Tove Jansson (r9r4-zoor) s-a niscut la Helsinki, intr-o familie dearti$ti: tatil ei a fost sculptor, iar mama, desenatoare Ei ilustratoare. Aavut doi fraqi mai mici, Per Olov pi Lars. Familia Ei arhipelagul Aland,locul unde obiqnuiau s5-gi petreaci verile, au fost sursa de inspiraliepentru romanele scrise mai tirziu. A ficut studii de arti la Stockholm,Helsinki gi Paris. La paisprezece ani, a scris gi a ilustrat prima ei carte,care a fost publicatl in 1933. in anii '3o-'4o a participat cu lucrdri de artila diferite expozifii gi a lucrat ca desenatoare pentru revista de benzidesenate Gqrm. A devenit foarte cunoscuti qi apreciati pentru cura-joasele ei caricaturi poiitice gi reprezentlrile fidele ale vieqii finlandezede zi cu zi in timpul celui de-al Doilea Rizboi Mondial.

in aceeagi perioadi, din dorin;a de a evada din lumea plini deorori a rizboiului, a inceput si lucreze la primul volum din seria Mo-min, in care proiecteazi un univers idilic gi inocent. Cirfile despremomini au fost traduse in treizeci si cinci de limbi gi i-au adus un uriaqsucces internafional. Au fost transformate in piese de teatru, operi,film, piese radiofonice qi de televiziune. Cu toate acestea, seria de ro-mane despre locuitorii Vdii Mominilor reprezintl doar o parte din operade mare arnploare a lui Tove Jansson, care include romane, nuvele,piese radiofonice Ei piese de teatru, printre care Adevd.ratul escroc, loccurat qi Cdldtorie uEoard.

Una dintre ci4ile ei preferate a fost Cartea verii (rgZr), in carepersonajele principale sunt Sophia pi bunica ei, Ham.Tove Jansson aprimit multe premii gi distincfii, printre care Premiul Nils Holgerssonin 1953, Premiul Andersen in 1966, Premiul Mirbacka in 1972, PremiulFinlanda in 1993 gi Premiul Academiei Suedeze in 1994.

-;.{&:,{,

,ei&

YffiWffiIANSS{}N

PAlSriaVrljitoruluiTraducere din suedezideAndreea Caleman

4RThUR

Redactori: Alina-Nicoleta Ioan, Ioana VilcuTehnoredactor: Mihaela Aram5DTP coperti: Alexandru Da;

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RominieiIANSSON, TOVE

Piliria Vriiitorului / Tove Jansson; trad. de Andreea Calemarr. -Bucuregti: Editura Arthur, zo16

ISBN 978-6o6-862o-89-3

I. Caleman, Andreea (trad.)

8ztlr363z=135.r

Tove JanssonTrollkarlens HstCopyright @ Tove Jansson 1948First published by Schildts Forlags AB, Finland. All rights reserved.

@ Editura Arthur, zo16, pentru prezenta ediqie

Editura Arthur este un imprint al Grupului Editorial Art.

Tufa de lilia,

Capitolul cinci

in care se vorbegte despre Rubinul Regelui,

despre peripefiile lui Fandosel la pescuit

qi moartea dracului-de-mareqi despre cum s-a preschimbat momicasa

intr-o jungli

Venise sfirgitul lui iulie pi era foarte cald in Valea Momi-nilor. Nici mugtele nu mai aveau putere sI bAzAie. Copacii

pireau obosili gi prifui;i, rAul se tAra sub;ire gi maronitr

printre luncile molegite de argi15, iar apa nu mai era bu-

ni pentru flcut sirop de zmeuri in plliria Vrijitorului

1

$2 I

(intrati din nou in grafiile mominilor, pll5ria se intorse-se pe comod5, sub oglinda din salon).

Zi de zi, soarele pArjolea nemilos valea ascunsi prin-tre dealuri. Toate vietSlile se adlpostiserd in glurile lorricoroase de sub pimtnt, iar pisirile amufiserS. insl Mo-mi gi prietenii lui erau arfigogi din cauza cildurii gi se cer-tau tot timpul.

- Mama, o rugl Momi, gisegte-ne gi noui ceva deficut! Ne certlm intruna gi e at6t de cald!

- Da, dragii mei, oft5 Momimama. Amvizut... M-a$scipa bucuroasi de voi un pic. Nu mai bine vi mutafi voiln grotl cAteva zile? E mai rlcoare acolo gi putefi si visc5ldali in mare toatl ziua gi sivi linigtili.

- $i avem voie si rimdnem peste noapte? intreblMomi cu insuflefire.

- Sigur cI da! rlspunse Momimama. $i si nu vi*n-toarcefi pAni nuv-a trecut arfagul.

Ce palpitant! Se mutau in groti de-adevdratelea!Ajungi acolo, puseri lampa cu gaz jos, pe nisip, apoi fie-care igi ficu un soi de adinciturS, potriviti pentru formagi pozi;ia de somn preferati, pi igi pregiti culcuqut. im-pirfiri proviziile in qase grlmezi egale. Aveau plScinticu stafide, piure de dovleac, banane, acadele, porumbfiert gi clitite pentru a doua zi,lamicul dejun.

Spre seari, o adiere upoarl incepu si bati pe plaja pus-tie. Soarele apunea, inrogind orizontul gi umplAnd grota

l*u

cu lumina lui caldd. Unchiagul Puftabac cAnra balade deseari, iar Domnila Fandosica igi pusese capul plin de cAr-lionfi in poala lui Momi.

Toati lumea era cdt se poate de ghiftuiti gi mullumitidupl plScinta cu stafide. intunericul se 15sa gi, odatd cuel, un aer de mister tnvilui totul, ficAndu-i si se simtifoarte aventurogi.

- Eu am glsit grota, mai demult! spuse Smiorc.Nimeni nu avu inimi sI ii spuni ci mai auziserd asta

de sute de ori.

- Vrefi si vI povestesc ceva tngrozitor? intrebi un-chiapul Puftabac pi aprinse lampa.

- CAt de ingrozitor? wu sI gtie Emulul.

- Cam de aici pAni la intrarea in groti sau, poate,un pic mai incolo, dacl asta i1i spune ceva, rispunse puf-tabac.

- Ba, dimpotrivX! spuse Emulul. Hai, d5-i drumulgi-fi zic eu c6nd m-am speriat.

- Bine, se invoi unchiagul Puftabac. E o istorioari pecare mi-a zis-o o meli;i cAnd eram mic. La capitul lumiise af15 un rnunte amefitor de inalt, negru ca funingineagi neted ca mitasea. De jur imprejurul lui se casci pr5-plstii firi fund, iarvArful i se pierde in nori. Acolo sus, invir{, e casa Vrijitorului gi arati uite-aga! zise unchiapul gideseni casa in nisip.

- N-are ferestre? intrebl Smiorc.

I

94 t,

- Nu, gi nici ug5, rispunse unchiagul, cici Vrliitorulintri intotdeauna in zbor, c5lare pe o panteri neagri.Noaptea hSl5duiegte gi aduni rubine in mantie.

- Nu mai spune! strigi Smiorc, ciulindu-qi deodatiurechile. Rubine?! Unde le gSsepte?

..- Vezi tu, Vriiitorul se poate preschimba in orice, se

poate blgain pimint sau scufunda pe fundul mlrii undesunt ascunse comorile, zise Puftabac.

- $i la ce-i trebuie at6tea pietre prefioase? intrebiSmiorc invidios.

- La nimic, rlspunse unchiagul Puftabac. Le adunigi atAt. Cam ca Emulul, care colecfioneazi plante.

- Ai zis ceva? slri Emutrul, care adormise in culcuqullui din nisip.

- Le povesteam ciVrljitorul are casa plini de rubine,spuse Puftabac. Zacin grlmezi uriage peste tot, iar cele

incrustate in peregi arati ca nigte ochi de silbiticiuni.Casa Vrajitorului nu are acoperig, iar norii care plutesc

deasupra ei sunt rogii ca sAngele, cici se oglindesc inrubine. Ochii Vrijitorului sunt, gi ei, ropii qi strilucesc inintuneric.

- Vezi ci mai am pufin gi mI sperii! anunfi Emulul.Fii bun gi povestegte mai cu grifi!

- Ce fericit trebuie si fie Vrliitorul Ssta! oft5 Smiorc-

- Ba nu-i deloc fericit! zise unchiagul. PAni nu g5-

segte pe Rubinul Regelui, de linigte n-o sI aib5 parte.

II flc

Nestemata asta e aproape la fel de mare precum capul

panterei gi, cAnd te uifi la ea, e ca gi cum te-ai uita intr-omare de foc. Vrijitorul a ciutat Rubinul Regelui pe toateplanetele, chiar gi pe Neptun, dar in zadar. Acum a plecat

s5-1 caute in craterele de pe Luni, dar n-are mari speranfe

de izbindl nici acolo. CIci, in sufletul lui, Vraiitorul e in-credinpt cI Rubinul Regelui se afl5 undeva pe Soare. Dar

acolo nu poate ajunge. Aincercat de cAteva ori, insi e prea

fierbinte. Asta mi-a povestit Melila.

- O poveste pe cinste! spuse Fandosel. Mai dafi-mio acadea!

Unchiapul Puftabac rlmase ticut o vreme, apoi zise:

- Nu-i poveste. Totul e adevirat!

- $tiam eu! izbucni Smiorc. Sund foarte adevirat aia

cu pietrele prefioase!

- $i de unde gtim noi ci Vrljitorul chiar existi? in-trebi neincrezitor Fandosel.

- L-am vizut, spuse Puftabac ai igi aprinse pipa.

L-am vizut cilare pe pantera neagrS, pe insula forfotei-1or. Cilireau drept in inima furtunii.

- $i n-ai spus nimic!strigi Momi.Unchiagul didu din umeri:

- imi place sI am secrete, zise el. $i, daci vrefi sigtili, tot Melip mi-a zis cI Vriiitorul are o pilirie neagrigi inaltS.

- Fugi de-aci! fipi Momi.

I

e6 I

e%**#

Cuprins

Introducere'f

Capitolul unu !in care Momi, unchiagul Puftabac Ai Smiorc glsesc p5-lSria Vrajitorului, cinci norigori se ivesc pe neagteptate giEmulul iqi gisegte o noui indeletnicire

Capitolul doi 28

in care Momi e preschimbat in gogori;5 gi se rizbuni peLeul-furnicilor gi in care Momi pi Puftabac pornesc, intoiul noptii, intr-o expedilie secreti

Capitolul trei 49in care Bizamul se face pustnic ai trliegte o experienfide nedescris, in care,Nentura ii poarti pe momini pAnila insula singuratici a forfoteilor, unde Emulul e cAt pece si ardi de viu, pi in care aflim cum au supraviefuit cutofii marii furtuni

Capitolul patru /(in care Domniqa Fandosica rimane cheali dupi atacul,in miez de noapte, al forfoteilor gi tn care r" f"" desco-periri de-a dreptul ciudate pe insula singuraticl

Capitolul cinci !2in care se vorbegte despre Rubinul Regelui, despre pe_ripefiile lui Fandosel la pescuit gi moartea dracului-de-mare gi despre cum s-a preschimbat momicasa intr-ojunglS

Capitolul;ase l1pin care Tofi gi Fifi apar in poveste, cirAnd o valizr mis-terioasi gi urmdrite de GAramara, gi in care Fandosel facepe judecltorul

Ultimul capitol $Jcare este foarte lung gi in care ni se descrie crlrtoria un-chiagului Puftabac, ni se dezvrluie con;inutul valizei mis-terioase, in care aflim cum pi-a grsit Momimama geantapierdutl gi, de bucurie, a organizat o mare petrecere gicum Vrljitorul sosegte, in sfhrgit, in Valea Mominilor