ianuarie 2008

55
3 PUBLICATIA PERIODICA A SERVICIULUI VAMAL IANUARIE FEBRUARIE Ïåðèîäè÷åñêîå èçäàíèå Òàìîæåííîé ñëóæáû ¹1(2) 2008 ISSN 1857-2979 Интервью номера: Генеральный секретарь Всемирной таможенной организации Мишель Данэ: «Опыт реформирования молдавской таможни очень полезен для других стран» стр. 3-5

Upload: vama-moldova

Post on 04-Mar-2016

247 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Vama - Publicație periodică a serviciului vamal

TRANSCRIPT

Page 1: Ianuarie 2008

2 3

P U BLICAT I A P E RIO DICA A SE RV ICI U LU I VA M A LIANUARIEFEBRUARIE

Ï å ð è î ä è ÷ å ñ ê î å è ç ä à í è å Ò à ì î æ å í í î é ñ ë ó æ á û

¹1(2)2008

I SS

N 1

85

7-

29

79

Интервью номера:Генеральный секретарь

Всемирной таможенной организации Мишель Данэ:

«Опыт реформирования молдавской таможни очень

полезен для других стран»стр. 3-5

Page 2: Ianuarie 2008
Page 3: Ianuarie 2008

TRANSPARENCYDeschişi pentru dialog eseori reprezentanţii businessu-lui afirmă că între ei şi organele vamale nu există un dialog deschis, constructiv. Principala cauză este numită lipsa de ac-

ces către persoanele responsabile din Serviciul vamal şi Birourile vamale. Pu-blicînd lista telefoanelor şefilor direcţii-lor din Serviciu şi conducătorilor Birou-

rilor, tindem să le dovedim agenţilor eco-nomici, cetăţenilor că reprezentanţii or-ganelor vamale sînt gata în orice moment să le acorde asistenţa necesară.

D

Page 4: Ianuarie 2008

Cupr

ins/

Сод

ерж

ание

:

Периодическое издание Таможенной службы Республики Молдова журнал «VAMA».Учредитель: Государственное предприятие «Moldvama Grup», зарегистрированноеРегистрационной палатой РМ; регистрационный номер – 1003600038290.Главный редактор: Татьяна СмешнаяЖурналисты: Ольга Коларь, Татьяна МихайловаРедакционная коллегия: Николай Постурусу, Наталья Каленик, Михаил Радукан, Вячеслав Балакчи,Михаил Филимон, Дорин Пуриче, Татьяна Кунецки.Дизайн: Николай ВербицкийАдрес редакции: Кишинев, ул.Пушкина 22, каб. 551,555Телефоны редакции: (+373 22) 23-89-74, факс: (+373 22) 23-81-70

Подписной индекс журнала «VAMA»: 31952Подписаться на журнал можно в «Pota Moldovei», «Moldpresa», «Omnia Presa», «Ediţii periodice».– публикации на коммерческой основе.Ответственность за достоверность содержания рекламных материалов несет рекламодательЖурнал отпечатан в типографии «Elan Poligraf»

Performanţe:Managementul riscurilor areun impact benefic asupra procesuluide administrare vamală.pag 32-33

Competenţe:Litigiile Direcţiei drept vamalşi asistenţă juridică.pag. 34-35

Технологии:iNOMA – инновационныйвилочный погрузчик компании TCM.стр. 36-37

Итоги:Василий Тарлев: «Правительствосумело мобилизовать свои усилиядля преодоления последствийнегативных факторов» стр. 38-39

Отрасль:Молдавское виноделие:бремя больших перемен.стр. 40-42

Activităţi operative:Urmărirea penală în sistemul vamal.pag. 43-45

Museum:Музей таможни: через границу столетий.стр. 46-50

События:Таможенная служба и PHILIP MORRISподписали Меморандумо взаимопонимании стр. 51

Consultant Vamalстр. 52

Интервью номера:Мишель Данэ: «Опыт реформирования молдавской таможни очень полезен для других стран»стр. 3-5

Tema numărului:Normele juridice în materiatransporturilor internaţionale. pag. 6-8

«Молдова может стать маленькой транспортной Голландией»Интервью президента Ассоциации международных автоперевозчиков Молдовы Владимира Флоря. стр. 9-11

«Строить хорошие дороги значитинвестировать в будущее» стр. 12-14

Consiliul colegial:Feodosia Furculiţa:«Anul 2007 a fost de o intensitate deosebită»pag. 15-19

Perspective:Obiective strategice pentru anul 2008.pag. 20-22

Reguli:Achitarea drepturilor de import-export.pag. 23-24

Condiţia de livrare – clauza de bază a unui contract comercial internaţional.pag. 25-26

Practici noi:Sporirea eficienţei Serviciului vamal – prioritatea Direcţiei audit intern.pag. 27-29

Strategii:Implementarea “ghişeului unic”:condiţie indispensabilă a facilitării comerţului.pag. 30-31

Штаб-квартира Всемирной таможенной организации

Page 5: Ianuarie 2008

2 3

Page 6: Ianuarie 2008

2 3

INTERVIEW начале года в Молдове с рабочим визитом побывал генеральный секре-тарь Всемирной таможенной организа-ции Мишель Данэ. Основная цель его приезда – посещение Центра подготов-ки таможенников, который был открыт в декабре прошлого года. Мы не могли не воспользоваться предоставленной воз-можностью и не узнать у него, как он оценивает последние преобразования, имевшие место в таможенной системе Молдовы.

- Господин Данэ, по вашему мнению, таможенным органам Молдовы на са-мом деле удается эффективно внедрять реформы, о которых так много у нас го-ворят?

- Одна из основных задач Всемирной таможенной организации - интересо-ваться, поддерживать и содействовать созданию таможенных структур во всех молодых государствах. Поэтому мы по-стоянно изучаем, анализируем процесс их развития. Хочу сказать, что нако-пленный мною опыт позволяет гово-рить о том, что практически все без ис-ключения страны, находящиеся в пере-ходном периоде, сталкиваются с одними и теми же проблемами, трудностями в процессе формирования таможенной системы. То есть, все из них начинают с создания центрального аппарата, тамо-женных бюро, их структуры и т.д. В этом процессе, самое главное, проделать дан-ную работу таким образом, чтобы систе-ма в полной мере отвечала требованиям 21-го века. Помимо этого, учитывая по-литическую составляющую, пробле-мы социального характера, с которыми сталкиваются в переходном периоде все страны, важно установить, каковыми яв-ляются приоритеты данного развития.

В первую очередь я бы хотел сказать, что ВТО всегда оказывала всесторон-нюю поддержку становлению Таможен-ной службы Молдовы. И вот тут я всегда обращал внимание на то, что в ходе раз-вития таможенной системы основопола-гающим принципом является обучение персонала. Именно поэтому в ходе моего первого визита в Молдову в мае прошло-го года я договорился с генеральным ди-ректором Таможенной службы Феодоси-ей Фуркулица сконцентрировать наши общие усилия в этом направлении. Тог-да г-жа директор высказала пожелание и намерение создать Центр обучения со-трудников таможенных структур. Наша организация не могла не поддержать это стремление и оказала всю необходимую экспертную помощь для создания и от-крытия центра. Его появление является первым, но очень значительным шагом в направлении обеспечения подготов-ки квалифицированных кадров. Ведь тут нужно учитывать, что без этой со-ставляющей будет очень сложно реали-зовать все те новшества и преобразова-ния, которые на самом деле внедряются в таможенной сфере Молдовы. В целом, учитывая все то, что я отметил в самом начале, таможенным органам удалось ре-ализовать очень много преобразований. И, что немаловажно, все реформы были проведены оперативно и качественно. Поверьте мне…

- Можно ли сказать, что дискуссии, кото-рые имели место в ходе вашего первого визита, материализовались?

- Со времени моего первого приезда в Молдову прошло чуть более шести ме-сяцев. И на этот раз я вернулся именно для того, чтобы ознакомиться с резуль-татами выполнения наших договорен-

ностей. Честно говоря, я был приятно удивлен тем, что в Молдове все реали-зовывается довольно быстро. Всемирная таможенная организация провела экс-пертизы уровня развития таможенных органов в более чем ста странах мира. По результатам проведенных «тестов», руководством организации принято ре-шение продолжить оказание всесторон-ней поддержки развитию таможенных структур лишь для 40 государств. Среди них и Молдова. Это, прежде всего, дока-зывает то, что тут зарегистрирован су-щественный прогресс в плане реализа-ции и внедрения современнейших стан-дартов в таможенной деятельности. Не последнее место в списке достижений занимает именно наличие Центра обу-чения. Поэтому ВТО готова предоста-вить все необходимые для налаживания образовательного процесса средства. И если, конечно, наши намерения будут поддержаны руководством Таможенной службы, организация передаст, прежде всего, образовательные программы, ди-дактический материал. В ближайшее время мы рассмотрим и возможность установить в этом центре современней-шую электронную систему образова-ния, которая разработана европейскими экспертами и доказала эффективность своего применения. Помимо этого, спе-циалисты ВТО готовы приезжать в Ки-шинев для того, чтобы передать молдав-ским таможенникам свой опыт и навыки работы. Уверен, это не может не прине-сти ощутимые результаты. Хотелось бы также отметить, что я уже оговорил с руководством Таможен-ной службы следующий этап двусто-роннего сотрудничества. Г-жа Фуркули-ца подчеркнула, что таможенные органы нуждаются в содействии ВТО в плане оснащения таможенной лаборатории

В

Мишель Данэ:«Опыт

реформированиямолдавской таможни

очень полезен для других стран»

Page 7: Ianuarie 2008

4 5

INTERVIEW

Молдовы специальным оборудовани-ем. И я обязательно обсужу со своими коллегами возможность предоставле-ния этой техники. В то же время я изучу перспективу оказания в этом же контек-сте поддержки со стороны Европейского союза. Потом, таможенные органы нуж-даются в специальных сканерах, и мы об этом не забываем. Это основные направ-ления, над которыми мы активно будем работать в ближайшее время. А в общем, я чувствую, что рефор-мы у вас внедряются очень хорошо. Именно поэтому я настоял на том, чтобы Феодосия Фуркулица приняла участие в заседании Всемирной таможенной ор-ганизации, которое пройдет в июне в Брюсселе. Уверен, что ее доклад о том, что было сделано в таможенной сфе-ре Молдовы в последние год-два, будет очень полезен для руководителей тамо-женных органов других стран, развива-ющих систему. Тем самым на практике будет доказано, что если есть желание и воля изменить что-то, внедрить передо-вые стандарты на таможне, это вполне реализуемо.

- Означает ли сказанное вами, что опыт реформирования таможенных органов Молдовы может стать примером для дру-гих стран, скажем, нашего региона?

- Знаете, когда речь заходит о проведе-нии реформ, практически всегда следу-ют объемные выступления. И я в этом

случае не являюсь исключением. Но то, на что я обращаю внимание - это то, спо-собны ли мы изменить, реформировать таможню изнутри? Тут не стоит забы-вать о том, что для достижения этих це-лей необходимо иметь конкретные про-граммы. Не декларативные, а реально осуществимые. Именно поэтому на на-чальном этапе нужно выявлять и обозна-чать проблемы, трудности, препятствия, которые необходимо устранить для того, чтобы обусловить совершенствование. Это принципиально важный момент. Ведь здесь нужно ощущать и пользо-ваться политической поддержкой в выс-ших эшелонах власти. Я уже убедился в том, что во многих странах главы тамо-женных органов, не имеющих данной поддержки, боятся серьезных реформ и преобразований и предпочитают рабо-тать по старинке. Поэтому я и хочу, чтобы перед ними выступил их коллега, который не только работает в этом направлении, но и обе-спечил достижение очень хороших ре-зультатов. Он должен рассказать осталь-ным о том, что и каким образом он сде-лал, к чему это привело, что намерен ре-ализовать для укрепления уже достиг-нутых показателей в ближайшее время. Чего я ожидаю от этого? Мотивации тех руководителей, которые еще воздержи-ваются от преобразований. В условиях глобализации таможня занимает очень важное место. И если таможенные ор-ганы всех стран не будут идти в ногу со временем, они не смогут отвечать совре-менным требованиям, и глобализация не принесет ожидаемых результатов. По-этому я нуждаюсь в конкретных приме-рах развития. И один из них – пример таможенной системы Молдовы. Тем бо-лее, что экспертам и специалистам из-вестно, как порой сложно добиваться существенных, качественных результа-

тов в условиях становления. Именно по этой причине я хочу показать всем, чего добилась Таможенная служба Молдовы. Поверьте, опыт реформирования мол-давской таможни будет очень полезен для других стран не только вашего реги-она, но и всего мира.

- Вы говорите, что удалось реализовать очень многое. Но, хотим мы того или нет, есть задачи, которые не удалось ре-шить по объективным и субъективным причинам…

- Осуществляя визиты в различные стра-ны для ознакомления с ситуацией на та-можне, я не выступаю в роли жандарма, ищущего недостатки, упущения и ляпсу-сы в работе. В ВТО понимают, как я уже говорил, что Молдова – молодая страна, которая создает свои государственные органы, разрабатывает и совершенству-ет законодательство, соответствующее европейским стандартам. Экономика тоже проходит этап становления, и та-можня ни в коем случае не должна быть тормозом этого движения вперед, струк-турой, которая создает препятствия при осуществлении торгово-экономических операций. Поэтому мы постоянно ве-дем диалог о необходимости налажи-вания партнерских отношений между таможенными органами и деловыми кругами. Важно, что в этом направле-нии уже достигнут результат. Я имею в виду создание Консультативного коми-тета при Таможенной службе. Конечно, молдавская таможня не только должна, но и обязана прогрессировать по всем начатым направлениям. Тем более, учи-тывая ее соседство с Евросоюзом. Ваша республика пока не является его членом, но я считаю, что рано или поздно это все равно произойдет. Поэтому не только та-можня, но и все государственные орга-

Интервью номера

Page 8: Ianuarie 2008

4 5

INTERVIEWны должны работать над тем, чтобы их структура, методы деятельности в пол-ной мере соответствовали европейским требованиям. Чтобы в нужный момент Молдова без проблем вписалась в евро-пейскую концепцию. На что нужно обратить особое вни-мание? Естественно, на обеспечение безопасности таможенной территории Молдовы. Я имею в виду борьбу с кон-трабандой. Нельзя отойти и от внедре-ния, реализации уже начатых реформ. И если об этом в Молдове будут помнить, результат не заставит себя ждать. Я хочу пояснить, что у Всемирной таможенной организации нет опреде-ленной модели таможни, которую мож-но было бы внедрить повсеместно. В каждом отдельном случае мы анализи-руем условия, вырабатываем концепцию относительно того, к чему мы должны прийти и какие шаги для этого нужно предпринять. Но, каковы бы ни были наши пожелания и рекомендации, успех зависит от политической воли и реши-тельности глав таможенных органов.

- С одной стороны, таможня является ор-ганом, обеспечивающим безопасность границ, с другой структурой, призван-ной способствовать упрощению торгов-ли. По вашему мнению, Молдова готова к тому, чтобы обеспечить выполнение этих двух основных задач?

- Всемирная таможенная организация разработала определенные политики, критерии, которые дают четкий ответ на вопрос о том, как совместить безопас-ность и упрощение товарообмена. Речь идет, в том числе, о Рамочных стандар-тах безопасности и облегчения миро-вой торговли. Молдова находится в чис-ле стран, присоединившихся к этому со-глашению. Более того, ее основные тре-бования здесь уже внедряются. Этот документ довольно объемен: около 50 страниц. Но правила, на кото-рых основывается он, довольно просты. Рамочное соглашение опирается на два основных принципа сотрудничества: таможня - таможня и таможня – бизнес сообщество. Но если вдаваться в под-робности относительно того, как могут сосуществовать эти два понятия, нуж-но отметить еще четыре основопола-гающих момента. Во-первых, таможня должна получить возможность осущест-вления обмена информацией о таможен-ном оформлении товара с таможенным органом страны-экспортера. Это усло-вие, насколько мне известно, уже обе-

спечено. Работает ASYCUDA World, соз-дается единая информационная система данных. Второй аспект относится к на-личию системы оценки рисков. И эта за-дача у вас практически решена. Для чего это необходимо? Для выявления всех по-дозрительных операций. Кстати, в этом случае нужно подчеркнуть обязательное наличие технических средств, то есть сканеров – это третий момент. Да, они очень дорогостоящи, но мы уже обсу-дили этот вопрос, и, надеюсь, наша ор-ганизация найдет возможность оказать в этом плане необходимую помощь уже в ближайшие месяцы. И последний прин-цип. Он касается тесного сотрудниче-ства таможни и частного сектора. Что тоже присутствует в Молдове. Эти, как, собственно, и все осталь-ные процессы, нельзя назвать завершен-ными. Движение вперед нужно продол-жить по всем без исключения направле-ниям. Одним словом, в Молдове эффек-тивно и результативно внедряются ини-циативы, необходимые для обеспечения равновесия между двумя основными за-дачами, поставленными перед тамож-ней. По моим оценкам, через 4-5 лет мы сможем с большой долей уверенности сказать, что принципы, предусмотрен-ные в Рамочных соглашениях, в Молдо-ве внедрены в полном объеме.

- 26 января отмечается Международный день таможни. Какие пожелания вы бы принесли по этому случаю молдавским таможенникам?

- Мы очень дорожим этим праздником. Пользуясь случаем, я бы хотел сказать, что 2008 год объявлен ВТО годом борь-бы с незаконным оборотом наркотиков. Мы осознаем, насколько это сложная сфера и почему пока еще не удается ис-коренить это явление. Но нам придет-ся многое сделать в этом направлении... Ведь когда мы говорим о том, что в Евро-пе 25 млн. человек или 5% населения за-висимы от кокаина, что в текущем году в США 150 тыс. граждан погибнут от нар-котиков, возникает понимание того, по-чему тут нужно спешить. А молдавским таможенникам я хочу пожелать, чтобы они гордились своей профессией, были близки к руковод-ству Таможенной службы, которое очень многое делает для развития системы. Хо-телось бы, чтобы они осознавали, что, несмотря на определенные результаты, осталось реализовать еще очень много реформ. Поэтому очень важно, чтобы каждый сотрудник понимал, что без его

личного участия, вклада в общее дело, добиться результатов будет очень слож-но. Таможенник - нелегкая, но, по-моему убеждению, самая интересная и почет-ная профессия. Ведь он служит своему народу и государству. - А какое мнение у вас сложилось о Молдове?

- Как в ходе первого, так и второго визи-та в вашу страну, руководство Таможен-ной службы сделало все для того, чтобы я узнал не только об изменениях в систе-ме, но и о Молдове в целом. Я выезжал из Кишинева. И, как истинный европе-ец, испытал так называемый «культур-ный шок». В первую очередь, от методов обработки полей: они очень отличают-ся от того, к чему я привык на своей ро-дине. У вас природа неописуемой красо-ты… Здесь я встретил и познакомился с множеством людей различных социаль-ных классов. Но приятно было открыть у всех молдаван одну общую черту – гор-дость за национальную принадлеж-ность. Почему я обратил на это внима-ние? Такое редко встретишь в Европе. Я с радостью открыл для себя теплое отно-шение, атмосферу, которая царит за мол-давским столом. Я убедился и в том, что молдаване, думая о будущем, не забыва-ют о прошлом. Это очень трогательно... А если в двух словах, я счастлив, что узнал Молдову. И мне очень жаль, что многие в Европе никогда не слышали о ней. Тут много интересного, достойного того, чтобы увидеть и запомнить на всю жизнь…

Татьяна Смешная

Интервью номера

Page 9: Ianuarie 2008

6 7

TRANSPORTATION Organizarea transportului, în gene-ral, şi a celui de mărfuri, în special, este legată de noţiunea de trafi c, care repre-zintă totalitatea transportărilor efectua-te într-o perioadă de timp (lună, trime-stru sau an) în cadrul anumitor relaţii de transport. Obiectul activitaţii de transport pre-supune deplasarea în spaţiu a bunurilor, mărfurilor de către un transportator, ac-tivitate care este o modalitate de înfăp-tuire a intereselor de natură social-eco-nomică, reglementate juridic. Procesul apariţiei transporturilor ca ramură dis-tinctă a economiei naţionale a început la sfîrsitul sec. XV şi s-a desfăşurat odată cu revoluţia industrială. Transportul auto reprezintă un domeniu important al ac-tivităţii economice, prin intermediul că-ruia se realizează deplasarea sau strămu-tarea în spaţiu a bunurilor şi persoanelor în scopul satisfacerii intereselor materiale şi spirituale ale societăţii omeneşti. Normele juridice în materia trans-porturilor de mărfuri şi persoane şi cele care vizează activitatea de transportator în calitate de profesionişti fac parte din ramura dreptului comercial. Pentru ca activităţile de transportator să fi e consi-derate fapt de comerţ, acestea trebuie să se desfăşoare în mod repetat, organizat şi profesional de către o întreprindere spe-cializată. Dreptul transporturilor este an-samblul normelor juridice care reglemen-tează raporturile ce se stabilesc, se modi-fi că sau se sting în procesul de organizare şi executare a transportului de mărfuri. Orice transportare de mărfuri străi-ne pe teritoriul ţării se afl ă sub suprave-gherea vamală, gestionată de Serviciul vamal. În prezent, mărfurile tranzitea-ză teritoriul republicii de la biroul va-mal la care începe operaţiunea de tran-

zit (biroul de plecare) pînă la biroul va-mal unde mărfurile plasate sub regim de tranzit trebuie prezentate pentru încheie-rea operaţiunii de tranzit (biroul de desti-naţie), conform prevederilor hotărîrii gu-vernului nr.1086 din 25 noiembrie 1997 pentru aprobarea Regulamentului cu pri-vire la modul de aplicare a Convenţiei va-male refi retoare la transportul internaţio-nal de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR (Monitorul Ofi cial Nr 86-87, 25 de-cembrie 1997) sau conform prevederilor ordinului Serviciului vamal nr.288-o din 20 decembrie 2005 cu privire la aproba-rea Normelor metodologice privind apli-carea sistemului de tranzit pe teritoriul

RM, în procedura T1 (Monitorul Ofi cial N 28-30/72, 17 februarie 2006). Mărfurile sau mijloacele de trans-port care circulă în tranzit se pun sub sigilii vamale. Aplicarea acestora se face cu respectarea condiţiilor prevăzute de

legislaţia în vigoare. Pentru mărfurile prohibite sau restricţionate, a căror in-troducere în vederea tranzitului prin Re-publica Moldova este condiţionată prin reglementări specifi ce de prezentarea unor documente suplimentare (avize, licenţe), se verifi că dacă acestea au fost anexate la documentul de transport. În caz contrar, operaţiunea de tranzit nu va fi acceptată pînă la prezentarea docu-mentelor în cauză. Titularul de tranzit vamal este trans-portatorul mărfurilor, iar în cazul măr-furilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun, titularul de tranzit este principalul obligat. Titularul de tran-

zit este obligat să depună la biroul vamal de plecare, direct sau prin reprezentant, o declaraţie vamală de tranzit. Atunci cînd tranzitul se efectuea-ză potrivit convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, orga-

Normele juridiceîn materia transpor-turilor internaţionaleViorel Plugari, Şeful Secţiei supraveghere şi garanţie tranzit

Tema numărului

Page 10: Ianuarie 2008

6 7

TRANSPORTATIONTRANSPORTATIONnul vamal acceptă formularele de tranzit internaţional fără să mai solicite întocmi-rea de documente interne. Aici e de menţionat faptul că unul din elementele de bază pe care se spriji-nă sistemul TIR este principiul conform căruia măsurile de supraveghere vamală luate în ţara de plecare ar trebui să fi e ac-ceptate de ţările tranzitare şi de destina-ţie. Această procedură, foarte atrăgătoa-re pentru transportator, înseamnă că, de fapt, controlul efectuat de biroul vamal de plecare este acceptat de toate celelal-te birouri vamale în cursul operaţiunii de tranzit TIR. De aceea, într-o manieră de a justifi ca încrederea autorităţilor vama-le în funcţionarea efi cientă a sistemului TIR, biroul vamal de plecare joacă un rol crucial. Pentru aplicarea efi cientă a principi-ului expus mai sus şi stabilirea unor rela-ţii de încredere reciprocă dintre autorită-ţile vamale şi transportatori, şi, bineînţe-les, din alte considerente de ordin să asi-gure securitatea trafi cului internaţional de mărfuri, s-a purces la faza I a procesu-lui de revizuire a Convenţiei TIR. Aceas-ta a adus un anumit număr de modifi cări ce au intrat în vigoare în 1999, instaurînd noi condiţii şi obligaţii pentru utilizarea sistemului TIR de către reprezentanţii industriei de transport. Aceste măsuri au fost introduse pentru a proteja sistemul împotriva activităţilor frauduloase comi-se, în special, de crima organizată la nivel internaţional. Anexa a 9-a a Convenţiei, în noua redacţie, în special partea II, introduce necesitatea pentru autorităţile vamale de a controla accesul la regimul dat pentru toţi utilizatorii săi, adică transportatorii. Condiţiile şi exigenţele minimale stipula-te în Convenţie sînt specifi cate într-o ho-tărîre a guvernului. Astfel, pentru a primi accesul pe piaţa transporturilor interna-ţionale e nevoie de a prezenta organelor vamale documentele privind: - deţinerea licenţei pentru efectuarea transpor-tului de marfă în trafi cul internaţional;- situaţia fi nanciară stabilă;- confi rmarea instruirii profesionale a şoferilor în domeniul transportului de marfă cu aplicarea procedurii TIR;- lipsa de încălcări serioase sau repetate a re-gulilor vamale sau a legislaţiei fi scale;- respectarea prevederilor din Declaraţia-anga-jament faţă de Asociaţia AITA. Legislaţia în vigoare permite Servi-ciului vamal şi Asociaţiei AITA de a su-plimenta condiţii şi cerinţe şi mai rigide pentru accesul la procedura TIR. Autorizarea transportatorilor ca

operatori în sistemul TIR se face în baza cererii agentului economic. Adresarea respectivă se examinează de către orga-nele vamale în termenii şi în baza princi-pilor generale. Documentele care urmea-ză a fi prezentate trebuie să demonstreze corespunderea cerinţelor expuse anterior. În cazul în care se va lua decizia de admi-tere a solicitantului ca operator în siste-mul TIR, acestuia i se eliberează fi şa For-mularului Tip de Autorizare prevăzut de Partea II a Anexei a 9-a Convenţiei. Practica a demonstrat că, la momen-tul iniţierii sau fi nisării operaţiunilor de transport internaţional de mărfuri, în mod obligatoriu are loc o conlucrare a reprezentanţilor agenţilor economici transportatori cu colaboratorii Serviciu-lui vamal al Moldovei. Această conlucra-re este bazată pe principiul de acces liber la informaţie a oricărei persoane, juridi-ca sau fi zică, care are dreptul legal de a se adresa organelor de stat pentru solu-ţionarea unor ambiguităţi sau primirea asistenţei în anumite cazuri. De aceea e nevoie de o conlucrare constructivă, să-nătoasa şi binevenită, care, la rîndul său, facilitează comerţul. Un alt mod de conlucrare cu agenţii economici transportatori este conlucra-rea cu Asociaţia internaţională a trans-portatorilor auto din Moldova. Pentru a conferi acestei relaţii, axate pe un spirit de bunăvoinţă şi stimă reciprocă, un ca-racter constant, a fost creat un grup de lucru constituit din cîte trei reprezen-tanţi din cadrul SVM şi al AITA. În-trunirile acestui grup, care şi-a început activitatea în iulie 2006, pot avea loc regulat sau după necesitate, la apariţia unor circumstanţe ce ar impune impli-carea specialiştilor din ambele institu-ţii. De-a lungul activităţii grupului dat,

la ordinea de zi au stat aşa întrebări ca: rostul existenţei instituţiei de transpor-tator vamal (discuţiile au adus la dispa-riţia acesteia); Memorandumul de înţele-gere dintre IRU, AITA şi SVM. Una din cele mai importante realizări se referă la acordarea termenului de tranzit, astfel ca ultima zi a acestui termen să nu fi e o zi de odihnă sau sărbătoare ofi cială. Acest fapt a dus la emiterea de către serviciu a Indicaţiei nr.242. Mai mult decît atît, în rezultatul tratativelor a fost acordat ter-menul minim de tranzit de 72 de ore. Transportatorii au insistat la introduce-rea acestui termen, ceea ce le permite să-şi rezolve anumite probleme organizato-rice, iar şoferilor să-şi satisfacă necesită-ţile personale. Şi în acest caz Serviciul vamal a mers în întîmpinarea agenţilor economici ai ramurii de transport inter-naţional de mărfuri şi, ca rezultat, a fost emisă o indicaţie specială. Reprezentanţii serviciului au partici-pat în repetate rînduri la mesele rotunde organizate de către AITA, unde, împreu-nă cu reprezentanţii Inspectoratului fi s-cal, Ministerului transportului şi gospo-dăriei drumurilor, au răspuns la întrebă-rile directe ale reprezentanţilor ramurii transportului. Tendinţa de a implementa cele mai noi standarde europene şi internaţionale în domeniul facilitării comerţului a im-pulsionat Serviciul vamal să realizeze măsuri importante în vederea armoni-zării procedurilor de vămuire, optimi-zării timpului necesar pentru trecerea frontierei vamale prin implementarea procedurilor simplifi cate şi control va-mal selectiv. Tot la acest compartiment, în vede-rea evaluării efi cacităţii în domeniul vi-zat, Serviciul vamal continuă să dezvol-

Tema numărului

Page 11: Ianuarie 2008

8 9

TRANSPORTATIONTRANSPORTATIONte sistemul propriu de monitorizare a performanţelor. Ţinem să informăm că serviciul va continua şi pe viitor să în-treprindă măsuri concrete pentru a îm-bunătăţi indicii ce stau la baza evaluării şi monitorizării cadrului de reglementare a activităţii în mediul de afaceri. În acest context, acţiunile planifi cate pentru anul 2008 vizează în mod special cîteva direc-ţii de o importanţă majoră.

• Monitorizarea indicatorilor de performanţă la toate punctele vamale

Astfel, din 2007 Serviciul vamal a preluat de la Proiectul Băncii mondiale

„Facilitarea Comerţului şi Transportului în Europa de Sud-Est/TTFSE” funcţii de monitorizare a indicatorilor de per-formanţă. În acest scop se utilizează o metodologie propusă de Banca mondia-lă, care refl ectă timpul real al proceduri-lor de vămuire a mărfurilor la punctele vamale-pilot interne şi cele de frontieră, precum şi procentul efectuării inspecţii-lor fi zice.

• Implementarea conceptului de „ghişeu unic” la punctele de trecere a frontierei

Implementarea „ghişeului unic” se încadrează în măsurile necesare de a fi întreprinse în contextul aderării Repu-blicii Moldova la Convenţia internaţio-nală privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere, încheiată la Ge-

neva la 21 octombrie 1982. Ea prevede posibilitatea transmiterii parţiale (sau complete) a competenţelor altor servicii organelor vamale şi grănicerilor sau am-plasarea acestora în interiorul ţării. Men-ţionăm faptul că Serviciul vamal propu-ne şi insistă asupra implementării „ghi-şeului unic” (detalii în pag. 30-31).

• Introducerea Noului sistem computerizat de tranzit /NCTS

Noul sistem computerizat de tran-zit este un sistem european, bazat pe de-punerea declaraţiei de tranzit în format electronic şi pe schimburi electronice

de date între birourile vamale implicate într-o operaţiune de tranzit: biroul de plecare şi de destinaţie. NCTS va fi folosit pentru siste-mul de tranzit comun, pentru mărfuri-le transportate pe calea rutieră, în pro-cedura normală şi simplifi cată. Esenţa sistemului constă în schimbul de mesaje electronice tip în timpul vămuirii şi per-fectării procedurii de tranzit. Mesajele electronice tip sunt stricte după volum, format şi structură. La nivelul Serviciului vamal s-a constituit un grup de lucru format din ex perţi din cadrul Direcţiei proceduri vamale, Direcţiei drept vamal şi asisten-ţă juridică şi din cadrul Direcţiei fl uxuri informaţionale şi statistică vamală, res-ponsabil pentru testarea aplicaţiei, stabi-lirea cerinţelor funcţionale, implementa-

rea, asigurarea cadrului legal, gestiona-rea datelor de referinţă, pregătirea lucră-torilor vamali şi a agenţilor economici pentru utilizarea Noului Sistem Compu-terizat de Tranzit (NCTS). În baza Planului preliminar de ţară al Republicii Moldova în cadrul Progra-mului SUA „Provocările Mileniului”, în conlucrare cu experţii din vama lituania-nă, pînă la fi nele anului 2009 ţara noastră va avea posibilitatea de aderare la Con-venţia privind regimul de tranzit comun, adoptată la Interlaken la 20 mai 1987.

• Aderarea la Convenţia de la Istanbul din 26 iunie 1990

Luînd în consideraţie că simplifi carea şi armonizarea regimurilor vamale şi, mai ales, adoptarea unui instrument internaţional unic care ar îngloba toate convenţiile existente în materie pot contribui în mod efi cient la dezvoltarea comerţului internaţional şi a altor forme de schimburi internaţionale, Serviciul vamal planifi că aderarea la Convenţia privind importul temporar (Istanbul, 26 iunie 1990), cu posibilitatea utilizării Carnetului ATA. Acest document internaţional vamal, echivalent cu declaraţia vamală, identifi că marfa (inclusiv mijloacele de transport) şi include garanţia internaţională de plată a impozitelor şi a taxelor de import. Întrucât mărfurile importate tem-porar sînt des transportate spre sau din locul destinaţiei sub supraveghere vama-lă, Carnetul ATA poate fi – dar nu obli-gatoriu – acceptat pentru simplifi carea transportării mărfurilor în tranzit. Aplicarea Carnetului ATA consti-tuie un considerabil avantaj pentru ac-tivitatea organelor vamale şi contribuie la reducerea cheltuielilor de muncă cu menţinerea, în acelaşi timp, a profi tului fi nanciar. Aceasta are loc datorită faptu-lui, că sistemul eliberează vama de efec-tuarea operaţiunilor de control şi inspec-ţie, concomitent garantînd achitarea plă-ţilor vamale. În general, practica aplicării siste-mului ATA internaţional a demonstrat efi cienţă şi dinamism în condiţiile mo-derne de dezvoltare a relaţiilor econo-mice internaţionale. Avînd ca scop uni-fi carea reglementărilor vamale la nivelul acordurilor internaţionale multilaterale, sistemul simplifi că semnifi cativ proce-dura admiterii temporare a mărfurilor liber de vamă în ţările-membre.

Tema numărului

Page 12: Ianuarie 2008

8 9

TRANSPORTATIONTRANSPORTATION- Господин Флоря, судя по статистике, рынок международных автоперевозок Молдовы регистрирует в последние годы неплохие показатели. Учитывая это, можно ли говорить о том, что дан-ный сегмент развивается довольно ди-намично?

- Безусловно, это именно так. Рынок международных автоперевозок нахо-дится в перманентном развитии. Об этом я могу говорить с полной уверен-ностью. Взять хотя бы макроэкономи-ческие показатели. По официальным данным, вклад автоперевозчиков в ВВП Молдовы превысил в 2007 году 13%. Согласитесь, это очень солидный показатель. Второй аспект касается во-проса инвестиций в данную отрасль. Тут нужно понимать, что международ-ные автоперевозки – это частный биз-нес, и если в него вкладывают деньги, кстати, речь идет о довольно значи-тельных суммах, значит, со стороны инвесторов существует кредит дове-рия к данному бизнесу. При этом фи-нансовые ресурсы инвестируются не только транспортниками, но и эконо-мическими субъектами, задействован-ными в других сферах деятельности. Конечно же, немаловажную роль здесь играет стабильность и последователь-ность в развитии данного сегмента. В принципе, можно сказать, что для развития рынка международных авто-перевозок созданы все необходимые условия, в полном объеме соответству-ющие европейским стандартам. В первую очередь, многие наши автотранспортные компании довели технические характеристики своего подвижного состава до европейских требований, в том числе, по экологиче-ским нормам. Без этого доступ на евро-пейские рынки был бы просто невоз-

можен. Во-вторых, уровень конкурен-тоспособности наших перевозчиков достаточно высок. И это объясняется не столько состоянием транспортных средств, сколько профессиональным подходом операторов рынка к орга-низации своей деятельности. Я имею в виду систему взаимосвязи с экспе-диторскими компаниями, подготовку кадров, логистику и прочие факторы. Так вот, анализируя все эти составляю-щие, можно сказать, что наши автопе-ревозчики достигли высокого уровня конкурентоспособности, в том числе, на международном уровне. Одновременно нужно учитывать, что внутренний рынок производства в стране весьма ограничен. Более 60% автоперевозок осуществляются по за-казам, поступающим из других стран региона: Россия, Украина, Румыния. А тут очень многое зависит от наших возможностей доступа на рынки тре-тьих стран. Я имею в виду универ-сальные двусторонние соглашения в области автомобильных перевозок (ЕКМТ). В этом плане мы очень уязви-мы и чувствительны. Нужно признать-ся, что это одна из проблем, которая несколько сдерживает еще более дина-мичное развитие отрасли.

- Делая оценку уровня развития той или иной отрасли, возникает вопрос о количестве операторов и свободном месте на рынке. В нашем случае как об-стоят дела?

- На сегодняшний день количество национальных операторов – порядка 600, в том числе, более 400 работают в системе TIR. Этот фактор, наряду с численностью подвижного состава (более 6000 автомобилей), позволяет говорить о том, что республика впол-

не может занять лидирующие пози-ции в регионе. Помимо этого, как по-казал статистический анализ по стра-нам Восточной Европы, по эффек-тивности использования подвижного состава Молдова по итогам 2007 года вышла на первое место в регионе. Об этом мало кто знает, но это факт. А за этим стоит огромная работа, стрем-ление самоутвердиться. Хочу сказать, что в большей степени это заслуга на-ших транспортных операторов. Счи-таю, что Молдова может стать малень-кой транспортной Голландией. И это не просто слова. В 2007 году мы осуще-ствили более 72 тыс. рейсов по системе TIR, что превышает показатель преды-дущего года на 14%. Это очень суще-ственный результат. Есть ли свободное место на рын-ке? На этот вопрос сложно ответить однозначно. Тут есть несколько аспек-тов. Конечно, мы не препятствуем при-ходу на рынок новых компаний. Одна-ко, определенный «отбор» существует. У нас создана очень жесткая система допуска. С 2001 года допуск на рынок международных автоперевозок осу-ществляется таможенными органами, как того и требует международная кон-венция МДП. Хочу подчеркнуть, что изначально был взят курс на то, что-бы к прохождению соответствующей процедуры допускались лишь подго-товленные перевозчики. Именно для этого и был создан Центр подготовки перевозчиков при ассоциации AITA – CIPTI, где один раз в три года перепод-готовку проходят водители, менедже-ры транспортных компаний. Это явля-ется обязательным условием при всту-плении в AITA, которое выполняется всеми компаниями беспрекословно. Ведь, если не учитывать изменения на рынке, в условиях ведения бизнеса, то

Тема номера

«Молдова может стать маленькой транспорт-ной Голландией»Интервью президента Ассоциации меж-дународных автоперевозчиков Молдовы Владимира Флоря.

Page 13: Ianuarie 2008

10 11

TRANSPORTATIONTRANSPORTATIONты попросту можешь потерять очень серьезные средства и рынок, в целом. Мало того, удостоверение, выдаваемое при окончании курсов, является обя-зательным документом, принятым во всех странах, занимающихся междуна-родными автоперевозками. Водитель просто не сможет получить визу без того, чтобы доказать, что он являет-ся международным автоперевозчиком. Хочу напомнить, что с января 2008 года гарантом получения визы члена-ми ассоциации на льготных условиях (без оплаты) в Едином европейском Центре по выдаче виз является AITA. Мы выдаем гарантийное письмо о том, что тот или иной человек работает в транспортной компании. Таким обра-зом, получатель визы (водитель) дол-жен быть зарегистрирован в единой базе данных ассоциации. А в целом я не исключаю, что в ближайшее время придется несколько ограничить количество операторов. Я не имею в виду ликвидацию ряда ком-паний. Просто рано или поздно нуж-но будет ввести жесткие требования к качеству обслуживания, техническо-му оснащению, логистике и т.д. Но это уже вопрос государственной по-литики. В принципе, я за то, чтобы эти вещи уже начали вырабатывать-ся. Участники транспортного рынка должны знать, чего ожидать в ближай-шее время, каковы новые требования и перспективы развития.

- Господин Флоря, ни для кого не се-крет, что между автоперевозчиками и представителями таможенных органов существуют «особые отношения». Не-редко экономические субъекты жало-вались на не совсем «дружественное» отношение со стороны таможенни-ков…

- Хочу сказать, что на протяжении всего нашего развития - около 15 лет, - пройдено несколько этапов выстраи-вания взаимоотношений. На первом,

большинство сотрудников таможен-ных структур практически не понима-ли и не стремились вникнуть в тонко-сти вопросов международных автопе-ревозок и системы гарантии TIR. Меня всегда удивляло такое, мягко говоря, поверхностное отношение к столь се-рьезным аспектам. Тогда все экономи-ческие субъекты, задействованные во внешнеэкономической деятельности, воспринимались как потенциальные нарушители, и это, в какой-то степе-ни, объясняет не совсем благосклон-ное отношение со стороны таможни. На втором этапе наступило осознание того, что стиль, методы работы нуж-но менять коренным образом. Членов ассоциации AITA это не могло не ра-довать. Я не буду говорить о важности знания таможенными офицерами за-конодательства в области автоперево-зок, международных специализиро-ванных конвенций и т.д. Мы с надеж-дой и удовлетворением восприняли имевшие место изменения. Сразу же после того, как таможенники прошли специальную подготовку, был нала-жен взаимный обмен информацией, внедрена новая версия системы Safe-TIR и др., процесс вышел на новый этап развития. Но, несмотря на некий прогресс, все равно со стороны неко-торых представителей таможенных органов ощущалось порой некое пред-взятое и высокомерное отношение к перевозчикам, хочу заметить, ничем не обоснованное.

- Сегодня что-то изменилось?

- Существенно. Ситуация в корне на-чала меняться где-то в середине 2005 года, когда в таможенных органах на-чали внедрять европейские нормы и стандарты деятельности. В первую очередь, ощутимый результат принес-ло налаживание партнерства между го-сударственным и частным секторами. Тогда же в таможенной системе после-довали серьезные кадровые переста-новки, повлекшие и изменения во вза-имоотношениях между сторонами, по-нимании международного права в об-ласти перевозок. Именно к этому от-резку времени я и отношу последний и самый качественный период развития. И уже сегодня не нужно обивать поро-ги и добиваться каких-то изменений. Напротив, транспортников пригла-шают за стол переговоров для поиска самых эффективных методов работы, советуются по различным аспектам.

И, что немаловажно, этот диалог ве-дется на равных. Более того, предста-вители таможни принимают участие в круглых столах, которые организо-вывались транспортниками, и опера-тивно реагируют на наши пожелания и просьбы. Таким образом, удалось ре-шить целый ряд проблем связанных с вопросами транзита, ускорения про-цесса таможенного оформления гру-зов, реэкспорта товаров и пр. Одним словом, за последние год-два взаимоотношения с таможенными органами кардинально изменились в лучшую сторону. Самое важное, что они стали конструктивными. Скажу больше: теперь нам нужно серьезно готовиться к диалогу, чтобы быть на уровне таких профессиональных и до-верительных отношений.

- Но, несмотря на это, все еще ведут-ся разговоры о том, что на границе у транспортников возникают «трудно-сти», которые решаются за определен-ное вознаграждение. - Хочу быть объективным. Считаю, что это явление удалось минимизи-ровать. «Несанкционированных фи-нансовых взаимоотношений» стало намного меньше. В первую очередь, благодаря сокращению влияния чело-веческого фактора. По моему мнению, ASYCUDA – это начало системной ра-боты в данном направлении. И все по-тому, что появились реальные меха-низмы доказательства законности дей-ствий международных автоперевозчи-ков. Имею в виду информационный учет грузов, работу внутренней систе-мы контроля, а также жесткую кадро-вую политику в таможенных органах. Все это вкупе позволило создать каче-ственно новую среду, которая обусло-вила повышение прозрачности в де-ятельности таможенных органов. Ко-нечно же, полностью искоренить взя-точничество очень сложно. И в этом виноваты не только работники та-можни. Многие перевозчики привык-ли «приносить свою благодарность»

Тема номера

Page 14: Ianuarie 2008

10 11

TRANSPORTATIONTRANSPORTATIONв виде денежных знаков, а «отказать-ся» от «вознаграждения» в состоянии далеко не каждый. Помимо этого, на контрольно-пропускных пунктах при-сутствуют представители других го-сударственных органов. И об этом не нужно забывать… В то же время, мы постоянно ведем с перевозчиками бе-седы по поводу того, что, дав взятку, ты теряешь право защищаться. Если мы хотим искоренить этот феномен, нуж-но начинать с себя.

- Эксперты не раз говорили о том, что Молдова может стать европейским центром транспортной логистики. Вы согласны с этим утверждением?

- С точки зрения сегодняшней ситуа-ции – нет. Ведь у нас нет ни одного ло-гистического центра. За последние два года в Молдове прошли очень важные мероприятия по вопросам междуна-родных автоперевозок. И причина не в том, что мы умеем организовывать фо-румы международного уровня. Просто, республика становится все более вли-ятельной в данной сфере. Это доказы-вает, что у нас есть специалисты, отве-чающие самым высоким требованиям, что здесь с успехом внедряются пере-довые стандарты деятельности. Так что надежда есть. Другое дело – государ-ственная поддержка. Транспортники рассчитывают на усиление поддерж-ки со стороны государства. Например, в последнее время мы активно добива-емся, чтобы министерство транспорта и дорожного хозяйства активизирова-ло свою работу в области облегчения доступа на международные рынки, например, обеспечения ЕКМТ. Ведь, если сегодня картина более или менее ясна, то что будет с международными автоперевозчиками Молдовы в 2010 году, сказать сложно. Это нас очень беспокоит, так как больше половины перевозок осуществляется именно по

этим разрешениям. Озабоченность вызывает и затягивание принятия до-кументов, предусматривающих пере-ход на электронные цифровые тахо-графы, являющиеся неотъемлемой частью экологических транспортных средств EURO-4, EURO-5. Мы пред-ставили министерству весь пакет. Но результата пока нет. Если эти поправ-ки к законодательству не будут приня-ты до марта текущего года, мы просто не успеем провести необходимое пере-оснащение. А это означает, что в 2010 году наши автомобили не смогут въе-хать в европейские страны. Другая проблема. Обновление основных фондов. Я не могу понять, почему государство не поддержива-ет ввоз экологических автомобилей. Мы неоднократно обращались в пра-вительство с просьбой предоставить льготы для компаний, приобретаю-щих современные, так называемые «зе-леные» и «супер-зеленые» тягачи. От-вета так и не получили.

Что касается вопросов таможенного регулирования, то и здесь есть неко-торые пожелания. Прежде всего, от-носительно подписания ряда между-народных транспортно-таможенных конвенций: о контейнерных, комби-нированных перевозках, перевозке грузов на европалетах и др., без кото-рых мы также не можем сегодня быть конкурентоспособными.

- У нас большие надежды возлагаются на увеличение объемов транзита гру-зов. По вашему мнению, насколько это реально?

- Объем транзита зависит от несколь-ких факторов. И роста показателей мы не добьемся до тех пор, пока в стране не будут созданы необходимые усло-вия. Я даже не буду ничего говорить о качестве дорог. Это и так ясно. А вооб-

ще, многое зависит от наличия логи-стических складов. А такового нет ни одного. На логистический склад по-ступает множество грузов с различных направлений, тут они пересортировы-ваются, компонуются и отправляются по другим адресам. На этом зарабаты-вают те, кто привозит/увозит, хранит, производит пересортировку, хране-ние, оформление грузов. Поверьте, государство от этого только выиграет. Кстати, мы готовы создать такой склад, но это невозможно в условиях законо-дательного и нормативного вакуума. По моему мнению, это один из вектор-ных вопросов, которые нужно решать очень оперативно.

- Таможенная служба добивается вве-дения на границе системы «единого окна». У этой перспективы есть как сторонники, так и противники, а вы на чьей стороне?

- Я всецело разделяю и поддерживаю позицию таможенных органов. Более того, я надеюсь, что новая система за-

работает как можно быстрее. Ситуация диктует необходимость внедрения это-го новшества. «Единое окно» - это еще один шаг, предпринятый таможенны-ми структурами в направлении ради-кального изменения положения на гра-нице, унификации процедуры тамо-женного оформления, а также сниже-ния уровня человеческого фактора. Я разделяю мнение экспертов, заявляю-щих, что на границе должны присут-ствовать представители таможенной и пограничной служб. Также было бы неплохо, если бы все таможенные пла-тежи осуществлялись внутри страны, а не на границе. Мы также добиваемся, чтобы взвешивание грузового автомо-биля производилось на специальных станциях внутри страны (для получе-ния соответствующего Единого Сер-тификата Взвешивания). Я знаю, что эти процессы уже в разработке. И это очень радует.

Татьяна Смешная

Тема номера

Page 15: Ianuarie 2008

12 13

TRANSPORTATIONО том, как развивается отрасль между-народных автоперевозок и с какими проблемами сталкиваются транспор-тники-международники, нам расска-зал генеральный директор компании «Deltrans Grup» Николай Грибинча.

- Господин Грибинча, с чего начинал-ся ваш бизнес и что представляет со-бой ваша компания сегодня?

- Наша компания, по сути, начала свою деятельность в 1997 г. «с нуля» - у нас было два легковых автомоби-ля, мы оказывали услуги по пассажир-ским перевозкам, создали такси «906». Спустя полгода мы начали осущест-влять и грузоперевозки, и именно это направление стало основным видом деятельности компании. Сегодня мы представляем три предприятия, ко-торые осуществляют деятельность в области автомобильных перевозок. Первое подразделение компании - «Deltrans Grup» - занимается между-народными грузоперевозками, второе – «Terra TIR» - занимается оказанием экспедиторских услуг. Еще одно под-разделение специализируется на пас-сажирских перевозках – это службы такси. На данный момент мы распо-лагаем 180 единицами транспорт-ных средств (как арендованными, так и собственными), осуществляющими международные перевозки. Mы обе-спечиваем перевозки по всей Евро-пе и доехали даже до Средней Азии. Международными перевозками за-нимаются около 200 наших сотруд-ников.

- Рынок грузовых автоперевозок до-статочно объемен и, наверное, конку-ренция здесь очень жесткая….

- После распада СССР некоторые предприниматели сразу поняли, что транспортировка грузов – это неза-нятая и очень перспективная ниша. Сегодня в этой отрасли представле-но множество профессиональных и опытных команд, которые оказыва-ют качественные услуги. Появляет-ся много новых компаний. Несмотря на необходимость инвестирования очень солидных средств, предпри-ниматели вкладывают деньги в этот бизнес, что, по большому счету и до-казывает перспективность отрасли. Большая часть компаний, в том чис-ле «Deltrans Grup», занимаются меж-дународными перевозками, то есть перевозят грузы из Молдовы, в Мол-дову, а также обслуживают клиентов из третьих стран. Перевозки внутри страны составляют около 10-15%, и это совершенно отдельный сегмент рынка. Конкуренция в сфере между-народных грузоперевозок достаточно серьезная. За исключением некото-рых казусов, это здоровая, нормаль-ная конкуренция.

- Какие «казусы» вы имеете в виду?

- Например, как и в любой другой отрасли, среди транспортников есть недобросовестные представители. В погоне за «быстрым» и единоразо-вым заработком некоторые компании позволяют себе демпинговать цены. Такой перевозчик пытается заинте-ресовать клиента более низкой, чем у конкурентов ценой, забывая при этом, что у каждой услуги есть ры-ночная стоимость. Есть минималь-ный ценовой порог, который позво-ляет оказать заказчику услугу на вы-соком уровне и при этом, обеспечить

рентабельность бизнеса. И иногда происходит так, что по заявленной клиенту цене не удается качественно выполнить взятые на себя обязатель-ства. Недоволен клиент, недовольна сама транспортная компания, пото-му что не учла некоторые факторы, например, повышение стоимости го-рючего, роста цен на запчасти и т.д. Такие случаи портят репутацию не только отдельной взятой компании, но и остальных представителей этого бизнеса. Но нужно сказать, что таких случаев не так уж много. В целом меж-ду перевозчиками установились пар-тнерские отношения. И во многом благодаря Ассоциации AITA, кото-рая объединяет, сплачивает, если хо-тите, всех транспортников. - С какими проблемами чаще все-го сталкиваются автотранспортные компании Молдовы и как они реша-ются?

- Решаются наши трудности опять же через AITA. У этой организации хорошая репутация. Здесь работают компетентные люди, которые всег-да выслушают проблему, а зачастую, сами являются инициаторами раз-личных переговоров с госструктура-ми, они же представляют интересы молдавских перевозчиков в различ-ных международных организаци-ях. Например, благодаря компании AITA Молдова стала участником межгосударственного соглашения о создании единого сертификата взве-шивания, которое подписали все страны СНГ. Постепенно решается возникший вопрос с тахографами. Согласно требованиям ЕС, автотран-спортные средства, соответствующие

«Строить хорошиедороги значитинвестироватьв будущее»

Тема номера

Page 16: Ianuarie 2008

12 13

TRANSPORTATIONTRANSPORTATIONТема номера

стандарту Euro 5, должны быть осна-щены цифровыми тахографами. Но для транспортников это очень боль-шие затраты, которые мы сразу не мо-жем осилить. Так вот, ассоциация до-билась отклонения этого требования для молдавских компаний до 2010 г. Сейчас активно обсуждается система транспортных коридоров с льготным режимом транзита и участие нашей страны в них. Молдова сейчас край-не заинтересована в строительстве транспортного кольца вокруг Черно-го моря, и в этом вопросе AITA была и остается активным участником и организатором.

- Чем интересен этот проект для Мол-довы? Учитывая, что в последнее вре-мя имидж нашей страны как транзит-ного государства значительно под-порчен….

- Да, в последнее время многие авто-перевозчики предпочитают объез-жать Молдову. Транспортно-экспеди-торские компании предлагают кли-ентам комбинированные перевозки, например, авиационным и морским транспортом. И все потому, что у ре-спублики есть две большие пробле-мы. Первая – приднестровский во-прос. И вторая – деградированные дороги. Иной раз едешь из Франции, пересекаешь всю Европу и, несмотря на то, что перевозка грузов – это от-ветственная и утомительная работа, ты получаешь удовольствие от поезд-ки. А когда заезжаешь домой... Жалко машин, да и за страну обидно…

- Каким вам видится решение «дорож-ной» проблемы?

- По моему мнению, строить хоро-шие дороги значит инвестировать в будущее. Власти должны понимать, что хорошая дорога и создание при-дорожной инфраструктуры – это приток денег. При этом создание ин-фраструктуры – обязательное усло-вие. Должны строиться гостиницы, рестораны, кафе и пр. Сегодня поток транзита очень незначителен. А если в Молдове построят хорошие доро-ги, откроется автобан вокруг Черно-го моря, транзит значительно увели-чится. И от этого выиграют и госу-дарство, и транспортники, и частный сектор. - Каким образом осуществляется за-

купка транспортных средств и как транспортники справляются со стра-ховыми обязательствами? - Закупка транспорта для грузопере-возок – это большие инвестиции. Хо-рошая машина стоит около 80 тыс. евро. Никаких налоговых послабле-ний для нас не существует. Напри-мер, с 2006 г. введен 20% НДС на им-порт грузовых тягачей. Правда, сейчас у нас хотя бы появилась возможность приобретать транспортные средства и вносить их в уставный капитал. А вот проблема страхования – это от-дельная тема для разговора. «Зеленая карта» для транспортников – одна из серьезнейших проблем. У нас она на протяжении длительного време-ни остается самой дорогой в Евро-пе – 1500-1600 евро за связку (тягач и полуприцеп). В некоторых странах

СНГ она стоит в 2-2,5 раза дешевле. Неоднократные переговоры между страховщиками и транспортниками ни к чему не привели. Госструктуры в данном вопросе на стороне страхо-вых компаний, и у нас не получается прийти к общему знаменателю. Сей-час, насколько мне известно, благода-ря усилиям AITA вопрос о снижении стоимости «зеленой карты» доведен до министерства финансов, премьер-министра, и мы все еще надеемся на решение этой проблемы. А ведь кро-ме «зеленой карты» транспортники покупают полисы автогражданской ответственности государства, в ко-торое въезжают. Также надо иметь и молдавские полисы автогражданской ответственности. Лично у меня уже достаточно большой опыт, и я убе-дился, что лучше регулярно оплачи-вать страховку, чем потом кусать лок-ти, когда водитель, вздремнув на ми-нутку, попадает в ДТП.

- Что значит «водитель вздремнул»? У него же есть обязательства перед работодателем, ответственность….

- Конечно, со всеми водителями мы заключаем трудовые соглашения, где оговаривается материальная ответ-ственность водителя. Но даже если он совершает аварию, то может про-сто развернуться и уйти. И что с него взять? 18-20 тыс. евро на ремонт? От-куда у него такие деньги? На водите-ля просто невозможно переложить ответственность... Насколько я знаю, это проблема многих транспортни-ков и у меня даже была идея о соз-дании «черного списка» водителей, компаний-заказчиков, транспортных компаний, где указывались бы кон-кретные случаи безответственных поступков. Важно понимать, что для водителей это не только работа, это

образ жизни. С них большой спрос, но и мотивация у них должна быть соответствующая. А если есть фи-нансовая мотивация, то и шансы на безответственные поступки значи-тельно снижаются. Но, увы, такие случаи все еще имеют место быть…. - Скажите, а какие требования предъяв ляются к водителям-между-народникам и какова их, как вы ска-зали, финансовая заинтересован-ность?

- Требования очень высокие. Зани-маться международными перевозка-ми имеет право водитель, владеющий правами категории С, D и Е. Однако он в обязательном порядке должен сдать экзамены на водителя-между-народника в центре обучения СIPTI. Владелец этого документа должен об-ладать знаниями в области междуна-родных перевозок, таможенных про-

Тема номера

Page 17: Ianuarie 2008

14 15

TRANSPORTATIONTRANSPORTATIONТема номера

цедур и порядка оформления карне-тов TIR, документов на перевозку гру-зов. Помимо этого, он должен знать как вести себя в случае возникнове-ния спорных вопросов и др. А насчет оплаты труда могу сказать, что зар-платы у водителей разные. Некото-рые зарабатывают очень большие для нашей страны деньги. Могу со всей ответственностью сказать, что ми-нимальную зарплату, установленную для водителей государством в размере 1560 леев, получают абсолютно все. - Как часто пересматриваются цены на автомобильные грузоперевозки и стоит ли ожидать очередного роста ставок в ближайшее время?

- Прогнозировать точный рост цен на услуги транспортников невозможно. Однозначно, что увеличиваться они будут, но вот насколько - зависит от многих факторов, в первую очередь, внешних. На мировых рынках растут цены на нефтепродукты. Например, до весны нынешнего года, по неофи-циальным данным, последует два по-

вышения цен на топливо. У молдав-ских транспортников в этом плане пока есть одна маленькая «лазейка». Украина разрешает нам транзит че-рез свою территорию с полным ба-ком топлива. И наши водители за-правляются топливом в России, где оно дешевле. Но в странах Евросою-за это уже не проходит. В Венгрии и Турции, например, надо заплатить за бензин разницу в цене: той страны, которую ты пересек и той, в которую ты въезжаешь. В Румынии литр диз-топлива стоит более 1 евро, а в Тур-ции – еще больше. Постоянно доро-жают запчасти, увеличивается зар-плата сотрудников.… И это не может

не сказаться на наших тарифах.

- Какие отношения складываются у перевозчиков с таможенными орга-нами?

- С Таможенной службой в последнее время у нас складываются нормаль-ные отношения. Если и возникают какие-то трения, то это рабочие мо-менты. Трудности или недоразумения каждая компания решает самостоя-тельно. Но, к сожалению, очень часто причиной «околоконфликтных» си-туаций становится пресловутый че-ловеческий фактор - когда «всплыва-ют» личные отношения между тамо-женником и участником транспорт-ного движения. Еще регистрируются случаи, когда некоторые таможенни-ки превышают свои полномочия и умышленно пренебрегают правила-ми. И тогда водители тоже идут на на-рушения. Некоторые, конечно, стоят на своем: когда уверены, что не нару-шали закон. Но таможенники «тянут» время. А что такое для грузоперевоз-чика терять время? Это деньги, да и

репутация. Ведь нашими услугами пользуются экономические субъекты, которым важно, чтобы их груз опера-тивно был доставлен. Для основной массы водителей каждый тонно-ки-лометр и каждая минута – это их лич-ный заработок. Поэтому и торопятся, поэтому и дают взятки… С чем, кста-ти, мы боремся.

- По вашему мнению, можно ли ис-коренить это явление?

- В этом плане мне нравится опыт Украины. У них на каждом таможен-ном пункте вывешен номер телефо-на доверия. Как-то я воспользовался

им. Таможенник по необъективным причинам задерживал нашу машину, но в течение 10 минут после звонка автомобиль пропустили. В Молдове тоже должен быть телефон доверия, а если он уже есть, то о нем должны знать все. К сожалению, взяточниче-ство – это порок не только некоторых таможенников, но и представителей ряда контролирующих органов. Зачас-тую транспортников останавливают без какой-либо причины. Но этого не должно быть. Так что менять мента-литет нужно на всех уровнях...

- В последнее время таможенными ор-ганами предпринят целый ряд мер по упрощению оформления таможен-ных процедур. Есть ли у вас какие-то дополнительные предложения к Та-моженной службе?

- Нужно признать, что все проблемы на таможне решаются, если заказчик и транспортник не нарушают закон. И это факт. А вообще, хотелось бы, чтобы таможня была более гибкой, особенно к нашим, местным пере-возчикам. Иногда транспорт ломает-ся, у водителей возникают проблемы личного характера. И это нужно учи-тывать. Раньше возникали серьезные проблемы по срокам транзита гру-за через Молдову. Но совсем недавно таможенные органы изменили свое отношение в этом вопросе. Думаю, что должны быть исключения и для сроков транзита. Следует учесть, что по закону за просроченный транзит предусматривается штраф в размере от 40% до 80% от стоимости товара. Если груз на 70 тыс. долларов США, то можете себе представить, какая сумма штрафа получается. Сейчас рассматривается возможность сни-жения этого уровня. Для водителя или для транспортной компании та-кое «наказание» равно банкротству, особенно для начинающих операто-ров. Такой мерой государство просто убивает предпринимателя. По моему мнению, за нарушение сроков тран-зита иностранными компаниями на-казание должно быть строже. Кстати, такие правила действуют в ряде ев-ропейских государств. В целом, хочу сказать, что в последнее время отно-шения транспортников с сотрудника-ми таможни вошли в нормальное рус-ло. И это не только мое мнение.

Ольга Коларь

Page 18: Ianuarie 2008

14 15

CONSILIULFeodosia Furculiţa:

«Anul 2007 a fost de o intensitate

deosebită» a sfîrşitul lui ianuarie, a avut loc şedinţa lărgită a Consiliului colegial al Serviciului vamal, în cadrul căreia au fost făcute totalurile activităţii siste-mului în anul 2007. La şedinţă a parti-cipat prim-ministrul Vasile Tarlev. Directorul general al Serviciului vamal Feodosia Furculiţa din start a remarcat că anul 2007 a fost de o in-tensitate deosebită. Aceasta a necesitat ritmuri şi eforturi sporite în activitatea de fi ecare zi. Cu toate acestea, una din cele mai performante realizări, după părerea dnei, este reforma întregului sistem va-mal. Astăzi nimeni nu pune la îndoială că reforma dată a fost necesară şi bene-fi că. Pentru a consolida această afi rma-ţie, dna Furculiţa a adus un citat al Ca-merei internaţionale de comerţ: „State-le în care activitatea vamală rămîne în urmă de la standardele internaţionale inevitabil se vor ciocni cu situaţia, cînd investitorii nu vor mai putea face faţă cheltuielilor operaţionale din cauza prestaţiei inefi ciente a organelor vama-le. Iar miniştrii fi nanţelor acestor ţări se vor ciocni cu situaţia, cînd investi-ţiile directe vor fi reorientate în ţările cu un sistem vamal performant”. La etapa cînd Moldova şi-a expri-mat voinţa de a implementa cele mai noi standarde europene bazate pe prin-cipiul facilitării comerţului mondial şi securizării frontierelor, structura pre-cedentă a Serviciului vamal îşi pierdu-se actualitatea ţinînd cont de noile ten-dinţe vamale, nu răspundea cerinţelor înaintate şi nu crea condiţiile optime pentru o dezvoltare durabilă, susţine dna director. În urma reformei au fost formate 8 birouri vamale consolidate, apte să dezvolte următoarele domenii impor-tante:

1. audit postvămuire2. analiza riscurilor 3. contracararea fraudelor vamale4. dialogul mediul de afaceri–vama 5. certifi carea originii măfurilor. „Cînd vorbesc de reforma sistemu-lui vamal, nu am în vedere doar reor-ganizarea aparatului central şi a orga-nelor vamale, aici includ şi schimbări-le revoluţionare ale activităţii vamale

prin introducerea selectivităţii la con-trolul încărcăturilor, schimbarea men-talităţii atitudinii colaboratorului va-mal faţă de agenţii economici”, a spus dna Furculiţa. În mediul de afaceri modern, în care mărfurile sînt transportate la des-tinatar de îndată ce au fost produse, a devenit mai important ca niciodată ca agenţilor economici să le fi e garantată o vămuire rapidă şi previzibilă a măr-

furilor. Deoarece Serviciul vamal este agenţia de bază de la frontieră şi joa-că rolul remarcabil în acordarea libe-rului de vamă, „trebuie să tindem spre o dezvoltare continuă, să simplifi căm complexitatea procedurilor de vămui-re”, consideră Feodosia Furculiţa. Ca sarcină prioritară în activitatea Serviciului vamal ре parcursul anului 2007 a fost implementarea prevederilor

Planului de acţiuni RМ-UE. În acest context una din direcţiile prioritare de activitate a fost axată pe executarea efi -cientă a obligaţiunilor funcţionale ale organelor vamale în domeniul certifi -cării şi controlului originii mărfurilor importate şi exportate. În perioada de referinţă a fost elaborat şi implementat cadrul normativ şi instituţional pentru implementarea noului sistem de certi-fi care şi control al originii mărfurilor.

L

Page 19: Ianuarie 2008

16 17

CONSILIULCONSILIULÎncepînd cu 1 ianuarie 2008, Serviciul vamal este unica autoritate abilitată cu eliberarea certifi catelor de origine pre-ferenţială a mărfurilor în RM. Astfel, certifi catele de origine sînt obţinute de către agenţii economici la postul vamal, unde se perfectează şi declaraţia vamală de export, excluzînd formalităţi birocratice suplimentare. Mai mult decît atît, datorită implemen-tării noului sistem de certicare şi con-trol a originii mărfurilor au fost create premisele pentru acordarea preferinţe-lor comerciale autonome ale Republicii Moldova.

“Sîntem conştienţi de responsabi-litatea pusă în sarcina Serviciului va-mal prin delegarea acestor competenţe şi vom depune toate eforturile pentru a proteja imaginea Republicii Moldova în circuitul comerţului preferenţial ex-tern”, a subliniat dna Furculiţa. O altă sarcină trasată în Planul de acţiuni RM–UE, căreia i-a fost acorda-tă o atenţie sporită, este implementarea principului „ghişeului unic” la trecerea mărfurilor peste frontiera de stat, care prevede şi reducerea agenţiilor de con-trol amplasate în zona de control va-mal. La acest capitol dna director a menţionat cu satisfacţie aportul şi aju-torul guvernului în scopul realizării sarcinii date. La 16 ianuarie 2008 ca-binetul de miniştri a aprobat proiectul de lege cu privire la modifi carea unor acte legislative, care reglementează re-tragerea unor agenţii de stat din zona de control vamal şi trecerea unor com-petenţe ale acestora către Serviciul va-mal. Ponderea şi efectul pozitiv al aces-tei decizii asupra facilitării comerţului

şi transportului va fi apreciată de toată comunitatea de afaceri din Moldova şi cea internaţională. Criteriul principal al aprecierii ac-tivităţii Serviciului vamal, bineînţeles, sînt rezultatele executării sarcinii bu-getare. La acest capitol s-a remarcat că, pentru anul 2007, planul de acumulări aprobat a fost supraîndeplinit cu 12,6 la sută, iar cel precizat cu 0,3%. Ast-fel, la bugetul de stat prin intermedi-ul sistemului vamal au fost acumulate venituri în sumă totală de 8,273 mlrd. lei. În comparaţie cu rezultatele anului 2006 au fost încasate mai mult venituri

cu 1500,7 mln. lei sau ritmurile de creş-tere au constituit 22,2 la sută. Perfecţionarea şi dezvoltarea Sis-temului informaţional vamal integrat a fost şi rămîne o prioritate pentru orga-nele vamale. Pe parcursul anului 2007 au fost create 12 module care în mod inevitabil vor facilita munca colabora-torului vamal. Sistemul informaţional ASYCUDA WORLD pe cît este de per-formant pe atît este şi costisitor. Menţi-nerea şi dezvoltarea acestuia reprezintă o sarcină vitală pentru întreg sistem va-mal, a spus Feodosia Furculiţa. Pentru ca un organ al autorităţii publice să genereze performanţe este absolut necesar un instrument de ana-liză, consultare şi recomandare a între-gii activităţi, a subliniat raportorul. În anul trecut, Serviciul vamal a obţinut asemenea posibilităţi prin instituirea competenţelor de audit intern. (Detalii în articolul “Sporirea efi cienţei Servici-ului vamal – prioritatea Direcţiei audit intern”). Un obiectiv important în activita-tea Serviciului vamal o constituie se-

lectarea, angajarea şi gestionarea per-sonalului din cadrul aparatului central şi al organelor vamale. În acest context s-a menţionat că, pe parcursul perioadei de raportare, au fost aprobate condiţiile concursului de angajare în cadrul Serviciului vamal, stabilite funcţiile care sînt supuse con-cursului. În baza acestor condiţii pen-tru prima data a fost organizat pentru birourile vamale Bălţi şi Cahul concur-sul pentru ocuparea funcţiilor vacan-te. Această metodă a permis, în primul rînd, ca angajarea în Serviciul vamal să obţină un aspect transparent şi a fă-cut posibil accesul în organele vamale pentru toţi doritorii. Un loc important, după spusele dnei Furculiţa, în gestio-narea efectivului îl ocupă distribuirea personalului pentru exercitarea obliga-ţiunilor prin metoda rotaţiei efectivu-lui în cadrul posturilor vamale. Acest sistem a scos la iveală pregătirea profe-sională insufi cientă a unor colaboratori vamali. În contextul procesului de refor-mare a administraţiei publice centrale serviciul şi-a axat activitatea pe crearea unui corp profesionist şi motivat de co-laboratori, capabil să asigure realizarea obiectivelor prioritare ale sistemului vamal. O realizare deosebit de impor-tantă în acest sens este crearea şi des-chiderea Centrului de instruire a cola-boratorilor vamali. Dna director a recunoscut că, în pofi da măsurilor întreprinse de către conducerea organului pentru îmbună-tăţirea situaţiei disciplinare şi respec-tarea normelor de conduită profesiona-lă şi etică de către colaboratorii vama-li, continuă să se înregistreze abateri la acest capitol. Astfel, în perioada de re-ferinţă au fost atraşi la răspundere dis-ciplinară 196 colaboratori. Cifrele se distribuie astfel: sancţionaţi cu avertis-ment – 79 colaboratori; mustrare – 39 colaboratori; mustrare aspră – 68 cola-boratori; retrogradare din funcţie – 1 colaborator; concediere – 8 colabora-tori. În acest context a fost atenţiona-tă conducerea birourilor vamale asupra întreprinderii măsurilor concrete în ve-derea ridicării disciplinii de serviciu a efectivului din subordine. La capitolul disciplină executorie a fost menţionat că în anul 2007 în adre-sa serviciului au parvenit şi au fost în-registrate 17290 documente, dintre care de la parlament - 56, preşedinţie - 51, guvern - 803, ministere - 1585, agenţi economici, organe de drept- -

Consiliul colegial

Page 20: Ianuarie 2008

16 17

CONSILIULCONSILIUL13389, dosare penale - 140, petiţii - 680, rapoarte-cereri - 586. Majoritatea documentelor au fost examinate în ter-menii stabiliţi de legislaţie. Necătînd la cifrele enunţate, a fost atrasă aten-ţia asupra atitudinii necorespunzătoa-re faţă de executarea documentelor şi ordinelor şi indicaţiilor conducerii Ser-viciului vamal. „Astfel şi pe parcursul anului 2007 s-a menţinut tendinţa de a scoate de la control documentele remi-se pentru executare fără soluţionarea de facto a problemelor abordate. Ase-menea metode formale de lucru aruncă o umbră negativă asupra imaginii Ser-viciului vamal şi urmează a fi excluse totalmente”, a spus dna director. O atenţie deosebită a fost acordată şi capacităţilor de prevenire şi luptă cu aşa fenomene cum sînt corupţia şi pro-tecţionismul, precum şi capacităţii de asigurare a securităţii colaboratorilor, fi ind creată în acest scop o subdiviziu-ne respectivă la nivel de direcţie. „Cu toate că în sondajul Transpa-rency International sistemul vamal e clasat pe locul 4 în comparaţie cu locul întîi obţinut în anul 2005, să fi m since-ri, acest fl agel bîntuie nestingherit prin sistemul vamal”, a spus directorul. De aceea, lupta împotriva corupţiei a fost numită prioritatea priorităţilor. „Con-siderăm că pentru a lupta cu acest fe-nomen, trebuie mobilizată întreaga so-cietate, deoarece corupţia şi crima or-ganizată merg adesea mână-n mână şi trebuie combătute de toţi şi în benefi -ciul tuturor”, consideră dnei. Feodosia Furculiţa a subliniat că, în anul trecut, Serviciul vamal a acor-dat o atenţie sporită dezvoltării infra-

structurii sale. Astfel, a fost fi nalizată reconstrucţia blocului administrativ al biroului vamal Chişinău, Centrul de instruire a colaboratorilor vamali, au fost reconstruite încăperile Postu-lui vamal Ocniţa, unde s-au construit şi voliere pentru cîini antidrog. În plus, la complexul vamal Tudora se desfă-şoară lucrări de reconstrucţie a infra-structurii de amploare, ce vor fi fi nali-zate în anul 2008. S-au efectuat lucrări de proiectare a infrastructurii Biroului vamal Cahul, posturilor vamale Otaci, Sculeni, reparaţia capitală a clădirii ad-ministrative a Postului vamal Palanca şi amenajarea terenului aferent şi plat-formei Biroului vamal Leuşeni.

În acest context, în anul 2008, este necesară alocarea terenului pentru con-strucţia terminalului Chişinău şi efec-tuarea lucrărilor de proiectare, obţine-rea spaţiilor pentru laboratorul vamal. Un obiectiv nu mai puţin important este construcţia Postului vamal Unguri care va ameliora esenţial situaţia crea-tă în Postul vamal Otaci, unde în mod obiectiv nu există condiţii pentru dez-voltarea infrastructurii postului în sco-pul organizării unui control vamal efi -cient. Totodată, a fost menţionat că o deosebită importanţă prezintă asigura-rea colaboratorilor vamali cu spaţiu lo-cativ, investiţiile capitale în construcţia locuinţelor constituind 2 mln. lei. O altă prioritate în activitate rămî-ne lupta cu contrabanda şi fraudele va-male şi securitatea transfrontalieră. În perioada respectivă, au crescut efortu-rile în lupta cu contrabanda, introdu-cerea ilicită a mărfurilor în teritoriul ţării, investigaţiile administrative şi penale la cazurile de încălcare a legi-slaţiei vamale. Cu referire la contraven-ţiile vamale este de remarcat că, în anul 2007, comparativ cu 2006, s-a înregi-strat o creştere dublă a amenzilor apli-cate, în ciuda faptului că a scăzut nu-mărul de contravenţii constatate. Apropierea frontierei UE de Mol-dova, semnarea planului de acţiuni RM-UE, însuşirea calităţii de membru al Organizaţiei mondiale a comerţului şi Organizaţiei mondiale a vămilor şi tendinţa de a implementa cele mai noi standarde europene au impulsionat Serviciul vamal să realizeze pe parcur-

Consiliul colegial

Page 21: Ianuarie 2008

18 19

CONSILIULCONSILIULConsiliul colegial

sul ultimilor ani importante măsuri în vederea facilitării comerţului, optimi-zării timpului necesar trecerii frontie-rei vamale, efi cientizării interacţiunii organelor vamale cu alte organe de control, curmării fenomenului corup-ţiei şi introducerii ilegale a mărfurilor şi mijloacelor de transport în ţară. In-vestiţiile capitale, sistemul informaţio-nal modern, efectivul de cadre, coope-rarea cu alte instituţii ale statului, au favorizat serviciul să înregistreze indi-ci performanţi în activitate, a precizat dna director. Facilitarea comerţului exterior este o direcţie prioritară în care deja se lucrează fi ind inclusă şi în cadrul Strategiei vamale pentru anii viitori. Conform aprecierilor experţilor Băn-cii Mondiale care au examinat nivelul realizării principiului facilitării comer-ţului exterior în Moldova, timpul real de perfectare a declaraţiei vamale de către organele vamale, care include şi inspecţia fi zică a mărfurilor, s-a redus semnifi cativ. În pofi da acestui rezultat, a spus Feodosia Furculiţa, rămîn încă multe măsuri a fi întreprinse în direcţia îmbunătăţirii calităţii, reducerii timpu-lui vămuirii şi realizarea indicatorilor de performanţă anterior preconizaţi. Strategia vamală a RM evidenţia-ză dezvoltarea parteneriatului Vamă - Bussines prin introducerea activită-ţilor de consultanţă în scopul asigu-rării înţelegerii reciproce şi cooperării progresive pe viitor. În această ordine de idei, în cadrul Aparatului central al Serviciului vamal, cît şi în teritoriu, cu o periodicitate constantă au fost orga-nizate mese rotunde şi reuniuni comu-

ne cu agenţii economici. Aceste discu-ţii au drept scop stabilirea unor metode şi mecanisme de conlucrare efi cientă. Drept exemplu poate servi întrevede-rea cu reprezentanţii unei companii de comercializare a produselor de tutun-gerie, în cadrul căreia a fost negociat proiectul Memorandumului de înţele-gere care a şi fost deja semnat. De bun augur pentru comunita-tea de afaceri, consideră directorul, a

fost crearea Comitetului consultativ pe chestiuni comerciale pe lîngă Serviciul vamal. Acest comitet întruneşte repre-zentaţi ai mediului de afaceri, presei, asociaţiilor de brokeri, transportatori. Prin instituirea acestui organ consul-tativ se urmăreşte crearea premiselor

pentru desfăşurarea unui dialog des-chis cu mediu de afaceri în scopul în-bunătăţirii activităţii vamale. Aseme-nea comitete au fost create şi pe lîngă birourile vamale. Începînd cu trimestrul IV al anu-lui 2007 a fost implementat un meca-nism nou de raportare ce vizează toa-te laturile activităţii vamale, ce permite monitorizare performanţelor şi identi-fi carea rezervelor în activitate. Acest proces, după cum a subliniat raporto-rul, ar trebui să înceapă cu identifi carea şi monitorizarea principalilor indicato-ri de performanţă, unanim recunoscu-ţi: timpul mediu de vămuire (la frontie-ră şi la posturile vamale interne), sarci-na de lucru ce revine unui colaborator vamal (numărul de declaraţii vamale ce revin unui colaborator). În ceea ce priveşte monitorizarea indicilor ce refl ectă timpul de perfec-tare a încărcăturilor la frontieră, după cum consideră dna Furculiţa, este ne-cesară examinarea factorială a timpului de perfectare, fapt ce va permite iden-tifi carea cauzelor tergiversării inutile a perfectării încărcăturilor. Aici dnei s-a referit în special la timpul de perfecta-re ce le revine brokerilor vamali şi altor agenţii antrenate. „Nu putem fi mulţumiţi de starea

lucrurilor la capitolul evaluarea mărfu-rilor importate, în pofi da tuturor mă-surilor administrative care au fost luate pentru asigurarea unui control riguros asupra respectării legalităţii declarării reale a valorii mărfurilor importate, abuzurile continuă să aibă loc”, a spe-

Page 22: Ianuarie 2008

18 19

CONSILIULCONSILIULConsiliul colegial

cifi cat directorul. Necătînd la succesele înregistrate de organele vamale în anul 2007 la capi-tolul promovării reglementărilor tarifar-vamale, continuă să persiste şi o serie de defi cienţe, care urmează a fi în mod ne-condiţionat şi imperativ înlăturate pe parcursul anului 2008. Anume din aces-te considerente una din priorităţile Ser-viciului vamal pentru anul curent va fi continuarea şi chiar intensifi carea coo-perării cu instituţiile europene în dome-niile prioritare: evaluarea valorii mărfu-rilor în vamă şi originea mărfurilor. Feodosia Furculiţa a subliniat că rezultatele activităţii Serviciului vamal în anul 2007 denotă că au fost înregi-strate progrese considerabile şi impor-tante. Însă eforturile trebuie continua-te şi susţinute în 2008 pentru a îmbu-nătăţi indicatorii de performanţă şi a promova standardele internaţionale şi europene în domeniu. Cu toate acestea, după cum a fost menţionat, perioada de raportate a scos în evidenţă capaci-tăţile reduse de conlucrare dintre sub-diviziunile Aparatului central şi birou-rile vamale. Şefi i direcţiilor aparatului nu cunosc situaţia din teritoriu, nu iau act de problemele stringente, lipsa de iniţiativă este o maladie proprie atît corpului de comandă, cît şi efectivului

vamal, a spus directorul. În acest con-text dna Furculiţa a chemat colabora-torii vamali să-şi revadă metodele de lucru. Printre obiectivele strategice ale Serviciului vamal pentru anul curent dna Furculiţa a desemnat următoarele: 1. Optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii vamale2. Îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă la vămuirea mărfurilor 3. Asigurarea colectării şi controlul veniturilor4. Contracararea trafi cului ilicit de mărfuri 5. Consolidarea capacităţilor funcţionale şi infrastructurii instituţionale (Detalii în materialul din pagina 20-22). Acestea sînt doar cîteva momente, desemnate de către Feodosia Furculiţa în raportul său. Celelalte performanţe şi rezultate le vom descifra în paginile revistei noastre în timpul apropiat. Audiind raportul, Vasile Tarlev a spus că, în opinia lui, funcţionarea în ansamblu a sistemului vamal s-a îm-bunătăţit considerabil. Cu toate aces-tea, după cum consideră dumnealui, se impun o serie de acţiuni de efi cientiza-re a activităţii Serviciului vamal. Vasile Tarlev a menţionat că, deşi prin reali-zarea unor măsuri concrete au apărut

oportunităţi de facilitare a comerţului şi de simplifi care a procedurilor vamale prin reducerea perioadei aferente tim-pului de vămuire a mărfurilor, proce-sul respectiv se derulează lent. De ace-ea, a subliniat dl Tarlev, Serviciul va-mal trebuie să acorde prioritate îmbu-nătăţirii indicatorilor de performanţă prin debirocratizarea formalităţilor de vămuire şi control, optimizarea facto-rului uman, precum şi diminuarea po-sibilităţilor de corupţie. Totodată, im-plementarea procedurilor simplifi cate de vămuire în nici un caz nu trebuie să fi e asociată cu scăderea calităţii contro-lului vamal, avînd în vedere că standar-dele europene pune un accent semnifi -cativ pe activitatea de control şi securi-zare a frontierelor. De asemenea, Vasile Tarlev s-a re-ferit la oportunitatea îmbunătăţirii şi dezvoltării bazei tehnico-materiale a sistemului vamal, perfecţionării conti-nue a cunoştinţelor şi calităţilor profe-sionale ale colaboratorilor vamali, în-tăririi disciplinei de serviciu. O aten-ţie sporită prim-ministrul a acordat ur-gentării procesului de creare a termi-nalelor vamale şi implementării unui sistem special de prevenire a importu-rilor de mărfuri şi produselor necalita-tive în ţară.

Page 23: Ianuarie 2008

20 21

PERSPECTIVES

a fi nele anului 2007, prin ordinul di-rectorului general, s-a aprobat Planul de acţiuni al Serviciului vamal pentru anul 2008. Acesta este un document de politici în care, ţinîndu-se cont de necesitatea de a continua procesul de dezvoltare şi ajusta-re la standardele internaţionale, sînt pre-văzute acţiuni concrete de implementare a politicii vamale. Planul aprobat va servi drept bază pentru dezvoltarea instituţio-nală şi întărirea capacităţilor de armoni-zare legislativă în conformitate cu angaja-mentele asumate de Republica Moldova. Prin acest document scopurile activităţii vamale au fost transformate în acţiuni şi măsuri concrete cu indicarea termenelor de executare, resurselor necesare, precum şi a indicatorilor de monitorizare şi evalu-are a performanţelor. Planifi carea activităţii Serviciului va-mal, fi ind un proces complex, se efectuea-ză conform prevederilor actelor normati-ve în domeniu şi are drept scop transpu-nerea misiunii serviciului în obiective şi acţiuni concrete. E de menţionat că mi-siunea Serviciului vamal nu este deloc uşoară şi constă, de fapt, în facilitarea co-merţului prin asigurarea transparenţei şi a corectitudinii sistemului de proceduri vamale, a căror destinaţie constă în dimi-nuarea costurilor activităţilor comerciale şi stimularea integrării economiei ţării în circuitul comercial internaţional. În mod corespunzător planul se caracterizează printr-o abordare sistematică şi practică a scopurilor şi metodelor de realizare a acestei misiuni importante. Procesul de elaborare a sarcinilor strategice a fost compus din mai mul-te activităţi precum: analiza şi evaluarea situaţiei curente, a necesităţilor pe vii-tor; determinarea domeniilor prioritare şi problemelor strategice; asigurarea coor-donării cu priorităţile deja stabilite la ni-

vel naţional şi cu procesul bugetar; eva-luarea impactului şi identifi carea rezul-tatelor scontate; determinarea măsurilor concrete în vederea atingerii obiectivelor. Datorită implicării şi contribuţiei tuturor subdiviziunilor Aparatului central al Ser-viciului vamal, s-a reuşit stabilirea unei viziuni comune asupra priorităţilor sis-temului în perioada imediat următoare, ceea ce constituie un factor decisiv în im-plementarea cu succes a planului. La elaborarea documentului s-a ţi-nut cont şi de infl uenţa diferitor factori ex-terni şi interni precum şi de cerinţele faţă de documentele de politici (de menţionat că în contextul implementării sistemului de analiză şi coordonare a documentelor de politici au fost aprobate regulile de ela-borare şi cerinţele unifi cate faţă de docu-mentele de politici / concepţie, strategie, program, plan, care, pentru prima dată, defi nesc aceste documente şi stabilesc criteriile privind conţinutul şi structura acestora / Hotărîrea Guvernului din 11 ianuarie 2007). Pornind de la cele expuse, planul a fost conceput astfel, încît să corespundă următoarelor criterii de bază: să fi e în de-plină concordanţă cu planurile, strategiile şi alte documente legislative, existente la nivel naţional şi internaţional. Mai multe documente de politici ale Moldovei, precum Planul Naţional de Dezvoltare, Planul de Acţiuni RM–UE, Strategia de reformă a administraţiei pu-blice centrale, Strategia de reformă a ca-drului de reglementare de stat a activităţii de întreprinzător, Planul de acţiuni pen-tru implementarea recomandărilor Orga-nizaţiei Mondiale a Vămilor (OMV) în conformitate cu standardele Cadrului pri-vind Securitatea şi Facilitarea Comerţului mondial (iunie 2005), stabilesc obiective generale de care Serviciul vamal trebuie

să ţină cont la realizarea atribuţiilor sale. Astfel, putem considera că planul face parte integrantă dintr-o abordare mai amplă şi complexă a politicilor statului şi este menit să asigure realizarea priorităţi-lor stabilite de documentele strategice na-ţionale.Pentru aceasta e necesar ca: - obiectivele planului să fi e bine defi -nite, realiste şi implementabile într-o pe-rioadă de timp defi nită; - planul trebuie să cuprindă activităţi pentru care sînt alocate resurse corespun-zătoare (umane, instituţionale, fi nancia-re);- planul trebuie să conţină indicatori de performanţă măsurabili care să permi-tă monitorizarea şi evaluarea rezultatelor; - planul trebuie să fi e fl exibil la schim-bări şi noi provocări; - este important, în contextul promo-vării transparenţei în activitatea vamală, ca scopurile şi obiectivele Serviciului va-mal, identifi cate în plan, să fi e comunica-te publicului larg şi cunoscute, în mod special, de către „grupurile interesate”, precum importatori/exportatori, brokeri vamali, transportatori. Astfel, informarea societăţii civile despre activitatea vamală va asigura o evaluare obiectivă a proble-melor şi a evoluţiilor în acest domeniu. Dacă e să ne referim la obiectivele strategice ale Serviciului vamal pentru 2008 (grafi cul 1), acestea vizează prac-tic toate domeniile de activitate vamală, focalizînd, totodată, atenţia asupra ce-lor mai importante probleme sub aspec-tul comerţului exterior. De menţionat că obiec tivele strategice au fost trasate ţinîndu-se cont şi de recomandările ex-perţilor din Uniunea Europeană, Organi-zaţia Mondială a Vămilor şi alte instituţii internaţionale, care şi-au exprimat dispo-nibilitatea de a sprijini şi pe viitor efor-

Obiective strategice pentru anul 2008Natalia Calenic,Şefa Secţiei analiză, planifi carestrategică şi integrare europeană

Perspective

L

20

Page 24: Ianuarie 2008

20 21

PERSPECTIVESPerspective

turile Serviciului vamal în implementarea standardelor internaţionale.

OPTIMIZAREA CADRULUINORMATIV DE REGLEMENTARE A ACTIVITĂŢII VAMALE În vederea realizării primului obiec-tiv strategic, cel de optimizare a cadrului normativ de reglementare a activităţii va-male, Serviciul vamal va continua proce-sul de armonizare a legislaţiei în domeniu cu cea din UE prin transpunerea acquis-ului comunitar în actele normative naţio-nale. În acest context, vor fi revizuite şi ajustate la cerinţele UE Legea serviciului în organele vamale; hotărîrea guvernului cu privire la aprobarea stemei şi fanio-nului Serviciului vamal, ecusonului pen-tru mijloacele de transport ale serviciului, însemnelor distinctive pentru uniforma colaboratorilor vamali, normelor şi mo-dalităţii de asigurare cu uniformă a cola-boratorilor vamali, cadrului normativ de reglementare a activităţii echipelor mobi-le, precum şi unelor prevederi ale Codului vamal. De asemenea, vor fi elaborate noi acte normative în domeniul activităţii de audit intern. Cît priveşte actele normative ale ser-viciului care au relevanţă comunitară, acestea vor fi supuse unei analize com-parative în vederea evaluării corespunde-rii cu acquis-ul comunitar. Ulterior acest proces va fi implementat în registrul auto-matizat de acte normative ale Serviciului vamal, ceea ce va asigura difuzarea ope-rativă a informaţiilor juridice autentice şi actualizate.

Concomitent cu asigurarea procesu-lui de preluare a acquis-ului comunitar, Serviciul vamal va urmări ajustarea în continuare a procedurilor vamale la stan-dardele stabilite de convenţiile internaţio-nale. În acest sens, vor fi întreprinse mă-suri pentru promovarea aderării Republi-cii Moldova la mai multe convenţii, pre-cum: Convenţia privind admiterea tem-porară de la Istanbul din 1992; Convenţia internaţională privind armonizarea con-troalelor mărfurilor la frontieră din 1982; Convenţia privind regimul de tranzit co-mun de la Interlaken din 1987. În plus, vor fi susţinute propunerile de aderare la convenţiile din domeniul transportu-lui internaţional. În scopul dezvoltării colaborării cu autorităţile vamale din alte ţări, pe parcursul anului curent se planifi -că semnarea mai multor tratate bilaterale corespunzătoare.

ÎMBUNĂTĂŢIREAINDICATORILOR DEPERFORMANŢĂ LAVĂMUIREA MĂRFURILOR Avînd în vedere misiunea Serviciului vamal, după cum s-a menţionat mai sus, principalii indicatori de performanţă în activitatea vamală vizează durata şi cos-tul procedurilor vamale. Ţinem să remar-căm că, începînd cu 2006, serviciul gesti-onează sistemul de monitorizare a timpu-lui necesar pentru perfectarea actelor va-male şi a procentului de inspecţii fi zice a mărfurilor, analizînd datele colectate din perspectiva atingerii scopurilor stabilite. Continuarea acestui monitoring, în anul

2008, la toate posturile vamale va consti-tui un element important în evaluarea efi -cacităţii procedurilor de vămuire. În vederea îmbunătăţirii indicatori-lor, efi cientizării procedurii de vămuire şi accelerării trafi cului de mărfuri, Servici-ul vamal a realizat deja mai multe măsuri care au contribuit la optimizarea timpului necesar pentru trecerea frontierei vamale. Perfecţionarea procedurilor vamale, prin implementarea unor tehnologii perfor-mante de vămuire şi control, va rămâne în centrul atenţiei şi în anul 2008. Astfel, conform planului şi obiecti-velor stabilite în documentele de politi-ci naţionale, implementarea principiului de „ghişeu unic” la punctele de trecere a frontierei va fi pentru Serviciul vamal drept un scop primordial. În acest con-text, la începutul anului va fi elaborat şi aprobat planul de implementare a con-ceptului „ghişeul unic”, care se va baza pe recomandările şi practica internaţio-nală în domeniu. Acest plan va determina un şir de măsuri de ordin juridic şi insti-tuţional, printre care revizuirea legislaţiei la capitolul proceduri de control a măr-furilor la punctele de trecere a frontierei şi elaborarea noilor reglementări în acest sens; ajustarea sistemului automatizat de schimb de date între serviciile de control. În realizarea acestor măsuri urmează să se implice activ toate autorităţile respon-sabile precum şi comunitatea de afaceri, care este, de fapt, principalul benefi ciar al „ghişeului unic”, conceput ca instrument de facilitare a comerţului. Un alt instrument de facilitare a tra-fi cului transfrontalier îl reprezintă proce-durile simplifi cate de vămuire. Pe parcur-sul anului 2007, s-a lucrat la elaborarea reglementărilor vamale respective, iar în 2008, a procedurilor simplifi cate, şi anu-me: procedura de declarare incompletă, de declarare periodică şi vămuire la do-miciliu, vor fi implementate în practică. Ţinem să precizăm că de aceste facili tăţi vamale vor putea benefi cia doar agenţii economici ce vor corespunde anumitor condiţii stabilite de organul vamal, adică „agenţii economici autorizaţi”. Tot în acest compartiment se înscrie şi implementarea NCTS - Noul Sistem Computerizat de Tranzit (New Compute-rised Transit System). Pentru a implemen-ta acest nou sistem, pe parcursul anului 2008, Serviciul vamal urmează să între-prindă următoarele măsuri: adaptarea reglementărilor vamale naţionale la cele privind tranzitul comun; introducerea procedurii de tranzit în calitate de regim naţional; punerea în practică a sistemului

21

Page 25: Ianuarie 2008

22 23

REGULIPERSPECTIVESde garanţii conform dispoziţiilor tranzi-tului comun; informarea mediului de afa-ceri privind utilizarea tranzitului comun şi avantajele sale. Concomitent cu implementarea noi-lor proceduri vamale, fi ecare birou vamal va întreprinde măsuri pentru optimizarea

normelor tehnice de control vamal. Va continua procesul de perfecţiona-re a Sistemului Informaţional Vamal Inte-grat şi ajustarea acestuia la noile proceduri şi necesităţi ce vor fi identifi cate pe par-curs. Astfel, începînd cu anul 2008, vor fi implementate mai multe module noi ale ASYCUDA World care sînt menite să îm-bunătăţească procesul de administrare a regimurilor vamale cu impact economic, a procedurilor de depozitare provizorie şi utilizare a garanţiilor vamale.

ASIGURAREA COLECTĂRII DREPTURILOR DE IMPORT Serviciul vamal va continua să în-treprindă măsuri concrete pentru asigu-rarea administrării fi scale şi acumularea drepturilor de import. Astfel, în vederea efi cientizării controlului asupra corecti-tudinii calculării şi achitării drepturilor de import, vor fi luate măsuri în vederea contracarării şi prevenirii cazurilor de di-minuare a valorii în vamă, de declarare neautentică a codului tarifar şi a ţării de origine. Sistemul de certifi care a originii mărfurilor exportate în statele-membre UE va fi ajustat în corespundere cu cerin-ţele Sistemului Uniunii Europene de Pre-ferinţe Comerciale Autonome.

Rezultatele în domeniul administră-rii obligaţiei vamale vor fi îmbunătăţite şi datorită dezvoltării activităţii de audit post-vămuire, care urmăreşte depistarea cazurilor de diminuare a valorii în vamă şi utilizare, contrar destinaţiei, a scutiri-lor la dreptul de import.

La capitolul ce vizează măsurile tarifare, în anul 2008, Serviciul vamal planifi că implementarea procedurii de informare tarifară prealabilă şi efectuarea studiului de fezabilitate privind elaborarea tarifu-lui vamal naţional integrat în baza tarifu-lui integrat comun al Uniunii Europene/TARIC.

CONTRACARAREA TRAFICU-LUI ILICIT DE MĂRFURI În domeniul contracarării fraudelor vamale accentul va fi pus pe prevenirea importului de mărfuri contrafăcute şi pi-ratate. Totodată, vor fi întreprinse măsuri în vederea întăririi capacităţilor echipe-lor mobile şi dezvoltarea activităţilor an-tidrog şi chinologice, optimizării auditu-lui postvămuire prin aplicarea sistemului de analiză a riscurilor şi dezvoltării acti-vităţii operative de investigaţie.

CONSOLIDAREA CAPACITĂŢI-LOR FUNCŢIONALE ŞI INFRA-STRUCTURII INSTITUŢIONALE Resurse şi eforturi considerabile vor fi îndreptate spre dezvoltarea infra-structurii vamale inclusiv construirea terminalelor, fi nalizarea construcţiilor şi reparaţia edifi ciilor destinate pentru

birourile vamale. Un alt obiectiv strategic, care este permanent în vizorul conducerii Servi-ciului vamal, constă în consolidarea in-tegrităţii profesionale. În acest domeniu se înscriu mai multe acţiuni, precum: im-plementarea continuă a noilor standarde de angajare şi promovare a personalului bazate pe un sistem transparent de mana-gement al resurselor umane şi selectarea personalului conform unor criterii obiec-tive; consolidarea şi dezvoltarea unui sis-tem de instruire şi formare continuă a personalului în cadrul Centrului de in-struire a colaboratorilor vamali; organi-zarea vizitelor de studii în străinătate în vederea schimbului de experienţă şi pre-luarea practicilor avansate în domeniu. Combaterea fenomenului corupţi-ei în organele vamale a devenit o sarci-nă primordială pentru Serviciul vamal, care şi-a asumat cu toată energia misi-unea care îi revine în această luptă. În acest context, intensifi carea activităţilor de combatere a corupţiei se va manifesta prin luarea de măsuri preventive, îmbu-nătăţirea capacităţilor de investigare in-ternă, precum şi funcţionarea Comisiilor de conduită etică, create la nivelul fi ecă-rui birou vamal.

SPORIREA TRANSPARENŢEIÎN ACTIVITATEA SERVICIULUI VAMAL Promovarea transparenţei în activi-tatea vamală ca obiectiv strategic va avea mai multe forme de realizare. Ne referim, în primul rînd, la Comitetul consultativ pe lîngă Serviciul vamal, care şi-a de-monstrat deja efi cacitatea în promovarea unui parteneriat public-privat optim. De menţionat că atare comitete vor fi create şi la nivelul birourilor vamale, astfel încît să asigure abordarea într-un mod trans-parent a problemelor cu care se confrun-tă agenţii economici în regiuni. Informarea publicului larg despre activitatea vamală se va efectua prin mass-media, inclusiv revista „VAMA”, pagina ofi cială web a Serviciului vamal şi canalul electronic de diseminare a infor-maţiei „E-channel” care va deveni ope-raţional începînd cu 2008. În concluzie, ne exprimăm convin-gerea că acţiunile Serviciului vamal în-dreptate spre realizarea misiunii sale vor benefi cia de susţinere din partea societă-ţii civile. Mai mult ca atît, încurajăm so-cietatea civilă să se implice activ în proce-sul de monitorizare a performanţelor sis-temului vamal şi să contribuie construc-tiv la dezvoltarea acestuia.

Perspective

22

Page 26: Ianuarie 2008

22 23

REGULIAchitareadrepturilorde import-export

În conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2008, Ministerul Finan-ţelor a emis Circulara nr. 07/1-3-06/328 din 10 decembrie 2007 privind Mo-dul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin Trezoreria de stat a MF (Monitor Oficial nr.194-197 din 14.12.2007). Actul normativ respectiv cuprinde particularităţile de achitare şi evidenţă prin sistemul tre-zorerial al veniturilor bugetului public naţional, rechizitele bancare la care ur-mează a fi transferate mijloacele băneşti la conturile bugetelor de toate nivelu-rile, principalele modificări în admini-strarea veniturilor introduse în confor-mitate cu legea bugetară anuală etc. Capitolul IV al circularei respective conţine particularităţile achitării dreptu-

rilor de import-export: rechizitele ban-care şi conturile trezoreriale de încasări; capitolul X - principalele particularită-ţi privind stingerea obligaţiilor fiscale/vamale prin compensare, trecerea plăţi-lor de la un tip de plată la altul şi restitui-rea plăţilor la conturile contribuabililor.

Astfel, stingerea obligaţiilor fiscale/vamale prin compensare, pre-cum şi restituirea lor la conturile plăti-torilor vamali se efectuează în confor-mitate cu prevederile Regulamentului privind stingerea obligaţiei fiscale prin compensare la cererea contribuabilului, aprobat prin Ordinul ministrului finan-ţelor nr.42 din 7 iulie 2004 (cu modi-ficările şi completările ulterioare) şi se exercită în limita atribuţiilor stabilite de titlul V al Codului fiscal. Ţinînd cont de prevederile regula-mentului sus-menţionat, stingerea prin compensare sau restituirea soldului dis-ponibil la contul personal format din achitarea drepturilor de import-export transferate în avans, sumelor de garan-ţie, taxei pentru asistenţa vamală în do-

meniul protecţiei proprietăţii intelectu-ale sau a taxei pentru importul gazului lichefiat, se efectuează la cererea contri-buabilului. Cererea contribuabilului cu solici-tarea privind transferul în contul stin-gerii altor plaţi sau a restituirii mijloa-

celor la cont urmează să fie îndreptată Serviciului vamal al Republicii Moldo-va, pe adresa: mun.Chişinău, str. Co-lumna, 30 şi urmează să conţină:• numărul de înregistrare a cererii şi data ieşirii;• denumirea (numele, prenumele) plătitorului vamal;• codul fiscal (cod personal);• adresa plătitorului vamal, numărul de telefon;• cuantumul sumei plătite în plus, care se solicită spre restituire sau transfer;• menţiunea documentelor care confirmă faptul achitării în plus a plăţilor vamale sau care confirmă dreptul la restituire;• suma care urmează a fi trecută de la un tip de plată la altul specificată corespunzător clasificaţiei bugetare şi obligaţiilor fiscale/vamale (impozite, taxe, alte păţi la bugetul public naţional, majorare de întîrziere) care urmează a fi stinse;• cuantumul excedentului sumei compen-sate, care urmează a fi transferat la contul bancar/personal;• pentru plătitorii vamali – persoane ju-ridice se indică rechizitele bancare, pentru plătitorii vamali – persoane fizice se indică rechizitele bancare personale, reprezentanţa bancară şi numărul contului personal sau al cardului bancar;• semnătura, autentificată cu ştampila plătitorului vamal sau a persoanelor cu funcţie de răspundere ale acestuia. La cererea respectivă în mod obli-gatoriu se anexează :• copiile ordinelor de plată sau alte documente confirmative, ce atestă fap-tul achitării sumelor la contul bugetu-lui de stat;• documentele ce confirmă dreptul la restituire (act constatator de recalcu-lare a drepturilor de import-export, ti-tlu executoriu, copia declaraţiei vamale etc.);

Natalia Ciumacenco, Sef adjunct al Directiei Reglementari tarifar-vamale

Page 27: Ianuarie 2008

24 25

REGULIReguli

• în cazul restituirii mijloacelor la contul personal - certificatul eliberat de organele fiscale privind lipsa sau exis-tenţa datoriilor faţă de buget cu anexa-rea fişei generalizate a contului perso-nal, autentificată prin semnătura per-soanei responsabile şi aplicarea ştampi-lei organului fiscal. Serviciul vamal execută restituirea la contul bancar al plătitorului vamal a sumelor achitate în plus numai cu con-diţia stingerii prin compensare a tutu-ror restanţelor la obligaţiile fiscale/va-male. La primirea cererii, Serviciul vamal verifică fişa contului personal al plătito-rului vamal, în scopul aprecierii cuantu-mul soldului disponibil şi în termen de

30 de zile de la primirea cererii respecti-ve, întocmeşte documentele trezoreria-le necesare (ordinul de plată trezorerial şi/sau nota de contabilitate trezorerială) şi le transmite spre executare Trezoreri-ei centrale. În cazul restituirii la cont a plăţi-lor vamale, aceasta se va efectua numai dacă plătitorul vamal nu are restanţe la bugetul public naţional. În cazul în care plătitorul vamal are obligaţiuni fi-nanciare, în cuantum mai mare decît suma solicitată către restituire la cont, organul vamal asigură stingerea aces-tora. În cazul în care plătitorul vamal are restanţe, în cuantum mai mic decît suma solicitată spre restituire la cont, se va asigura în mod prioritar stingerea

restanţelor din contul sumei plătite în plus, iar diferenţa urmează a fi restituită la contul de decontare (personal). Excedentul sumei compensate la cerere poate fi restituit contribuabilului sau lăsat în contul stingerii viitoarelor obligaţiuni fiscale/vamale. În corespundere cu art.175(4) din titlul V al Codului fiscal, în termen de 7 zile de la data primirii documentelor de plată trezoreriale, unităţile Trezore-riei de stat trec, după caz, dintr-un cont în altul al bugetului sau în contul altui buget sumele consemnate în documen-tele de plată. În conformitate cu art.178 (5) din titlul V al Codului fiscal, data stingerii obligaţiei fiscale/vamale prin compensare este considerată data la care unitatea Trezoreriei de stat a exe-cutat documentul de plată. În conformitate cu art.266 alin. (1) din titlul V al Codului fiscal, cererea de compensare sau de restituire a sumelor achitate în plus poate fi depusă de con-tribuabili în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariţiei lor. Cererea depusă după expirarea termenului de prescripţie de 6 ani este nevalabilă. În acest caz, nu se va efectua nici o com-pensare sau restituire. Cererea poate fi repusă în termen şi acceptată, dacă se prezintă dovezi privind imposibilitatea respectării termenului de prescripţie. Depunerea cererii suspendă curgerea termenului indicat. Sîntem disponibili sa răspundem la orice întrebare la telefonul 574-257.

REGULI

Page 28: Ianuarie 2008

24 25

REGULIREGULICondiţia de livrare – clauza de bază a unui contract comercial internaţional

Rezolvarea problemelor şi elucida-rea tuturor situaţiilor ce apar în procesul evaluării vamale a mărfurilor presupune cunoaşterea cadrului legislativ vamal, cît şi a legislaţiei şi uzanţelor de comerţ exte-rior, al expediţiei şi asigurărilor interna-ţionale etc. Alegerea şi includerea în con-tractele comerciale externe a celor mai favorabile clauze, atât pentru vânzător, cât şi pentru cumpărător, prezintă o im-portanţă deosebită, generând consecinţe economice şi juridice. Condiţia de livrare este una din clau-zele esenţiale ce se convin între partenerii unei tranzacţii comerciale internaţionale, care influenţează direct valoarea în vamă a mărfurilor care fac obiectul contractu-lui. Deoarece transpunerea în practică a fiecarei menţiuni, din cadrul diverselor modalităţi de livrare, reprezintă costuri care nu pot fi neglijate, înscrierea aces-tora în contract necesită precizări, fiind deosebit de important cine şi ce plăteşte, orice omisiune sau neprecizare din acest punct de vedere poate diminua sau chiar anula avantajele scontate de vânzător sau cumpărător la încheierea tranzacţiei. Condiţia de livrare reprezintă una din clauzele de bază stipulate într-un contract comercial internaţional, prin aceasta reglementându-se în fapt transfe-rul mărfurilor şi al riscurilor de la vânză-tor la cumpărător, inclusiv posibilele con-secinţe juridice şi economice. Momentul transferului proprietăţii mărfii poate fi diferit de momentul trans-ferului riscurilor, acest moment reflectân-du-se într-o gamă variată de modalităţi de livrare, materializate prin diferite uzanţe, care au devenit ulterior izvoare de drept comercial, facilitând negocierea şi înche-ierea contractelor comerciale între părţi. INCOTERMS reprezintă o codifica-re sau culegere de uzanţe în materia vîn-zării internaţionale de mărfuri, uzanţe ce

sînt aplicabile pe teritoriul european. Ca forţă juridică, aceste reguli au un caracter facultativ, aplicîndu-se numai dacă părţi-le au facut trimitere expres în contractul lor la o regulă INCOTERMS. Aceste reguli au fost create în scopul excluderii eventualelor litigii, ce pot apă-rea ca urmare a faptului că parţile con-tractante nu cunosc diferitele practici co-merciale în vigoare în ţările partenerilor.Sfera de acţiune a INCOTERMS este li-mitată la problemele legate de drepturile şi obligaţiile părţilor ce reies din contrac-tul de vînzare-cumparare, cu privire la livrarea mărfurilor vîndute. Astfel, IN-COTERMS se referă la o serie de obliga-ţii precise impuse părţilor, materializate în reguli, fiecare din ele fiind exprimată printr-o abreviere de trei litere, ce repre-zintă un tip de vînzare internaţională de mărfuri.Avantajul utilizării lor:- permit o economie de timp şi spaţiu contractual – părţile în loc să negocieze conţinutul contractului de vînzare-cum-părare, obligaţiile vînzătorului şi cele ale cumpărătorului, negociază numai tipul de vînzare, adica regula INCOTERMS pe care intenţionează să o aplice;- siguranţa, securitatea tranzactiei, în-trucît oricît de bine ar negocia parţile un asemenea contract, ele nu pot înlă-tura riscul unor inadvertenţe între diferi-te clauze. Regulile INCOTERMS, fiind opera unor specialisti, elimină totalmen-te aceste riscuri. Preambulul la unele condiţii comer-ciale avertizează parţile în legătură cu ne-cesitatea stabilirii unor condiţii contrac-tuale speciale în cazul în care ele doresc extinderea regulilor INCOTERMS. În 1936 Camera Internaţională de Comerţ de la Paris (organizaţie negu-vernamentală, înfiinţată în 1919, care îşi desfăşoară activitatea prin Comitete

Nationale în 66 de ţări, Comisii de luc-ru şi Birouri de legătură – pe lîngă ONU şi alte organizaţii internaţiona-le din Geneva, New-York, Hong Kong) publică primele Reguli INCOTERMS (Internaţional Comercial Termes) cuprinzînd patru clauze de livrare. “Comisia de lu-cru pentru practici comerciale”, din ca-drul C.I.C.-Paris, a revizuit, completat şi sistematizat aceste condiţii de mai mul-te ori în 1953, 1967, 1976, 1980, 1990. Ultima ediţie INCOTERMS-2000 a fost elaborată de un grup de lucru din 40 de membri, printre care şi reprezentanţi din SUA şi Japonia ( SUA şi Japonia îşi au propriile uzanţe comerciale), ceea ce a contribuit foarte mult la “universaliza-rea” Regulilor INCOTERMS.

INCOTERMS 2000 au fost validate de Comitetul Executiv al C.I.C. – Paris şi prezentate în “Publicaţia 560” a C.I.C.- Paris la 1 ianuarie 2000. Noua ediţie reprezintă în esenţă un compromis între poziţiile (practicile) re-prezentanţilor celor două curente prin-cipale care se manifestă în comerţul in-ternaţional: curentul nou “reformator” care urmăreste integrarea, uniformiza-rea practicilor comerciale mondiale în

Maria Bîrcă, Şefa Secţiei supravegherea valorii în vamă

Page 29: Ianuarie 2008

26 27

REGULIReguli

scopul realizării unei deschideri largi care să permită participarea la schimbu-rile internaţionale, în condiţii avantajoa-se, a tuturor statelor de pe glob; curen-tul “conservator” este susţinut, în spe-cial, de unele ţări puternic dezvoltate, cum sînt SUA şi Japonia, care încearcă să menţină în continuare unele practici avantajoase pentru ele. Acestea, la rîn-dul lor, decurg din poziţia de supremaţie economică pe care au cîstigat-o în de-cursul timpului. Intenţia principală a fost ca Regulile INCOTERMS să clarifice unele aspecte din faza negocierii şi încheierii contrac-tului de vînzare internaţională, şi anume: ambalarea, individualizarea, transporta-rea, asigurarea, vămuirea, circuitul docu-mentelor, plata, încasarea etc.

Conform Regulilor INCOTERMS – 2000 comercianţi din toată lumea au la dispoziţie un număr de 13 variante clasi-ficate în 4 grupe, şi anume:

Grupa E – se consideră că vînzătorul şi-a îndeplinit obligaţiunile de livrare a mărfii în timpul transmiterii ei în pro-prietatea cumpărătorului pe teritoriul în-treprinderii vînzătorului. Grupa include termenul EXW;Grupa F – se consideră că vînzătorul şi-a îndeplinit obligaţiunile de livrare a mărfii în timpul transmiterii ei cărăuşu-lui indicat de cumpărător; riscul şi chel-tuielile din acest moment trec pe seama cumpărătorului. Grupa include 3 terme-ni: FCA, FAS şi FOB; Grupa C – vînzătorul suportă unele cheltuieli chiar după ce marfa a trecut frontiera, adică riscul pierderii sau/şi re-

butării mărfii. Grupa include 4 termeni: CFR, CIF,CPT şi CIP;Grupa D – vînzătorul suportă toate cheltuielile şi îşi asumă toate riscurile pînă în momentul livrării mărfii în ţara indicată. Grupa include 5 termeni: DAF, DES, DEQ, DDU şi DDP. Conform Legii cu privire la tariful vamal, „în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:a) cheltuielile pentru transportul măr-fii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal:• cheltuielile aferente asigurării;• costul transportului;• costul încărcării şi transportării mărfii.

Alegerea Regulei INCOTERMS – 2000 trebuie facută în funcţie de mo-dalitatea de transport ce va fi utilizat. În acest caz, atît cumpărătorul, cît şi vînzătorul trebuie să ţină cont de reco-mandările specifice fiercărui “termen” INCOTERMS, în ceea ce priveşte ale-gerea modalităţii de transport.

NOUTĂŢILE ADUSEDE INCOTERMS 2000:a. creşterea folosinţei termenului FCA a determinat ICC să simplifice obligaţiile de predare sub acest termen. Modificări-le privesc şi obligaţiile de încărcare şi de descărcare – FCA. b. apare ca o obligaţie specificarea unui loc. Anterior, specificarea unui loc nu era o obligaţie, ci doar o obişnuinţă. c. se recomandă să se facă referire la INCOTERMS 2000 ori de căte ori este

folosit un astfel de termen. De exemplu, termenul DAF trebuie să fie însoţit în-totdeauna de referirea la un loc exact şi la frontiera la care se va face predarea. d. au fost date ca exemple de folosire corectă a INCOTERMS-ului : FCA Kuala Lumpur INCOTERMS 2000FOB Liverpool INCOTERMS 2000DDU Frankfurt Schmidt GmbH Ware-house 4 INCOTERMS 2000e. După definirea termenului EXW, este dată următoarea recomandare: “ Termenul <fabrica> nu trebuie utilizat atunci cînd cumpărătorul nu poate efec-tua direct sau indirect formalităţile la ex-port. În asemenea cazuri, trebuie utilizat termenul FCA cu rezerva că vînzătorul acceptă să încarce marfa, asumându-şi toate cheltuielile şi riscurile”.f. La fel pentru termenul FAS: “FAS impune vînzătorului obligaţia de a suporta cheltuielile de export. Este vor-ba de o soluţie total diferită faţă de ver-siunile anterioare cînd acestea reveneau cumpărătorului. Termenul FAS este uti-lizat exclusiv pentru transportul pe mare sau pe căi navigabile interioare”.g. Pentru FOB se precizează: “Daca părţile nu se înţeleg că marfa este livrată la momentul în care trece peste balustrada vasului, trebuie utilizat ter-menul FCA.”h. În acelaşi mod, ICC face trimitere la CPT în preambulul la CFR, dacă marfa presupune un alt mod de transport decît cel maritim. i. De asemenea, trimiteri se fac şi pen-tru termenii DAF, DES, DEQ. În relaţiile intracomunitare, din cele 13 „condiţii de livrare” (INCOTERMS - 2000) doar cîteva se utilizează în mod curent. Condiţia „EXW...” în relaţiile in-tracomunitare nu se utilizează, deoarece, practic, vînzătorul îşi asumă operaţiunea de încărcare a mărfurilor, iar cumpără-torul - doar în mod exceptional. De ase-menea, la condiţiile „DDU...”şi „DDP...” nemaifiind necesară întocmirea de for-malităţi vamale, utilizarea lor în tran-zacţiile comerciale capătă un singur sens, ambele incluzînd în mod automat costurile operaţiunilor de descărcare, vînzătorul trebuind în acest caz să ofe-re la destinaţie, în locul convenit, măr-furile libere de orice obligaţie şi costu-ri. Într-un viitor apropiat, ţările comuni-tare vor utiliza în cadrul pieţei comune, în relaţiile dintre ele, doar două condiţii de livrare: ”franco cărăuş...”(FCA...) şi “franco destinaţie...”(DDU.../DDP...).

Page 30: Ianuarie 2008

26 27

REGULIPRACTICI NOI deea scrierii acestui articol a fost inspi-rată de faptul că, fără îndoială, conceptul de audit intern este unul relativ nou pentru Serviciul vamal. Din momentul creării Di-recţiei audit intern s-a scurs mai puţin de un an, dar, în pofi da acestui fapt, existenţa ei şi-a demonstrat utilitatea.

PREMISELE APARIŢIEIAUDITULUI INTERNÎN SECTORUL PUBLICÎn condiţiile tendinţei generale de sporire a complexităţii sarcinilor ce se pun în faţa sectorului public, fenomen care are loc pe fundalul caracterului limitat al resurselor fi nanciare disponibile pentru fi nanţarea lui, este iminentă ridicarea efi cienţei şi efi -cacităţii întregului sector public şi a fi ecărei structuri de stat în parte. Serviciul vamal, în calitatea sa de autoritate publică cu atri-buţii în reglementarea derulării comerţu-lui extern, este structura expusă în măsură mai mare sporirii complexităţii sarcinilor pe care trebuie să le exercite. Acest fapt, în linii generale, este condiţionat de tendin-ţa globală de facilitare a comerţului inter-naţional. Practica mondială arată că prin-cipala modalitate de sporire a efi cienţei şi efi cacităţii reprezintă crearea subdiviziuni-lor de audit intern. După cum afi rmă ex-perţii şi demonstrează practica, auditul in-tern este chemat să identifi ce rezervele ne-valorifi cate existente şi să propună condu-cerii structurilor de stat căi de valorifi care a acestora.

DEFINIŢIA NOŢIUNIIDE AUDIT INTERNFenomenul audit intern se bucură de un interes sporit, fapt confi rmat de multitudi-nea de defi niţii formulate de diferite foruri de profi l. Iată doar cîteva din ele.(1) audit intern – activitate independentă şi obiectivă, care înaintează asigurări şi re-

comandări conducerii pentru buna admi-nistrare a riscurilor cu infl uenţă asupra ac-tivităţii instituţiei publice, ajutînd să-şi în-deplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte efi cienţa şi efi cacitatea sis-temului de conducere bazat pe gestiunea riscurilor.(2) audit intern – activitate independen-tă de asigurare şi consultanţă desfăşurată pentru a adăuga plus de valoare şi a îmbu-nătăţi activitatea operaţională a instituţiei publice şi are menirea de a ajuta structu-ra de stat să-şi atingă obiectivele, elabo-rând propuneri pentru a le consolida efi -cacitatea.(3) audit intern – activitate independen-tă, obiectivă, de asigurare şi de consultare, avînd drept scop sporirea valorii şi perfec-ţionarea operaţiunilor unei instituţii publi-ce. Auditul intern o ajută pe aceasta să-şi atingă obiectivele, realizând evaluări siste-matice şi îmbunătăţind managementul ris-cului, controlul şi gestionarea proceselor.(4) audit intern – activitate independentă în structura unei structuri de stat şi în di-rectă subordonare a conducătorului aces-teia, care constă în verifi cări, inspecţii şi analize ale sistemului propriu de control intern, în scopul evaluării obiective a mă-surii în care acesta asigură îndeplinirea obiectivelor instituţiei publice şi utilizarea resurselor în mod economic, efi cace şi efi -cient şi pentru a raporta conducerii consta-tările făcute, măsurile propuse de corecta-re a defi cienţelor şi de ameliorare a perfor-manţelor sistemului de control intern.(5) audit intern – proces prin care se ana-lizează şi evaluează, în mod profesional, activitatea ale publice, utilizînd tehnici şi procedee specifi ce, în scopul obţinerii de dovezi, numite probe de audit, pe baza că-rora auditorii vor emite într-un document, numit raport de audit, o opinie responsabi-

lă şi independentă, precum şi recomandări pentru îmbunătăţiri ulterioare necesare.

BENEFICIILE PE CARE LEPRESUPUNE INTRODUCEREA AUDITULUI INTERNSubdiviziunea de audit intern este utilă nu numai datorită capacităţii sale de a avea o imagine de ansamblu asupra operaţiunilor instituţiei publice, la toate nivelurile, dar şi pentru că, în calitatea sa de „observator”, este mai puţin implicată în rutina de zi cu zi a instituţiei publice şi respectiv este ca-pabilă să vină cu sugestii de optimizare. Un alt benefi ciu reprezintă conferirea unui grad mai înalt de transparenţă actului ma-nagerial, fapt datorat existenţei unei subdi-viziuni de audit intern funcţionale.

PROFESIA DE AUDITORINTERNProfesia de auditor intern este o profesie nouă, care evoluează continuu. Cele mai recente evoluţii au presupus revizuirea obiectivelor auditului intern, fi ind defi ni-te obiective noi, cum ar fi efectuarea ana-lizelor, evaluărilor, consilierea oferită ma-nagementului etc. În timp, auditul intern s-a detaşat ca o activitate indispensabilă managementului, ca o funcţie distinctă în cadrul structuri de stat, avînd scopul de evaluare a sistemului de control intern şi de consiliere a managementului. Profe-sia de auditor intern nu este una simplă. Nu este deloc simplu să efectuezi o mi-siune de audit în care trebuie să verifi ci şi să analizezi cum au lucrat colegii tăi, for-mulînd concluzii, care ar putea să nu fi e întotdeauna pozitive. Din acest motiv, un auditor intern nu trebuie să pună în locul prevederilor standardelor profesionale şi actelor normative ce stau la baza activi-tăţii sale sentimente, prietenii, compa-siune etc.

I

Sporirea efi cienţeiServiciului vamal –prioritatea Direcţiei audit internMihai Raducan, Şeful Direcţiei audit intern

Page 31: Ianuarie 2008

28 29

PRACTICI NOIPRACTICI NOIPractici noi

Profesia de auditor intern este pe cît de nouă, pe atît de specifi că. Auditorul tre-buie să vadă tot ce se întâmplă în structura în care lucrează şi să vegheze încontinuu, fără a se lăsa impresionat şi infl uenţat de nimeni şi de nimic. El evaluează modali-tăţile în care managementul gestionează riscurile şi, dacă sistemele de control in-tern sînt aplicate corespunzător, urmăreş-te dacă acestea sînt valide şi ating obiec-tivele pentru care au fost instituite. Avînd o viziune generală asupra întregii instituţii publice, auditorul intern poate veni cu idei pentru o mai bună coordonare şi sporire a efi cienţei şi efi cacităţii.

CODUL ETICAL AUDITORULUI INTERNAvând în vedere specifi cul activităţii de audit intern, nu poate fi subestimat rolul ce revine Codului etic al auditorului in-tern, care prezintă principiile fundamen-tale pentru profesia şi practica auditorului intern şi regulile lui de conduită. Sensibi-litatea aspectului conduitei auditorului in-tern este demonstrată de faptul că textul Codului de conduită etică, la fel ca şi stan-dardele de audit intern, sînt aprobate şi re-comandate pentru aplicare de forul inter-naţional de profi l.

OBIECTIVELE AUDITULUIINTERN ŞI TIPURILEMISIUNILOR DE AUDITINTERNObiectivul de bază a auditului intern este de a asista conducerea instituţiei publice în exercitarea efi cace a responsabilităţi-lor acesteia, furnizînd analize, aprecieri, recomandări şi comentarii pertinente re-feritoare la activităţile examinate. Un alt obiectiv, nu mai puţin important, este să ajute conducerea să se asigure că riscuri-le pe care le are structura au fost identifi -cate şi că există măsuri sufi ciente şi destul de semnifi cative care să asigure că acestea nu vor periclita activitatea ei normală. În funcţie de obiectivele misiunii de audit, acestea pot fi grupate în misiuni de audit de asigurare şi de consiliere. Activitatea de asigurare este o exami-nare obiectivă efectuată în scopul de a fur-niza o evaluare independentă a proceselor de gestiune a riscurilor, de control sau de management. Activitatea de consiliere este o activi-tate în cadrul căreia se convine în preala-bil cu conducătorul structurii de stat asu-pra naturii şi subiectelor auditate. Are ca obiectiv îmbunătăţirea funcţionării insti-tuţiei publice prin consultarea conducăto-rului lui.

POZIŢIA AUDITORULUIINTERN ÎN CADRULINSTITUŢIEI PUBLICEEfi cienţa funcţiei de audit intern depinde în mare măsură de poziţia auditorului in-tern în cadrul instituţiei publice, cît şi de accesul la documentele, bunurile şi per-soanele relevante în procesul îndeplinirii corespunzătoare a misiunilor de audit. Ac-tivitatea de audit intern impune existenţa unui mediu special în care auditorii inter-ni ar putea să-şi exercite efectiv atribuţiile.

Aici e vorba de accesul la toate înregistră-rile şi informaţiile, inclusiv la cele existen-te în format electronic. Datele, la care au-ditorii interni solicită acces, sînt identifi ca-te nemijlocit de auditori. În scopul materializării premiselor menţionate auditul intern este organizat în cadrul autorităţii auditate, avînd inde-pendenţă funcţională, fi ind poziţionat în interiorul instituţiei publice în serviciul conducerii.

RAPORTUL DINTREAUDITORUL INTERNŞI FRAUDAO caracteristică a activităţii de audit intern reprezintă şi faptul că nu se presupune ca auditorii interni să fi e sufi cient de califi caţi pentru a investiga fraudele, fi ind conside-rată necesară şi deţinerea de către aceştia a cunoştinţelor pentru identifi carea potenţi-alelor fraude, nu şi de investigare. În virtu-tea rolului de identifi care a riscurilor, care ar putea periclita activitatea structurii, au-ditorul nu este privit ca un investigator, ci ca un consultant de specialitate.

PROCEDEELE EFECTUATEÎN CADRUL MISIUNILORDE AUDIT INTERNÎn funcţie de tipul misiunii de audit, aceasta presupune efectuarea următoa-

relor procedee: (I) examinarea respectă-rii legalităţii, regularităţii şi conformită-ţii operaţiunilor, (II) evaluarea economi-cităţii şi efi cacităţii gestionării resurselor fi nanciare, umane şi materiale, (III) eva-luarea şi identifi carea neajunsurilor siste-mului de management, (IV) identifi carea erorilor, risipei, gestiunii defectuoase şi fraudelor, (V) verifi carea exactităţii infor-maţiilor utilizate de către conducere, (VI) formularea recomandărilor de îmbunătă-ţire, etc.

Auditorul trebuie să obţină o cunoaş-tere a instituţiei publice şi a mediului său, inclusiv a controlului intern al acesteia, su-fi cientă pentru (I) a identifi ca şi evalua ris-curile ce ar putea pune în pericol atinge-rea obiectivelor instituţiei publice şi (II) pentru a stabili şi aplica proceduri de audit respective.

PLANIFICAREA MISIUNIIDE AUDITÎndeplinirea fi ecărei misiuni de audit in-tern are la bază un plan, care include obi-ectivele, evaluarea riscurilor aferente acti-vităţii procesului auditat, aria de aplicabili-tate a misiunii, resursele alocate şi progra-mul de lucru, care defi neşte procedurile ce urmează a fi aplicate pentru a identifi ca, analiza, evalua şi înregistra / documenta informaţiile pe durata misiunii.

RESPONSABILITATEAMANAGEMENTULUIINSTITUŢIEI PUBLICEUn aspect de bază ce acompaniază activi-tatea auditului intern reprezintă păstrarea de către managementul instituţiei publice a responsabilităţii asupra activităţilor au-ditate. Din aceste motive, avizul audito-rului intern nu trebuie în nici un mod să scutească alte persoane de exercitarea res-ponsabilităţilor care le-au fost repartizate.

Page 32: Ianuarie 2008

28 29

PRACTICI NOIPRACTICI NOIPractici noi

Efectuarea unui audit intern nu diminu-ează responsabilităţile fi nanciare şi ope-raţionale ale conducerii autorităţii pentru executarea şi controlul corespunzător al activităţii lor.

IMPLEMENTAREA AUDITULUI INTERN ÎN REPUBLICAMOLDOVA Istoria auditului intern public în ţara noa-stră este relativ scurtă. Aceasta o denotă un şir de fapte, cum ar fi : aprobarea de că-tre guvernul RM a Concepţiei sistemului de control intern şi audit intern în secto-rul public, care a avut loc la 4 octombrie 2006, în timp ce documentele ulterioare, Standardele naţionale de audit intern, Co-dul etic al auditorului intern şi Carta de au-dit intern au fost aprobate, respectiv, la 29 noiembrie 2007 şi 26 decembrie 2007. Aici este necesar de precizat că anume Carta de audit intern reprezintă documentul care defi neşte poziţia auditorului intern în ca-drul instituţiei publice, autorizează accesul la documentele, bunurile şi persoanele re-levante pentru îndeplinirea corespunză-toare a misiunilor de audit, defi neşte do-meniul activităţilor de audit intern.

IMPLEMENTAREA AUDITULUI INTERN ÎN CADRULSERVICIULUI VAMAL Implementarea auditului intern în ca-drul Serviciului vamal s-a efectuat şi se efectuează în prezent pe fundalul unui cadru normativ afl at la etapa de defi niti-vare. În acest context, succesul procesu-lui dat se datorează suportului de care se bucură ideea dezvoltării auditului intern din partea directorului. Fără un astfel de sprijin, realizarea obiectivelor date ar fi fost îngreunată de fenomenul rezistenţei, care are loc deseori în cazul introducerii unor concepte noi (realizarea proiectelor). În ciuda lipsei bazei formate din acte nor-mative naţionale susceptibile funcţionă-rii auditului intern, institutul de audit in-tern totuşi a fost implementat cu succes. În sprijinul acestei afi rmaţii vin aprecierile date de experţii internaţionali ce au lucrat în cadrul Proiectului „Managementul Fi-nanţelor Publice” pentru a asista Serviciul control fi nanciar şi revizie în implemen-tarea institutului de audit intern public la nivel naţional. Mai mult decît atît, Direcţia audit in-tern a Serviciului vamal a fost selectată de către experţii internaţionali pentru efec-tuarea împreună cu specialişti din cadrul Serviciului control fi nanciar şi revizie a unei misiuni de audit intern-pilot. Ţinînd cont de rezultatele ei, vor fi ajustate nor-

mele metodologice de efectuare a auditu-lui intern public la nivel naţional. Succe-sul implementării funcţiei de audit intern a implicat ajustarea mentalităţii, eticii şi culturii personalului din întregul Serviciu vamal. Direcţia audit intern a apărut oda-tă cu adoptarea de către guvern în ianua-rie 2007 a structurii, efectivului-limită şi a Regulamentului Serviciului vamal. Ast-fel, Serviciul vamal s-a alăturat la puţinele autorităţi publice din republică în care este instituită unitatea de audit intern.

PRIMELE REALIZĂRI ALE DIRECŢIEI AUDIT INTERNÎn perioada relativ scurtă de activitate a direcţiei s-a reuşit desfăşurarea mai mul-tor misiuni de audit, fi ecare din ele con-cordînd califi carea specialiştilor şi pro-cedeele utilizate cu principiile expuse în standardele naţionale şi internaţionale de audit intern. La acest capitol putem men-ţiona că Direcţia audit intern a formulat circa 150 de recomandări. În perioada aprilie – iunie 2007, a fost desfăşurată misiunea de audit care a avut drept scop evaluarea efi cienţei insti-

tutului de brokeri vamali. Constatările şi recomandările prezentate au fost utilizate în cadrul formulării proiectului hotărîrii Guvernului privind modifi carea şi com-pletarea Regulamentului cu privire la acti-vitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii.

Pe parcursul lunii iulie 2007, a fost desfăşurată analiza cadrului normativ aplicat la efectuarea controlului vamal al trimiterilor poştale internaţionale. În ca-drul misiunii, au fost analizate mai multe aspecte, principalele fi ind cadrul legal na-ţional ce reglementează aria auditată, pre-cum şi prevederile actelor normative in-ternaţionale. În acest scop a fost efectuată studierea practicilor de vămuire a trimite-rilor poştale în alte state. Ca urmare, au fost cristalizate anumite concluzii, în baza cărora echipa de audit a înaintat mai multe propuneri şi recomandări. În perioada iulie–septembrie 2007, a fost evaluat modul de organizare a supra-vegherii vamale a zonelor economice libe-re şi a Portului Internaţional liber „Giur-giuleşti”. Echipa de audit a avut sarcina să aprecieze în ce măsură administraţiile zo-nelor economice libere îşi exercită obliga-ţiile prevăzute de cadrul normativ ce re-glementează organizarea şi delimitarea zo-nelor. Şi la acest capitol a fost făcut un şir de recomandări menite să îmbunătăţească situaţia.

PRIORITĂŢILEDE DEZVOLTAREDacă e să ne referim la direcţiile de dez-voltare de mai departe a Direcţiei audit intern, e de menţionat că, în timpul apro-piat, se va pune accentul în special pe mo-nitorizarea ulterioară a implementării re-comandărilor formulate în cadrul misiu-nilor de audit intern, valorifi carea oportu-nităţilor oferite de participarea direcţiei în cadrul misiunii de audit- pilot menţionate mai sus. Principalele benefi cii de pe urma participării ar fi : preluarea celor mai bune practici în ceea ce priveşte planifi carea, desfăşurarea procedurilor de audit, do-cumentarea constatărilor şi întocmirea rapoartelor.

Page 33: Ianuarie 2008

30 31

STRATEGII

n spiritul procesului de modernizare şi simplifi care a procedurilor de import/export, Serviciul vamal al Republicii Mol-dova şi-a axat eforturile asupra implemen-tării celor mai bune practici de facilitare a comerţului. Printre ele este şi principiul „ghişeului unic”. Ca parte componentă a unui program amplu de reformare a sistemului vamal, principiul „ghişeului unic” a fost imple-mentat în scopul de a efi cientiza esenţial procedura de vămuire şi accelerare a tra-fi cului de mărfuri prin reducerea duratei şi costurilor de perfectare a actelor vama-le. Practic, acest principiu presupune că, în cadrul unei autorităţi publice, trebuie să circule documentele, şi nu cetăţeanul, la di-verşi funcţionari. În cadrul sistemului vamal, „ghişeul unic” semnifi că simplifi carea procedurii de depunere a actelor necesare vămuirii prin prezentarea acestora unui singur colabora-tor vamal responsabil, precum şi automati-zarea procesului de repartizare şi procesare a declaraţiilor vamale în vederea validării şi acordării „liberului de vamă”. Astfel, crea-rea „ghişeului unic” în organele vamale are drept scop facilitarea procesului de decla-rare a mărfurilor, efectuarea controlului vamal, preponderent prin utilizarea teh-nologiilor informaţionale, fără implicarea directă a agentului economic, şi minimiza-rea factorului uman în procesul de luare de decizii. Dacă e să ne referim la datele statisti-ce privind durata procedurilor de vămuire, rezultatele arată o îmbunătăţire continuă a indicatorilor de la punctele de trecere a frontierei şi birourile vamale interne, care au atins sau sunt aproape de sarcinile sta-bilite. Progresul în direcţia atingerii acestor obiective este monitorizat de către Serviciul vamal, conform unei metodologii bine de-fi nite, care refl ectă timpul real al procedu-

rilor de vămuire a mărfurilor importate. Pe parcursul anului 2007, ca urmare a colec-tării datelor de la punctele vamale pilot se observă tendinţa pozitivă pentru atingerea indicatorilor de performanţă. Rezultatele obţinute la Biroul vamal Chişinău, în luna noiembrie, 2007, reprezin-tă o îmbunătăţire considerabilă în compara-ţie cu lunile precedente, şi chiar în compa-raţie cu indicatorul ţintă. Durata medie de vămuire la import a fost redusă de la 138 minute înregistrat în ianuarie 2007 pînă la 67 de minute în decembrie, pe cînd timpul ţintă a fost stabilit la nivel de 70 de minute. Acest fapt se datorează în mare parte „ghi-şeului unic”. Iniţial “ghişeul unic” a fost înfi inţat la birourile vamale pilot (birourile vama-le Chişinău, Ungheni şi Nord) şi a avut un caracter experimental. Însă rezultatele şi ex-perienţa pozitivă obţinută au servit drept te-mei pentru răspândirea acestuia în toate bi-rourile vamale. Primul pas pentru implementarea “ghişeului unic” în procedura de vămui-re a fost realizat prin reamenajarea ofi cii-lor birourilor vamale în aşa mod, ca să nu permită, pe cît este posibil, contactul direct al colaboratorului vamal cu agentul econo-mic. De menţionat că depunerea declaraţi-ei vamale şi toate operaţiunile vamale pri-vind declararea mărfurilor şi mijloacelor de transport de către agenţii economici se efectuează prin intermediul specialistului în domeniul vămuirii - persoană autoriza-tă şi angajată de către un broker vamal sau un declarant. Astfel, contactul agentului economic cu colaboratorii biroului vamal se limitează doar la depunerea declaraţiei vamale de către specialiştii împuterniciţi. Acest fapt a contribuit esenţial la asigura-rea transparenţei procesului de vămuire şi eliminarea unor factori ce generează feno-menul corupţiei.

Concomitent, în cadrul birourilor va-male s-a implementat programul de repar-tizare automatizată a declaraţiilor vamale către colaboratorii responsabili de control şi validare a acestora. Un punct important îl constituie automatizarea procesului de vămuire, care contribuie la minimizarea contactului direct dintre agentul economic şi colaboratorul vamal şi reduce, în acest sens, oportunităţile pentru luarea de deci-zii subiec tive. Totodată, utilizarea tehnolo-giilor informaţionale sporeşte în mod sem-nifi cativ responsabilitatea şi transparenţa la toate etapele controlului vamal. Cu ajutorul sistemului informaţional vamal AsycudaWorld, se reduc considerabil cheltuielile băneşti şi de timp suportate de către agenţii economici pentru depunerea actelor necesare pentru vămuire şi obţine-rea „liberului de vamă”. Acest sistem oferă posibilitatea comunicării agenţilor econo-mici cu vama prin mecanismul de schimb electronic de date. Ca urmare, brokerul va-mal sau declarantul, fi ind conectat direct la sistemul informaţional vamal, poate întoc-mi, verifi ca şi trimite electronic declaraţiile vamale pe serverul organului vamal. Metodologia de prelucrare a declara-ţiei vamale în detaliu, aprobată prin Ordi-nul Serviciului vamal (Monitorul Ofi cial nr.199-202/697 din 29.12.2006) determină următoarele etape ale procedurii informa-tice de vămuire: Completarea, stocarea, înregistrarea pe ser-ver şi tipărirea declaraţiei vamale în detaliu;Recepţia declaraţiei vamale şi a documente-lor însoţitoare; Controlul documentar, după caz; Verifi carea efectuării plăţii sau a existenţei garanţiei pentru obligaţia vamală în funcţie de regimul sau destinaţia vamală solicitată şi încasarea obligaţiei vamale; Controlul fi zic, după caz; Validarea declaraţiei vamale de către siste-

Implementarea “ghişeului unic”:condiţie indispensabilăa facilitării comerţuluiNatalia Calenic, Şefa Secţiei analiză,planifi care strategică şi integrare europeană

Strategii

30

Î

Page 34: Ianuarie 2008

30 31

STRATEGIIStrategii

mul informaţional vamal şi acordarea libe-rului de vamă; Iniţial declaraţia vamală se comple-tează de către specialistul în domeniul vă-muirii, accesînd modulul informatic al pro-gramului automatizat vamal AsycudaWorl, după care declaraţia se stochează pe serve-rul central al organului vamal şi se înregi-strează cu atribuirea automată a numărului şi datei de înregistrare. Acceptarea declara-ţiei vamale se comunică declarantului prin trimiterea unui mesaj de răspuns, conţinînd detaliile de identifi care, numărul şi data de înregistrare a acesteia. După tipărirea pe formularul speci-al, declaraţia vamală şi actele de însoţire a mărfi i se depun de către specialistul în do-meniul vămuirii împuternicit la punctul de recepţie-selecţie din cadrul biroului vamal/postului vamal. Colaboratorul vamal de la punctul de recepţie-selecţie verifi că dacă declaraţia va-mală a fost înregistrată pe server, utilizînd modulul informatic; verifi că dacă docu-mentele care însoţesc declaraţia vamală în detaliu au fost înregistrate de sistemul in-formatic vamal, primeşte declaraţia vama-lă, dacă aceasta respectă condiţiile stabilite, şi comandă validarea informatică a acesteia. Această comandă conduce la aplicarea cri-teriilor generale de selectivitate. Concomitent, se efectuează distribui-rea în mod automat a declaraţiei unui co-laborator vamal în cazul în care declaraţia vamală este selectată pe unul dintre culoa-rele de control (roşu sau galben). Culoarul galben de vămuire determină acordarea li-berului de vamă după efectuarea obligato-rie a controlului documentar, iar culoarul roşu determină acordarea liberului de vamă după efectuarea obligatorie a controlului documentar şi fi zic. În aceste cazuri decla-raţia şi actele se transmit la punctul de con-trol documentar. Dacă declaraţia vamală este selectată pe culoarul verde de vămuire, liberul de vamă se acordă fără efectuarea controlului documentelor şi al mărfi i. Procedura de vă-muire se fi nalizează cu eliberarea actelor şi a mărfi i persoanelor împuternicite. În fi nal, dorim să accentuăm, că opti-mizarea procedurilor vamale este un pro-ces destul de difi cil, legat de modifi carea legislaţiei şi implementarea unor tehnologii performante. Totodată, cele relatate denotă că înfi inţarea „ghişeelor unice” la birourile vamale a transformat procesul de vămuire, deseori complex şi de lungă durată, în unul mai rapid şi transparent, susţinînd astfel efortul Serviciului vamal de a se apropia de standardele internaţionale.

31

Page 35: Ianuarie 2008

32 33

PERFORMANTEPerformanţe

acă aş fi fost întrebat, sînt sau nu sa-tisfăcut de rezultatele şi realizările în do-meniul analizei riscurilor şi selectivităţii în anul 2007, aş răspunde afirmativ. Ca şi orice altă unitate structurală a Serviciului vamal, echipa de manage-ment şi analiză a riscurilor a făcut bi-lanţurile activităţii sale. Rezultatele ac-ţiunilor sistematice de implementare a managementului riscurilor în activita-tea vamală sînt optimiste şi importan-te, avînd un impact calitativ şi cantita-tiv benefic asupra procesului de admini-strare vamală. În anul 2007, în urma activităţii de management a riscurilor s-au acumulat suplimentar la Bugetul de stat circa 15,6 milioane lei, au fost pornite 25 dosare asupra contravenţiilor administrative şi 3 cauze penale. În plus, au fost depistate căi şi metode de eschivare de la achitarea drepturilor de import şi încălcarea nor-melor legislaţiei în vigoare. Controalele de audit-postvămuire efectuate în baza sarcinilor de audit, formulate de echi-pele de analiză a riscurilor, au condus la recalculări ale drepturilor de import

D şi aplicarea de amenzi în sumă totală de 700 mii lei. Ultima reţinere importantă de măr-furi de contrabandă, utilizîndu-se rezul-tatele analizei riscurilor, a avut loc la 27 noiembrie 2007 la Biroul vamal Cahul, punctul de trecere Cahul-Oancea, unde au fost reţinute 65,5 mii pachete ţigări „LM” în valoare totală de 393 000 lei. Depistarea şi reţinerea ţigărilor a avut loc datorită suspiciunilor care au apă-rut la examinarea unei încărcături trans-portate în tranzit prin Republica Mol-dova (pe ruta Ucraina – Grecia). Pre-ţul „turbei” transportate pe o distanţă atît de mare constituia doar 900 dolari SUA. Reacţia ofiţerilor vamali a fost cît se poate de adecvată atunci cînd au pus la îndoială raţionamentul economic al acestei tranzacţii şi au presupus că bu-nurile transportate nu sînt altceva decât mărfuri de „acoperire”. Din momentul declanşării procesu-lui de selectivitate a încărcăturilor şi pînă în prezent au fost elaborate 346 profiluri

(criterii) de risc. La moment, în Modu-lul selectivităţii ASYCUDA sînt active 215 profiluri de risc. Totodată, la import, controlului fizic obligatoriu sînt supuse doar 40 la sută din totalitatea tranzacţii-lor, iar la export - doar 10%. Cu alte cu-vinte, scopul echipei de management a riscurilor este de a micşora procentul de declaraţii vamale direcţionate pe culoa-rul roşu în felul în care permite birou-rilor vamale să facă faţă volumului de lucru zilnic şi ajustează numărul decla-raţiilor selectate pentru verificare la ca-pacităţile ofiţerilor vamali de a face aces-te examinări. Deci, substituim controlul fizic total cu controale fizice ţintă, fapt ce pune accentul pe calitatea controlului efectuat şi nu pe parametrii cantitativi ai acestuia. În contextul facilitării comerţului şi transportului internaţional de mărfuri, aplicîndu-se principiul selectivităţii în-cărcăturilor, s-au atins nişte parametri pozitivi în ceea ce priveşte durata medie a perfectării documentelor vamale la vă-muirea mărfurilor. Astfel, pe parcursul anului 2007, a avut loc colectarea indica-torilor de performanţă în cadrul Proiec-tului „Facilitarea Comerţului şi Trans-portului în Europa de Sud-Est”, care im-pune minimizarea timpului de staţiona-re a unităţilor de transport şi mărfurilor în zonele de control vamal. Bineînţeles că există performanţe în activitatea noastră care nu pot fi întot-deauna evaluate cantitativ. Astfel nu pot să nu menţionez progresele anului trecut care ne-au determinat să credem că, în viitorul apropiat, starea lucrurilor în do-meniul managementului riscurilor va fi îmbunătăţită considerabil. În urma modificărilor în structura Serviciului vamal, în fiecare birou vamal au fost create echipe de analiză a riscu-

32

Managementul riscurilorare un impact beneficasupra procesuluide administrare vamalăDorin Purice, Şeful Secţiei managementul riscurilor

Page 36: Ianuarie 2008

32 33

PERFORMANTEPerformanţe

rilor (secţii şi sectoare), care actualmente numără în total 23 persoane. Aceşti spe-cialişti reprezintă în fiecare birou un ele-ment-cheie al sistemului de management şi analiză a riscurilor şi sînt acei care fac posibilă implementarea politicilor vama-le şi procedeelor de analiză a riscurilor în teritoriu. Echipele locale supraveghează întregul proces al selectivităţii în zonele de activitate a birourilor vamale, formu-lează independent profiluri locale de risc, aplică în activitate cele mai bune practici în domeniul depistării pericolelor şi noi-lor arii de risc. E de remarcat faptul că, în anul care a trecut, efectivul Serviciului vamal a dat dovadă de o atitudine adecvată faţă de procesul de management şi analiză a riscurilor. În acelaşi timp, au fost respec-tate în mare măsură, în mod necondiţio-nat, totalitatea normelor şi cerinţelor de rigoare în cadrul procesului de vămui-re a mărfurilor. S-a schimbat activitatea cotidiană a personalului operaţional din Serviciul vamal, precum şi abordarea de către manageri şi angajaţi a responsabi-lităţilor pentru riscuri. Putem afirma, că aceasta a produs o schimbare în mentali-tatea colaboratorilor, modul în care aceş-tia percep şi folosesc informaţia. Datele sînt utilizate preponderent pentru a iden-tifica şi evalua riscurile. Informaţia de uz intern este completată şi actualizată din surse externe de date, obţinute de la alte instituţii de stat naţionale sau organiza-ţii internaţionale de drept, precum şi din surse deschise. Un rol de bază le revine analiştilor, care lucrează cu datele prima-re pentru a identifica anumite generalităţi şi tendinţe şi transmit rezultatele activită-ţii sale personalului operaţional, totodată incluzându-le în funcţia selectivităţii Sis-temului informaţional ASYCUDA. În afirmarea celor menţionate, ţin să aduc mulţumiri pentru conlucrare şi coo-perare tuturor conducătorilor de subdivi-ziuni şi întregului personal operativ. Fundamentul care a stat la baza re-zultatelor activităţii noastre a fost con-stituit din următoarele:- a avut loc o bună conlucrare cu Mi-siunea UE de Monitorizare a frontierei moldo-ucrainene (EUBAM). Secţiile şi sectoarele de analiză a riscurilor au pri-mit în gestiune tehnică şi bunuri mate-riale (safeuri, telefoane celulare, aparate multifuncţionale (copiator/fax/scaner), camere foto digitale şi alte mijloace teh-nice), care în mod direct favorizează ac-tivitatea cotidiană. În scopul schimbului de experienţă, ridicării calificării şi pre-gătirii profesionale au fost organizate un

şir de vizite de studiu în Turcia, Marea Britanie, Belgia; - au fost stabilite contacte directe cu sub-diviziuni similare din Turcia, Marea Bri-tanie, Belgia, Ucraina, Federaţia Rusă, Azerbadjan, Georgia, Olanda, Româ-nia, Italia; - s-a pus baza unui dialog sigur şi con-structiv între Serviciul vamal şi repre-zentanţii mediului de afaceri. S-a creat o alianţă de mare valenţă care acţiona în mod direct în vederea combaterii concu-renţei neloiale şi practicarea activităţilor infracţionale. Astfel, putem afirma că agenţii eco-nomici, care în activitatea sa respectă prevederile legale şi nu au avut înregi-strate încălcări şi abateri, fiind credibili pe toată durata activităţii, vor beneficia în procesul de vămuire a mărfurilor de facilităţi, iar tranzacţiile economice care prezintă un potenţial risc pentru econo-mia naţională vor fi supuse unui control vamal mai riguros. În perioada de referinţă a crescut considerabil nivelul capacităţilor analiti-ce le specialiştilor din cadrul Secţiei ma-

nagementul riscurilor al Aparatului cen-tral al Serviciului vamal. Aspectele anali-tice şi de prognoză sînt abordate într-un mod din ce în ce mai modern şi profesio-nist. Totuşi, în virtutea unor circumstan-ţe obiective, în organele vamale încă mai există un deficit de cadre cu abilităţi ana-litice. Tocmai de aceea sîntem în căuta-rea permanentă a specialiştilor care ar putea presta cu succes activităţile din domeniul dat, care ar utiliza calificat in-formaţia respectivă la nivel local şi ar pu-tea elabora scenarii din cele mai comple-xe ale unui control vamal adecvat. Una din sarcinile de bază ale siste-

mului analizei riscurilor este de a orga-niza activitatea analitică în cadrul orga-nelor vamale. Sistemul de management a riscurilor are menirea să asigure un con-trol eficient cu resurse tehnice şi de per-sonal limitate. Este evident că, în aceste condiţii, povara cea mai importantă în vederea lucrului analitic şi de coordo-nare este pusă pe umerii echipelor de analiză a riscurilor. În acest context, se profilează 3 domenii de analiză: strate-gică, tactică şi operativă. Analiza stra-tegică constă în abilitatea de a percepe tendinţele şi pericolele regionale şi mon-diale, şi de a prognoza în ce domeniu ar trebui să ne securizăm şi să intensificăm activitatea. Analiza tactică cu elaborarea ulterioară a măsurilor concrete presupu-ne urmărirea tendinţelor regionale după structura importurilor sau exporturilor. Şi domeniul analizei operative ţine de identificarea unei partide concrete de marfă. În modul acesta sînt distribuite sarcinile între nivelurile locale şi cel cen-tral de administrare a riscurilor. În realitate, sistemul dat este în sine un instrument care trebuie planificat

bine, pregătit şi pus la dispoziţia angaja-ţilor vamali. Experţii recunosc că, pen-tru a atinge rezultatele scontate, sînt ne-cesare încă foarte multe eforturi şi re-surse materiale. Preluînd experienţa in-ternaţională în domeniu, noi culegem tot ce-i mai util şi încercăm să-l adaptăm la exigenţele noastre. Aflîndu-ne la un început de an, ne exprimăm convingerea că, în 2008, Sis-temul de administrare a riscurilor va atinge noi culmi, vom avea rezultate mai impresionante, iar activitatea noastră se va face utilă atît pentru efectivul Servici-ului vamal, cît şi pentru toţi participanţii la relaţiile de comerţ exterior.

33

Page 37: Ianuarie 2008

34 35

COMPETENTE

sigurarea securităţii economice a statului, fiind una din atribuţiile de bază ale organului vamal, presupune o muncă zilnică, de rutină şi pentru re-prezentarea intereselor Serviciului va-mal în instanţele de judecată. Pe parcursul ultimilor ani, acţiu-nile Serviciului vamal au fost deseori contestate în instanţele de judecată atît de către persoane fizice, cît şi de către agenţii economici. Majoritatea acţiuni-lor contestate în instanţele date au fost cîştigate datorită profesionalismului şi sîrguinţei juriştilor Direcţiei drept va-mal şi asistenţă juridică. În ceea ce pri-veşte eficienţa acestui lucru, putem con-stata că, din acţiunile înaintate de orga-nele vamale în instanţele date, procen-tul de cîştig al dosarelor obţinut de că-tre colaboratorii direcţiei nominalizate este de aproximativ 70%. În perioada de referinţă, colabora-torii direcţiei au fost antrenaţi şi au re-prezentat interesele Serviciului vamal în

124 cauze civile, economice şi de con-tencios administrativ. Dintre acestea, au fost pronunţate 58 de hotărîri jude-cătoreşti definitive şi irevocabile în fa-voarea Serviciului Vamal, iar 24 hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile – în defavoarea serviciului. Alte cauze fie sînt pe rol în instan-ţele judecătoreşti, fie au fost suspendate sau cererile de chemare în judecată au fost scoase de pe rol. Clasificate conform obiectului, liti-giile, în mare parte, se împart în urmă-toarele categorii: a) litigii de muncă, prin care s-au con-testat diferite ordine ale Serviciului va-mal referitor la aplicarea sancţiunilor disciplinare, conform legislaţiei vama-le şi a muncii; b) litigii referitoare la anularea adeve-rinţelor vamale a mijloacelor de trans-port prohibite; c) litigii privind contestarea calculelor de stabilire a valorii în vamă;

d) litigii referitor are la poziţia tarifară. Printre cele mai dese litigii cu care s-a confruntat Serviciul vamal în anul 2007 ar fi cele ce se referă la:- acţiunile persoanelor juridice în in-stanţele de judecată cu privire la aplica-rea Regulilor de determinare a ţării de origine a mărfurilor aprobate de state membre ale CSI, anularea deciziilor pri-vind interzicerea vămuirii mărfurilor şi mijloacelor de transport, incasarea asu-marea? drepturilor de import/export;- acţiunile persoanelor fizice în instan-ţele de judecată cu privire la recunoaş-terea drept posesori de bună credinţă ai mijloacelor de transport auto nevămui-te, al căror termen de exploatare, con-form legislaţiei în vigoare în anul 2005, era mai mare de 10 ani şi de 7 ani (după 1 ianuarie 2006), inclusiv obligarea Mi-nisterului Dezvoltarii Informaţionale de a le înmatricula. În urma unor generalizări ale prac-ticii judiciare referitor la litigiile apăru-

Litigiile Direcţiei drept vamal şi asistenţă juridică Mariana Manoli, Şefa Direcţiei drept vamal şi asistenţă juridică

Competenţe

A

Page 38: Ianuarie 2008

34 35

COMPETENTECompetenţe

te, a fost adoptată hotărîrea Plenului Curţii supreme de justiţie din 22 noiem-brie 2004, prin care instanţele de jude-cată au fost atenţionate asupra necesită-ţii aplicării corecte a dispoziţiilor legale ce se conţin în cadrul legal naţional: - Codul Vamal, Codul Fiscal, Codul Civil al Republicii Moldova, - Legea cu privire la tariful vamal, - Legea cu privire la modul de intro-ducere şi scoatere a bunurilor de pe teri-toriul Republicii Moldova de către per-soane fizice. În contextul încălcării legislaţiei vamale şi fiscale la importul mijloace-lor de transport de către cetăţenii Mol-dovei, s-au reliefat 5 categorii de litigii ce ţin de problema enunţată, care au ca obiect principal:• recunoaşterea dreptului de proprie-tate asupra mijlocului de transport im-portat;• recunoaşterea cumpărătorului de bună-credinţă;• constatarea valabilităţii contractului de vînzare-cumpărare, avînd ca obiect autoturismul importat;• recunoaşterea posesorului de bună-credinţă;• constatarea faptului posesiei de bună-credinţă. În toate cazurile s-a depistat înainta-rea unui capăt de cerere subsecvent, ce are ca obiect obligarea Departamentu-lui tehnologii informaţionale de a în-matricula mijlocul de transport respec-tiv prin intermediul Direcţiei de evi-denţă şi înmatriculare a mijloacelor de transport. Cu referire la alte litigii menţionăm unele mai notorii, care constituie un

precedent în practica judiciară:a) SRL „Moldovatransgaz” contra Ser-viciul vamal privind anularea actului administrativ din 20.01.2006, resti-tuirea sumei de 498.854,62 lei ca TVA pentru reintroducerea turbinei cu gaz după reparaţie, conform regimului de perfecţionare pasivă şi reparare a preju-diciului moral în mărime de 50.000 lei. La 04.05.2007 Curtea de apel Chişinău a respins cererea de chemare în judeca-tă ca neîntemeiată, pentru ca, prin De-cizia din 11.07.2007, Curtea Supremă de Justiţie să remită cauza spre rejudeca-

re în Curtea de Apel Chişinău, care, la 20.12.2007, din nou refuză admiterea cererii agentului economic.b) SRL ”Nerona Tur” către Serviciul vamal referitor la refuzul Biroului va-mal Briceni privind introducerea mărfii - anvelope uzate, recunoaşterea drep-tului de import pentru anvelopele date şi cheltuielile de judecată. În data de 21.09.2007, Curtea de Apel Chişinău a dat cîştig de cauză agentului econo-mic, iar Curtea Supremă de Justiţie, la 26.12.2007, a respins în totalitate acţiu-nea, în favoarea organului vamal.c) ÎM „Moldclassica Internaţional” con-tra Serviciul vamal referitor la anularea scrisorii nr.05-6/27 din 24.05.2007, prin care organul vamal cere reorgani-zarea activităţii barului cu statut duty-free (nereglementat de legislaţie) con-form principiilor generale de activita-te a unui bar (simplu) în zona de con-trol vamal a Aeroportului Internaţional Chişinău. Cu toate că Serviciul vamal a prezentat toate argumentele bazate pe legislaţia naţională, precum şi avizele organelor centrale de specilitate (Par-lamentul RM, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Finanţelor), care susţin poziţia organului vamal, in-stanţa de judecată, Curtea de Apel Chi-şinău a lăsat fără apreciere aceste argu-mente, admiţînd, în data de 13.12.2007, acţiunea reclamantului.

Page 39: Ianuarie 2008

36 37

TECHNOLOGY понская компания TCM вышла на международный рынок с обновлен-ной серией вилочных погрузчиков iNOMA. Название этой модели, ко-торое является аббревиатурой слово-

сочетания «инновационная машина», вполне оправдано ее превосходными техническими характеристиками. Начнем с того, что японская ком-пания ТСМ очень серьезно относится к качеству своей продукции и, прежде чем выводить новые модели на между-народную арену, продолжительный период тестирует их в реальных усло-виях на внутреннем рынке. Не стали исключением и вилочные автопогруз-чики серии iNOMA. Их японский де-бют состоялся три года назад. За это время они снискали высокую оценку потребителей, а также были удостоены престижной национальной премии «GOOD DESIGN AWWARD 2005».

Сегодня, благодаря серии iNOMA, компания ТСМ обновила свой модель-ный ряд машин с двигателем внутрен-него сгорания (ДВС) в одном из наи-более распространенных классов гру-

зоподъемности (г/п) – 1,5 – 3,5 т. Потребители уже убедились в том, что новые автопогрузчики соче-тают в себе надежность и работоспо-собность своих «предков» с улучшен-ными характеристиками маневренно-сти и безопасности, производитель-ности и эргономичности. Нужно отметить, что большое внимание японские разработчики этой новинки уделили комфорту опе-ратора. В частности, удалось суще-ственно снизить вибрацию погрузчи-ка путем установки двигателя и транс-миссии на раму с четырьмя «плава-ющими» опорами (демпферами), а новая конструкция капота улучшила

шумоизоляцию двигателя. Модернизации подверглась и ка-бина машины. Так, было увеличено свободное пространство для ног (на 45%), а также расширена подножка (на 55%) для более удобного и без-опасного входа и выхода. Здесь уста-новлено удобное и многофункцио-нальное сиденье, которое регулирует-ся в соответствии с предпочтениями оператора и предохраняет от вредной вибрации. Помимо этого, «иллюми-натор» в крышке кабины закрыт про-зрачным пластиковым экраном, кото-рый при работе на открытых площад-ках защищает водителя от дождя. Для улучшения маневренности и управляемости автопогрузчика кон-структоры внесли в него ряд усовер-шенствований. Например, рабочее место оператора оснащено новым рулевым колесом управления (диаме-тром менее 300 мм), значительно об-легчающим вождение. Справа от руля расположили «легко читаемую» при-борную панель с индикаторами LCD

и эргономичные рычаги переключе-ния скорости и направления движе-ния, с помощью которых оператор может уверенно и плавно выполнять

Я

iNOMA –инновационныйвилочный погрузчик компании TCM

Технологии

Page 40: Ianuarie 2008

36 37

TECHNOLOGYТехнологии

все операции (у моделей с механиче-ской коробкой передач). В вилочных погрузчиках серии iNOMA значительно увеличены пе-редняя и задняя зоны обзора, для чего приборная панель в кабине и попере-чина мачты установлены ниже преж-него уровня (на 70 и 190 мм, соответ-ственно), а также изменена форма противовеса. Кроме того, машины комплектуются усовершенствован-ными мачтами, в которых цилиндр свободного хода, прежде размещен-ный в центре, заменен двумя цилин-драми, расположенными по бокам мачты, что еще больше расширяет зону обзора. Для большей безопасности новые автопогрузчики оснащаются систе-мой стабилизации Anti-roll, которые для повышения устойчивости при движении на поворотах гасит возни-кающие колебания. К тому же на 5% улучшена распределение нагрузки по осям погрузчика. Такое решение по-зволило повысить его устойчивость как при погрузочно-разгрузочных операциях, так и в движении. Другим элементом, повышаю-щим безопасность эксплуатации но-вой серии машин, является переклю-чатель, который – до приведения его в нейтральное положение – блокирует случайный запуск двигателя. А специ-альная резиновая полоса «антисколь-жения» на капоте погрузчика снижа-ет вероятность травмирования при посадке-высадке оператора. В верхней части ограждения кабины установле-

ны габаритные фонари, которые по-зволяют водителям разных машин в процессе совместной работы лучше видеть друг друга и избегать случай-ных столкновений. Для повышения надежности и прочности вилочных погрузчиков новой серии на машинах устанавли-вают крепкую цельнометаллическую крышу и усиленные стойки кабины, а также обновленные высокопрочные мачты подъема. Помимо этого, модели комплектуются ударопрочными осве-тительными фонарями и стоп-сигна-лами, которые «не боятся» интенсив-ной эксплуатации.

Машины серии iNOMA оснаща-ются более мощными и современны-ми ДВС: дизельными (Nissan TD27 и Kubota V3300) и бензиновыми – (Nis-san K21 и Nissan К25). Система охлаж-дения также подверглась усовершен-ствованию благодаря изменению рас-положения вентилятора, радиатора и глушителя. Помимо этого, конструкто-ры перепроектировали гидросистему и понизили температуру гидравличе-ских жидкостей на 10 градусов Цель-сия. В результате данные конструктив-ные изменения позволили увеличить срок службы как отдельных узлов и агрегатов, так и машины, в целом. Следует добавить, что, в случае необходимости, заказчики могут до-оснастить базовые модели новых ма-шин многочисленными дополнитель-ными функциями и опциями. В заключении заметим, что, по данным JIVA (Japan Industrial Vehicl-es Association – Японской ассоциации промышленного транспорта), на про-тяжении двух последних лет бренд ТСМ по объему поставок новых ви-лочных погрузчиков в страны СНГ уверенно входит в первую тройку экс-портеров. А начало поставок на мол-давский рынок автопогрузчиков но-вой серии iNOMA должно еще более упрочить позиции компании ТСМ в нашей стране.

Для большей безопасности новые автопогрузчики оснащаются систе-мой стабилизации Anti-roll, которые для повышения устойчивости при движении на поворотах гасит возни-кающие колебания. К тому же на 5% улучшена распределение нагрузки по осям погрузчика. Такое решение по-зволило повысить его устойчивость как при погрузочно-разгрузочных операциях, так и в движении.

Другим элементом, повышаю-щим безопасность эксплуатации но-вой серии машин, является переклю-чатель, который – до приведения его в нейтральное положение – блокирует случайный запуск двигателя. А специ-альная резиновая полоса «антисколь-жения» на капоте погрузчика снижа-ет вероятность травмирования при посадке-высадке оператора. В верхней части ограждения кабины установле-

Page 41: Ianuarie 2008

38 39

TOTALURIВасилий Тарлев:«Правительство сумеломобилизовать свои усилиядля преодоления последствий негативных факторов»

Итоги

о нашей просьбе, премьер-ми-нистр Василий Тарлев подвел основ-ные итоги 2007 года. - Господин Тарлев, по вашим оценкам, каким был 2007 год для страны, в це-лом, и для правительства, в частности?

- Ни для кого не секрет, что ушедший год был довольно сложным для всех. Но, несмотря ни на что, правительство сумело мобилизовать свои усилия для преодоления последствий негативных факторов. Результаты могли быть луч-ше, если бы на развитие национальной экономики отрицательно не повлияли как внутренние, так и внешние факто-ры. Засуха, российское эмбарго на им-порт молдавских товаров и др., небла-гоприятно отразились на макроэконо-мических показателях. Но, следует от-метить, что, по оценкам специалистов и Международного валютного фонда, экономика страны развивается непло-хими темпами. Сотрудничество с международны-ми финансовыми организациями оста-ется приоритетным направлением дея-тельности кабинета министров. Разви-тие связей со Всемирным банком, Меж-дународным валютным фондом, дру-гими международными финансовыми донорами имеет стратегические цели и сводится не столько к привлечению финансовых средств, сколько к новому качественному притоку инвестиций в экономику Молдовы. А в целом, установив основные на-правления своей деятельности, прави-тельство руководствуется принципа-ми, основанными на последовательно-сти и преемственности, необходимыми для достижения долгосрочных целей. В этом смысле основными приорите-тами Правительства являются: евро-пейская интеграция; экономическая и социальная модернизация; снижение уровня бедности; территориальная це-

П лостность; консолидация правового государства и демократии; гарантиро-вание и развитие частной собственно-сти; стимулирование духа предприни-мательства; привлечение инвестиций и улучшение инвестиционного климата.

- В ушедшем году, с одной стороны, эко-номические показатели оказались луч-ше, чем предрекали некоторые экспер-ты, с другой, нужно признать, что ситу-ация остается довольно сложной…

- Считаю, что в общем аспекте, прави-тельство реализовало свою основную задачу: несмотря ни на что, был сохра-нен экономический рост, регистрируе-мый в последние годы. Конечно, ны-нешние показатели экономического роста не могут нас полностью удовлет-ворить. Но для меня, как и для всей пра-вительственной команды, достигнутые результат являются показателем того, что выбранный нами путь, я имею в виду положения Программы деятельно-сти кабинета «Модернизация страны – благосостояние народа», - правильный, и нам с большей энергией необходимо реализовывать предусмотренные в ней задачи. Меня никогда не покидает чувство неудовлетворенности проделанной ра-ботой. И пока в стране отсутствует це-лостность экономического простран-ства, пока наши соотечественники ски-таются в поиске места работы за грани-цей, пока хотя бы один человек будет жить в нищете, ни я, ни моя команда не будем спокойны. Экономический рост должен быть обеспечен улучшением экономи-ческого баланса страны. И потом, мы должны добиться поставленных задач относительно обеспечения роста ВВП

не менее чем на 6% в год, снижения среднегодового уровня инфляции до 10% при сбалансированной налого-во-бюджетной и денежной политике. Мы стремиться к тому, чтобы создать условия для обеспечения народу каче-ственно нового уровня жизни. Толь-ко последовательное внедрение струк-турных реформ призвано укрепить потенциал экономического роста. Но не нужно забывать о том, что социаль-но-экономический рост - процесс по-степенный, который должен быть обе-спечен за счет дальнейшей либерали-зации экономики, развития многосто-роннего сотрудничества, структурных изменений, модернизации админи-стративного аппарата, устранения ад-министративных барьеров, роста ин-вестиций и т.д.

- В ушедшем году президент выдвинул ряд инициатив, направленных на либе-рализацию экономики. Каковы, по ва-шему мнению, основные результаты в этом направлении?

- Президентские инициативы по ли-берализации предпринимательской деятельности, легализации капитала и налоговой амнистии имеют огромное значение для развития экономики стра-ны. Но если говорить о том, что уже сделано, то можно сказать: объем лега-лизированного капитала, составил око-ло 60 млн. леев. И это очень неплохо. В части налоговой амнистии, согласно полученным данным, процесс завер-шен, в результате чего аннулированы задолженности примерно 32 тыс. эко-номических субъектов. Таким образом, перед национальным публичным бюд-жетом списаны обязательства в размере 4,34 млрд. леев.

Page 42: Ianuarie 2008

38 39

TOTALURITOTALURI- Господин Тарлев, чего вы ожидаете от предоставления Евросоюзом Молдове автономных торговых преференций?

- Я уверен, что в результате этого, наши торговые отношения с Европейским союзом значительно улучшатся. Так как молдавские экономические субъ-екты получили возможность экспор-тировать товары в страны ЕС по более упрощенной форме, без уплаты допол-нительных пошлин на целый ряд то-варов. Помимо этого, автономные тор-говые преференции предоставят воз-можность нашим производителям по-высить конкурентоспособность своих товаров. Не последним, а возможно и самым важным является тот факт, что данный режим - это дополнительный механизм для привлечения иностран-ных инвестиций в производственный сектор.

- Но это перспективы, а каков объем ин-вестиций, привлеченных в 2007 году?

- За последние несколько лет прави-тельство сделало очень многое для создания в стране благоприятного ин-вестиционного климата. Ведь влияние иностранных инвестиций на разви-тие национальной экономики огром-но. Приведу лишь несколько цифр. В республике действует около 3 тыс. предприятий с иностранным капи-талом. Общая сумма притока прямых иностранных инвестиций на 1 июля 2007 года достигла 1505,4 млн. долла-ров США. За последние полтора года этот показатель увеличился на 42,5%.

Интерес к Молдове проявляют инве-сторы многих стран, в основном, Гол-ландии (21,5% всего объема привле-ченных средств), Российской Федера-ции (11,3%), Италии, Кипра (по 9,5%), Испании (7,9%), Великобритании (5,9%), Германии и США. Одним из проверенных инструментов привле-чения инвестиций во всем мире явля-ется создание свободных экономиче-

ских зон, промышленных и иннова-ционных парков. И мы это учитываем. Кстати, правительство уделяет разви-тию ЗСП большое внимание. И они уже стали довольно привлекательны-ми для инвесторов и начали оказывать влияние на макроэкономические пока-затели страны. Высокий интерес для инвесторов представляет и Международный сво-бодный порт Джурджулешть, в строи-тельство которого, начиная со второго полугодия 2005 года по 1 октября 2007 года, было вложено более 30 млн. дол-ларов США. В настоящее время уже работает нефтяной терминал, а ввод в действие грузового и зернового терми-налов намечен на текущий год. Помимо этого, в 2008 году планируется создание первых трех промышленных парков. Следует отметить, что инвестиции становятся основным источником эко-номического роста страны. Объем ин-вестиций в основной капитал в 2006 году увеличился по сравнению с 2000 годом в 2,1 раза, обогнав темпы роста ВВП, который за тот же период уве-личился в 1,5 раза. Доля инвестиций в структуре ВВП достигла почти 25%. Учитывая опыт некоторых стран Цен-тральной и Восточной Европы, такой уровень инвестиций является базой для динамичного и быстрого роста экономики. Общий объем инвестиций в основной капитал на 1 июля 2007 года составил 4223,8 млн. леев, что на 38,4% превышает показатели соответ-ствующего периода прошлого года. Этот показатель самый значительный за последние 15 лет. Основными источниками инве-стиций продолжают оставаться соб-ственные средства предприятий и на-селения, объем которых в первом полу-годии 2007 года составил почти 58% от общего объема средств, инвестирован-ных в основной капитал. Вторым круп-ным источником инвестиций являют-ся средства иностранных инвесторов, доля которых в общем объеме состави-ла 18%.

- Господин премьер, вы не раз отме-чали важность для страны Джурджу-лештского порта. Он уже заработал. Ожидания оправдались?

- Безусловно. Я не раз говорил и не устану говорить о том, что данный инвестиционный проект позволя-ет решить сразу несколько важных стратегических задач. Ввод в действие

неф тяного терминала резко повыша-ет энергетическую безопасность стра-ны. Плюс ко всему, соединение порта с железнодорожной сетью Молдовы, а также реконструкция автомобиль-ных дорог в данном направлении даст сильный толчок развитию экономики не только южного региона, но и всей страны. Ведь в рамках территории промышленного развития порта мож-но будет осуществить целый ряд вы-годных инвестиционных проектов в области промышленности, торговли, транспорта. Не стоит забывать о том, что уже в ближайшее время на терри-тории Международного свободного порта начнут функционировать зер-новой терминал, многофункциональ-ный грузовой и пассажирский порт. По нашим оценкам, все это приведет к созданию порядка 3 тыс. новых ра-бочих мест.

- Вы удовлетворены ходом реализа-ции положений, прописанных в Плане действий РМ-ЕС?

- Отношения между Молдовой и Евро-союзом находятся в постоянном разви-тии. Диалог, налаженный между вла-стями Кишинева и Брюсселем, укре-пился, в особенности после подписа-ния Плана действий. Более того, дан-ная позитивная тенденция значитель-но укрепилась в течение прошлого года благодаря серьезным прогрессам в различных областях. Не буду пере-числять все итоги, достигнутые в обла-сти европейской интеграции, хотя бы по причине их значительного количе-ства, но не могу не отметить результа-ты, которые в большой мере влияют или в скором будущем повлияют на жизнь граждан Молдова. Прежде все-го, я имею в виду заключение догово-ров об упрощении визового режима и реадмиссии. Во-вторых, это открытие Единого центра выдачи виз. Но, не-смотря на это, мы желаем поднять на более высокий уровень наши отноше-ния с европейскими партнерами. Над чем и будем работать...

Итоги

Page 43: Ianuarie 2008

40 41

BRANCH онец 2007 года ознаменовался важ-ным событием для экономики Молдовы: Россия сняла эмбарго на импорт мол-давских вин. Правда, «входной билет» на российский рынок получили не все винодельческие предприятия: Роспо-требнадзор намерен тщательно прове-рять нашу продукцию на соответствие качеству. Молдавские виноделы сильно озадачены, поскольку выходить на «но-вый старый» рынок придется с подпор-ченной репутацией. К тому же за почти два года на российском рынке произо-шла некоторая перестановка сил. И, что самое неприятное, - многие предпри-ятия настолько увязли в финансовых проблемах, что сил «бороться за место под солнцем» просто не осталось. С ка-ким настроением вошли молдавские производители вина в 2008 год мы по-пытались узнать у представителей вино-дельческой отрасли.

НАШИ ВИНА БОЛЬШЕ НЕ СМОГУТ ПОКОРИТЬ РОССИЮ?По официальным данным, на долю ви-ноделия в 2005 г. пришлось около 16% промышленного производства Мол-довы, в 2006 г. и 2007 г. эти показатели сократились, соответственно, до 10% и 7,5%. Учитывая то, что эта отрасль не-посредственно связана с другими на-правлениями промышленности (произ-водство бутылки, упаковки и пр.), сокра-щение показателей в виноделии вызвало снижение роста промышленности в це-лом: в 2006 г. – на 9,6%, в 2007 – на 3%. Сегодня уже никто не говорит о том, что российское эмбарго имело очень серьезные последствия для мол-давских виноделов. Это и так ясно. Ведь это огромные деньги, вложенные в про-изводство, кредиты... Компании вводят в оборот инвестиционные средства, вкла-дывают миллионы долларов, а в итоге основной рынок сбыта продукции ока-зывается закрытым, - говорит генераль-ный директор СП «Кишиневский ком-бинат игристых и марочных вин «Vism-os» Константин Олару. - Нашу компа-

нию финансовый кризис коснулся на-много меньше, чем мог бы. И это несмо-тря на то, что в 2006 г. мы не отправили в РФ ни одной бутылки вина и шампан-ского. Все дело в том, что наши россий-ские партнеры (Торговый дом «Арома») предвидели возникновение неблаго-приятной ситуации и приняли тогда решение не поставлять некоторое время вина в Россию. На 2006 г. мы даже не по-купали акцизные марки старого образ-ца. Комбинат «Vismos» в числе первых представил документы в Роспотребнад-зор для получения разрешения на на-чало поставок в Россию шампанского шести наименований и четырех видов коньяка. Однако требование правитель-ства Молдовы предоставить разрешение на поставки для всей винодельческой отрасли, а не для конкретных компа-ний отложило начало поставок почти на шесть месяцев - до ноября 2007 г.

- В прошлом году мы зарегистрирова-ли рост производства на 30% по срав-нению с 2006 г., однако, эти показатели примерно на 50% ниже результатов, по-лученных в 2005 г., - говорит Констан-тин Олару. - Сегодня ситуация стабили-зировалась, и российский Торговый дом «Арома» делает заказы. Запрашиваемые

объемы, конечно, нас не устраивают, так как не очень значительны, но такова си-туация, и с этим ничего не поделаешь… Действительно, пока молдавские вина отсутствовали на российском рын-ке, здесь наметились новые тенденции, причем, совершенно не пользу наших виноделов. За два года российские про-изводители, которые вели с импортны-ми винами неустанную борьбу за место на рынке, заметно выросли. Предприя-тия по розливу вин в России легко и вы-годно для себя перешли с молдавского сырья на виноматериалы из Испании, Америки. При этом оказалось, что мол-давское сырье далеко не самое дешевое в мире. Кроме того, низкий ценовой сег-мент рынка бутилированного вина ок-купировали чилийские и аргентинские вина. Изменения также произошли и в торговых сетях. Расценки на включение определенного вина в матрицу магазин-ных прилавков крупных городов России выросли в 1,5-2 раза.

- Цены на молдавское вино в России, конечно же, увеличились, - рассуж-дает Константин Олару. - Подорожа-ли транспортные услуги, возросла сто-имость основной и дополнительной сертификации продукции, повысилась цена на таможенное оформление. В ито-

К

Молдавское виноделие: бремя больших перемен

Отрасль

Page 44: Ianuarie 2008

40 41

BRANCHBRANCHге, учитывая все вышеперечисленные моменты, стоимость молдавских вин в России выросла примерно на 25-30%. Мы понимаем, что молдавские вина на российском рынке больше никогда не будут занимать такую значительную долю рынка, как несколько лет назад. Уже никогда 90% винодельческой про-дукции, производимой в Молдове, не будет поставляться в Россию. Но потре-битель этой страны по всем параметрам - «наш клиент», который знает и помнит молдавское вино, шампанское. Поэто-му нам надо активно работать над каче-ством и продвижением продукции. По оценкам молдавских специали-стов, период реабилитации молдавских компаний на рынке России может затя-нуться на 5-6 лет и даже более. При этом максимальная доля рынка, на которую могут рассчитывать молдавские вино-делы, оценивается в 35-40%. По прогно-зам российских аналитиков, в данной области Молдова сможет занять не бо-лее 4-9% рынка.

ОТУЧИТЬ КИТАЙЦЕВ ПИТЬ ЗМЕИНУЮ ВОДКУ….О сложной процедуре диверсификации рынков сбыта вина в Молдове стали го-ворить именно после того, как наступи-ли на «российские» грабли.

- Винный рынок в мире на сегодняш-ний день практически поделен, - кон-статирует президент Союза произво-дителей и экспортеров молдавского вина Георгий Козуб. - Самый главный и престижный – рынок Евросоюза, на ко-тором присутствуют виноделы практи-чески всех стран. И это несмотря на то, что он очень требователен. Однако при-сутствие молдавского вина на прилав-ках магазинов европейских государств (в которых развит туризм) является кос-венным продвижением вина и на рынки стран, откуда прибыли туристы. Второй по престижности – рынок США. Третье место занимает российский. Перспек-тивными также являются рынки Индо-китая и Латинской Америки. Кроме это-го, в последнее время открываются воз-можности «алкогольного» приобщения мусульманских стран. Несмотря на оценки и рекоменда-ции экспертов, бизнесмены довольно скептически относятся к перспективам выхода на новые рынки.

- Говорить о европейском рынке как об одном из перспективных направлений я бы не стал. Во всяком случае, наша ком-

пания, несмотря на то, что осуществляет поставки небольшими партиями в Гер-манию, Грецию, Польшу, не ставит ев-ропейский рынок во главу угла, - отме-чает Константин Олару. - Кроме того, в европейских странах существенно отличается привычная для нас систе-ма сертификации продукции. Здесь же есть свои производители вина, которые занимают очень хорошие позиции и было бы недальновидным полагать, что они уступят нам место. Но я думаю, что пока еще не в полной мере освоены рын-ки Чехии, Польши, ряда северных стран Европы. На них и нужно делать ставку. Аналогичного мнения придержи-вается и директор «VS-Export» Валерий Кожокару:- На одной из конференций во Франции я поинтересовался мнением председате-ля Ассоциации производителей вина провинции Шампань о перспективах выхода молдавских вин на европейский рынок. Он ответил: «Шансы у Молдовы в ЕС нулевые. Не нужно терять время и деньги в Европе, потому что это рынок, который годами завоевывался местны-ми производителями. Наши предпри-ятия 70% своей продукции продают на родине. А при вашем потенциале вы с успехом можете завоевать две страны – Индию и Китай». Но настолько ли доступен, скажем, китайский рынок для молдавских вин? Внутренний потребительский спрос в Китае очень вялый, потребитель пас-сивный даже по отношению к традици-онным товарам. А мы собираемся пред-лагать ему неизвестный «экзотический» напиток, который они не употребляют. Еще одна проблема, правда, с ней мол-давские виноделы могут столкнуться разве что при агрессивной атаке на со-знание китайцев и массовом употребле-нии вина, - это жесткие меры, которыми китайские власти сдерживают импорт готовой продукции.

- Конечно, Китай – это очень трудный рынок. Самая большая проблема - мен-талитет китайцев, - считает Валерий Кожокару. – Китайцы веками пили зме-иную водку и понятия не имели о суще-ствовании такого напитка, как вино. Се-годня они если и покупают бутылочку вина, то принимают исключительно как «оздоровительный бальзам» - 25 ка-пель перед сном и пьют ее месяц. Но в Китае уровень жизни растет, меняют-ся предпочтения. Именно это и может быть выгодно нам. Поэтому есть смысл вкладывать средства в рекламу, про-

движение винодельческой продукции в этой стране. Различные мероприятия с целью поиска новых рынков сбыта в послед-нее время проводились и в соседней Румынии. Несмотря на то, что в пери-од проведения дней молдавского вина в Румынии объемы продаж несколько увеличились, в целом этот рынок так-же не представляет особый интерес для наших виноделов. Во-первых, Румыния является винодельческой страной, и ее производители сами находятся в поиске рынков сбыта (тут отмечается перепро-изводство вина). Поэтому волна «винно-го нашествия» со стороны Молдовы ру-мынскими предприятиями была оцене-на не очень положительно. Во-вторых, власти поддерживают своего произво-дителя. Поэтому, по оценкам специали-стов, особого роста продаж молдавских вин на румынском рынке не происходит и не произойдет. Презентации молдавских вин в по-следнее время прошли в Варшаве, Мо-скве, Пекине. Виноделы Молдовы уча-ствовали в выставках и других реклам-ных акциях в Великобритании, Фран-ции, Чехии, Бельгии, странах Балтии, Украине, Белоруссии и др. И каждый раз они возвращаются к тому, что имен-но российский потребитель является са-мым ценным покупателем и потребите-лем молдавского вина.

- Несмотря на трудности, за два послед-них года нам удалось значительно ди-версифицировать рынки сбыта, - рас-сказывает Константин Олару. - Успеш-ным был выход на украинский рынок. Украинские вина несколько отличают-ся от молдавских по качественным и органолептическим характеристикам. В этой стране молдавская продукция во-шла в более высокий ценовой сегмент. Кроме этого, мы начали активно рабо-тать с Белоруссией и Казахстаном. Од-нако, в ближайшее время основными

Отрасль

Page 45: Ianuarie 2008

42 43

BRANCHBRANCHОтрасль

покупателями нашей продукции все-таки останутся Украина и Россия. Российский рынок вина растет на 10-15% в год. Ожидается, что тенден-ции роста сохранятся и в будущем. Од-нако он по-прежнему тяготеет к низкой ценовой категории, а молдавские вина уже практически вышли за ее пределы. Чтобы активно развиваться, считают специалисты, молдавским виноделам нужно постепенно завоевывать сегмент HoReCa, который относится к средней и высокой ценовой категории. Но тут необходимо вкладывать значительные средства в продвижение.

ГОСУДАРСТВО ДОЛЖНО ИДТИ НА ЖЕРТВЫ…Кризис, вызванный российским эмбар-го, заставил руководителей многих ви-нодельческих предприятий задумывать-ся о продаже своего бизнеса. Потому что ситуация производителей, как при-знаются они сами, довольно тяжелая. Сложно, говорят бизнесмены, при суще-ствующих финансовых возможностях выпускать качественную продукцию, которая была бы конкурентоспособной и на внутреннем, и на внешних рынках.

- Сегодня производством занимаются либо люди с большим сердцем, либо те, которые провинились перед Богом, - считает Валерий Кожокару. – Создаешь рабочие места, вкалываешь с утра до ночи, платишь налоги, а результата не видно. Ведь намного легче одному, без армии сотрудников, купить турецкий или китайский товар и перепродать. А мы, местные виноделы, осуществляем колоссальную работу: закладываем ви-ноградники, убираем урожай, перера-батываем его, разливаем, упаковываем

вино, экспортируем… Поверьте, про-изводство стало более дорогим, а вино-делие перестало быть привлекательным бизнесом. И потом, со стороны государ-ства должна быть поддержка. Я имею в виду стимулирующие меры, льготные условия, которые бы облегчили деятель-ность предприятий, представляющих приоритетное направление сельского хозяйства и промышленности. Госу-дарство, по моему мнению, должно по-жертвовать чем-то для того, чтобы под-держать местного производителя. По мнению специалистов, сегодня надо начинать с «чистого листа». Пер-вым делом, говорят они, необходимо разработать единую программу под-держки винодельческой отрасли. При этом над ней должны работать между-народные специалисты, представители госструктур, а также активные и прак-тикующие участники рынка виноде-лия. Примером эффективной государ-ственной политики по продвижению вин может стать опыт Чили, где мощная господдержка позволила чилийским ви-нам убедительно заявить о себе на ми-ровых рынках. По словам председателя Союза про-изводителей и экспортеров вина Георгия Козуба, важно найти средства для вы-корчевывания старых виноградников, чтобы освободить земельные участки, и заложить новые плантации.

- Виноградники у нас старые. Около 15-20% земли обрабатывается впустую: производители несут расходы, а уро-жая нет. Если мы планируем высадить 100 тыс. гектаров новых виноградников, для этого нужно участие государства. Во-первых, целесообразно освободить от всех налогов предприятия, произво-дящие саженцы, увеличить компенса-ции за посадку виноградников. Это по-зволит в ближайшие 3-4 года обновить плантации на 40-50 тыс. га. Валерий Кожокару считает: усилия по продвижению молдавской винодель-ческой продукции должны быть объе-динены на государственном уровне. По его словам, имидж страны необходимо поднимать вместе, а на международных винодельческих выставках должен быть представлен единый брэнд - «Молдова» и «Сделано в Молдове».

- Во всем мире успешно действует си-стема ассоциаций, кооперативов. Это когда несколько компаний одной от-расли объединяются и создают свой общий орган по продвижению продук-

ции, защите интересов, экспорту и т.д., – рассуждает г-н Кожокару. – Подобная структура имеет влияние, поэтому нам, виноделам, надо объединяться во имя общего дела. Пока у нас мало кто го-тов к такому ассоциированию. Но рано или поздно это произойдет. Главное – успеть объединиться нам самим. Не надо ждать, когда придут люди с боль-шими деньгами, скупят все молдавские предприятия и сделают нас своим коо-перативом. Надо реально смотреть на вещи и предугадывать развитие ситуа-ции на десятилетия вперед. Одной из мер по поддержке пред-приятий, по мнению экспертов, было бы аннулирование штрафных санк-ций за нерепатриированные средства от экспорта винодельческой продукции в Россию. По мнению виноделов, госу-дарство должно понять, что те деньги, которые виноделы вложили в Россию, никогда не вернутся. Поэтому, считают они, надо полностью списать эти долги и позволить предприятиям начать рабо-тать с чистого листа.

ПАРАДОКС:В ВИНОДЕЛЬЧЕСКОЙ МОЛДОВЕ ПИТЬ ВИНО НЕ УМЕЮТ Летом прошлого года агентство «Мол-дова-Вин» при поддержке проекта «По-вышение конкурентоспособности и развития предприятий» (CEED), фи-нансируемого USAID, разработало ряд рекомендаций для винодельческой от-расли Молдовы. Среди ключевых «со-ветов» значилось развитие внутренне-го рынка потребления вина. Специали-сты отметили, что в погоне за внешни-ми рынками республика потеряла свой собственный. Однако на внутреннем рынке есть свои особенности. Во-первых, в стране нет культуры пития вина. Во-вторых, у нас все чаще отдают предпочтение вод-ке, пиву, слабоалкогольным напиткам.

- Повышение ставки акциза на водку не является решением проблем винодель-ческой отрасли. Тут, по моему мнению, надо заинтересовать местного потреби-теля качественной винной продукци-ей по доступной цене. В стране нужно открывать специализированные мага-зины «Вина Молдовы», в которых была бы представлена продукция всех компа-ний-производителей. И в создании та-ких центров государство должно при-нять самое активное участие.

Ольга Коларь

Page 46: Ianuarie 2008

42 43

Operativ

upta împotriva contrabandei, în-călcării reglementărilor vamale şi le-gislaţiei fi scale, care se referă la trece-rea mărfurilor peste frontiera vama-lă, este una din sarcinile de bază ale Serviciului vamal. Atribuţiile legale şi capacităţile de activitate acordă orga-nelor vamale statutul de cel mai im-portant organ de drept în combaterea şi prevenirea infracţiunilor vamale (contrabanda şi eschivarea de la achi-tarea plăţilor vamale). Comiterea in-fracţiunilor vamale are un impact ne-gativ asupra tuturor segmentelor de activitate a statului. Din aceste con-siderente priorităţile primordiale ale Serviciul vamal sînt asigurarea securi-tăţii economice şi de protecţie a statu-lui, care înglobează în sine protecţia consumatorului, drepturilor proprie-tăţii intelectuale, contracararea feno-menului spălării banilor, protecţia să-nătăţii şi securităţii publice, patrimo-niului natural şi cultural etc. Serviciul vamal al Moldovei re-prezintă un organ de drept investit cu competenţe procesuale în vede-rea realizării măsurilor de investigaţii operative şi de urmărire penală (art. 9 al Codului vamal, art. 268 al Codului de procedură penală). Organul de ur-mărire penală al serviciului este unul specializat. El efectuează urmărirea penală în exclusivitate în cazul infrac-ţiunilor de contrabandă şi eschivare de la achitarea plăţilor vamale, prevă-zute de art. 248 şi respectiv art. 249 din Codul penal. Problemele cu care se confruntă organele de urmărire penală la anche-tarea infracţiunilor vamale, sînt întru-cîtva unice. Dar datorită faptului că ele conlucrează strîns cu subdiviziu-nile operative de investigaţie, analiză şi managementul riscurilor, auditului post-vămuire, se permite identifi carea şi descoperirea rapidă a infracţiunilor vamale. Ca rezultat, are loc descope-

L rirea infracţiunilor de contrabandă şi eschivare de la achitarea plăţilor va-male în fl agrant, nemijlocit în zona de control vamal (în care accesul altor organe de drept este limitat prin acte normative) al mărfurilor şi mijloace-lor de transport. Actualmente priorităţile de bază ale organului de urmărire penală al serviciului sînt documentarea şi in-strumentarea cauzelor penale privind infracţiunile vamale la un nivel înalt,

examinarea acestora sub toate aspec-tele. Pe lîngă aceasta, se depun efor-turi întru prevenirea, descoperirea infracţiunilor vamale şi persoanelor care le-au comis. Organul de urmărire penală al Serviciului vamal este organizat ast-fel: conducerea şi organizarea urmări-rii este efectuată de către secţia urmă-rire penală a Aparatului central, iar

subdiviziunile teritoriale le constituie sectoarele speciale, care sînt create în fi ecare din cele 8 birouri vamale. Referindu-ne la datele statistice, putem menţiona că, în anul 2007, ofi -ţerii de urmărire penală au pornit 90 cauze penale şi anume:- 59 cauze conform art. 248 Cod penal – contrabanda;- 18 cauze conform art. 249 Cod penal, în cadrul cărora se anchetează eschivarea de la achitarea plăţilor va-

male, în mărime totală de 11.789.282 lei;- şase cauze conform semnelor de infracţiune prevăzută de art. 361 Cod penal „confecţionarea şi deţinerea certifi catelor de înmatriculare false”;- cinci cauze conform art. 217 Cod penal, în faptul transportării şi pă-strării ilegale a substanţelor narcoti-ce (marihuana) în cantitate totală de

Ianuş Erhan,Şef Secţie urmărire penală

Urmărirea penală în sistemul vamal

Activităţi operative

Page 47: Ianuarie 2008

44 45

Operativ5669,04 gr.;- o cauză conform art. 290 Cod pe-nal, pe faptul păstrării ilegale a arme-lor: 2 pistoale şi 89 cartuşe;

- o cauză conform art. 329 Cod pe-nal, pe faptul neglijenţei în serviciu a colaboratorilor vamali. În urma analizei cauzelor aflate în gestiunea organului de urmărire pena-lă al Serviciului vamal, s-a constatat o creştere a valorii mărfurilor reţinute şi sechestrate, precum şi a drepturilor de import încasate la bugetul de stat, ca rezultat al contracarării şi depistării infracţiunilor vamale. În comparaţie cu datele anilor precedenţi, stabilim o scădere a infracţiunilor vamale comi-se de către persoanele fizice la traver-sarea frontierei vamale, fiind în creş-tere depistarea şi anchetarea cauzelor penale pe faptul contrabandei şi es-chivării de la achitarea plăţilor vama-le, comise de către agenţii economici participanţi la activităţile economice externe. De exemplu, în anul 2005, pe faptul infracţiunii de eschivare de la achitarea plăţilor vamale (art. 249 CP), au fost pornite 3 cauze penale, în anul 2006 - 6 cauze, iar în anul 2007 - 18. De asemenea, în anul 2005, pe faptul infracţiunilor vamale comise de către agenţii economici, participanţi la acti-vităţile economice externe au fost por-nite 5 cauze penale, în anul 2006 - 12, iar în anul 2007 - 20 de cauze penale. Cele mai frecvente infracţiuni vamale comise de către agenţii eco-nomici sînt prezentarea datelor ne-autentice privind valoarea mărfurilor af late în vamă, declararea intenţio-

nat greşită a codului tarifar al măr-fii, folosirea frauduloasă a documen-telor comerciale şi vamale la trecerea mărfurilor peste frontieră şi vămui-

rea acestora. În ultimul timp, a scă-zut numărul infracţiunilor legate de nedeclararea mărfurilor. Urmărirea penală, în asemenea cazuri, implică o atenţie deosebită şi o calificare înaltă a ofiţerilor Serviciului vamal. Astfel, putem menţiona că bunul mers al in-strumentării cauzelor penale precum şi atingerea scopului de depistare, contracarare şi prevenire a infracţiu-nilor vamale sunt o prioritate de bază a organului de urmărire penală (în comun cu celelalte subdiviziuni im-plicate în activitatea de control).

La moment, subdiviziunea folo-seşte pe larg posibilităţile accesului la informaţia operativă a organelor va-male ale altor state prin intermediul Centrului SECI (Bucureşti, Româ-nia). Aceste activităţi se desfăşoară în baza Acordului de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infracţiona-lităţii transfrontaliere (1999) şi Acor-dului dintre Serviciul vamal al Moldo-vei şi Organizaţia mondială a vămi-lor privind crearea centrului regional pentru schimbul de informaţii, sem-nat la Bruxelles în anul 1995. La etapa actuală, organul de ur-mărire penală al Serviciului vamal este o structură în dezvoltare, ne-avînd o experienţă bogată. În pofi-da acestui fapt, prerogativele de bază constau în crearea şi dezvoltarea unei structuri abilitate cu funcţii de urmă-rire penală de un nivel înalt, bazate pe principiile operativităţii, transpa-renţei şi imparţialităţii. Mai mult ca atît, organul trebuie dotat la un nivel impus de condiţiile tehnice moderne. Se pune şi sarcina angajării colabora-torilor de o înaltă calificare. Totodată, sînt recepţionate şi im-plementate mecanismele şi principiile de activitate structurilor similare din cadrul autorităţilor vamale ale state-lor Uniunii Europene. Astfel, dacă e să ne referim la practica europeană, se observă tendinţa implementării func-ţiilor de urmărire penală în cadrul in-stituţiilor vamale unde sînt lipsă sub-diviziunile structurale abilitate cu ast-fel de funcţii (prevederile Convenţiei Napoli II).

Activităţi operative

Page 48: Ianuarie 2008

44 45

OperativActivităţi operative

Referindu-ne la practica diferite-lor sisteme vamale, atît în cadrul sta-telor membre ale Uniunii Europene, cît şi în alte ţări, remarcăm că repre-zentanţii organelor vamale au diferi-te atribuţii în ceea ce priveşte desco-perirea şi constatarea infracţiunilor

care se comit. Modelul european de activitate al organului de urmărire penală din cadrul serviciilor vamale este următorul: Codul vamal comu-nitar instituie regulile generale, lă-sînd la discreţia fiecărui stat membru al Uniunii Europene să-şi stipuleze în codurile vamale naţionale regulile specifice, mai ales ale celor ce ţin de contravenţiile şi infracţiunile vamale, sancţiunile, procedura de urmărire, anchetă etc. De exemplu, titlul XII al Codului vamal al Franţei prevede: constatarea infracţiunilor vamale, urmărirea pe-nală, procedura în faţa tribunalelor competente în materie, clasarea in-fracţiunilor şi sancţiunilor principa-le etc. Competenţa în domeniul luptei contra fraudelor vamale este deţinu-tă de o multitudine de organe, parte a sistemului vamal, care îşi exercită funcţiile la nivel atît regional, cît şi naţional. În majoritatea ţărilor europene, cum ar fi Marea Britanie, Franţa, Au-stria, Belgia, Germania, ţările scandi-nave, baltice, organele vamale sînt abi-litate cu funcţiile de investigare şi an-chetare a cauzelor penale în domeniul infracţiunilor vamale. Organele vama-le ale ţărilor menţionate au competen-ţă în investigare (intelligence), ancheta-

rea cauzelor penală pînă la transmite-rea cauzelor penale în instanţa de ju-decată. Analizând experienţa europeană, putem concluziona că argumentele principale pentru anchetarea infrac-ţiunilor vamale de către organul de

urmărire penală din structura servi-ciilor vamale sînt: cunoştinţele profe-sionale ale colaboratorilor vamali în domeniul depistării şi documentării infracţiunilor, schimbul operativ de informaţii între subdiviziunile vama-le, accesul nelimitat în zona de con-

trol vamal, folosirea pe larg a tehno-logiilor de control avansate. Astfel, menţinerea şi dezvoltarea activităţii de urmărire penală din ca-drul Serviciului vamal al R. Moldova reprezintă unii din paşii cei mai im-

portanţi în racordarea activităţii va-male naţionale la standardele euro-pene, precum şi stabilirea unui meca-nism eficient în lupta şi preîntîmpina-rea infracţiunilor vamale cu caracter transnaţional. E de menţionat că Serviciul va-mal al Moldovei a fost primul organ vamal din spaţiul CSI, care şi-a creat organul său de urmărire penală. La moment, apreciind rezultatele noa-stre pozitive, organele vamale din Georgia, Azerbaidjan şi Kazahstan şi-au creat şi ele subdiviziuni specia-le, dar cu competenţe mult mai largi. Organele Rusiei, Belorusiei, Ucrainei şi Armeniei au în competenţă cerceta-rea prealabilă a infracţiunilor vamale, adică pornirea nemijlocită a urmări-rii penale şi efectuarea acţiunilor de urmărire penală preliminare cu expe-dierea ulterioară a cauzelor organelor de anchetă penală. Rezultatele înregistrate la acest capitol în Moldova au fost menţiona-te de către organizaţiile şi instituţiile specializate internaţionale. Astfel, ex-perţii misiunii europene de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană EU-BAM, în cadrul întrunirilor comune, au menţionat că menţinerea şi dezvol-tarea organului de urmărire penală în cadrul Serviciului vamal este o opor-tunitate esenţială. Totodată, în con-textul celor consemnate, putem evi-denţia faptul că, pe parcursul activi-

tăţii sale, organul de urmărire penală în patru cazuri a fost premiat de către centrul SECI cu medalii pentru meri-te deosebite în lupta contra infracţiu-nilor transfrontaliere: în 2004, 2005 şi de două ori în 2007.

Page 49: Ianuarie 2008

46 47

Page 50: Ianuarie 2008

46 47

MUSEUM

учший способ предвидеть буду-щее - помнить прошлое. Это высказы-вание принадлежит известному госу-дарственному деятелю Англии XVII в. маркизу Галифаксу (George Savile Halifax). Однако свою актуальность оно не потеряло и в наши дни. От-ветственный музея Таможенной служ-бы Молдовы Петр Костин уверен, что история имеет привычку периодиче-ски повторяться. Поэтому ее, исто-рию, надо знать и прислушиваться к ней. Иногда…

- Как мы можем строить будущее, не зная своего прошлого!? – задается во-просом ответственный музея, а по со-вместительству заместитель началь-ника таможни Чентру, подполковник Таможенной службы со стажем, автор восьми работ по истории таможни XIX века и пяти персональных экспозиций, наделенный множеством талантов Петр Костин. – Каждый человек дол-жен знать свою историю. А историю таможни обязан знать каждый сотруд-ник таможенного ведомства. Тем бо-лее, что в экспозиции представлены не только интересные данные о таможне, но и уникальные экспонаты. Музей, который Петр Костин при поддержке и непосредственной помо-щи сотрудников Таможенной службы и друзей оформил буквально за не-сколько недель, расположен в здании Кишиневской таможни. В небольшом, но, как оказалось, очень вместитель-ном помещении представлена история появления и развития молдавской та-можни. Музей поделен на пять истори-ческих эпох, в которых представле-ны справки, документы, предметы и экспонаты так или иначе связанные

с деятельностью таможни: появление - XIV- XVIII вв., период Царской Рос-сии – 1812-1918 гг., период двух миро-вых войн 1914 -1945 гг., период совет-ской власти 1944-1991 гг., последний посвящен истории таможни независи-мого государства Молдова - с 1991 г. до настоящего времени.

ОТ КАРПАТСКИХ ГОР ДО ЧЕРНОГО МОРЯЗарождение молдавского государ-ства, становление пограничной и та-моженной служб (в то время это была практически одна структура) является определяющим этапом в развитии та-

можни. Основные принципы ее рабо-ты были заложены именно в те далекие времена. Впервые границы Молдовы обо-значены по распоряжению господаря Романа I Мушата, известного тем, что он расширил границы Молдавско-го княжества на юге до устья Дуная и Черного моря. Именно во времена его правления южная часть территории между Прутом и Днестром вместе с

крепостями Килия и Четатя-Албэ во-шла в состав Молдавского княжества. В связи с этим знаменательным собы-тием в 1392 г. воевода Роман титуло-вался как «великий самодержавный милостию Божею господин Иоанн Роман воевода, обладая землею мол-давскою от планины до моря». Второй документ, свидетельству-ющий о наличии четкой государ-ственной границы и пунктов ее пере-хода – таможен, датирован 1495 годом. Великий молдавский государь Ште-фан чел Маре издал грамоту «Об уста-новлении власти», в которой впервые упоминается установление власти вну-

три страны, а также об определении государственных границ. Надо сказать, что период правле-ния Штефана чел Маре представлен в музее Таможенной службы множе-ством оборонных средств. Копья, бу-лавы, стрелы и другие средства охра-ны и обороны экспонированы в ори-гинале. В экспозиции также представ-лено боевое знамя Штефана чел Маре. Кстати, это единственная в Молдове

Л

Музей таможни: через границу

столетий

47

Page 51: Ianuarie 2008

48 49

MUSEUMточная копия оригинала флага, под которым армия великого господаря во-евала в середине XV века. Период правления Штефана чел Маре (1457-1504 гг.) остается непре-

взойденным по размаху крепостного строительства в Молдове. Оборони-тельные сооружения княжества отве-чали всем требованиям военно-инже-нерного искусства и могут соперни-чать с лучшими образцами европей-ского крепостного зодчества. Крепо-сти были немаловажным звеном в во-енной организации страны и в боль-шинстве случаев составляли пригра-ничную защитную систему. Главные опорные пункты оборонной системы - каменные крепости, были рассредо-точены на территории всего государ-ства по линии Днестра и вблизи него (Хотин, Орхей, Белгород), возле Пру-та (Цецин), внутри страны со стороны Трансильвании (Сучава, Нямц, Роман) и в устье Дуная (Килия - Ликостомо). В них же располагались и молдавские таможни. Во главе крепостей стояли представители господаря – пыркэла-бы. В основном, они отвечали за со-держание крепостей, обеспечение го-родской безопасности, организацию сопротивления врагам и др. В их же обязанности входило таможенное ад-министрирование: они диктовали та-моженную политику, определяли та-моженные сборы, правила перехода границы. В музее самый ранний период истории таможни представлен раз-личными предметами измерений то-варов, перевозимых через границу молдавского государства: от греко-римских, которым около 2300 лет, до больших весов, которые очень похо-жи на современные аналоги. Первые

пломбы для товаров, которые можно увидеть в музее, тоже принципиально не отличаются от современных. В экс-позиции также демонстрируются де-нежные средства того периода. Напри-

мер, молдавские монеты, отчеканен-ные 1772-1784 гг. из переплавленных турецких пушек.

ЗА ВЗЯТКУ И КОРРУПЦИЮ ТАМОЖЕННИКА ЛИШАЛИ ГОЛОВЫСамые значительные реформы в си-стеме управления государством, в том числе в таможенной системе, осуще-ствил господарь Константин Мавро-кордат (1769 г.). Он впервые структу-рировал систему государственного управления и утвердил «бюджетную систему государственного финансиро-вания таможенных служащих». В этот период была создана «система» тамо-женного контроля, подведомственная и подчиняющаяся господарю. А молдавский господарь Алек-сандр Калимаки (1795-1799 г.г.) даже издал специальный таможенный ре-гламент с инструкциями для «сотруд-ников» таможни. Тогда таможня со-стояла из «начальников» - «капитань» и обычных досмотрщиков на погра-ничных таможенных пунктах – «кэлэ-рашь». Капитаны были ответственны-ми за организацию охраны госграни-цы и сбора таможенных пошлин. Каж-дую неделю капитан делал обход всех кэлэрашей, в воскресенье – он менял заставу, читал кэлэрэшам служебную инструкцию и требовал, чтобы кэлэ-раши всегда были при лошадях. Обход госграницы в течение недели осущест-вляли шесть кэлэрашей, которые затем докладывали о случаях, имевших ме-сто за неделю, нарушениях. Помимо

этого, в специальных книгах они вели таможенную статистику. Согласно регламенту, государ-ственную границу имели право про-ходить лица, имеющие специальные документы: «menzie domneasca, ravasu hatmanului ori menzie pasport». Ино-странцы, желающие попасть на тер-риторию Молдовы, должны были предоставить паспорт, в котором ука-зывалось имя владельца, имя его слу-ги, семейное положение, число лоша-дей и уточнение, являются ли лошади почтовыми или личными. После вне-сения этих данных, в «паспорте» рас-писывался капитан и документ возвра-щался его владельцу. Господари того времени позволя-ли себе «кардинальные» меры реше-ния таких проблем, как коррупция. За нарушения регламента таможенников строго наказывали. Например, если таможенник позволял лицу без па-спорта пресечь госграницу, он полу-чал 100 палок или штраф в размере 50 «плеток» (что составляло в то время го-довой доход). А если начальник тамож-ни взимал таможенные сборы больше положенного (а в то время таможен-ная пошлина составляла две «парале» за одного наездника на лошади или одного наездника с лошадью и повоз-кой) или за «ленивость» - коррупцио-нер мог даже лишиться головы. Пря-мо на месте преступления и на глазах у других «сотрудников». В музее Таможенной службы пред-ставлены и предметы наказания на-рушителей таможенного регламента - кнуты, кандалы, плетки, топор для казни. Таможенные пошлины, взимае-мые при прохождении границы, пе-риодически увеличивались. Правда,

48

Page 52: Ianuarie 2008

48 49

MUSEUM

некоторые господари Молдовы пре-доставляли, как это сегодня называет-ся, «льготный» режим для некоторых категорий лиц, издавая документы «о свободном перемещении через мол-давскую границу». А вот контрабанда товаров через госграницу, кажется, существовала всегда и везде. Но в конце XVIII века она стала важнейшей проблемой на та-можне Молдовы. Чаще всего из страны незаконно вывозились древесина, ле-соматериал и скот. В 1769 г. на таможне даже был введен «особый» контроль-ный режим за данными товарами.

В ПАМЯТЬ О МОРЕ В 1812 г. по условиям Бухарестско-го мира после русско-турецкой вой-ны восточная часть Молдовы отошла к царской России, получив название Бессарабия, и стала обособленным от Молдавского княжества географиче-ским образованием. Самым важным экспонатом, отно-сящимся к этому периоду развития та-

можни, является доказательство того, что у Молдовы был выход к морю. В те времена Молдова имела и морской флот, и морскую таможню. Символ морской таможни Молдовы – морское военное знамя, уникальная копия зна-мени 1858 г., представлена в коллекции музея.

ЕГО ИМПЕРАТОРСКОЕ ВЕЛИЧЕСТВО: «НЕ ПРЕДСТАВИТСЯ ЛИ УДОБНЫМ И ПОЛЕЗНЫМ АКЦИЗНЫЙ СБОР УСТАНОВИТЬ»…Хотя Бессарабская губерния не при-надлежала к разряду промышленных губерний, в период Царской России динамично развиваются некоторые отрасли экономики. Так, Бессарабия занимала первое место в России по виноделию и была замечательна так-же по развитию садоводства и разве-дению табака (особенно турецких со-ртов). Самые популярные товары на-родного потребления подвергались акцизному налогу. За годы существо-

вания Российской империи власти вводили акцизы на табак (1839), сахар (1848), соль (1862), дрожжи (1866), ке-росин (1872), осветительные нефтяные масла (1887), зажигательные спички (1888). Акцизные сборы и таможенные пошлины выплачивались непосред-ственно на пунктах перехода границы и были значительной частью доходов государственной казны. Интересный документ в поддерж-ку таможенников издан в феврале 1878 г. Установлен регламент о порядке уплаты пошлины с конфискованных товаров, в котором таможенникам раз-решается выплачивать в госказну толь-ко треть суммы, полученной от прода-жи конфискованного товара. Сегодня подобных «льгот» для таможенников не существует. В музее также хранятся оригина-лы и копии различных документов: об окладах сотрудников в Бессарабском таможенном округе, об обмундиро-вании таможенных досмотрщиков, о таможенных сборах на экспортно-им-портные операции (как это мы бы на-зывали сейчас), осуществляемые рос-сийскими подданными и поставляе-мые в Россию, и др.

ВОЙНЫ ВОЙНАМИ, А ТАМОЖНЯ ПРОДОЛЖАЛА РАБОТАТЬ В период войн, несмотря на другие приоритеты, таможенные органы про-должали работать и издавать различ-ные документы. Например, в музее хранится документ о льготных усло-виях внешней торговли между Россией и Османской империей (в тот период часть Молдовы уже отошла России). Он издан на русском и турецком язы-ках. Тут же представлены документы о таможенной стоимости товаров, плом-бы. Во всех таможенных подразделе-ниях велась статистика - о числе граж-дан, которые пресекли границу, об им-портированных и экспортированных товарах, о контрабанде и фальшиво-монетчиках. Кроме этого, фиксирова-лась и статистика заболеваний. Осо-

49

MUSEUM

Page 53: Ianuarie 2008

50 51

MUSEUMбое внимание этому уделялось в кон-це XIX – начале XX вв., когда весь мир был подвержен эпидемиям холеры, чумы и др. На пунктах таможенного досмотра даже существовали специ-альные средства дезинфекции. «Аппа-рат» для дезинфекции представлен и в музее таможни. Одним из документов военного и послевоенного времени является аль-

бом преступников. В альбоме содер-жится полное досье и, как полагает-ся, фотографии в профиль и анфас правонарушителей, находящихся в ро-зыске. Посетители музея также могут ознакомиться с образцом внутреннего таможенного документа, который со-ставлялся при переходе госграницы и хранился в архивах таможни. В послевоенное время, как, впро-чем, и до этого, должность работни-ков таможенной структуры была очень ответственной, а дисциплина в госу-дарственных органах была жесткой. О строгости на таможне свидетельствует любопытный случай 1947 г. Сохрани-лась объяснительная записка началь-ника одного из таможенных пунктов о том, что, «воспользовавшись служеб-ным положением, он заказал прово-днику поезда привезти ему лично из-за рубежа литр растительного масла». В ответ на объяснение таможенника опубликован приказ высшего руковод-ства об объявлении данному таможен-ному инспектору строгого выговора «за злоупотребление служебным по-

ложением в личных целях и дискри-минацию». Говорят, что впоследствии этот инспектор был уволен.

ТАМОЖНЯ ВНЕ ПОЛИТИКИ. ГЛАВНОЕ – В НОГУ СО ВРЕМЕНЕМСоветский и современный перио-ды деятельности таможни насыщены уже цветными фотографиями. Зна-менательный факт, запечатленный в фотодокументах, – передача эстафе-ты по доставке олимпийского огня из Греции в столицу СССР – Москву и, в частности, передача факела через Леу-шенскую таможню. Во второй половине XX века мо-дернизация и глобализация коснулась абсолютно всех направлений государ-ственной деятельности. Таможня стала динамично развиваться. Как менялось техническое оснащение таможенной

отрасли можно увидеть на одном из стендов музея, где выставлены самые первые радио- и мобильные телефоны, компьютеры и др. техника и аксессуары таможенников. Особое внимание при-влекает коллекция форменной одежды

таможенников. Экспонаты собраны, начиная с 1984 г. Коллекция состоит из 26 униформ. Кроме этого, представ-лены головные уборы не только тамо-женников Молдовы, а также Болгарии,

ряда стран СНГ и Балтии, Германии, США, Польши и даже Кении. Самое почетное место в экспо-зиции занимает специальный стенд, который ответственный музея Петр Костин предлагает сделать «алтарем» для новоиспеченных таможенников. Под флагами Молдовы и знаменем Та-моженной службы выставлены знаки различия таможенников – полная кол-лекция погон. Петр Костин предлага-ет наделить это место особенным ста-тусом. По его мнению, именно перед этим стендом таможенники должны приносить присягу. Еще один важный элемент, ско-рее, «житель» и истинный хранитель музея, о котором хочется упомянуть, - небольшая скульптура. Деревянно-го ангела ответственный музея выре-зал сам и назвал Ангелом-хранителем таможенников. Эта маленькая и сим-воличная часть истории, настоящего и будущего, считает г-н Костин, будет оберегать и помогать таможенникам.

P.S. ДАЙТЕ МНЕ МУЗЕЙ, И Я ЗАПОЛНЮ ЕГО!Петр Костин планирует расширить музей, чтобы представить еще боль-ше интересных фактов о таможне. Тем более что в истории, в том числе тамо-женной, еще множество неразгадан-ных тайн. Музею, как говорит его хра-нитель, необходим кабинет для рестав-рации, консервации, описи и изучения предметов. В ближайших планах - до-полнить коллекцию униформ и фу-ражек спецобувью. Пока же она, как и некоторые другие предметы, вызы-вающие интерес, хранится в подсоб-

ных помещениях Таможенной службы, дома у Петра Костина, а также в других музеях Молдовы.

Ольга Коларь

50

Page 54: Ianuarie 2008

50 51

EVENTS еморандум о взаимопонимании подписали в начале февраля Таможен-ная служба РМ и молдавское предста-вительство компании PHILIP MOR-RIS MANAGEMENT SERVICES B.V. Подписанный документ позволит на-

ладить сотрудничество сторон в об-ласти обмена информацией о выявле-нии нарушений на внутреннем рынке табачных изделий, случаев контрабан-ды сигарет и незаконного использова-ния торговых марок компании PHILIP MORRIS. Помимо этого, представите-ли компании получили возможность принимать участие в действиях по предотвращению незаконной торгов-ли табачными изделиями, в том числе контрафактными (под торговой мар-кой PHILIP MORRIS), а также в уни-чтожении конфискованных сигарет. По словам генерального дирек-тора Таможенной службы Феодосии Фуркулица, «подписав Меморандум о взаимопонимании, таможенные органы Молдовы и компания PHIL-IP MORRIS достигли соглашения по осуществлению совместных действий в плане предотвращения нарушений таможенного законодательства». Она также считает, что документ позволит сторонам улучшить результаты сво-ей деятельности посредством обмена опытом, данными. Таким образом, у Таможенной службы появится больше возможностей для пресечения контра-банды табачными изделиями. Поло-жения меморандума, подчеркнула г-жа Фуркулица, основываются на принци-пах взаимного понимания и уважения. Такие соглашения, считает она, поми-

мо всего прочего, позволяют улучшить диалог между таможней и экономиче-скими субъектами, а также способ-ствуют облегчению внешнеэкономи-ческой деятельности. Как заявил директор по корпора-тивным вопросам PHILIP MORRIS International в Украине, странах Кав-каза и Молдове Константин Рябенко, руководство компании убеждено, что такое сотрудничество является очень важным в плане предотвращения не-законного оборота табачных изделий. Он также надеется, что Меморандум приведет к созданию оптимальных условий для лояльной конкуренции на внутреннем рынке Молдовы, а так-же для защиты прав интеллектуальной собственности компании. Система меморандумов о взаимо-понимании (MOU) была введена Меж-дународной таможенной организацией в 1985 году в целях повышения эффек-тивности борьбы с незаконным оборо-том наркотиков. Новшество изначаль-но предполагало налаживание добро-вольного сотрудничества между тамо-женными органами и компаниями, организациями, учреждениями, ассо-циациями, имеющими отношение к внешнеэкономической деятельности. Данный механизм обеспечивает до-ступ таможенных органов к информа-ции, на основании которой могут быть предприняты действия по предотвра-щению, выявлению нарушений поло-

жений таможенного законодательства. В то же время, как утверждают экспер-ты, система способствует облегчению международной торговли и созданию условий для лояльной конкуренции. Согласно MOU, в обязанности та-можни в лице специализированной службы входит обмен информацией с ассоциацией/компанией, анализ по-ступивших от нее предложений, ор-ганизация семинаров по вопросам нарушений таможенного характера и пр. Наряду с этим, таможенные орга-ны должны создать базу данных, кото-рая будет содержать информацию опе-ративного характера. В свою очередь, ассоциации/компании обязуются на-значить сотрудника, ответственного за осуществление действий, предусмо-тренных в документе; предоставлять таможне данные и информацию, свя-занную с возможными противоправ-ными действиями; не разглашать дан-ные, переданные таможенному органу в рамках меморандума; участвовать в мероприятиях, проводимых в контек-сте выполнения достигнутых соглаше-ний. Таможенная служба Молдовы на-мерена продвигать данный механизм сотрудничества с деловыми кругами и готова обсуждать подписание мемо-рандумов с другими заинтересованны-ми компаниями и ассоциациями.

Татьяна КОРСАК

M

Таможенная службаи PHILIP MORRISподписали Меморандум о взаимопонимании

СобытияMUSEUM

Page 55: Ianuarie 2008

52

Ce documente trebuie pre-zentate pentru înregistrarea în-treprinderii la organele vamale în calitate de participanţi la co-merţul exterior?

Ilie Bajura, Cahul

Birourile vamale, subdiviziu-ni teritoriale ale Serviciului vamal sînt împuternicite cu atribuţii de a autoriza/permite introducerea/scoaterea mărfurilor pe/din teri-toriul vamal al Republicii Moldova numai întreprinderilor care sînt în-registrate în baza de date a orga-nelor vamale ca participanţi la co-merţul exterior. Prin urmare, orice întreprinde-re sau organizaţie rezidentă a Mol-dovei care intenţionează să desfă-oare activităţii de comerţ exterior (import/export) este obligată să fie înregistrată la birourile vamale teritoriale. Pentru înregistrare solicitantul trebuie să prezinte următoarele documente:• cerere în formă liberă, pe nu-mele directorului general, privind înregistrarea întreprinderii sau or-ganizaţiei ca participant la comer-ţul exterior; • copia certificatului de înregi-strare a întreprinderii eliberat de Camera înregistrării de stat a Mi-nisterului Dezvoltării Informaţio-nale, autentificată de către solici-tant cu tampilă; • copia certificatului de atribuire a codului statistic, autentificată de solicitant cu tampilă. După recepţionarea aces-tora, organele vamale au sarcina de a verifica veridicitatea actelor prezentate de solicitant cu înre-gistrarea după caz a întreprinde-rii în calitate de subiect al comer-ţului exterior. E de menţionat că această înregistrare nu scutete întreprinderea de obligaţia de a prezenta organelor vamale i alte acte prevăzute de legislaţie în

dependenţă de natura mărfurilor importate/exportate. Întreprinderile urmează să depună cererea i copiile actelor sus-menţionate la biroul vamal din raza de activitate în care îi au adresa juridică, urmînd să efectu-eze toate operaţiunile de import/export nemijlocit la acest birou. În cazuri temeinic argumentate, întreprinderile, printr-un demers, pot solicita de la biroul vamal, unde au înregistrare, permisiunea de a vămui mărfurile importate/exportate la un alt birou vamal. Autorizaţia se va elibera pentru o perioadă de timp limitată, despre ce se informează biroul vamal îm-puternicit i solicitantul. În aceeai ordine de idei, men-ţionăm posibilitatea întreprinderi-lor participante la comerţul exte-rior de a se înregistra la birourile vamale în calitate de principal obligat, adresînd în acest sens o cerere în formă liberă. Calitatea de principal obligat presupune expri-marea voinţei de a efectua o ope-raţiune de tranzit prin depunerea declaraţiei de tranzit prevăzute în acest scop i asumarea respon-sabilităţii derulării operaţiunii de tranzit.

Pentru ce se eliberează certi-ficatul de confirmare a operaţiu-nii de export i care e necesitatea acestui document?

Natalia Rusu, Ocniţa

Agenţii economici înregistraţi la organele vamale ca participanţi la comerţul exterior în baza unei cereri scrise în formă liberă, adre-sată Serviciului vamal, dispun de posibilitatea de a obţine la nece-sitate certificatul de confirmare a operaţiunilor de export efectuate

în decursul unui an. Acest certifi-cat conţine informaţii statistice în-registrate în baza de date privind mărfurile exportate i valoarea acestora. Cel mai frecvent, certificatul sus-menţionat este solicitat de agenţii economici pentru confir-marea exportului de mărfuri la organele de resort (Inspectoratul fiscal principal de stat) în vederea iniţierii procedurii de restituire a taxei pe valoarea adăugată. Informaţia statistică/certifi-catul se eliberează în termen re-zonabil, cu achitarea în prealabil a taxei (dovada achitării se ane-xează la cerere) în mărime de cinci euro, stabilită în Anexa nr.2 a Legii cu privire la tariful vamal (M.Of. 1998, nr.40-41).

La întrebări a răspuns Anatolie ISAC, inspector principal,

Direcţia drept vamali asistenţă juridică

Rubrica «CONSULTANT VAMAL» va fi permanentă în revista «VAMA». Aici colaboratorii Serviciului vamal vor răspunde la toate întrebările voastre. Sperăm că le aveti. Expe-diaţi întrebările la adresa electro-nică: [email protected]

Рубрика «ТАМОЖЕННЫЙ КОН-СУЛЬТАНТ» создана специально для того, чтобы Вы смогли задать сотрудникам Таможенной службы любой вопрос. При-сылайте их по электронному адресу: [email protected]

Consultant Vamal