ION CREANGÃ

POVEªTI, POVESTIRI, VERSURI

ANDREAS PRINT

2„Pitic

ul cu

pove

ºti“

(1837-1889)

3

ANDREAS PRINT

Ion Creangã

POVEªTI, POVESTIRI,

VERSURI

Graficã: Costin Cãlimoceanu

Poveste nevãzutã ºi neauzitã

POVEªTI 7

Soacra cu trei nurori 8Capra cu trei iezi 18Punguþa cu doi bani 30Dãnilã Prepeleac 36Povestea porcului 53Moº Nichifor Coþcariul 74Povestea lui Stan Pãþitul 95Povestea lui Harap-Alb 123Fata babei ºi fata moºneagului 187Ivan Turbinca 196Povestea unui om leneº 216Fãt-Frumos, Fiul Iepei (poveste neterminatã) 220

POVESTIRI 235

Cinci pâni 236Poveste (Prostia omeneascã) 243Acul ºi barosul 249Inul ºi cãmeºa 253Ursul pãcãlit de vulpe 257Moº Ion Roatã ºi Unirea 261Moº Ion Roatã ºi Vodã Cuza 267Popa Duhu 274

VERSURI 281

Pãsãrica în timpul iernei 283Ia! Clopoþelul sunã 267Nu lucrezi, n-ai ce mânca 284Când eram în vremea mea 285Azi am bani, azi am parale 286Poezii populare 288

GLOSAR 293

REPERE BIOBIBLIOGRAFICE 298

APRECIERI CRITICE 303

CUPRINS

„P

refa

þã l

a po

veºt

ile

mel

eIu

bite

cet

itor

iu,

Mul

te p

rost

ii e

i fi

cet

it, d

e câ

nd e

ºti.

Cet

eºte

rog

u-te

ºi

cest

e ºi

und

e-i

vede

cã

nu-þ

i vi

ne l

a so

cote

alã,

ie

pana

în m

ânã

ºi d

ã ºi

tu a

lt ce

va m

ai b

un la

ivea

lã c

ãci e

u at

âta

m’a

m p

rice

put º

i atâ

ta a

m fã

cut.“

Aut

oriu

l

Poveºti

Soacra cu trei nurori

ra odatã o babã, care aveatrei feciori nalþi ca niºte

brazi ºi tari de vârtute, dar slabi de minte. O rã ze ºiedestul de mare, casã bãtrâneascã cu toatã pojijia ei,o vie cu livadã frumoasã, vite ºi multe pãseri alcãtu-iau gos podãria babii. Pe lângã aceasta mai aveastrânse ºi pã rã luþe albe pentru zile negre; cãci legaparaua cu zece noduri ºi tremura dupã ban.

Pentru a nu rãzleþi feciorii de pe lângã sine, maidurã încã douã case alãturea, una la dreapta ºi altade-a stânga celei bãtrâneºti. Dar tot atunci luãhotãrâre nestrãmutatã a þinea feciorii ºi viitoarelenurori pe lângã sine – în casa bã trâ nea s cã – ºi a nuorândui nimic pentru împãrþealã pânã aproape demoartea sa. Aºa fãcu; ºi-i râdea inima babii, debucurie, când gândea numai cât de fericitã are sã fie,ajutatã de feciori ºi mângâiatã de viitoarele nurori. Bade multe ori zicea în sine: „Voi priveghea nurorile, le-oipune la lucru, le-oi struni ºi nu le-oi lãsa nici pas a ieºidin casã, în lipsa feciorilor mei. Soacrã-mea – fie-iþãrâna uºoarã – aºa a fãcut cu mine. ªi bãrbatu-meu –Dumnezeu sã mi-l ierte – nu s-a putut plânge cã l-amînºelat, sau i-am rãsipit casa... deºi câteodatã eraubãnuiele... ºi mã probozea... dar acum s-au trecuttoate!“.

8

Tustrei feciorii babii umblau în cãrãuºie ºi câºtigaumulþi bani. Celui mai mare îi veni vremea de însuratºi baba, simþind asta, umbla val vârtej sã-i gãseascãmireasã; ºi în cinci-ºese sate, abie, abie putu nimeriuna dupã placul ei; nu prea tânãrã, înaltã ºi uscãþivã;însã robace ºi supusã. Feciorul nu ieºi din hotãrâreamaicã-si, nunta se fãcu ºi baba îºi luã cãmeºa desoacrã, ba încã netãiatã la gurã; care însemneazã cãsoacra nu trebuie sã fie cu gura mare ºi sã tot câr -teascã de toate cele.

Dupã ce s-a sfârºit nunta, feciorii s-au dus în treabalor, iar nora rãmase cu soacra. Chiar în acea zi, cãtresearã, baba începu sã puie la cale viaþa nurori-sa.Pentru babã, sita nouã nu mai avea loc în cui. „De cemi-am fãcut cleºte? Ca sã nu mã ard“, zicea ea. Apoise suie iute în pod ºi scoboarã de acolo un ºtiubei cupene rãmase tocmai de la rãposata soacrã-sa, niºtechite de cânepã ºi vreo douã dimerlii de pãsat.

– Iatã ce m-am gândit eu, noro, cã poþi lucranopþile. Piua-i în cãsoaia de alãture, fusele în oborocsub pat, iar furca dupã horn. Când te-ai sãtura destrujit pene, vei pisa mãlai; ºi când a veni bãrbatu-tãude la drum, vom face plachie cu costiþe de porc decele afumate, din pod, ºi, Doamne, bine vom mânca!Acum deodatã pânã te-i mai odih ni, ie furca în brâuºi pânã mâine dimineaþã sã gãteºti fuioarele acestede tors, penele de strujit ºi mãlaiul de pisat. Eu mãlas puþin cã mi-a trecut ciolan prin ciolan cu nuntavoastrã. Dar tu sã ºtii cã eu dorm iepureºte; ºi pelângã iºti doi ochi, mai am unul la ceafã, care ºedepururea deschis ºi cu care vãd ºi noaptea, ºi ziua totce se face prin casã. Ai înþeles ce þi-am spus?

– Da, mãmucã. Numai ceva de mâncare...

9

– De mâncare? O ceapã, un usturoi ºi-o bucatã demãmãligã rece din poliþã sunt destul pentru o nevastãtânãrã ca tine... Lapte, brânzã, unt ºi ouã de-am putèsclipui sã ducem în târg ca sã facem ceva parale; cãcicasa asta s-a mai îngreuiat cu un mâncãu ºi eu nuvreau sã-mi pierd comândul.

Apoi când înserã, baba se culcã pe pat, cu faþa lapãrete, ca sã n-o supere lumina de la opaiþ, mai dând aînþelege nurori-sa cã are s-o privegheze; dar somnul ocuprinde îndatã, ºi habar n-avea de ce face norã-sa. Pecând soacra horãia, dormind dusã, blajina norã migãleaprin casã: acuº la strujit pene, acuº îmbãla tortul, acuºpisa mãlaiul ºi-l vântura de buc. ªi dacã Enachi sepunea pe gene-i, ea îndatã lua apã rece ºi-ºi spãla faþaca nu cumva s-o vadã neadormita soacrã ºi sã-ibãnuiascã. Aºa se munci biata norã pânã dupã miezulnopþii; dar spre ziuã somnul o doborî, ºi adormi ºi eaîntre pene, caiere, fusele cu tort ºi bucul de mãlai.

Baba, care se culcase o datã cu gãinile, se sculã cunoaptea în cap ºi începu a trânti ºi plesni prin casã,încât biata norã, care de-abia aþipise, de voie, de ne -voie, trebui sã se scoale, sã sãrute mâna soacrii ºi sã-iarate ce-a lucrat. Încet, încet nora s-a dat la brazdã ºibaba era mulþumitã cu alegerea ce a fãcut.

Peste câteva zile cãrãuºii sosesc, ºi tânãra nevastã,vãzându-ºi bãrbãþelul, mai uitã de cele nãcazuri!

Nu trece mult ºi baba pune la cale ºi pe feciorul celmijlociu; ºi-ºi ie un suflet de norã întocmai dupã chi -pul ºi asemãnarea celei dintâi: cu deosebire numaicã aceasta era mai în vârstã ºi ceva încruciºatã, darfoc de harnicã.

Dupã nuntã feciorii se duc iarãºi în cãrãuºie ºi nuro-rile rãmân iar cu soacra acasã. Dupã obicei, ea le dã

10