idei principale cartea melise ruthven

8/18/2019 Idei Principale Cartea Melise Ruthven

1/6

Idei principale

Cartea melisee ruthven.

1. Jihad, asemeni cuvântului fatwa, reprezintă un termen islamiccare a intrat în lexicul contemporan, nu în ultimul rânddatorită folosirii sale de către mişcările islamiste moderne,dintre care unele au fost implicate activ în terorism, răpiri şialte acţiuni violente. în înţelesul său primar, cuvântul

înseamnă „străduinţă” sau „luptă”, iar utilizarea lui îndiscursul islamic tradiţional este foarte departe de a se limitala chestiuni militare. u! această denumire sunt cuprinsenumeroase forme de activitate. în formulările clasice,credinciosul întreprinde "ihad#ul prin suflet, prin lim!ă, prinmâini şi prin sa!ie # cea mai însemnată dintre ele fiind ceadintâi.

$. Jihad#ul constituie o o!li%aţie colectivă pentru musulmani # oîndatorire cunoscută su! numele de fard kifaya, distinctă deo!li%aţiile pur personale ale ru%ăciunii, postului şi pelerina"ului. &oate fi iniţiat de către conducător, în numeleîntre%ii comunităţi # şi, din acest motiv, el devine, de#a lun%ultimpului, un instrument de politică

'. (octrina clasică a "ihad#ului a fost formulată în cursulsecolelor de cucerire, când credinţa a încura"at un avântvizi!il, fără precedent în istoria umană. (octrina era atât oexpresie a triumfalismului islamic, cât şi o încercare,compara!ilă cu conceptul de răz!oi drept din le%ea romană

). *lemente din doctrina "ihad#ului „femeile şi copiii, !ătrânii şi !olnavii tre!uiau să fie cruţaţi. &oliteiştii erau confruntaţi cu

ale%erea între convertire şi moarte, dar &opoarele +ărţii # ia


2/6

ori%ine, evreii şi creştinii, ulterior noţiunea fiind extinsă iazoroastrieni, hinduşi şi alţii # tre!uiau prote"ate, în schim!ul plătirii de taxe (jizya, un impozit pe cap de locuitor, şi khanaj,

un impozit asupra pământului. -n unele comentarii, dhimmicum sunt numite minorităţile prote"ate tre!uie să fie umiliteîn mod deli!erat la plătirea impozitului.” /otuşi, dupăstandardele *uropei medievale, doctrina "ihad#ului este multmai umană decât !ulele papale care îndemnau ia stârpireaereticilor.

0. &oporului care, care acceptă stăpânirea islamică, i se în%ăduie

să#şi practice reli%ia în mod li!er, şi, cum -slamul defineştereli%ia în termeni de lar%ă ortopraxie, acest lucru însemna, în practică, faptul că minorităţile reli%ioase se !ucurau de oformă limitată de auto%uvernare

. 2ără îndoială, doctrina clasică, interpretată din punct devedere politic, implică, într#adevăr, faptul că -slamul se va

dovedi victorios în cele din urmă. 3rmând lo%ica "ihad, lumeaeste împărţită în două ta!ere reciproc ostile4 sfera -slamuluidaral-islam) şi sfera 5ăz!oiului (daral-harb). -namicii se vor converti, asemeni politeiştilor, sau se vor supune, asemenicreştinilor şi evreilor. +ei care mor pe „cărarea lui(umnezeu” sunt numaidecât înălţaţi în rai, fără a mai aşteptaînvierea sau ziua "udecaţii

6. 7arele Jihad... &otrivit unui hadith !inecunoscut, &rofetulfăcea deose!ire între „micul” "ihad al răz!oiului împotriva politeiştilor şi „marele” "ihad împotriva răului. în sensul săucel mai lar%, ultimul reprezenta lupta în care erau an%a"aţimusulmanii virtuoşi pe parcursul între%ii lor vieţi. în ciudaelanului cuceririlor de început, din punct de vedere istoric,

„marele” "ihad a fost acela care a spri"init expansiunea-slamului în numeroase părţi ale lumii.


3/6

8. 9upta împotriva răului, „marele "ihad”, poate lua o formă pur morală: dar în momente de criză istorică tot mai

traumatizantă, intră în prim#plan „micul "ihad”. +ele două "ihad#uri sunt interşan"a!ile. +ele mai active mişcări derezistenţă faţă de stăpânirea europeană, în cursul secolului al;l;#lea şi ia începutul secolului ;;, au fost conduse sauinspirate de către înnoitori mu"addid, mem!ri, în ma"oritate,ai ordinelor sufiste, care au căutat să imite exemplul&rofetului purificând reli%ia din vremea lor şi purtând răz!oi

împotriva corupţiei şi necredinţei.

D. 5eformistii si radicalii ... (e îndată ce a devenit limpede căforţele musulmane nu erau pe măsura copleşitoareisuperiorităti tehnice şi militare a europenilor mişcările dereînnoire islamică au luat o întorsătură intelectuală radicală

1=. G reîntoarcere la formele ori%inare ale -slamului n#ar fi fost

de a"uns pentru a %aranta supravieţuirea -slamului cacivilizaţie şi mod de viaţă. +ei mai complecşi înnoitori pot fHîmpărţiti, în mare, în reformişti şi modernişti 5eformiştii proveneau, de o!icei, din rândurile celor doua "ihaduri şi eraumai preocupaţi de reînnoirea reli%ioasă în cadrul tradi iei. .ț3nul dintre cele mai influente centre reformatoare ale lor afost cole%iul din (eo!and, în nordul -ndiei f!ndatîn 186. +ei

de la (eo!and nu numai că atacau cultul sfinţilor sau


4/6

„prietenilorI, lar% răspândit în -ndia, *i au adoptat o posturămodernistă în su!linierea responsa!ilită i personale înțrespectarea hariEei.

11. 7odernismul a fost doctrina elitelor politice şiintelectualităţii, care au fost cel mai mult expuse la culturaeuropeană.


5/6

în principal o mi care reli%ioasă, a devenit parte din mai lar%așmi care pentru independen a -ndiei. 7i carea Fhilafat a fostș ț șunul dintre punctele de pe ordinea de zi a +onferin ei de laț

9ondra din fe!ruarie 1D$=.AiNipAdia

1). 2ratia musulmana 2răţia 7usulmană, întemeiată, în 1D$8, decătre Oasan al#@anna, un institutor e%iptean. copurile iniţialeale frăţiei au fost morale, ca şi politice4 ea căuta că reformezesocietatea mai de%ra!ă încura"ând respectarea tradiţiilor islamice şi opunându#se influenţelor culturale occidentaledecât încercând să cucerească statul prin acţiune politicădirectă. +u toate acestea, pe parcursul crizei tot maiaccentuate în le%ătură cu &alestina, în timpul celui de#aldoilea răz!oi mondial şi după aceea, frăţia a devenit tot mairadicalizată. în 1D)8, primul ministru BuCrashi &aşa a fostasasinat de către un mem!ru al frăţiei, iar Oasan al#@anna a plătit aceasta cu propria sa viaţă, fiind ucis de către serviciilede securitate, ca represalii, în anul următor.

10. Boua Jahili?a... 3n mem!ru radical al frăţiei, a??id Put!,executat în 1D pentru un pretins complot vizând răsturnarea%uvernului e%iptean, avea să se dovedească a fi cel maiinfluent teoretician islamist sunnit musulman din lume. 3neledintre ideile#cheie ale lui Put! pot fi, totuşi, atri!uite directînvăţatului şi ziaristului indian

lupta pentru -slam nu se făcea pentru restaurarea unui trecutideal, ci pentru un principiu vital în locul şi momentul de faţă4vicere%atul omului su! suveranitatea lui (umnezeu. (in acestmotiv, "ihad#ul nu reprezenta numai un răz!oi defensiv pentru prote"area teritoriului islamic sau a daral#islam. *l putea fi purtat împotriva %uvernelor care împiedicau predicareaadevăratului -slam, deoarece situaţia de "ahili?a starea de


6/6

i%noranţă dinainte de apariţia -slamului avea să fieconstatată, în mod curent, în locul şi momentul de faţa

1.

idei principale cartea melise ruthven

Documents