MORMINTE DIN NECROPOLELE CETATII TROPAEUM TRAIANI

A. PANAITESCU

In anii 1970 ~i 1975 au fast descaperite. intimplatar. doua morminte ce apar\in necropolelor de vest ~i de est ale municipiului Tropaeum Traiani.

I. MORMfNT DE INc/NERATIE. descoperit cu ocazia lucrarilor agri­cole efectuate in primava ra anu lui 1975 in vestul mun icipiului. pe plataul cuprins. intre ~oseaua Constan\a -Ostrav ~i varianta ce pleaca de la aceasta ~i duce la Poarta de vest '.

Mormintul este confec\ionat d in caramida. in cutie. ~i acoperit cu un capac format din placi mari de piatra 2. (Fig. 1).

Pe margineo lor s-ou pastrat urme de mortar din vor, ce realize izo­larea ermetica a interiorului. La col\urile capacului s-au gasit. cite 0 cara­mida. a~ezata pe lat. cu lungimea in afara. Urmele de mortar din var. ames­tecat cu caramid6 pisata, gosite pe peretii cutiei sepulcrale, orata co ace~­tia au fost tencui!i. Acela~i tip de mortar a servit ~i la prinderea carami ­zilor sarcofagului. Dimensiunile acestuia sint urmatoarele: lung. 1.52 m. lat. 0.61 m. adinc. 0,40 m. Mormintul este orientat est-vest. In interiorul sou s-au gasit : cenu~a ~i buca\i de carbune. depu~i ritual. oase calcinate pro­venind de la !easta. maxila re. coaste. femur. In vecinatatea mormintului. la vest, se afla rugul care a servit 10 incinerare. Inventarul mormintului cuprinde:

1) Opai! confec\ionat din pasta de culoare caramizie. cu nisip ca degresant, bine arso ~i acoperit cu vopsea de culoere ro~ie-caramizie. Corpul este rotund. discul adincit. rostrumu l mic. Ansa este lamelara ~i suprainal\ata. fundul plat. Pe disc prezinta 0 rozeta. Discul este delimitat de bordura prin doua cercuri incizate. Aceasta este ornamentata cu 0 ghir-

1 Aducem mu1tumi ri colegilor R. Oche~eonu ~i Gh. Pa puc pentru informatiile dote. Mormintul a fost descoperit de un tractorist, core 1-0 deranjot inointe de sosirea spe­cia li~ti l or.

2 Dam dimensiunile placilor ce constituiou copacul: placo din copatu l de est: 161ime 0.90 m, lungime 0,63 m. Placo din centru! capocului: lalimea 1,08 m, lungimeo 0,74 m. Placo din copatul de vest: h'ilimeo 0,98 m, lungimea 0,78 m.

208 A. PANAITESCU

landa cu motive vegetale. (Lung. 0,08 m. lal. 0,057 m. in 0.025 m. Inv. nr. 12.153) 3. (Fig. 211).

2) Opail din pasta de culoare cenu~ie. cu nisip co degresant. aco­perita cu angoba de culoare cenu~ie- galbuie. Corpul este rotund. discul adincit. rostrumul mic. Ansa este inelara ~i suprainallata. fundul plat. Pe disc prezinta. in relief. 0 Nereida pe un hipocamp, in galop spre dreapta. Mantia largo. \inuto cu mina dreapta. ii flutura in urma. Pe bordura intil­nim. co ornament, motive vegetale. (Lung. 0.07 m. lot. 0,053 m. in. 0,025 m. Inv. nr. 4.428) 4. (Fig . 212).

3) Inel din plumb. avind 0 gema din piatra de culoare cenu~ie-ver­zuie. Corpul inelului este deformet. iar metalul oxidat. Gema, de forma ovala este sparta in parte a din stinge. jos. Pe eo este reprezentata divini­totea M inerva, avind coif. ve~mintul lung cazindu·j in cute, mine dreapta intinsa ~i \inind 0 patera. iar ceo stinga. in spate lancea ~i scutul. (Lung. 0,017 m. lot. 0,012 m. Inv. nr. 12.219) s. (Fig. 2/3).

4) Inel confec\ionat din acela~i metal, avind 0 gema din piatra de culoare alba-Iaptoasa. Plumbul este puternic oxidat. Gema este ovala co forma, ~i contine un personaj incizat in jurul caruie se observe citeva litere, incizate ~i ele. (Lung. 0.11 m. lot. 0,007 m. Inv. nr. 12.253) 6. (Fig. 2/4).

5) Doua monede. din bronz, emise de imparalii Antoninus Pius ~i Marcus Aurelius 7,

6) Cercel din sirma de our 8. (D. 0,017 m. gras. 0,001 m. Inv. nr. 2.220). (Fig. 2/5).

II. MORMINT DE INHUMATIE. descoperit pe platoul de est 01 ceta\ii cu ocazia unor lucrari cu caracter utilitar efectuate in vara anului 1970 9•

Mormintul se aHa intr-o zona unde au mai aparut ~i alte morminte care nu au putut fi cercetate. din motive obiective. ~i care constitu iau necropola de est a cetalii.

Mormintul este in cutie de caramida. Capacul ~i fundul acestuia sint. de asemenea, fo rmate din caram izi, avind co liant pamintul seas din groapo

3 D. Ivanyi, "Tip%gio ~i cfono/agio opaitefor din Pannonio", Dissertationnes Panna­nieoe, "serio 2, No. 2, Budapest, 1935", p. 15- 16. pI. XXXVI, fig. 7. C. Iconomu, Opaite greco-romane, 1967, p. 108, Nr. 540, p. 121, fig, 30. Dimensiunile coresp'und, motivele ornamentale de asemenea. Autorul dateaze acest tip in sec, II-III e.n. Singura deosebire esfe legato de ansa, opoi~ul nostru a re ansa lomelara, iar celalalt inelara. Credem co este vorba de variantele unu! tip.

4 D. Ivanyi. op. cit., fig. 6, pI. XXVI. C. Iconomu, op. cit., p. 101, nr. 488. p. 120. fig. 125.

S Peter voh Gercke. Die gemmensammlung in orchoofogischen Instituf der Univer­sitot Gotfingen, p. 85- 88, fig. 78-79. L. Teposu David. Gemefe ~i cameefe din Muzeuf arheo/ogic din C/u;. in Omagiul lui C. Daicoviciu. Davidescu, 1960, p. 528, fig. 7,. L. Te­posu Marinescu, Eva Lake, Coto/ogul co/ecpe; de geme romcme, Muzeul la/au, 1973, p. 4, fig. 5.

6 l. Teposu David, op. cit., p. 529. l. Teposu Marinescu. ~va LakeS. op. cit., p. 5. 7 Monedele au fast determinate de R. Oche~eanu. Antonius Pius, fragmentaro,

22 mm, B.M.C., I, V, a 138-161, inv. 10.221 ; Marcus Aurelius, AE 30 mm, 8.M.C., \, V, p. 303, nr. 1849 a 148- 149, inv. 10.245.

8 Este v~rba de a singure bucote de sirme. Motivul in spiralo !ii tehnica folosite sint des intilnite in aeedste epoco.

9 Deseoperirea a fast facuta eu aeazlo excavorii unei gropi pentru var, in porteo de vest a casei cetotii.

... -. --•

,

. ,

Fig . Adamclisi - Mormint de incineraVe.

Fig. 2: 1. Opait cu rozet6 pe disc. 2. Opait Cli Nereida pe hipocamp. 3. Inel eu gem6. 4. Inel cu gema. 5. Cer ecl de our

Fig. 3: Adamclisi - Mormint de jnhuma~je.

2

. '~~ '.: 6

c

Fig. 5. 1. Veriga cu perla. 2. Mergea de bronz. 3. Oglind6 de branz. '4. Morge le os,S. M6 rgele as. 6. (M argele de as. 7. M6rg -zle as. 8. Morgele as, 9 (Morgele de stid6). 10. a- b-c.

Ae d e par.

6 > • '.

ct {, ,

5

Fig. 5: 1. Cana. 2. Ulcior. 3. Pondativ globular. 4. a-b. Po ndativ 5. a-b. Ace cu disc. 6. Verigo.

MORMINTE DIN NECROPOLELE CETATII TROPAEUM TRAIANI. 209

fiicutii pentru inhumare. Dimensiunile cutiei sepulcrale sint urmiitoarele : 1,75 m lung., 0,60 m lat., 0,57 m adinc. Scheletul, care s-a piistrat in gene­ral bine 10, este depus direct pe fundul sarcofagului. Nu am descoperit, cu ceczie cercetari lor. urme de lemn sau piroone de fier, care sa fl com pus sicriul. Scheletul are 0 lungime de 1,20 m ~i este orientat cu capul la est ~i picioarele la vest. Dupii dimensiunile mormintului, dupii cel~ _ale sche­letulu i ~i dupii lii\imea bazinului, persoana inhumatii este a fetl\a. (Fig. 3). Inventarul cuprinde ceramicii, obiecte din metal, sticlii ~i os a ciiror descri­ere a diim mai Jos.

1} Canii din pastii ciiriimizie, bine arsii. Buza vasului este u~or evo­zatii ~i delimitatii de corp printr-un cerc incizat. Corpul are formii globu­larii, u~or alungit ciitre fund , care este cilindric ~i plat la partea inferi­aora. Toarte este mid':' ~j une~te buza cu partee centrala a corpului vasu­lui. (In. 0,085 ,m, d. g'Urii 0,06 om, d. maxim 0,08 m. Inv. nr. 12.154). Est .. ·un tip de vas, de uz comun, des intilnit in inventarul mormintelor de epace romanii 11. (Fig. 4/2 ~i Fig. 6/1).

2. Ulcior din pastii de culoare ciiriimizie, bine arsii. Buza vasului este puternic evazatii avind formii discoidalii . Gitul este cilindric, strangulat 10 partee superiooro. Corpul vasului are forma bitronconica ~i este strict. Fundul inelar. Toarta micii, porne~te din partea superioarii a corpului ~i este lipitii de gitul vasului. Partea superioarii a corpului, gitul ~i buza sint acoperite cu vopsea de culoare ro~ie. (In. 0,0135 m, d. gurii 0,052 m, d. maxim 0.D105 m. Inv. nr. 12.141) 12. (Fig. 4/2 ~ i Fig 6/2).

Au fast studiate, in sensul dimensiunilor, zece ciiriimizi, toate in stare de conservare bunii. (Inv. nr. 19.942-19.952) 13.

4} Monedii, depusii pe gurii, ca obol lui Charon. Este din branz ~i a fost emisii in ora~ul Markianopolis in vremea impiiratului Elagabal 14.

10 In timpul sapaturii, dotorite friabilito~ii oaselor, a fast distruso mine dreapta. Precizom co miinile erau intinse de·o lungul corpului.

11 H. Robinson, The Athenian Agora, Pottery of the Roman period. Chronology, Prin­ceton, New Jersey, 1959. p. 101 , pI. 26, M 191, p, Aurelian. Sopoturife de 10 Piotro Fre­cotei, MCA, vol. VIII. 1962. p. 569. fig. 5 b, P. Alexondrescu. Necrop% tumulor". sop,,­turi 1955-1961, HTSfrio, 11. 1966, p, 208. XXIV, 7. XXIV. 10-11 : p. 223, XVII. 2. morm;nt dotat de autor in sec. II-III e.n. M, Bucoval6. Troditii elenistice in moteriols/e lunerore de epoco romano timpur;e 10 Tomis. Pontica, II, 1969, p. 311-312. M. Coja. Un mormint de incineratie din epoco romano de /0 Histria, in SOYA, 1, 1974, p. 38-39, fig, 2/3. A, R6dulescu, Contributii 10 cunoa~tereo ceramic;; de uz comun din Dobrogea, Pontico, VIII, 1975, p. 338- 339, pI. V, fig. 1-5.

12 M, Coja, op. cit., p. 38-39, fig. 2/ 1. Sebastien Morinlz ~i Doru $erbanescu, Cet­cetarile orhe%gice de 10 Hir10va ~i in imprejurimi, SC/VA, 1, 1974, p. 53, fig. 6/.2, p. 68,

13 D. Protase, $antieru/ arheo/ogic Alba lulio, MCA, vol. VI. 1959, p. 338 M. Macrea ~i D. Protese, $antierul Alba lulio ~i imprejurimile, MCA, vol. V, 1959, p. 438. A, R6dulescu, Elm; bronze; di Ostrov, Docio, NS, VII. 1963. p. 535. V. Borbu. Din necropo/ele Tomisu­·Iui, SeN, 1, 1971. p. 55. Autorul evidentiaz6 raritatea, deocamdeta in Dobrogea. a unui osemeneo tip de mormint. Idem, Sesiunea de eomunicori 1tiintifice a muzee/or de istorie, Decembrie 1964, vol. I, 1971, p. 462. Dimensiunile coramizilor corespund cu eele ale con­structiei sepulcrole de 10 Tropaeum Troiani.

14 R. Oche~eonu ~i Gh. Po puc, Cronica numismotica. Pontica, V. 1972, p. 468. AE 2.04 gr, 16.7 mm, tocita. Pick. 934, inv. 42. Moneda dateaza mormintul in primo jumo­tote a sec. III e.n.

210 A. PANAITE5CU

5) Pandative glabulare din bronz. i'rimul are urmatoarele dimensiuni : d. 0,025 m, gros. 0,01 m ; secundul, de farma u~ar avala ; lung . 0,027 m, lat. 0,022 m, gros. 0,012 m. (Fig. 6/3 ~i 6/4 a, b).

6) Daua ace cu disc, din cupru argintat. Primul a fost gasit in regiu­nea gambei stingi (inv. 12.100), secundul in regiunea gambei drepte (inv. 12.131). Dimensiunile sint acelea~i: lung. 0,021 "gros. 0,001 m, d. discului 0,017 m 15. (Fig. 6/5 a, b).

7) Verigi din bronz, una la mina dreapta cu a ciocanitura la partea din fala, (d. 0,019 m, gros. 0,002 m, inv. 12.178) ~i cealalta cu perla, gasita la mina stinga (d. 0,018 m, gros. in fala 0,044 m. Inv. 12.177). (Fig. 6/6 ~i Fig. 5/1).

8) Doua inele de fier, din care unul are lipit un obiect circula r, plat. de dimensiuni mai mari, pastrat fragmentar ~i confectioat din branz, pro­babil a moneda, Metalul inelului este puternic corodat. (D. 0,025 m, gros. in fala 0,018 m, in spate 0,006 m).

9. Margea din bronz cu corpul globular ~i ariliciul larg (In. 0,006 m, d. 0,013 m, d. oriliciului 0,008 m, inv. 12.175). Fig. 5/2.

10 Oglinda din acela~i metal, de forma u~or ovalo. (Lung. 0,06 m, lot. 0,058 m, inv. 12125). (Fig. 5/3).

11. Doi cercei din our. (Inv. 19.477). 12. Miirgele d in stida care laceau parte din padoabele vestimentare

~i carparale. Din rindul acestora amintim un grup de 17 : doua rotunde de culoare alba, cinci bitronconice de culoare alb-galbuie; doua ovale cu strat auriu, opt paralelipipedice negru cu alb ~i negru cu galben (!nv. 12.132). (Fig. 5/9).

13. Margele din os, rotunde ca lorma ; trei de culaare inch iso, una de culoare galbuie ~i una de forma cilindrica cu ha~uri de culoare alba ~i maronie. (Inv. 12.151). (Fig. 5/4, 5, 6, 7, 8).

14. Ac de par din as, pastrat in trei Iragmente. Capul acului este de forma romboid ala fiind decorat cu linii indzcte ce se intretaie realizind romburi. Lung. 0,0105 m, gros. la cap 0,01 m, la vir! 0,003 m. Inv. nr. 12.176. (Fig. 5/ 10 a, b, c.).

In legatura cu acest mormint, este de amintit -?i prezenta unui numclI' mare de melci, de culoare alba; la piciorul drept, in lungul coloanei ver· tebrale ~i in cavitatea toracica, in gura ~i in jurul capu lui, sub forma de aureola. Capul, de altlel, este lorlat pe spate. Prezen\a acestora este :egata de un anumit ritual lunerar. (fig. 4/1).

Din descrierea de mai sus se desprind citeva probleme pe care des­coperirile ulterioare au men iree 56 Ie clarifice.

- In legatura cu mormintul de incineratie remarcam exec uti a super­ficiala , schematica, a celor doua geme.

- In legatura cu mormintul de inhumalie, tipul de construclie ~ i pre ­zenIa melcilor, pun probleme legate de apartenen\a etnica ~i sociala a inhumatei ~i de ritualu l falosit 16.,

15 D. Protase. Riturile funerore /0 dod !ji daco-romoni, 1971, p. 95. 16 H. Nubor, Contribu!ii fa topo9rafia cetat;; Histria, SelVA 2, 1971, p. 211 . Cer­

cetarile ulterioare, speram sa clorifice ocest ritual.

MORMINTE DIN NECROPOLELE CETATII TROPAEUM TRAiANI , 21 1

In legatu ra cu aceasta nu excludem posibilitatea adoptari i, de catre populalia romanizata a mun icipiu lui, a unu i ritual , cu depunere de melci. Afirmam a ceasto deoarece, tipul de mormint, in cuti i de caramida, este considerat co apartinind doo r necropolelor urbane, iar cei inhumati numai cetatenilor instarit i 17,

Cele douo morminte aduc precizari privind delimitarea in timp ~i spa ­liu a necropolelor de vest ~i de est ale cetajii.

Datarea acestor morminte in a doua jumatate a secolului II e.n . -? i prima jumatate a sec. II I e.n ., coexistenta celor doua rituri de inmormin­tare, nu fae dedt 56 constituie 0 modesto contributie ta cercetarea istoriei cetajii T ropaeum T r<Jiani.

Zusommenlassung

In diesem Artikel ist des Inventor von zwei Grabern, die zuf6i1ig im Jahre 1970 und 1975 entdeckt wurden, dcrgestellt. Sie gehoren dem Fried hof 1m Westen und im Osten der Festung Tropoeum Troiani an .

Dos Inzinerationsgrab, in einer Kiste aus Ziegeln eingemauert, 1st reich an Kera­mik, GegenstCinden aus Metall, unter anderen zwei Ringe mit Gemmen. Das Beerdigungs­grab war auch in einer Kiste aus Ziegeln eingemauert und hat ein reiches Inventor : Kera ­mik, Gegenstonde aus MetalL Glas, Knochen. Aus den Problemen , die mit diesen Grobern in Zusammenhang stehen, geht herver, doss beim Ritual der Verbrennung die schema­t ische Ausfuhrung der Gemmen eberfldch lich ist. In das lnhumotionsgrab waren weisse Schnecken hineingelegt. Die MUnzen, die in den zwei Grobern gefunden wurden, stammen aus dem zweiten Jahrhundert u.Z. im Inzinerationsbrag und ous dem dritten Johrhundert u.Z. im Beerdigungsgrab.

j] M . M c crea ~i D. Protase, op. cit ., p . 442 ~i 450. D. Protase, Riturife funerare la dad ~i daco-ro mon;, 1971, p . 127. M . Macrea ~i D . Protase, op. cit., p. 439.