I. ISTORIE

CONTRIBUTI A MILITARI A ROMÌNIEI LA ELIBERAREA POPORULUI

CEHOSLOVAC (dee. 1944-mai 1945)

NICOLAE C IACH IR

In conditale ofensivei victorioase a trupelor sovietice din anii 1943—1944, lupta antifascista a maselor populare din Rominia a luat si mai mare avlnt. Partidul Comunist din Rominia, care a organizat §i a pregatit incà din timp insurectia armata, a apreciat cà a sosit momentul pentru a se trece la infaptuirea ei.

« P.C.R. — arata tovaràsul Gheorghe Gheorghiu-Dej — a fost initiatorul §i organizatorul insurec^iei armate care a dus la ràsturnarea dictaturii militaro-fasciste. In conformitate cu planul elaborai de partid, insurectia a inceput in ziua de 23 august 1944 prin arestarea clicii antonesciene de càtre formatiunile patriotice de lupta. Ràspunzind chemarii partidului §i exprimind vointa §i hotàrirea de lupta a poporului, armata rominà a intors armele impo- triva Germaniei hitleriste »1.

Ostasii, subofiterii, ofiterii si generalii cinstiti §i devotafi cauzei poporului romin, au simtit de la inceput marea cotiturà care se produsese in via^a poporu­lui nostru si, insufletiti de dorinta vie de a participa la lupta pentru eliberarea patriei, au trecut cu hotàrire alàturi de armata sovietica, la distrugerea fascismului.

Iesirea Rominiei din ràzboiul antisovietic §i trecerea ei de partea coali^iei antihitleriste, in frunte cu U.R.S.S., a avut pentru Germania hitleristà urmàri pavé de ordin politic, militar §i economie. Hitleri§tii au pierdut o bazà importantà de aprovizionare cu materii prime vitale pentru ducerea ràzboiului, in special petrol si alimente. Acfiunea forma^iunilor patriotice de lupta §i a armatei romine a usurat inaintarea armatei sovietice §i ie§irea ei la frontierele cu Bulgaria, Jugoslavia si Ungaria. Pozi^iile Germaniei hitleriste in Balcani, atit cele politice cit §i cele militare, au fost serios zdruncinate.

In dorinta lor fierbinte de a elibera ^ara de cotropitorii hitleri§ti si de a contribui la victoria finalà a coali^iei antibitleriste, masele populare— mobilizate de P.C.R. — au dat dovadà de multa abnegatie. Lozinca

1 GH. G H E O R G H IU - D E J, A XV-a aniversare a eliberàrii Rominiei, in « Studii », 4/1959, p. 8.

5

Partidului Comunist din Romìnia «Totul pentru front, totul pentru victorie» a fost insuçita de mase, devenind o puternicä for^ä in lupta pentru sporirea efortului de räzboi. In manifestul Partidului Comunist cätre armata se aräta caracterul räzboiului pe care il ducea poporul nostru : « Lupta^i ìntr-un räzboi drept, räzboi de eliberare a ^ärii de cotropitorii nem^i ».

Pe baza conven^iei de armistitiu, Romìnia se obliga sä participe la räzboiul antihitlerist cu nu mai pu^in de 12 diviziil . P.C.R. a chemat pe to^i patrioti sä sprijine cu tóate fórjele räzboiul drept antihitlerist. Cu mult entuziasm a räspuns acestei chemäri tineretul muncitor ín frunte cu uteciçtii. Ca urmare a apelului si muncii P.C.R., pentru eliberarea terito- riului Romîniei, aläturi de trupele sovietice au luptat 30 de divizii romîneçti, divizia de voluntari « Tudor Vladimirescu » si alte forma^iuni cu efectiv de circa 350.000 oameni 2. Astfel, Romînia s-a situât in ceeace prive§te numärul diviziilor care au luat parte la nimicirea Germaniei hitleriste, la un loe de seamä dupä U.R.S.S., S.U.A. §i Anglia.

Incepînd de la 7 septembrie 1944, trupele romine — Armata 1-a si a 4-a — au fost subordonate din punct de vedere operativ Frontului 2 Ucrainean, comandat de mareçalul Uniunii Sovietice Rodion Malinovski. La 25 octombrie 1944, întregul teritoriul al Romîniei a fost eliberat, armata rominä continuind luptele §i pe teritoriul Ungariei. Trupele germano-fasciste opuneau o rezisten^ä indirjitä, deoarece, a§a cum aratä istoricul burghez englez D.F.C. Füller, « Ungaria era atît de importantä pentru economia Germaniei, ìncìt era sigur cä Hitler nu va precupe^i nici un efort ca s-o men^inä3. Cu toatä rezisten^a opusä de hitleristi, trupele Frontului 2 Ucrainean §i-au continuât cu succès misiunile de luptä.

Un capitol glorios al participärii armatei romîne la räzboiul antihitlerist îl constituie luptele duse, aläturi de armata sovieticä, de corpul de armatä cehoslovac çi de partizanii cehoslovaci, pe pâmîntul poporului frate cehoslovac.

La sfîrçitul lunii decembrie 1944 — ianuarie 1945, trupele Frontului 2 Ucrainean, dupä ce-au lichidat o mare parte din trupele germano-fasciste din Ungaria §i au încercuit complet Budapesta, au trecut pe teritoriul Cehoslovaciei çi au început luptele pentru eliberarea acestei Çâri.

Trupele romîne au intrat in Cehoslovacia succesiv, potrivit desfä§urärii opera^iilor în fî§ia lor de actiune.

La 18 ianuarie 1945, toate marile unitàri romîne participante la räzboiul antihitlerist s-au grupat pe teritoriul cehoslovac, unde au ac^ionat pinä la sfîrçitul victorios al räzboiului 4.

Adunile desfâçurate de cätre trupele romîne în cadrul Frontului 2 Ucrai­nean pe teritoriul Cehoslovaciei au durât 5 luni de zile §i au fost executate de 16 divizii, inclusiv Divizia «Tudor Vladimirescu», un corp aerian eu 240 avioane, o divizie de artilerie antiaeriana eu 500 de guri de foc, un regiment de tancuri eu 79 de tancuri si numeroase alte unitàri si forma{,iuni5.

1 Contribufia Rominiei la ràzboiul antihitlerist, Bucuresti, 1958, p. 81.2 N. C IA CH IR , L. LOGH IN , Fràtia de arme romino-sovieticà, Bue., 1959, p. 151.3 D. F. C. FU LLER , Bmopan Mupoean eoima, Moscova, 1956, p. 439.4 L. LO G H IN , Participarea trupelor romine in cadrul frontului 2 Ucrainean (Arhiva

M .F.A. — manuscris), p. 10.6 Ibidem, p. 9.

6

IIn timpul celor cinci luni de lupte aproape neintrerupte, diviziile romine

au inaintat in Cehoslovacia pe o adincime de 400 kilometri, insumtnd un total de 259 lupte importante 1.

Popularía Cehoslovaciei a primit cu bucurie trupele eliberatoare. Trebuie precizat cà, in timp ce trupele sovietice si romine incadrate in Frontul 2 Ucrai- nean inaintau prin sud, inca in octombrie 1944 au pàtruns din spre est trupele frontului 4 Ucrainean din care fàcea parte si corpul cehoslovac.

Poporul cehoslovac n-a primit insà in genunchi robia fascista. El a luptat pentru libertatea statului sàu cu arma in mina. Ocupan^ii erau in permanente hàrtui^i si sabotati. Incà la inceputul ràzboiului nem^ii au aruncat pe frontul de est trupele slovace, dar deoarece acestea nu doreau sà lupte impotriva Uniunii Sovietice, nem^ii le-au retras de pe front, in august 1941. Dupa bàtàlia de la Volgograd (februarie 1943), nem^ii neavind resurse umane au aruncat din nou trupele slovace pe frontul de est 2. Ca ràspuns la aceasta, soldatii si ofiterii slovaci tree de partea armatei sovietice ori in rindul partizanilor. La 30 octombrie 1943, lingà ora sul Melitopol, a trecut in intregime de partea armatei sovietice Divizia 1-a slovacà de infanterie, cu intreg echipamentul §i armamentul de lup tà3.

Pe teritoriul Uniunii Sovietice incep sa se formeze unitàri cehoslovace, càrora armata sovietica le-a acordat un ajutor substantial. La 28 august 1942 primul batalion era compiei instruit §i a§tepta ordin sà piece pe front 4. La 12 octombrie 1943 prima brigadà cehoslovacà sub comanda lui Ludvik Svoboda intra in luptà 5.

Dupà infringerile suferite in Rominia §i Ungaria, hitleriijtii hotàràsc sà lichideze « independenta » Slovaciei si s-o transforme in cap de pod impo­triva armatei sovietice.

In august 1944 armatele germane fasciste au inceput sà se concentreze la granitele Slovaciei.

Unitàrie de partizani, preintimpinind ocuparea Slovaciei, au inceput operatiuni militare importante. Populaba ràsculatà, de partea càreia a trecut o parte a armatei, a eliberat un teritoriu important al Slovaciei. Unitàrie de partizani au constituit for{,a cea mai combativà a ràscoalei. Eie au fost repede completate de populaba localà §i au devenit nucleul armatei de elibe- rare nationalà — prima armatà revolucionará cehoslovacà.

In a doua jumàtate a anului 1944, a fost parasutat in mun^ii Slovaciei, la 100 km de spatele frontului inamic, in apropiere de soseaua principalà Kosice—Mihailovce, gruparea sovietica de partizani Vinogradov, formatà din mai multe grupe, printre care §i o grupà de partizani romini 6. Aceastà grupare a avut misiunea de a controla artera principalà mentionatà §i de a nimici transporturile inamicului spre front, de a executa misiuni de minare si de recunoa§tere 7. In septembrie 1944, un alt grup de partizani sovietici

1 Arhiva M.F.A. dos. nr. S, op/1, p. 47 $i urm.2 N. C IA CH IR , L. L O G H IN , Fràfia de arme romino-sovieticà, p. 116—117.3 Dr. IVAN KRAFTA, Despre armata popularà cehoslovacà, la « Propagandistul

$i agitatorul », nr. 19/1957, p. 46.1 JJoKyMenmu u Mamepua.au. CoeemcKO-uexoc.meaifKue omuomenuH e nepuoò 1941—1945 n,

Moscova, 1960, doc. 24, 50.5 Ibidem, doc. 62, p. 116.6 L. LO G H IN , Participarea trupelor romine . . . , p. 12.7 « Yestea nouà », anul I, 1944, nr. 13.

7

§i romini a fost para§utat in Slovacia in muntii din raionul Tisovec—Dobfina1. Grupul romln fácea parte din deta§amentul de partizani sovietic « Kalinin ». Partizanii romini au intreprins o serie de ac^ium importante. Astfel, ei au minat §oseaua Lipnik—Dob§¡ina, aruncind in aer coloane de ma§ini hitleriste. De asemenea, au aruncat in aer un viaduct pe linia feratá ce leagá Slovacia de Ungaria, important punct de trecere a trupelor fasciste2.

Aceste grupári mixte de partizani fórmate din sovietici, slovaci, cehi, romini, unguri §i polonezi au fost instruite pe lingá Statul Major Ucrainean de partizani 3. In octombrie 1944 ac^ionau in Slovacia 9 brigázi, 6 grupári mari §i 32 de deta§amente, insumind cifra de 18.000 partizani4.

In septembrie 1944, trupele Frontului 4 Ucrainean, din care fácea parte §i corpul cehoslovac, au pornit ofensiva in scopul de-a pátrunde prin rásárit in Cehoslovacia, in ajutorul rásculat-ilor. In ziua de 6 octombrie 1944, trupele sovietice §i cehoslovace sub comanda maresalului Konev au strápuns defileul Dukla §i au trecut graniza de stat a Republicii Cehoslovace 5.

In luptele pentru defileul Dukla §i-au dat viata 80.000 de ostasi sovietici §i cehoslovaci. De aceea ziua de 6 octombrie este ziua armatei cehoslovace §i ziua prieteniei sovieto-cehoslovace. Klement Gottwald a spus: « La Dukla s-a náscut o lozincá, intrata adinc in sentimentele ¡-si conijtiinCa poporului nostru: « Pe veci cu Uniunea Soviética! Cu Uniunea Sovieticá §i niciodatá altfel»e.

Trupele Frontului 4 Ucrainean inaintau din spre rásárit, cind trupele sovietice §i romine incadrate in frontul 2 Ucrainean au pátruns in decembrie1944 din spre sud. Pina la 12 ianuarie 1945, trupele romine, aláturi de cele sovie­tice, au dus ac^ium in raionul frontierei maghiaro-cehoslovace, la sud-vest de Kosice, pe platoul Silicka etc., pátrunzind pe teritoriul Cehoslovaciei.

Pentru a in^elege importaba sectorului in care au luptat trupele romine trebuie sá se facá únele precizári, privind situaría intregului front. In primele zile ale lunii ianuarie 1945 frontul hitlerist prezenta un mare iei-sind in partea de est a Cehoslovaciei, denumit in documéntele operative romine^ti « ie§indul slovac »7. Frontul sovietic intre Marea Balticá §i cea Adriaticá era « . . . frag- mentat in douá de regiunea muntoasá al cárei centru il forma sistemul Tatra Micá—Tatra Mare »8. Avind forma unui are curbat spre est, acest iesind se sprijinea la nord pe riul Neisse iar la sud pe Gronul inferior. In interiorul arcului se gáseau numeroase masive §i lanturi muntoase care-i asigurau o mare tárie naturalá. Acest teren puternic fortificat se preta la o rezistentá indelungatá, stinjenind inaintarea trupelor sovietice in celelalte sectoare 9. Ac|iunile ofensive duse de fortele Frontului 4 Ucrainean si de aripa dreaptá a Frontului 2 Ucrainean in februarie—martie 1945 aveau drept scop reducerea acestui ie§ind si zdrobirea fortelor inamice de aici10.

1 Ibidem.2 Ibidem.

3 RoKyMeHtnbi u MamepuaAbi. . . , doc. 141, p. 267.4 JIoKyMenmbi u Mampuajtebi. . . , doc. 141, p. 268.5 Ibidem, doc. 108, p. 202 (generalul Svoboda cátre Mare?alul Konev).® K.GOTTWALD, M36panHue npouaeedemiH,, tom. I I , Moscova, 1957, p. 67.7 L. LOG H IN , Participarea trupelor romine . . . , p. 9.8 Contribufia Rominiei . . . , p. 424.9 Ibidem, p. 424.

10 Contributia Rominiei . . . , p. 425.

8

Lichidarea acestui ie§ind s-a realizat prin doua mari operatii ofensive: operaia de la Roznava §i operaia de la Zvolen.

Misiunea de a zdrobi trupele germano-fasciste in vederea eliberarii ora^ului Roznava §i iesirii for^elor principale pe riul Gron in raionul orasului Brezno a revenit grupului de armate comandai de generalul Jmacenko. La aceasta opera^iune a participat §i Armata a 4-a rominà cu cele 8 divizii ale sale.

Pentru ca actiunile sa se desfà§oare cu succes, comandamentul sovietic a intàrit unitàtile romine, in special cu artilerie. De la inceputul actiunilor deluptà, Armatei a 4-a romine i-au fost afectate un numàr important de guri de foc. Dintre acestea, Corpului 6 Armata, care urma sa acf,ioneze in directia lovi- turii principale spre Roznava, i s-au subordonat Regimentul 680 Artilerie Anti- tanc, artileria sectorului 54 Fortificata §i Batalionul 324 aruncàtoare de gardà1.

Cu aceste mijloace Corpul 6 Armata rominà §i-a putut indeplini cu succes misiunea care-i fusese incredintatà, deoarece focul artileriei sovietice a neutra- lizat suficient apararea inamicului. Comandamentul sovietic a prevàzut ca o parte din marile unitàri romine sà lupte sub comandament sovietic, iar unele unitàri sovietice au fost subordonate marilor unitàti romine 2.

La 12 ianuarie 1945, orele 9 §i 47 minute, o salvà de 12 aruncàtoare de gardà a marcat declansarea ofensivei. Ostasii romini si sovietici au atacat cu violen^à pozitiile fasciste, inscriind glorioase pagini de luptà In istoria fràtiei de arme romino-sovietice. Cind in luptele pentru cucerirea cotei 379, Regimentul 1 Vinàtori a fost oprit de fasciati, subunità^ile de la flancul stìng al Diviziei 6 Infanterie Orlov au intervenit cu hotàrire, au nimicit fortele inamicului si in strinsà cooperare cu Regimentul 1 Vinàtori au cucerit cota 3. La 23 ianuarie ora^ul Roznava a fost eliberat. Bàtuti in raionul Roznava, hitleristii au inceput sà se retragà spre nord-vest. Luptele au fost ìnversu- nate, inamicul agà^ìndu-se cu disperare de fiecare palmà de pàmìnt §i organi- zindu-si apàrarea pe anumite directii descbise de vaile muntilor. Actiunile de luptà erau executate in conditii deosebit de grele, cind zàpada era de peste un metru, temperatura in jur minus 15°, viscol, comunicaci reduse fi uneori aproape impracticabile din cauza numeroaselor distrugeri §i minàri 4.

Trebuie sà precizàm cà Germania, de§i suferise pierderi uria?e, dispunea incà de importante forte militare. Produc|,ia ei de razboi in 1945 era aproape de 1,5 ori mai mare decit la inceputul anului 1942. Pentru zdrobirea definitivà a hitlerismului se cerea o uriasà incordare a fortelor 5.

La sfir^itul lunii ianuarie 1945 trupele romine din cadrul Armatei a 4-a au iesit in valea Gronului superior, in raionul localitàtii Brezno. In timpul acestor lupte, eie au primit un sprijin deosebit din partea partizanilor cehoslovaci. Partizanii care au actionat pe teritoriul Cehoslovaciei in perioada iunie 1944—mai 1945 au nimicit circa 35.000 de soldati si ofiteri fasciati, au distrus 45 avioane, 60 de tancuri, 230 de locomotive, au aruncat in aer 180 de poduri etc.6, contribuind prin actiunile lor la usurarea inaintàrii trupelor sovietice si romine.

* Arhiva M.F.A, Jurnalul de operatii nr. 3/15, p. 116.2 N. C IA CH IR , L. LO G H IN , Fràfia de arme romino-sovieticà, p. 121.3 Arhiva M .F .A ., Jurnalul de operaci nr. 3/15, p. 32.4 Maior L. LO G H IN , Actiunile de luptà ale armatei romine intre Nitra f i Vah,

Ed. M ilitari, Bue., 1958, p. 3.5 D EB O R IN , A l doilea ràzboi mondial, Ed. Politicà, Bue., 1960, p. 505.6 JXoKyMeumbi u .uamepua.ìu. . doc. 141, p. 269.

9

In timp ce trupele Armatei a 4-a romìne ac^ionau in raionul Roznava, Corpul 4 Armata romin, aflat in compunerea Armatei 27 sovietice, a participai la luptele din raionul Lucenec, contribuind la eliberarea acestui mare oras §i nod de comunicaci.

In jurul datei de 15 ianuarie 1945, a fost deplasat in Gehoslovacia Corpul 7 Armata romìn, care ac^ionase pînâ atunci in raionul Budapesta §i impreunà cu Corpul 4 Armata au reconstituit Armata 1 romînâ ca mare unitate operativa. Deci trupele romìne actionau in Cehoslovacia in douà armate: Armata 1-a si Armata a 4-a.

Armata 1-a romînâ a parcurs, prin lupte continui, Slovacia, Moravia §i o parte din Boemia, pe o adìncime de 350 km.

Operatiunile executate de Armata 1-a romînâ au fost axate pe directia Lucenco—Brno—Praga si se pot imparti in:

1. Operatiunile din masivul Javorina (pina la 20 martie 1945).2. Fortarea rìului Gron §i operatiunile pina la riul Nitra (21.I l i —

2.IV. 1945).3. Operatiunile ìntre rìul Nitra §i rìul Vah (2.IV—5.IV.1945).4. Operatiunile pina la rìul Morava, la vest de Morava pìna la Kvetin

(12.IV—12.V.Ì945).5. Operatiunile din zona Brno §i nord-vest de aceastà zona (6.V—12.V.

1945) hTeatrul de opera(,iuni era extrem de greu. Armata 1-a s-a izbit de cinci

masive muntoase (Javorina, Nitra, Glinovetke, Carpazi Albi si sud Kromerjij) §i cinci obstacole (Ipoly, Gron, Nitra, Vag, Morava).

Majoritatea timpului din cele 138 zile a fost neprielnic operatiunilor (ploi, viscol, topire, zàpadà mare)2. Din cele 138 zile, 124 au fost zile de atac, atacìndu-se zi si noapte. « Dìrzenia rezistentei inamice a impus de nenumarate ori acte de forta, in care s-a concentrât marea majoritate a mijloacelor pentru a se produce ruptura necesarà, din care cauzà am avut çi cele mai mari pierderi » 3.

Armata 1-a romînâ a participât la eliberarea Cehoslovaciei cu urmàtorul efectiv: 81.223 trupà, 4.801 subofiteri si 4.117 ofiteri. Pierderile de efective au fost de circa 25%, adicà 20.565 trupà, 955 ofiteri si 941 subofiteri4.

In perioada de la sfìrsitul lunii ianuarie pìna la 20 martie, trupele romìne au participât la operaia de la Zvolen, dusà de marile unitati de la dreapta Frontului 2 Ucrainean. In cadrul acestei operaci, Armata 1-a romînâ si-a dus ofensiva in masivul muntos Javorina, in cooperare strînsâ cu Armata 53 sovietica, impreunà cu care constituia grupul de armate generai Mana- garov, iar Armata 4-a romînâ in Muntii Tatra Micà §i Muntii Metalici, in coope­rare frâteascâ cu Armata 40 sovieticà impreunà cu care forma grupul de armate comandat de generalul Jmacenko5.

In luptele pentru reducerea capului de pod de la Zvolen, s-a evidentìat in mod deosebit Divizia romìnà 21 de infanterie. Ea a fost felicitatà de gene­ralul Jmacenko, comandantul grupului de armate. In scrisoarea de felicitare se spun urmàtoarele: « Generalul Jmacenko, erou al Uniunii Sovietice §i coman- dant al grupului de armate, adreseazà multumiri comandantului Diviziei 21

1 Armata 1-a romînâ in Campania din vest, Arad, 1945, p. 39—40.2 Ibidem, p. 40.3 Ibidem, p. 51.4 Ibidem, p. 51.6 L. LOGH IN , Participarea trupelor romìne . . . , p. 10.

infanterie personal si intregului corp ofiteresc §i trupei pentru straccitele ac$iuni executate de Divizia 21 infanterie prin cucerirea cetàtii cu castelul Viglas §i a satului Zvol Slatina — astàzi 25 februarie 1945 »1. Mai tìrziu, ciud in luptele pentru cucerirea orasului Zvolen, regimentul 35 infanterie a atacat pe timp de noapte §i a distrus pe inamic, acest regiment a fost felicitai de comandantul corpului 51 armata sovietic in subordinile caruia lupta2.

Concomitent cu succesele ob^inute pe front, in (ara masele populare, conduse de Partidul Comunist din Romìnia, au doborit de la putere guvernul reactionar al lui Ràdescu §i la 6 martie 1945 au instaurat primul guvern democrat, fapt ce a avut o influentà hotàritoare asupra consolidàrii spatelui frontului §i a intàririi legàturilor dintre spate si front. Efectivele de luptàtori au fost completate, s-a trimis de asemenea pe front cantità^i mari de materiale, munitii §i alimente necesare ducerii ac^iunilor de lupta.

Inainte de a prezenta in continuare ac^iunea trupelor romine este necesar de reamintit situala generala de pe front.

La 16 martie 1945, comandamentul sovietic a dezlàntuit o nouà mare ofensivà, cunoscuta sub denumirea de operatia de la Viena. In cursul acestei operaci, trupele Frontului 2 §i 3 Ucrainean au desàvir§it eliberarea Ungariei, a unei mari pàr^i din Cehoslovacia, au pàtruns adìnc in Austria, eliberind capitala ei, Viena. In aceasta perioadà, trupele de la dreapta Frontului 2 Ucrai­nean, intre care §i cele douà armate rominesti, §i-au desfàsurat actiunile ofen- sive in general in sectoral intre Gron si Morava 3.

Gronul era stàpinit de trupele sovieto-romine pe tot cursul lui, cu exceptia marelui cot pe care riul il fàcea in raionul Banska Bistrita, constituind un ultim bastion aflat incà sub stàpinirea inamicului. La 20 martie a inceput operaia pentru cucerirea raionului industrial Banska Bistrita si a muntilor Tatra Mare « . . . care apartine aproape in intregime armatei romine »4. La 25 martie, Divizia 9 infanterie, in strinsà cooperare cu unitàtile sovietice, elibereazà importantul centru Banska Bistrita. Comandamentul suprem sovietic a citat prin ordin de zi aceasta victorie. In ordin se spune « . . . capitala patriei noastre, Moscova, saluta vitezele trupe ale Frontului 2 Ucrainean, precum si trupele armatei romine de sub comanda generalului de corp de armata Dàscalescu Nicolae, care au cucerit orasul Banska Bistrita, prin 12 salve de artilerie trase de 124 tunuri »5.

Continuindu-^i ofensiva, trupele sovietice si romine au eliberat la 3 aprilie1945 ora§ul Kremnice, important centru industriai din Cehoslovacia, deschi- zind prin aceasta perspective sigure ale intoarcerii apàrarii fasciste de pe muntii Tatra Mica si Tatra Mare. Cu aceasta ocazie trupele Armatei a 4-a romine §i Armata a 40-a sovietica au fost citate din nou de comandamentul suprem sovietic 6. La 11 aprilie au eliberat vechiul ora§ Ture. Sv. Martin; la marginea de nord a orasului, trupele romine au fàcut jonc^iunea cu elementele main­iate ale Corpului 1 armata cehoslovac.

1 Arhiva M.F.A., Jurnalul de opera^ii nr. 3/20, p. 76.2 Arhiva M.F.A., Jurnalul de operagli nr. 3/20, p. 82.3 L. LO G H IN , Participarea trupelor . . . p. 13.4 Din contribufia armatei romine alàturi de glorioasa armatà sovietica la ràzboiul

antihitlerist in « Analele institutului de istorie a partidului, de pe lìngà C.C. al P.M.R. », 4/1957, p. 46.

5 Arhiva M.F.A., Jurnalul de operatii nr. 320, p. 53.6 Arhiva M.F.A., Jurnalul de operafii nr. 3/2, p. 55.

11

in acest timp armata 1-a rominà, in cooperare cu trupele armatei 53 sovietice au trecut Gronul, Nitra, Vahul §i au angajat lupte violente in partea centrala si sudicà a Carpatilor Albi. In jurul datei de 28 aprilie, Armata 1-a rominà, in colaborare cu trupele sovietice, aveau misiunea sa nimiceascà gruparea inamicà din masivul muntos Hribi §i sà inainteze in directia Olmutz 1.

Divizia de voluntari «Tudor Vladimirescu » nu fàcea parte din cele douà armate romine, ci era direct sub comandament sovietic, fiind sub comanda Armatei 53 sovietica, care impreunà cu Armata 1 rominà constituiau grupul de armate sovieto-romin General Managarov 2. La data de 20 martie 1945 pandurii romini au ajuns la riul Gron, dupà ce au eliberat località£ile Valah, Repiska Lucanita etc., atingind obiectivul care-i fusese fixat. La 20 martie divizia a fost pusà la dispozitia Frontului 2 Ucrainean, in vederea regrupàrii si reorganizàrii. Sfir§itul ràzboiului nu i-a mai dat posibilitatea sà reintre pe front3. La 3 mai 1945 Divizia «Tudor Vladimirescu» a fost decorata de guvernul sovietic cu ordinul « Drapelul Ro?u ». « Aceastà decoratie, a subliniat maresalul Uniunii Sovietice Rodion Malinovski, este o dovadà cà ati luptat curajos, cot la cot cu Armata Ro§ie pentru eliberarea tarii dumnea- voastrà. Aceasta aratà dovada prieteniei vernice intre offerii §i ostasti romini §i ostaci rosii. Aceastà prietenie a fost cimentatà cu singele vostru »4.

La 25 aprilie 1945, trupele sovietice au incercuit complet Berlinul, iar la 2 mai garnizoana Berlinului a capitulat. In aceste zile trupele Frontului 2 Ucrainean luptau pentru lichidarea ultimelor ramàsite germano-fasciste din Cehoslovacia. La 6 mai, tortele sovietice au ìnceput ultima operatie de pe frontul sovieto-german, cunoscutà sub denumirea de operatia de la Praga.

La operatia de la Praga au luat parte Frontul 1 Ucrainean, Frontul 4 Ucrainean si Frontul 2 Ucrainean.

In sectorul Praga, incà la 1 si 2 mai 1945, au ìnceput primele ciocniri armate intre locuitorii orasului si armatele fasciste.

In timp ce armata sovieticà ocupa Berlinul, in Praga are loc insurectia armatà condusà de comunisti, care a ìnceput la 5 mai 1945. Hitleri§tii au incercat sà inàbuse ràscoala populatiei din Praga prin represiuni crude.

Praga a fost supusà atacurilor aviatiei fasciste. In zilele de 6 si 7 mai au fost lupte singeroase de stradà, unde populatia ridica baricade.

La 8 mai trupele germane au pàtruns in centrul orasului.Trebuia sà se dea fàrà intirziere ajutor poporului cehoslovac.La 9 mai, unitàrie sovietice ale Frontului 1 Ucrainean trebuiau sà dea

lovitura principalà hitleri§tilor, dinspre nord spre sud, in directia Drezda — Praga, iar armatele sovietice din centra loveau inamicul in regiunea muntilor Suditi.

De asemenea, Armata 1-a rominà, in dimineata zilei de 9 mai, a inceput ofensiva spre Praga. Dupà o puternicà pregatire de artilerie, sectorul german a fost rupt, armatele romine ajungind pinà la raionul Humpolec la 12 mai 1945®.

1 Arhiva M.F.A., Participarea Armatei romine la operaia de la Praga iji termina­re a victorioasà a rSzboiului, partea a V-a, p. 1513— 1514.

2 Contribuya Rominiei . . . , p. 442.3 Arhiva M.F.A., dos. nr. 315/8, p. 177—178.4 « Inainte» din 4 mai 1945.5 Arhiva M.F.A., Participarea trupelor romine la operatia de la Praga, manuscris,

V, p. 1542 (din arhiva M. St. M.).

12

Corpul de armata cehoslovac continua ofensiva spre vest. Frontul atingeo lungime de 1.000 km iar distanta ìntre flancuri era de 300 km. Acestea vor învâlui grupul de armate germano-fasciste. « Centru » — efectivul total al trupelor inamice, depâçea 900.000 soldati §i ofiteri.

Ofensiva trupelor sovietice ìncepe la 6 mai. Luptau aici armatele Fron- tului 1 Ucrainean — armatele de tancuri comandate de generalii Rìbalko si Leliuçenko.

La 8 mai armatele Frontului 2 §i 4 Ucrainean au ocupat oraçul OlomouÇ, înaintînd dinspre sud spre Praga.

La 9 mai unitarie de tancuri ale Frontului 1 Ucrainean au intrat in Praga 1. Capitala Cehoslovaciei — Praga — fusese salvata de distrugere si ruina.

Popula^ia oraçului Praga a primit cu entuziasm pe salvatorii ei — ostaci sovietici.

Grupul de armata german, de sub conducerea feldmareçalului Schòrner, aflat in Cehoslovacia cu un efectiv de 900.000 oameni, perfect echipat si inar- mat a refuzat sa execute capituiarea neconditionatà semnatà la 8 mai de Germania hitleristà. Ramacele guvernului hitlerist doreau sa predea acest grup de armata anglo-americanilor. « Din aceastà cauza pe teritoriul Cehoslova- ciei luptele au continuât pînà la 14 mai » 2.

In zilele de 10 §i 11 mai, armatele sovietice au ajuns pe linia Chemintz- Alzen, unde au venit In contact cu trupele americane. In urma operatici de la Praga, sovieticii au luat peste 800.000 de soldati si ofiteri germani din trupele lui Schòrner.

Vâzînd câ orice rezisten^â este imitila, feldmareçalul Schòrner fuge cu avionul in zona americanà, la 12 mai 1945.

Trupele romîne au participai §i la eliberarea postului de radio Donau.Pentru eliberarea postului de radio Donau, situât în Cehia, lìnga locali-

tatea Dubrovice, comandamentul sovietic, spre a ìnlàtura o ultima varsare de sìnge inutila, a cerut trupelor germano-fasciste, care ocupau ìmprejurimile postului de radio Donau, sa capituleze, deoarece ìnsasi Germania hitleristà a capitulat.

Parlamentarii romìni si sovietici care au fost trimiçi sa duca tratativele de capituiare, au fost impupati de hitleristi 3.

In zorii zilei de 9 mai, la ora 7 diminea^a trupele Diviziei 9 Infanterie, cot la cot cu o unitate a Corpului de armata cehoslovac §i sprij inite masiv de arti- leria sovietica, s-au avìntat ìntr-un atac nàpraznic. Càtre searà, in urma luptelor ìnversunate corp la corp, ostasii nostri au cìstigat victoria, eliberìnd postul de radio Donau4.

Trupele romîne au dus lupte cu inamicul pînâ în ziua de 12 mai, cînd au ajuns la aproximativ 100 km sud-est de Praga.

La luptele de pe teritoriul Cehoslovaciei, ìn afarà de cele doua armate romîne, au mai luat parte un corp aerian, un regiment de tancuri si alte unitaci §i formatiuni. A participât Corpul 1 aerian si trupe de artilerie antiaerianà. Inca de la 9 septembrie 1944, Corpul 1 aerian a fost subordonat Armatei 5

1 D EBO RIN , l.c., p. 588.L. LO G H IN , Participarea trupelor romine . . . , p. 16.

3 N. C IA C H IR —L. LO G H IN , Fràfia de arme . . . , p. 143.4 Ibidem, p. 143 — 144.

13

aerianâ sovietica, care intra In componente Frontului 2 Ucrainean. El a actionat in sprijinul armatelor 1 si 4 romìne si 27 §i 40 sovietice 1.

Pentru sprijinul acordat armatelor 40 sovietica §i 4 romìna pe timpul ofensivei dintre Gron si Morava, a fost citat la 3 aprilie 1945, printr-un ordin de zi al comandamentului suprem al armatei sovietice 2. Comandantul Armatei5 aeriene sovietice referindu-se, la 19 mai 1945, la faptele de arme sâvîrsite de aviatorii §i tunarii corpului 1 aerian, a declarat urmatoarele: «Ma simt fericit cà pot saluta reprezentantii corpului aerian romìn, care si-au facut pe deplin datoria §i au contribuit la victoria finalá cu tóate fortele . . . Armatele sovietice cu care au coopérât, au fost foarte multumite si au comunicat acest lucru, atît mie, cît si mareçalului Malinovski »3.

Statistic, contribuita aviatiei la nimicirea for^elor hitleriste de pe terito- riul Cehoslovaciei, se poate concretiza în 2.578 misiuni executate în 4.981 iesiri avion, insumînd 6.304 ore de zbor 4.

Regimentul 2 care de luptâ a sosit în Cehoslovacia la 26 februarie 1945, în perioada cînd Armata 1 rominâ terminase cucerirea masivului Javorina.

Pînâ la 25 martie, regimentul a actionat în sistemul de aparare antitanc al trupelor sovietice. La 9 martie regimentul 2 care de luptà, reorganizat, a fost pus sub ordinele Brigâzii 27 tancuri de garda din Armata 7 de garda sovie­tica. Avea un efectiv de 900 oameni §i 79 maçini de luptâ, din care 66 tancuri §i auto-tunuri §i 13 autoblindate 5. Regimentul 2 care de luptâ, a pâtruns în dispozitivul de apârare al inamicului pe o adîncime de peste 200 km, luptînd pe teritoriul Cehoslovaciei §i al Austriei. Çi-a îndeplinit eu cinste misiunile încredintate la ruperea apârârii inamice de pe riul Gron, Nitra, Vag, Moravia etc. Comandamentul suprem al armatei sovietice a citat de 4 ori Regimentul 2 care de luptâ6. Printre trupele care s-au distins la eliberarea orasului Bratislava figureazâ la loc de cinste si tanchistii Regimentului 2 care de luptâ7. De asemenea trecerea primelor unitàri ale Diviziei 407 infanterie sovieticâ la vest de Morava s-a fàcut eu sprijinul de foc al Regimentului 2 care de luptâ 8. La 8 mai tancurile romînesti intrau împreunâ eu unitâti sovietice în orasul Znoino 9.

Regimentul 2 care de luptâ a produs importante pierderi inamicului, captu- rind sau distrugînd 18 tancuri, 43 tunuri, 58 aruneâtoare de mine, 86 mitraliere, 55 autovehicule §i peste 4.000 ofiteri si soldati10. Luptele grele sînt oglindite §i în pierderile mari avute. « Regimentul a pierdut 20% din personalul specia- lizat si care de luptâ (77 din 79). Comportarea tanchistilor romîni, care a stîrnit admiratia comandamentelor si trupelor aliate, înscrie o paginâ de aur în istoria acestei arme noi din Armata noastrá » u .

în luptele de pe teritoriul Cehoslovaciei, trupele romine, urmínd exemplul glorioçilor ostaçi sovietici, au acordat ajutoare numeroase populatiei care

1 Arhiva M.F.A., Jurnalul de operaci al Corpului 1 aerian, dosar 234/1, p. 10—12.2 Arhiva M.F.A., Jurnalul de operaci . . . , dos. 234/3, p. 489.3 Ìbidem, p. 571 — 572.4 L. LO G H IN , Participarea trupelor romine . . . , p. 17.5 Arhiva M.F.A., Jurnalul de operatii al Reg. 2 care de luptà, dosar 670/1, luna

martie, p. 13— 15.6 Arhiva M.F.A., dosar 670/1, luna mai, p. 18.7 Ibidem, dosar 670/1, luna aprilie, p. 7— 8.8 Ibidem, p. 8— 10.s Arhiva MFA, dosar 670/1, luna mai, p. 17 — 18.

10 Ibidem, p. 18.11 Armata 1 rominà in test . . . , p. 55.

14

i

suferea de pe urma groaznicului màcel. Comandanti au fost primi^i in multe località^i cu piine §i sare, apoi purta{,i in triumf, iar trupele romìne au fost ovaci­ónate §i acoperite cu fiori1. Astfel, in cartierul Kral Pole — Brno au fost hrànite de catre ostasii romini 250 persoane infometate in urma distrugerilor 2. Dele- gatul orasului Bzenet, eliberat de trupele romine a declarat urmàtoarele: « Poporul cehoslovac nu va uita nicicind marea jertfà adusa de armata rominà pentru libertatea tàrii lu i»3. In arhive se gàsesc numeroase exemple de acest fel. Ajutorul s-a manifestat prin hranà, ajutor medical, lemne, reparare de poduri, transporturi si ajutor la munca cimpului. Dupa date incomplete, in Cehoslovacia, armata rominà a acordat popula^iei lipsite 205.000 mese calde,18.000 kg faina, 7.000 kg cartofi, 120.000 kg lemne de foc, ajutor medicai:20.000 consultata si tratament medicai, 300 intervenni chirurgicale, 650 analize, transportul a 23.000 persoane, ajutorul la munca cimpului cu oameni, animale etc. 4.

Desigur cà armata sovietici si guvernul sovietic au dat ajutorul cel mai mare populatiei, deoarece la 20 octombrie 1944 comandantul suprem al armatei sovietice a dat ordin sa se punà la dispozitia populatiei din raioanele eliberate 500.000 kg faina 5. Dar ajutorul modest §i atitudinea umanitarà a armatei romine arata atitudinea armatei fata de poporul frate cehoslovac.

In concluzie, armata rominà timp de 5 luni de zile, ini'ringind rezistenfa disperata a inamicului §i greutàtile terenului si-a indeplinit cu succes toate misi- unile incredintate de comandamentul sovietic, inscriind pagini de glorie nepie- ritoare in istoria patriei noastre.

Adunile trupelor romìne in Cehoslovacia « s-au executat aproape exclusiv in terenuri muntoase si pàduroase » 6, totusi diviziile romine au cucerit pas cu pas 8 masive muntoase, au fortat 4 cursuri de apà importante, au eliberat 1722 localitàti, intre care 31 orase §i 86 località^ importante, inaintind in dispozitivul inamic 400 km 7. De asemenea, au provocai pierderi mari in inorai §i ràniti inamicului, capturind 16.371 prizonieri ¡-si o mare cantitate de materiale de ràzboi 8.

Dar si pierderile au fost mari: 55.000 inorai, ràniti si disparati, deci aproape 30% din totalul efectivelor angajate in luptà. Trupele romine au consumat pe teritoriul Cehoslovaciei circa 150.000 tone de munitii, carburanti §i alte materiale. Totusi, la sfirsitul ràzboiului moralul trupelor era ridicat, aflindu-se in Cehoslovacia 185.567 militari romini ap^i de-a lupta. Guvernul cehoslovac a apreciat efortul militarilor romini ridicind un monument la Zvolen §i acordind 5.559 de ordine si medalii cehoslovace.

Faptele de arme ale trupelor romìne pe frontul din Cehoslovacia au fost apreciate elogios prin 7 ordine ale comandamentului suprem sovietic, precum si de comandan^ii marilor unitàri sovietice cu care s-a cooperat. Maresalul Malinovski, comandantul Frontului 2 Ucrainean scria urmàtoarele : « Unele

1 Contribupia Rominiei . . . , p. 528.2 Arhiva M .F.A ., Jurnalul de operaci, nr. 1/28, p. 86.3 Armata 1-a in Campania din vest . . . , p. 102.4 Ibidem, p. 96.6 JIoKyMeHmu u Mamepua.ibi, doc. 113, p. 208.6 Arhiva M.F.A., Participarea . . . (manuscris), voi. V, p. 1659.7 Contribupia Rom in ie i. . . , p. 523—524.8 Ibidem, p. 524.

15

divizii romine, ne uimeau pur si simplu prin vitejia §i elanul lor de luptà » l . Prin faptele de arme sàvir§ite pe frontul antihitlerist alàturi de glorioasele armate sovietice, tara noastrà si-a dat aportul la distrugerea hitlerismului.

Intr-un mesaj personal trimis de seful guvernului sovietic, in mai 1945, lui W. Churchill, se aratà cà Rominia de 8 luni a rupt-o cu Germania hitleristà, a incheiat armisti^iul cu statele aliate §i a intrat in rázboi de partea alia^ilor, cu trupele sale, contribuind prin aceasta la terminarea victorioasà a ràzboiului in Europa 2.

Eliberarea Cehoslovaciei de càtre Armata Sovietica §i rominà a deschis drumul oamenilor muncii spre lupta de eliberare socialà, a deschis calea spre democratizarea Cehoslovaciei.

Sub conducerea Partidului Comunist oamenii muncii din Cehoslovacia au depus tot elanul lor de muncà §i de creale pentru vindecarea rànilor ràzboiului, pentru refacerea economiei jefuità de Germania hitleristà, pentru inflorirea unei vie^i noi, lipsità de exploatare, pentru construirea comu- nismului.

Partidul Comunist din Cehoslovacia care, datorità luptei sale impotriva ocupan^ilor hitleri§ti §i-a cistigat un uria§ prestigiu, a unit másele populare sub steagul Frontului National si a condus lupta pentru infàptuirea programului de la Kosice, program al desàvir§irii revolu^iei burghezo-democratice §i de trecere la construirea socialismului.

In aceastà perioadà burghezia continua sà-si mai mentinà incà unele pozi^ii puternice in puterea politicà a (.àrii.

Procesul de transformare revolucionará a tàrii slàbea din ce in ce mai mult pozitiile reactiunii, in timp ce Partidul Comunist din Cehoslovacia continua sà cistige de partea sa mase tot mai largi.

In urma alegerilor parlamentare din 1946, comuni^tii si social-democra^ii au ob^inut 153 locuri de deputaci din 300. Pe baza alegerilor s-a format un nou guvern de coali£ie, avind ca presedinte pe Klement Gottwald.

Partidele politice burgheze au fost inlàturate de la conducerea t-àrii.BeneS s-a vàzut nevoit sà accepte demisia ministrilor reazionari si sà

aprobe compietarea listei guvernului cu persoane propuse de Partidul Comunist Cehoslovac.

Incercarea reactiunii de a da o loviturà contrarevoluCionarà a fost zdrobità in fa?à, pe cale pa^nicà, fàrà vàrsàri de singe §i farà a se trage màcar un foc de puscà. Aceasta s-a datorat conducerii intelepte a Partidului Comunist Cehoslovac.

In urma acestor actiuni, clasa muncitoare a cucerit intreaga putere poli­ticà in Carà, instaurind dictatura proletariatului §i pàsind hotàrit pe calea construcCiei socialiste.

Astàzi, in República Socialistà Cehoslovacà, sectorul socialist a devenit for^a hotàritoare in toate ramurile economiei nazionale.

Pe pian extern, República Socialistà Cehoslovacà duce o politicà de pace si de colaborare intre popoare. Statuì cehoslovac, parte integrantà a familiei |àrilor socialiste, joacà un rol marcant pe arena internationalà, bucurindu-se de un imens prestigiu.

1 Citat dupà L. LOGH IN , Participarea trapelar romine . . . , p. 19.2 Corespondenfa pre$edintelui Consiliului de M inistri al U .R.S.S. cu presedintii S .U .A

f i prim ii ministri ai M arii tìritanii in vremea Marelui Ràzboi de Aparare a Patriei, 1941—1945, voi. I, Bucuresti, 1958, p. 367.

1G

YMACTHE BOOPY>KEHHLIX CHJI PYMBIHHH B OCBOBO^CflEHHH

HEXOCJIOBAIJKOrO HAPO^A (aeKaôpb 1944 r. - Ma» 1945 r.)

( Pe3WMe )

B CTaTI.e TOBOpHTCH O fleîÎCTBHHX pyMMHCKHX BOHHCKHX qaCTeft, BXOflHU[HX

b cocraB 2-ro YKpaHHCKoro (JjpoHTa, npn ocboGo/kachhh MexocjioBaKHti H3-nofl c})amHCTCKoro nra b nepnoM c flenaSpn 1944 rojia no Mail 1945 ro^a.

BoeHHbie aeiicTBHH pyMbiHCKHx bohck npoflOJiHOJiHCb 5 MecHU(eB. B hhx npiîHHJin yuacrae 16 ahbh3hh, BKjnouan h AHBH3HIO «Tynop BjiaflHMupecKy», aBHaHHOHHIjIÜ KOpnyC B 240 CaMOJieTOB, flHBH3HH npOTH80BO3flyUIHOft apTHJI- jiepmi b 500 SoeBbix opy/urn, TanKOBbiH itojik b 79 xaiiKOB h Apyrae MHorounc- jieHHbie BOHCKOBbie coe^HnenHH.

B TeqeHue iihth MecHijeB, BeflH HenpeKpamaïoini-iecH 6oh, pyMbiHCKHe AHBH3HH npoflBHHyjiHCb BrjiySb iexocjioBaKHH Ha 400 km; b o6mefi cjio>khocth 6buio npoBe/ieno 259 B a>K H b ix cpan<eHHH.

B CTaTbe, b ochobhom, Hcn0Jib30BaH apxHBHbiH MaxepHaji (4)OHga MHHHCTep- CTBa BoopyweHHbix chji PHP), AOKyMeHTbi, onySjiHKOBamibie b Mockbc b

1960: «XloKyMeHTbi h MaTepnajibi. C0BeTCK0-Mex0CJi0BaHKHe othohichhh b nepnoA 1941 — 1945», nenaTb h paôoTbi, KacaiomnecH BTopoü MnpoBoft Botobi.

B CTaTbe noKa3aHa Tan>K e 6opb6a uexocjiOBaqKoro napofla npoTHB (})auiHCT- ckhx oKKynaHTOB b nepuoA 1939—1945, yfleneHo ocoSoe BHHiwaHHe achctbhhm napTH3aH h pyMbiHCKHx napaïuioTHCTOB b CnoBaKHH b 1944 rogy.

npHBoaHMbiii MaTepnaji CBH/jeTejibCTByeT o iioctohhhom coTpy/[HH'iecTBe pyMbiHCKHx BOHHCKHX HaCTeH C COBeTCKHMH H3CTHMH H 'jeXOCJIOBaHKHMH, a TaKHce o noMomn pyMbiHCKoii apMHH MHpHOMy HaceJieHHK) MexocjiOBaKHH.

LA CONTRIBUTION DE LA ROUMANIE À LA LIBÉRATION DU

PEUPLE TCHÉCOSLOVAQUE (DÊC. 1944-MAI 1945)

( Résumé )

Le présent article se rapporte à l’action des troupes roumaines appar­tenant au 2'e Front Ucrainien, pendant la période Dec. 1944—Mai 1945, dans les actions militaires pour libérer la Tchécoslovaquie du joug fasciste.

Les actions déployées par les troupes roumaines, ont duré 5 mois, et furent exécutées par 16 divisions, tout en incluant la Division « Tudor Vladimirescu », un corp aérien de 240 avions, une division d’artillerie antiaérienne comptant 500 bouches à feu, un régiment de 79 tanks et de nombreuses autres unités et formations.

Pendant cinq mois de luttes presque ininterrompues, les divisions rou­maines avancèrent en Tchécoslovaquie sur 400 Km. de profondeur, soute­nant un total de 259 luttes importantes.

L ’article est avant tout fondé sur des pièces d’archives, (fonds du Minis­tère des Forces Armées de la R.P.R.), sur le volume de documents paru en

2 — c. 1117

1960 à Moscou « Dokumenty i materialy, sovietsko-cehoslovackie otnosenja v period 1941—1945 », sur la presse et sur des travaux concernant la seconde guerre mondiale.

On décrit, également dans ce même article, la lutte du peuple tchéco­slovaque contre les fascistes, tout en mettant en évidence l’action des parti­sans soviétiques et roumains parachutés en Slovaquie en 1944.

Le matériel met en évidence la collaboration continuelle des troupes rou­maines et des troupes soviétiques et des partisans tchécoslovaques, de même que l’aide accordée par l’armée roumaine à la population civile sur le terri­toire de la Tchécoslovaquie.