',19: *;;;it" ; pregitire criminalistiq? D:

"t"-T,91-"-11 1"::::l:::"*este necesar ca in toute cazurile sd se dispund o. exry1!13.1^qe1

O"l""."i"utea apartenenlei generice, de pildd pentril, t!l?yt::: ::

ffiilTH;-"Jit"E i" vindloare sau pentru a stabili dacd un cu

;;-i;ti;;tie induitrial[ este sau-nu armi a1b5' asemenea probler

putind fi rezolvatc de organul judiciar'.Aceste puncte Ou-.t?J"t""restrictivc nu s-au !1"^t:ti:"

-ur*-u"ol, fe plan ieoretic Ei, cy atit mai mult' practic-' tr'xpel

.'rit"i"ufitt iru'poate-ii -"""fi"

de la a9a-zisa """p"tti31,1-" ":lficare(( intrucit u"uu-=tu- constituie prima, etapd,a cercetarilor in;;il;"; ptortemei identitalii' Pe

^de. altd parte' tlil11Yt .:?1.

'tizd d.e identiticare'i nu este adecvat $i-."igi nu acoperd irrtrei

;; a; preo"upari a expertizei criminali:!1::;-?:td-,"Y:,:u^i,€a nu.se reduce tu piontd*a identificdrii, cuprinzind qi fapte ce

;;ffi"r;p"ri"r Od identitate, cum ar fi stabilirea Etergerii t':..rir,-i"."ilstituirea sciisutui inifiai, depistarea addugirilor et'c'

$..958, p. 31.

106 LG7