Energetica! Ani buni!Cum se spune din str=buni.Din mul\imea de succeseScoatem cele mai alese:“SIELMEN” – dou= mii treiA fost “extra”, ce mai vrei.Conferin\= cu \=ri multe,Referate – dou= sute,Cuprinz`nd [i-aspecte sute,Cine vrea, s= le asculte!Ascultau tot p`n=-n strop:Energetica-i ]n top!Nu degeaba [i “Fenosa”Venise s=-i dea prinosul.{i studen\i venise roi,Mai ]n scurt, bravo de voi!Pentru energeticieni, b=ie\i,Trage\i roata c`t pute\i:H=-=-i! H=-=-i!IMM – mecanici deci,}nfloreasc= azi [i-n veci!Ei ridic=-n sus copiiAi Moldovei de[tep\i fii –Speciali[ti buni ]n transportRutier, dar nu e tot,Mai este [i feroviar,Aero [i fluvial,Mai este [i utilajCare nu-\i cere vreun … gaj,Trebuie doar s= munce[tiCa s-ajungi unde dore[ti,S= deschizi o firm= mic=,Zici “nu mic=”, ci voinic=.Cum e “Automobilist”,Un Centru ca-n carte scris,Facultatea ni-l va da:Mult noi nu vom a[tepta.P`n-atunci s= le ur=mTot mai plini ani s= avem:H=-=-i! H=-=-i!La “Construc\ii de ma[ini”,Cum se [tie din b=tr`ni,Tot ani buni s= le dorim{i ]n suflet s=-i primim!Noutatea lor cea mare:Nou decan, deci iar urarePentru d`nsul, pentru to\iS= mearg=… pe patru ro\i,Cu viteza c=utat=,}ntr-un ritm to\i laolalt=.Din succese-a lor pregnanteVom extrage “design”, frate.Design la “Tracom”, se [tie,L-a c`[tigat studen\ia,La “Construc\ii de ma[ini” –Capi puternici. Dar ce m`ini!Chiar Voronin le-a str`ns brav:Cu premii de mii – grozav!S= ur=m cu bun=tatePentru-aceast= facultate!Noi succese tot mai mari!{i s= le strig=m:H=-=-i! H=-=-i!

La mul\i ani, UTM!La mul\i ani, UTM!

…Iat= anul se-nnoie[te,Plugu[orul se porne[te{i ]ncepe a br=zdaUTM-ul a ura.Asta-i universitate,Patruzeci de ani – o carte,Carte de inginerie,Succese – peste… o mie.De exemplu, s= V= spun,UTM e fruntea-n BSUN,BSUN se zice engleze[te,O re\ea, deci, rom`ne[te,Re\ea – universit=\i,Unsprezece \=ri pe h=r\i,Toate-n jur de Marea Neagr=Fac un spa\iu, nu e [ag=.Spa\iu universitarUnic ca nivel [i har:Albania, Grecia,Rom`nia, Turcia,Moldova, Armenia,Azerul [i Georgia,Rusia, Bulgaria,Ucraina e [i ea.{i-acum s= vezi noutate:Care universitateFi-va ]n BSUN pre[edintePentru doi ani ]nainte?UTM-ul, fra\i-surori,Va conduce cu onor,Pre[edinte-n BSUN vom fiDoi ani, z=u, din zi ]n zi!Pentru asta, fra\ii mei,S= ur=m cu to\ii:H=-=-i! H=-=-i!Iar ]n toamn= vom aveaCongres BSUN la noi, da-da!Una sut= cincisprezeceUniversit=\i ]n legeIntr=-n BSUN, deci, ]n re\ea,Toate vor veni colea{i noi le vom ]nt`lni,Prinde\i a v= preg=ti,Doar avem cu ce-i primi…To\i lucr=m la calitate,Facultate-n facultate,Credite-aplic=m v`rtos,Practica e-n serios,Masteratul e intrat,S=-l m=rim doar… la p=trat!Mai ]n scurt, aspecte-o mie,V= spuneam: inginerieLa noi va fi ca… la ei,Trei principii [i-nc= trei,{ase s-au preconizatLa Bologna ]n ActCe prev=d un spa\iu mare:(Europa ]n hotare).Unic universitar,Ne oprim aice darCa s= ur=m peste v=iC`t putem cu pieptul:H=-=-i! H=-=-i!…Vom ura la facult=\i,R`nd pe r`nd ca-n alte d=\i.

Anul VII. Nr.1 (59). Ianuarie 2004. Edi\ie lunar= ]n 8 paginiFondator: Universitatea Tehnic= din Moldova

http://www.utm.md/mesager/

C MYK

Redactor-[ef: Leonid BUSUIOC

Plugu[orul UTM – 2004Plugu[orul UTM – 2004Plugu[orul UTM – 2004Plugu[orul UTM – 2004Plugu[orul UTM – 2004

(continuare ]n pag.1)

Cu minunata ocazie a s=rb=torilor de Cr=ciun[i de Anul Nou rectoratul UTM, comitetelesindicale colaboratori [i studen\i, colectivulredac\ional “Mesager Universitar” ureaz=tuturor studen\ilor, masteranzilor,doctoranzilor, profesorilor, colaboratorilorUniversit=\ii Tehnice a Moldovei mult= s=n=tate[i bucurie, ]mplinirea tuturor n=zuin\elorpersonale [i profesionale ]n noul an – 2004.

La mul\i ani!

Pre[edintele Voronin a ]nm`nat diplome [i premii b=ne[ti ]n valoare ]ntre 3000 [i 5000 de lei]nving=torilor concursului “Cel mai bun design al tractorului moldovenesc”, desf=[urat la ini\iativa[efului statului [i organizat de Ministerul Industriei cu suportul SA “Tracom”.

}nving=tori ai concursului au fost desemna\i Iulian Poia, Artemie Palii, Ion Ormanji, AlexandruAlexandrov [i Serghei Eftodiev, absolven\i ai Facult=\ii de Inginerie [i Management ]n Construc\iade ma[ini a Universit=\ii Tehnice din Moldova.

Vladimir Voronin a felicitat ]nving=torii concursului pentru performan\ele ob\inute ]n elaborareaunui concept inedit al tractorului moldovenesc. {eful statului [i-a exprimat speran\a c= acest concurs,desf=[urat ]n premier= la noi ]n \ar=, va fi de bun augur. Evenimentul de ast=zi confirm= faptul c=]n Republica Moldova sunt mul\i tineri dota\i, cu o ]nalt= calificare profesional=, predispu[i s=contribuie la dezvoltarea economic= [i spiritual= a \=rii noastre, a afirmat pre[edintele.

Vladimir Voronin a remarcat faptul c= ]nving=tori ai acestui concurs au devenit absolven\ii primeipromo\ii a specialit=\ii de design industrial din cadrul UTM [i a declarat c= speciali[tii din domeniuldat sunt deosebit de necesari economiei na\ionale.

}n vederea promov=rii tinerilor talenta\i, pre[edintele Vladimir Voronin a lansat ideea constituiriiunui centru de crea\ie a tineretului studios, ]n cadrul c=ruia ar putea fi evaluate realiz=rile studen\ilor,stabilite rela\ii dintre studen\i [i ]ntreprinderi [i examinate posibilit=\ile implement=rii proiectelorreu[ite.

Prezent la solemnitate, rectorul UTM Ion Bostan a mul\umit pre[edintelui Voronin pentru ideeaorganiz=rii unui concurs de design industrial, avansat= dup= vizitarea de c=tre [eful statului aexpozi\iei na\ionale a inven\iilor. Vladimir Voronin a fost pl=cut surprins de succesul ]nregistrat destuden\ii UTM ]n cadrul unor concursuri interna\ionale de inventic= [i a insistat asupra desf=[ur=riiunui concurs na\ional ]n domeniul dat.

(“Moldova Suveran=” din 13 noiembrie 2003)

{eful statului a ]nm`nat diplome]nving=torilor concursului

“Cel mai bun design al tractorului moldovenesc”

Din secolul al II-lea apare literatura apologetic= a cre[tinismului. Septimius Florens Tertullianus (155– 220 d.Hr.), teolog [i filozof cre[tin, este unul dintre cei mai vechi ap=r=tori literari ai cre[tinismului.Autor de scrieri apologetice (Apologeticus) [i al celebrei afirma\ii “Cred tocmai pentru c= e absurd”(“Credo quia absurdum”).

Biblia – numele de “biblie” apare ]n perioada elenistic= sub forma vocabulei Ta biblia (“c=r\i”). Estetranscris ]n latin= prin Biblia. Biblia este divizat= ]n: Pentateuh (numele grecesc al primelor 5 c=r\i aleVechiului Testament, atribuite de tradi\ie lui Moise: Facerea, Ie[irea, Leviticul, Numerii [i Deuteronomul,numite de evrei Tora (Legea), Legile, Profe\ii, Scrierile sau Vechiul [i Noul Testament. Este o “Cartevie”, deoarece ]l leag= pe cititor de cuv]ntul divin, de originea transcedental=.

}n secolul al III-lea comunitatea evreiasc= din Alexandria traduce Biblia din ebraic= ]n limba greac=.Septuaginta (Cei [aptezeci) – aceast= traducere poart= numele de Septuaginta, potrivit unei legende

acreditate de scrisoarea lui Aristens, potrivit c=reia 72 de traduc=tori au transcris ]n limba greac= primele5 c=r\i ale Legii, Pentateuhul, Profe\iile [i Scrierile. Septuaginta are ]n plus “}n\elepciunea” la c=r\ilecanonice (Daniel, proverbe) [i modific= termeni, ca, de exemplu, cel referitor la Maria: “t]n=ra femeie”devine “Fecioara” 8 Isaia, VII, 141).

Vulgata – numele traducerii latine a Bibliei, din ebraic= (Vechiul testament) [i din greac= (NoulTestament) realizat= de Sf`ntul Ieronim ]ntre anii 390 [i 405; recunoscut= oficial de Biserica romano-catolic= ]n 1546.

}ncep]nd cu secolul al VII-lea, versiunea se impune peste tot. Vulgata a fost tip=rit= pentru primadat= de Gutenberg ]n anul 1456.

Uni…versitas

TEXTE CRE{TINE

}nv=\=m`ntulingineresc]n limba rom`n= –190 de ani

}nv=\=m`ntulingineresc]n limba rom`n= –190 de ani

Plu

gu[o

rul U

TM

– 2

004

IANUARIE 2004 2

}n cadrul sesiunii ordinare a ComitetuluiExecutiv al Re\elei Universit=\ilor dinRegiunea M=rii Negre – BSUN (BlackSea Universities Network), care s-adesf=[urat ]ntre 24 [i 26 noiembrie laUniversitatea Tehnic= din Varna, Bulgaria,lu`nd ]n cons ide ra re propunereaparticipan\ilor la sesiune [i acordulacademicianului Ion Bostan, rector al UTM[i membru al Comitetului Executiv alBSUN, s-a decis ca Congresul al III-leaal BSUN s= fie convocat la Chi[in=u, laUTM, ]n toamna anului 2004.

Acesta este un act de mare prestigiu alRepublicii Moldova, al ]nv=\=m`ntuluiuniversitar de la noi, al Universit=\ii Tehnicedin Moldova.

La substan\a acestui act de prestigiu se]nscrie [i faptul c= la amintita sesiune aComitetului Executiv al BSUN s-a decisunanim ca pre[edin\ia ]n acest for s= fiepreluat= pentru urm=torii doi ani, cu]ncepere din octombrie 2004, de c=treRepublica Moldova, prin intermediulUniversit=\ii Tehnice, reprezentat= de dlIon Bostan, rector UTM, academician alA{M.

Vom felicita deci rectorul nostru,universitatea noastr=, ne vom felicita penoi ]n[ine pentru cinstea acordat=, princare evident este recunoscut= calitateauniversitar= de care este capabil= ast=ziUTM [i ]nv=\=m`ntul superior din Repub-lica Moldova ]n ansamblu. Sigur c= acesterecunoa[teri trebuie s= ne mobilizeze ]ncontinuare la munc= mereu mai consis-tent= pentru a justifica meritele ce ni seatribuie [i a cuceri noi trepte pe scaracontinu= a perfec\iunii didactice, apropiindu-ne de scopul form=rii Spa\iului UniversitarEuropean unic.

O delega\ie de profesori de la UTM, ]n frunte cudl Petru Todos, prim-prorector, prof. univ. dr., s-aaflat la ]nceputul lunii octombrie 2003 la UniversitateaTehnic= “Gheorghe Asachi”, Ia[i, unde a participat lasolemnit=\ile dedicate anivers=rii a 190-a a]nv=\=m`ntului tehnic ]n limba rom`n=. Momentulistoric avu loc ]n 1813. La propunerea unui t`n=rentuziasmat de ]nv=\=m`ntul din Italia, unde-[i f=cuse studiile, la Ia[i (pe atunci –capitala Principatului Moldova), la Academia Domneasc=, ]ncepe predarea ]n limbarom`n= a unor cursuri ]n vederea preg=tirii inginerilor hotarnici. Preda acele cursurit`n=rul erudit Gheorghe Asachi.

Cu ocazia sl=vitei anivers=ri la Ia[i au sosit reprezentan\i ai tuturor universit=\ilortehnice din Rom`nia, au fost rostite valoroase discursuri ce au demonstrat ascensiuneauluitoare a ]nv=\=m`ntului ingineresc ]n limba rom`n=. Din partea UTM a vorbit PetruTodos, prim-prorector, subliniind [i aniversarea a 40-a a Universit=\ii Tehnice dinChi[in=u, inclusiv [i cea de-a 15-a de c`nd ]nv=\=m`ntul ingineresc ]n RepublicaMoldova se produce ]n limba rom`n=. UTM mereu s-a bucurat de sus\inerea fr=\easc=a UT “Gheorghe Asachi” din Ia[i, a multor altor universit=\i [i facult=\i inginere[ti dinRom`nia. Este vorba de ajutorul serios care continu= [i azi prin donare de manuale,dic\ionare, c=r\i artistice etc. Este vorba de delegarea din Rom`nia a profesorilorpentru a preda la UTM cursuri pentru care la noi ]ntr-un moment sau altul lipseauasemenea cadre. Este vorba de practicile didactice pe care mul\i studen\i de la UTMle-au efectuat ]n Rom`nia. Din partea sa [i UTM a oferit [i ofer= locuri de studiitinerilor din Rom`nia. Are loc o mobilitate tot mai intens= [i implicit benefic= astuden\ilor, masteranzilor, doctoranzilor, profesorilor ]ntre UTM [i diferitele universit=\itehnice din Rom`nia.

Cele mai str`nse leg=turi UTM le ]ntre\ine permanent cu UT “Gheorghe Asachi”din Ia[i. Dovada cea mai concludent= ]n acest sens este deschiderea la UTM aFacult=\ii Transfrontaliere de Inginerie Economic= [i Cadastru – extensiune a UT“Gheorghe Asachi” din Ia[i. Aceast= facultate este acea membran= magic=, prin carese produce un transfer intens bilateral de calitate universitar= [i sim\=minte fr=\e[ti.

Valen\ele ]nv=\=m`ntului ingineresc ]n limba rom`n= devin tot mai pregnante, elecontribuind [i la edificarea spa\iului universitar european unic, precum se stipuleaz= ]nprincipiile Procesului de la Bologna privind aspectul educa\ional pe continentul nostru.

Cor. “Mes. Univ.”

DIN OCTOMBRIE 2004 REPUBLICA MOLDOVA, PRIN INTERMEDIUL UTM, REPREZENTAT+ DE ION BOSTAN, RECTOR, ACADEMICIAN,PREIA PRE{EDIN|IA BSUN PENTRU URM+TORII 2 ANI

Congresul al III-lea al BSUN va avea loc]n toamna lui 2004, la Chi[in=u, UTM

La sesiunea Comitetului Executiv alBSUN din 24-26 noiembrie a.c. auparticipat reprezentan\i ai universit=\ilordin \=rile Cooper=rii Economice la MareaNeagr= (CEMN), pre[edintele BSUN, dlAbel Maharamov, rectorul Universit=\ii dinBaku, Azerbaidjan, pre[edintele ComitetuluiEconomic al CRMN, dl Valery Cecela[vili.

S-au discutat mai multe chestiuni, printrecare o aten\ie subliniat= s-a acordatcolabor=rii (parteneriatului) ]ntre BSUN[i Centrul Interna\ional de Studii al RegiuniiM=rii Negre – ICBSS.

A fost temeinic discutat= [i problemaa f i l i e r i i BSUN l a A s o c i a \ i aUniversit=\ilor Europene (AUF). Aceast=afiliere este, desigur, logic= [i fireasc=,

deoarece toate cele 11 \=ri din razaBSUN – Albania, Armenia, Azerbaidjan,Bulgaria, Georgia, Grecia, RepublicaMoldova, Rom`nia, Rusia, Turcia,Ucraina – sunt \=ri europene [i toate,]n acela[i timp, sunt semnatare aleProcesului de la Bologna privindedificarea Spa\iului Educa\ional Euro-pean unic pe baza celor 6 principii:recunoa[terea academic= bazat= pe unsistem de grade comparabile; structura]nv=\=m`ntului universitar pe dou= cicluri;implementarea sistemului de ]nv=\=m`ntbazat pe credite transferabile; promovareamobilit=\ii studen\ilor [i profesorilor;asigurarea calit=\ii; stabilirea gradelorcomune recunoscute.

Deci toate activit=\ile BSUN se vor]ncadra ]n cele 6 principii ale procesuluide la Bologna. La cel de-al III-lea Congresal Re\elei Universit=\ilor din RegiuneaM=rii Negre – BSUN, care se va desf=[urala Chi[in=u, la UTM vor fi invita\i [ireprezentan\i ai Asocia\iei Universit=\ilorEuropene (AUF), ]n felul acesta ]ntreBSUN [i AUF f=c`ndu-se un pas deapropiere ]n conlucrarea educa\ional=.

Pe ordinea de zi a fost [i crearea unorCentre de Cercetare [i Transfer Tehnologic]n \=rile BSUN – CEMN. }n context, afost abordat [i ansamblul de aspecte privinddezvoltarea Re\elelor Informa\ionaleNa\ionale de Educa\ie [i Cercetare [iconexiunea lor la Re\elele Informa\ionaleInterna\ionale [i, ]n special, la Re\eauaTranseuropean= GEANT. S-a decis S-adecis ca ]n prim=vara anului 2004, laChi[in=u, la UTM s= se convoace o ]ntrunirea speciali[tilor, la care se va analizacomplexul de probleme ]n dezvoltareaRe\elelor Informa\ionale Na\ionale deEduca\ie [i Cercetare [i conexiunea lor laRe\elele Interna\ionale. S-a propus ]n acestsens de a elabora un proiect de grantpentru finan\area de c=tre structurileinterna\ionale (Consiliul {tiin\ific NATO,structurile financiare ale Uniunii Europeneetc.) a lucr=rilor de interconexiune aRe\elelor Informa\ionale Na\ionale.

La aceea[i sesiune a ComitetuluiExecutiv al BSUN de la UT Varna, Bul-garia, au aderat ]nc= 15 universit=\i dincele 11 \=ri ale BSUN, astfel c= acumnum=rul membrilor BSUN se ridic= la115 universit=\i.

}n continuare public=m textul integralal Rezolu\iei Comitetului Executiv al BSUN,adoptat= ]n sesiunea sa din 24 – 26noiembrie 2003 la Varna, Bulgaria.

{i “Calculatoarele”Au succese c`te vrei,Dar s= spunem despre careSe nume[te “Programare”.Ei au fost la Bucure[ti,Trei studen\i – cei mai one[ti,One[ti… la ]nv=\=tur=:Olimpiada nu e-o glum=!Un loc bun au cucerit:Trei probleme au g`ndit,Au g`ndit, le-au rezolvat,}n clasament au intrat,Pe l`ng= cei de la Ia[i,Bucure[ti [i asta-i “a[!”.Ei acum muncesc de zor,Cum ai ara pe ogor,Olimpiada la alt anS= o ia [i mai avan.Deci pentru “Calculatoare”,S-ar=t=m… coarde vocale:H=-=-i! H=-=-i!La “Telecomunica\ii”,Str`n[i ]ntr-un ideal ca fra\ii,Cuceresc noi piscuri, frate,Aduc`nd noi aparate,Instruirea cizel`ndCa “Voxtel” s= stea ]n r`ndLa u[=, la absolvire,S= cear= noi cadre, sire!}ns= marea noutate{i la ast= facultateE-n decan. Un nou decan(Noi [tiam asta din an)Cu sau f=r= mult= vorb=Noul vine cu reform=Din bine va fi mai bine,Iau r=spunderea pe mine!S= le ur=m “La mul\i ani!”La cei vechi [i noi decani{i la toat= facultatea –Un An Nou – cu s=n=tate!Dar s-o spunem cu suflare,S= se-aud=-n \ara mare:H=-=-i! H=-=-i!Plugul brazda-[i duce-ar=La “Industria-alimentar=” –Facultate cu victorii}n [tiin\= – glorii, glorii.Chiar acuma nu demultTezele [i-au sus\inutC`\iva tineri profesori,Deci cre=m un viitor.Aici filier= esteFrancofon=, nu-i poveste,Tineri absolven\i s-au dusMai c= to\i ]nspre Apus,Acolo-[i fac masteratul,Unii mai mult – doctoratul,La aceast= facultateFosta-n var=-o noutate:Examen de la distan\= –Noi – aici, iar ei – ]n Fran\a,

Vas=zic= UTMAre calitate, bre!Ai no[tri se duc la ei{i-ai lor vin ba doi, ba trei,Predau la module [iNoi le spunem: “Grande merci”,Dar s= nu ne uit=m vorba(Glume nu se fac chiar hojma),S= ur=m ]ntr-o pornire,Facult=\ii – tot iubire,Iubire-ntre om [i omCa iubirea pentru-n pom{i la anul s=-i g=simTot frumo[i, cu z`mbet plin,Iar acum ]n voce tareUra\i s= se aud=-n zare:H=-=-i! H=-=-i!A venit f=r= obstruc\iiPlugu[orul la “Construc\ii”,Facultate serioas=D= profesie [i… cas=Din lemn [i beton armatPlus cunoa[tere-standard,Absolven\i sute [i miiConstruit-au minuni vii,M=rturie-i capitala,Munc= e, nu alandala.Tot aici “Geodezia”,“Cadastru” [i… Rom`nia.De extensiune-i vorbaDe la Ia[i. Nu batem toba…Dar s-o spunem cu-adev=r,E un mare ajutor{i ]n carte, chiar [i-n bani,Burse – cincizeci de dolari,Studen\ii zic “Mul\umesc!”C-au g=sit ce ][i doresc.Pentru ei [i profesoriMulte, multe flori,Ba ]n plus [i-o strig=tur=Cu succese-n ur=tur=:H=-=-i! H=-=-i!Plugul trage ]nspre sear=La “Industria U[oar=”,Facultate – ging=[ie,Fete, fete… peste-o mie!Frumoase [i ]n\elepte,Ale artei mari adepte.La Mode, la festivalVor veni cu-n mare dar,Colec\ii originaleCa picturi ]n bienale,Acum uite chiar a[aSe duc ]n Italia,Vor colabora acoloCu Silvio sau cu Nicolo,Dar [i cu rom`nii-fra\iiLeg=turi… cu multe a\e,|es=turi [i piel=rie{i cu flori la p=l=rie…}n An Nou – dou= mii patruVom avea, [ti\i, un alt cadru:

Facultatea ]n noi blocuri,Blocurile – ]n noi locuri,Cadru pitoresc – p=dure,Poezie… hai la mure.Le ur=m doar fericirea,Arta [i cu… nemurirea!La anul [i la mul\i ani!Munca aduce [i… bani,Nu jeli\i coarde vocale,Ura\i s= se aud=-n vale:H=-=-i! H=-=-i!“Urbanism-Arhitectur=”Rimeaz= exact – “Cultur=”,Facultate cu prestigii,Doar avem mii de vestigii.}n Chi[in=u [i la \ar=Plugul UTM deci ar=,Ar=-ad`nc [i las= urmeDe ne pomene[te-o lume,Chiar acuma la Floren\aPrimim “plus” f=r-indulgen\e,Colabor=ri la egal{i cam a[a valuri-val.Sau, s= zicem, C=prianaCu computerul, cu pana…O machet=-am preg=titLa concurs am reu[it,Cancelaria de StatMacheta a l=udat,Ea va fi la m=n=stirePentru viitor… citire.Mai ]n scurt, “Arhitectura”Este ca o semn=tur=Pentru UTM-ul totMul\umim pentru aport!Face dar s= l=ud=m,Din bojoci s= tot strig=m:H=-=-i! H=-=-i!Ura\i noua facultate,De-iei Domnul s=n=tate!“Business [i Economie”Preveste[te bucurieUteMe se ]nt=re[te,Iar cu ea [i noi vom cre[te.Deci cu-a zecea facultateMergem ]nainte, frate,{i-atunci… roata, domnii mei,Striga\i tare, cu temei:H=-=-i! H=-=-i!Mai la urm=, fra\i-surori,Fie bine-n s=rb=tori{i dorim ca-n Anul NouTot omul fie erouLa munc=, la omenie,La iubire-o ve[nicie…UTM-ul s= tr=iasc=,Pe to\i s= ne fericeasc=!Pa[i iu\i ca pe-autobanLa anul [i la mul\i ani!

A urat “Mesager Universitar”

IANUARIE 2004 3

1. Sesiunea ordinar= aComitetului Executiv a fost organizat=]n condi\ii excelente, oferite deUniversitatea Tehnic= din Varna,

2. Dl dr. Valery Cecela[vili,Secretarul General al SecretariatuluiInterna\ional Permanent al Cooper=riiEconomice la Marea Neagr= (BSECPERMIS), a fost oaspetele invitat alacestei sesiuni.

Cu aceast= ocazie, dl Cecela[vili aexprimat sus\inerea de c=tre BSECPERMIS a programelor [i activit=\ilorBSUN. Dumnealui a subliniatimportan\a cooper=rii academice ]nregiunea M=rii Negre [i rolul BSUN ]nacest proces.

}n continuare dl Cecela[vili a f=cuto prezentare a priorit=\ilor Cooper=riiEconomice la Marea Neagr= pentruanii ce urmeaz=, invit`nd BSUN s= seimplice mai insistent ]n activit=\ileCEMN.

Comitetul Executiv a aprobat:

3. Raportul de activitateprezentat de dl Profesor AbelMaharamov [i planul de ac\iuni pentruimplementarea Programului CadruBSUN „Excelen\a ]n educa\ie”.

4. Ini\ierea procedurilor pentruo alt= edi\ie BSUN „Raport generalasupra st=rii curente a ]nv=\=m`ntuluisuperior ]n regiunea M=rii Negre”.

Conform acordului ]ntre BSUN [iPABSEC (Adunarea Parlamentar=CEMN) aceast= edi\ie trebuie s= fiepreg=tit= concomitent ]n dou= limbi -englez= [i rus=.

Coordonarea edit=rii acestui Raportva fi efectuat= de dl profesor AbelMaharamov, iar dl profesor AlexandruKarki[cenko va direc\iona editarea ]ncalitate de redactor-[ef.

Secretariatul Interna\ional Perma-nent BSUN va contacta imediat echipelena\ionale referitor la problemaRapoartelor \=rilor lor [i va programao ]ntrunire a Comitetului Executiv,dedicat= acestei probleme.

Rezolu\iasesiunii a IX-a a Comitetului Executiv BSUN (Black Sea Universities Network) 24-25 noiembrie, Varna, Bulgaria

5. Programele regionale BSUN]ncep din anul academic 2004-2005,dup= cum urmeaz=:

5.1. Programul universitar ]ndomeniul Ingineriei [i ManagementuluiTransporturilor, ini\iat ]n comun dec=tre Universitatea Tehnic= din Varna,Universitatea din Istanbul,Universitatea din Tessaloniki,Universitatea POLITEHNICA Bucure[ti,Universitatea „Ovidius” din Constan\a[i Universitatea din Pite[ti

5.2. Programele de masterat ]nurm=toareloe domenii: AsigurareaCalit=\ii (propus de Universitatea dinSakarya), Ingineria [i ManagementulEnergeticii (propus de UniversitateaTehnic= din Istanbul), [i Sisteme deSus\inere a Deciziilor (propus deUniversitatea Tehnic= a Moldovei).

5.3. Ini\ierea Premiului deCalitate al BSUN.

Profesorul Alexandru Karki[cenkoa acceptat elaborarea procedurilor desolicitare, evaluare [i acordare apremiului, consult`ndu-l pe dl profesorIoan Mih=ilescu, rectorul Universit=\iidin Bucure[ti, profesorul Attila Askar,rectorul Universit=\ii Koc [i profesorulAnatolie Pavlenko, coordonatorulconsor\iului BSUN ]n domeniulEconomiei.

6. Parteneriatul ]ntre BSUN [iCOSENT, c`t [i activit=\ile comune cevor urma.

ALTE DECIZII:

7. Secretariatul Interna\ional Per-manent va dedica edi\ia a doua a revisteiinterna\ionale BSUN aspectelor deasigurare a calit=\ii ]n ]nv=\=m`ntulsuperior.

8. La propunerea dlui dr. GeorgeIvanov, reprezentantul firmei AdvancedTechnologies Ltd., Comitetul Executiva aprobat ini\iativa de a crea unparteneriat ]ntre BSUN [i firmamen\ionat=, ]n scopul elabor=rii [iproducerii utilajului de cercetare ]ndomeniul nanotehnologiilor.

Dl dr. Valery Cecela[vili a salutataceast= propunere, accentu`nd impactulposibil al acesteia asupra avantajuluicompetitiv al regiunii M=rii Negre, [i apropus s= fie elaborat un proiect ]nvederea unui studiu de fezabilitate, pentrua fi depus la Fondul de proiecte alCEMN.

9. La propunerea dlui profesorAlexandru Karki[cenko ComitetulExecutiv a aprobat adresarea c=treConsiliul Mini[trilor Afacerilor Externeal CEMN pentru a g=si o solu\ie saupentru a simplifica procedurile deperfectare a vizelor pentru profesorii [istuden\ii care c=l=toresc ]n scopuriacademice ]n spa\iul \=rilor membreCEMN.

Dl dr. Valery Cecela[vili a salutataceast= propunere [i a informat auditoriuldespre proiecte similare ale altor grupuriprofesionale. Domnul a rugat SecretariatulInterna\ional Permanent s= trimit= c`tmai repede posibil documentele necesarela BSEC PERMIS.

10. Secretariatul Interna\ional Per-manent va preg=ti timp de dou= s=pt=m`niun raport asupra situa\iei privindcolectarea taxelor de membru BSUN,cheltuielile [i balan\a curent=. AcestRaport va fi distribuit membrilor BSUNp`n= la viitoarea ]ntrunire a Comitetuluiexecutiv.

Profesorul Alexandru Karki[cenko]mpreun= cu profesorul Hazret Aghabeyili[i dl dr. Eden Mamut vor studia situa\ialegal= din \=rile membre BSUN [i vorpreg=ti un proiect de propunere referitorla restructurarea colect=rii taxelor demembru, c`t [i a procedurilor de trans-fer financiar ]ntre SecretariatulInterna\ional Permanent [i SecretariateleNa\ionale.

11. |in`nd cont de contribu\iaUniversit=\ii Tehnice a Moldovei ladezvoltarea Re\elei Universitare a M=riiNegre, de opinia membrilor BSUN [ide acordul dlui profesor Ion Bostan,s-a luat decizia de a organiza CongresulBSUN 2004 la sf`r[itul lunii septembriesau ]nceputul lunii octombrie la Chi[in=u,Republica Moldova.

Dl profesor Abel Maharamov vacontacta reprezentan\ii altor \=ri [i, ]ntermen de 10 zile, se va adresa cu oscrisoare oficial= c=tre Ministerul Educa\ieial Republicii Moldova.

12. Dl profesor Ion Bostan ainformat Comitetul Executiv despredesf=[urarea Seminarului Interna\ional„Educa\ia, [tiin\a [i transferul tehnologicdin regiunea M=rii Negre ]n contextulglobaliz=rii: aspecte ale integr=rii”organizat la Chi[in=u ]n comun deCentrul Interna\ional de Studii al M=riiNegre (ICBSS) [i Re\eaua Universit=\ilorriverane M=rii Negre (BSUN). ComitetulExecutiv a aprobat mecanismul propusde colaborare ]ntre ICBSS [i BSUN,care a fost inclus ]n Rezolu\iaSeminarului.

13. |in`nd cont de deciziaConsiliului Mini[trilor Afacerilor Externeal \=rilor membre CEMN de a acceptaaderarea Serbiei [i Montenegrului, c`t[i a Macedoniei, Comitetul Executiv adecis s= invite universit=\ile acestor \=ris= adere la BSUN.

14. |in`nd cont de propuneread-lui profesor Ion Bostan privindnecesitatea dezvolt=rii Re\elelorNa\ionale Informa\ionale (]n domeniuleduca\iei [i cercet=rilor) conectate lare\ele interna\ionale similare, c`t [inecesitatea accesului la bibliotecilevirtuale [i revistele electronice, s-aluat decizia s= fie organizat= la Chi[in=uo ]ntrunire a exper\ilor ]n acestdomeniu.

15. Comitetul Executiv a pus ]ndiscu\ie [i a aprobat formularele demembru depuse la SecretariatulInterna\ional Permanent.

16. Comitetul Executiv a analizatpropunerile privind consor\iile [icentrele noi din cadrul BSUN [i adecis urm=toarele:

16.1. In i \ i e rea procedur i i de]nfiin\are a Consor\iului BSUN„Ingineria [i Managementul Petrolului[i Gazului”

Universitatea Petrol [i Gaze dinPloie[ti va ini\ia procedura, iar dlprofesor Niculae Antonescu va prezentap`n= la sesiunea viitoare ComitetuluiExecutiv un raport.

16.2. In i \ i e rea procedur i i de]nfiin\are a Consor\iului BSUN„Ingineria Naval=”

Acest proces va fi promovat deUniversitatea Tehnic= din Istanbul,Facultatea de Inginerie Naval= [i Studiiale Oceanului, iar dl profesor AliIhsan Aldogan va prezenta un raportComitetului Executiv p`n= la sesiuneaviitoare.

16.3. In i \ i e rea procedur i i de]nfiin\are a Consor\iului BSUN„Tehno log i i In fo rma \ iona l e [ iComunica\ii”.

Acest proces va fi promovat ]ncomun de c=tre Funda\ia Universitar=a M=rii Negre, Universitatea Tehnic=a Moldovei [i Universitatea dinSakarya, iar dl profesor Ion Bostanva prezenta un raport ComitetuluiExecutiv p`n= la sesiunea viitoare.

16.4. Comitetul Executiv a aprobatproiectele propuse privind CentreleBSUN cu urm=toarele recomand=ri:

a. Referitor la Centrul dePrevenire a Conflictelor s-a recomandats= se \in= cont de problemele curentelegate de terorism [i stabilitate ]nregiunea M=rii Negre [i s= se l=rgeasc=domeniile de cercetare, incluz`nd acestepriorit=\i

b. Referitor la Centrul deSisteme Energetice Alternative, propusde Universitatea din Jitomir [i Centrulde Conservare a Energiei [i Impactulasupra Mediului Ambiant, propus deUniversitatea Tehnic= a Moldovei]mpreun= cu Academia de {tiin\e dinMoldova, Comitetul Executiv le-arecomandat acestor Centre o cooperaremai str`ns= [i s= sus\in= centre similare]n alte \=ri membre.

17. U rm= t o a r e a s e s i u n e aComitetului Executiv a fost programat=pentru sf`r[itul lunii aprilie 2004, laBaku, Azerbaijan.

Secolul al XXI-lea este numit pe bun= dreptate“secolul aurului cenu[iu”, al creierului, deci. Acestlucru este tot mai mult con[tientizat de \=rileindustrial dezvoltate, care aloc= mijloace financiareimportante pentru cercet=rile [tiin\ifice. Spreexemplu, \=rile Uniunii Europene au rezervat ]nacest scop pentru urm=torii 5 ani ]n cadrulProgramului de Cercetare-dezvoltare 17,5 mlrdeuro. Cca 3% din produsul intern brut este alocatsus\inerii cercet=rilor [tiin\ifice ]n SUA [i Japonia.}n Republica Moldova aloca\iile de la buget pentrudezvoltarea [tiin\ei sunt sub orice nivel. Sumelealocate pentru proiectele finan\ate de la bugetajung doar pentru salarizarea, [i aceea extrem demizer=, a cercet=torilor. Despre procurarea utilajuluimodern, strict necesar pentru efectuarea calitativ=a cercet=rilor experimentale, nici nu poate fi vorba.

Care ar fi ie[irea din situa\ia creat=? Lamoment, practic, unicele surse de finan\are acercet=rilor [tiin\ifice pot fi programeleinterna\ionale de cercetare. }n ultimul timpposibilit=\i de participare cu proiecte ]n programeinterna\ionale a crescut sim\itor. Care ar fi cheileprincipale ale succesului ]n aceast= competi\ie,deseori, foarte dur=? }n primul r`nd, este necesar=asigurarea nivelului [tiin\ific ]nalt al proiectelor [imembrilor colectivelor [tiin\ifice, prezen\a tinerilorcercet=tori. Pentru asigurarea succesului este,de asemenea, necesar= perseveren\= [i mult=r=bdare. Nu este de neglijat nici m=ria sa hazardul,]n special, ]n cazul unei concuren\e mari.

Care au fost succesele [i insuccesele noastre]n aceast= direc\ie pe parcursul ultimilor 10 ani?P`n= ]n 1992 colectivul [tiin\ific, condus de acad.Ion Bostan, a colaborat ]n cadrul diferitelorcontracte doar cu parteneri din \=rile din spa\iulfostei URSS (Rusia, Ucraina, Belarus). }n 1993a fost f=cut= prima bre[= ]n zidul dinspre Apus:a fost ]ncheiat primul contract de cercetare cuInstitutul de Cercet=ri ]n Tehnologia Construc\ieide Ma[ini (ICTCM) din Bucure[ti. Printr-o fericit=]nt`mplare, ]n 1994, fiind la Bucure[ti, la MinisterulCercet=rii [i Tehnologiei, am ob\inut un set demateriale informative, din care am aflat, pentruprima oar=, despre existen\a unor programeinterna\ionale de cercetare, cum ar fi NATO,EUREKA, COST [. a. Au fost ]ntreprinse primele]ncerc=ri de participare ]n programele nominalizate

Cercetarea [tiin\ific=:care sunt perspectivele?

cu proiecte de cercetare. Acestaa fost ]nceputul. De atunci [ip`n= ]n prezent au fost elabo-rate cca 30 de proiecte ]ndiverse programeinterna\ionale cum ar fi:CRDF (Civilian ResearchDevelopment Foundation) (6proiecte); NATO (4); INTAS(6); SCOPES (2); BCST(Bilateral Cooperation in Sci-ence and Technology)sus\inut= de RFG (1); TheTelford Challenge (2); FordFoundation (1); COPMOL –Rom`nia (3); GIF (1) [. a.Dup= mai multe ]ncerc=ri [ie[ecuri ]n 2001 a fost c`[tigatprimul grant de cercetare ]nProgramul CGP (CRDF) (Cooperative GrantProgram) ]ntr-un concurs al proiectelor dintoate \=rile statelor independente. Suma grantuluia fost de 35000$. }n acela[i an a mai fostc`[tigat un grant ]n cadrul Programului BGP1(CRDF) (Bilateral Grant Program) cu sumade finan\are de 39000$ (la concurs au participatproiecte doar din Republica Moldova). Deasemenea, colectivul ]n componen\a: acad. I.Bostan, I . Tighineanu, V. Dorogan [ isubsemnatul a elaborat un proiect de creare aunui Centru Na\ional de Studiu a Materialelor,care a fost ]naintat spre finan\are ]n ProgramulRESC (CRDF). }ntr-o competi\ie dur= (ini\ialpentru un singur grant), la care au participat10 colective [tiin\ifice din Republica Moldova,proiectul nominalizat a trecut spre finan\arecu suma de 312000$, destinat= pentruprocurarea, ]n exclusivitate, a echipamentului[tiin\ific.

}n 2002 ]n cadrul Programului BGP2(CRDF) a fost c`[tigat un grant de cercetare(]n competi\ie au participat 76 de proiecte decercetare ale colectivelor [tiin\ifice din Repub-lica Moldova, dintre care spre finan\are aufost selectate doar 20) cu volumul de finan\arede 80000$, dintre care 43000$ sunt rezerva\ipentru procurarea echipamentului [tiin\ific. De

asemenea, au fost elaborate [i ]naintate spreconcurs dou= proiecte ]n cadrul programuluiCRDF-CGP: “Echipamnt precesional modernpentru extrac\ia petrolului de la ad]ncimi mari(finan\are 80 000 $ pentru 24 luni) [i aldoilea proiect “Mecanisme precesionale deac\ionare pentru arm=tura gazoductelor (finan\are79 000 $ pentru 24 luni).

Aprobarea la finele anului 2002 aProgramului Cadru-6 de Cercetare -dezvoltare a Uniunii Europene pe viitorii 5ani deschide perspective largi [i pentrucolectivele [tiin\ifice din Republica Moldova.}n cadrul acestui program a fost aprobat=suma de 70 mln euro pentru 5 ani pentruprogramul INTAS, fondat pentru finan\areacercet=torilor din noile state independente. Ocale real= de participare direct= a cercet=torilordin Republica Moldova, inclusiv de la UTM,]n programele Cadru-6 este participarea casubcontractant ]n cadrul proiectelor colectivelor[tiin\ifice din \=rile Uniunii Europene. R=m`nes= g=sim acele colective [tiin\ifice [i s= leconvingem (prin calitatea lucr=rilor noastre[tiin\ifice) s= ne accepte.

Valeriu Dulgheru,prof. univ. dr. hab., UTM

Noul decan al FIMCM –Alexei Toca

N=scutla 24 ianuarie 1951]n s. T=r=s=u\i,plasa Noua-Suli\a,jud. Hotin.C=s=torit, un copil.Studii:1967 - [coalamedie nr. 2 dinNoua-Suli\a1972 - InstitutulPo l i t ehn i c d inChi[in=u, Facultateade Mecanic=, specia-litatea Tehnologia Construc\iilor de Ma[ini,Ma[ini-Unelte [i Scule

1981 – Doctor ]n [tiin\e tehnice (InstitutulPolitehnic Leningrad)

Activitatea de munc= la UTM:1972 – lector-asistent, Catedra “Rezisten\a

Materialelor”1978 – doctorand la Catedra “Tehnologia

Construc\iilor de Ma[ini”1981 lector-asistent la Catedra “Tehnologia

Construc\iilor de Ma[ini”1983 - lector superior la Catedra “Tehnologia

Construc\iilor de Ma[ini”1985 – prodecan al Facult=\ii de Mecanic=1987 – conferen\iar la Catedra “Tehnologia

Construc\iilor de Ma[ini”1994 - [ef Catedr= “Tehnologia

Construc\iilor de Ma[ini”}n perioada 1999 – 2003 Catedra TCM a

organizat 3 edi\ii ale Conferin\ei Interna\ionale“TEHNOLOGII MODERNE, CALITATE,RESTRUCTURARE – TMCR” (1999, 2001,2003)

Autor al 127 de lucr=ri [tiin\ifice, didactice[i metodice, ]ntre care 1 monografie, 3manuale, 2 cicluri de prelegeri.

}n ultimii 5 ani – 48 de titluri,}n ultimul an - 14 titluriLaureat al Premiului “B. Glavan” ]n

domeniul [tiin\ei [i tehnicii pentru anul 1982.

}n [edin\a din 2 decembrie 2003 SenatulUTM l-a ales, prin vot secret, ]n func\ia dedecan al Facult=\ii de Inginerie [i Manage-ment ]n Construc\ia de MA[ini pe dl AlexeeiToca, conf. dr.

IANUARIE 2004 64

CMYK

ASPECTE STUDEN|E{TI * ASPECTE STUDEN|E{TI * ASPECTE STUDEN|E{TI * ASPECTE STUDEN|E{TI * ASPECTE STUDEN|E{TI

Alina OjogAlina OjogAlina OjogAlina OjogAlina Ojog[i colegii ei[i colegii ei[i colegii ei[i colegii ei[i colegii ei

Domni[oara student= Alina Ojogeste monitorul grupei “Inginerie [iManagement ]n Telecomunica\ii”, anulIV, Facultatea de Radioelectronic= [iTelecomunica\ii (FRT). Un monitoracceptat suflete[te de c=tre colegi,fapt pe care imediat ]l surprinzi, c=cifiecare spune cu m`ndrie c= Alina e]n “fruntea coloanei”, dar [i Alinaspune, tot cu m`ndrie, c= fiecaredintre colegii s=i poate fi “frunteacoloanei”. Am sim\it o tov=r=[ie foartestr`ns= ]n aceast= grup= care, s= vede\i,nu sufer= sub nici un motiv apari\iaa niscaiva note slabe. }nv=\=tura este

piatra de temelie a atmosferei ]n grup=[i nu orice “]nv=\=tur=”, ci numaiuna bun=, c=ci, pe drept cuv`nt, estediferen\= ]ntre no\iunile “specialist”[i “specialist bun”, dup= cum tot“diplom=” se nume[te [i cu note de“6”, [i cu note de “9”, dar c`t demult difer=.

Monitorul Alina Ojog subliniaz=faptul economiei de pia\= exprimatchiar ]n grup= prin plata pentru…marfa universitar= – cuno[tin\ele. Da,spune Alina, “marfa” e bun=. Profesoriiexpun materia cu foarte mult interes:interesul ca fiecare student s=

acumuleze tot ce-i va trebui ulterior]n rol de specialist, numaidec`t cudeterminativele “bun, calificat”. {i dac=e s= ne referim la exemple, Alinanume[te “Electronica digital=”, predat=de t`n=rul profesor dl Anatol Alexei.Un alt obiect de studiu, pentru carestuden\ii exprim= mul\umiri, este“Sisteme de comuta\ie digitale [ioptoelectronice”, predat de dlOctavian B`rzoi. Disciplina “Sistemede transmisiune multiplex”, predat=de dl Pavel Nistiriuc, la fel aducemulte satisfac\ii studen\ilor ]n formarealor profesional=. Studen\ii muncescserios [i cu mult folos la lec\iile dreiLilia Sava, care pred= “Managementul”[i “Contabilitatea” etc.

Studenta Veronica Ple[ca ]ncepecu laude pentru monitorul grupei AlinaOjog. Datorit= ei, grupa a devenitsolidar= ]n voin\a sa de a atingeperforman\e la studii. C`nd colegulexpune deschis, ]ntr-un cadru oficial,asemenea cuvinte de laud=, te g`nde[tic=, ]ntr-adev=r, calit=\ile enun\ate suntsesizate de c=tre to\i, c= unii dintrenoi au, de bun= seam=, tr=s=turi delider. Or, liderii sunt un fel de tezaursocial, ei trebuie s= fie crescu\i denoi ]n mod inten\ionat, prin diverseONG-uri. Iar dac= o domni[oar=,precum Alina Ojog, ne vine, cum sespune, pe de-a gata lider, probabilfiind educat= ]nc= din familie, e cuat`t mai bine.

Veronica Ple[ca mai adaug= [iatmosfera propice pentru o bun=munc= la carte, pe care o creeaz=decanatul ]n rela\iile sale educativecu studen\ii, precum [i condi\iilesatisf=c=toare pentru traiul ]n c=mine.

Studentul Alexandru Cu[nir serefer= la preg=tirea profesional=, pe

care pu\in c`te pu\in o cl=de[tefacultatea [i o cl=de[te bine. Alexandru][i d= seama pe c`t posibil mai ex-act, care din obiecte intr= mai “ad`nc”]n profesia de inginer-manager ]ntelecomunica\ii [i deci ]ntr-acolo ][iconcentreaz= mai tare eu-l s=u. Adic=,vrea s= spun= Alexandru, toateobiectele trebuie ]nv=\ate bine, darunele totu[i cu “foarte” – foarte bine.

- Dar Filozofia “intr=” ]nspecialitate? – am ]ntrebat euprovocator.

- E clar c= direct nu intr=, dar ]nafar= de calificarea de inginer noi omai avem [i pe cea de om de cultur=[i pentru dezvoltarea general=, desigur,nou= ne trebuie, - zice cu destul=]ncredere studentul. {i mai adaug=: -Sigur c= efortul pentru ]nv=\areadiferitelor obiecte e diferit la fiecarestudent depinde de interesul, depersonalitatea acestuia…

}n discu\ii s-au mai angajatTatiana Andreiciuc, Anatol Zuza,Anatol Cheptene [i al\i studen\i. }ntrealtele, ei au avut ]nt`lniri cu studen\ide la alte universit=\i [i to\i recunoscc= la UTM se munce[te serios, seface carte, chiar [i practica are unvolum mai mare la UTM. {i acesteaspecte fundamentale se relev= per-manent, ]n fiecare zi.

Cu alte cuvinte, Alina Ojog,monitorul grupei, [i colegii s-au ar=tata fi maturiza\i ]n judec=\ile lor, iarmu l \ umi r e a l =un t r i c = pen t r uprofunzimea calit=\ii pe care opresteaz= facultatea [i universitatea ]nansamblu ne ]ndreapt= spre g`ndulc= suntem pe calea cea bun=: cre[temcadre pentru popor, pentru \ar=.

Cor. “Mes. Univ.”

Credite academice transferabileeste o no\iune nou=, ce intr= tot maiad`nc ]n limbajul universitar, av`ndmenirea de a-i mobiliza at`t pestuden\i, c`t [i pe profesori.

Cum s-ar descifra aceast= no\iune?Cit=m din “Ghidul studentului” laFTMIA, anul II de studii: “Credituleste o valoare numeric=, ce se aloc=fiec=rei discipline de studiu din planulde ]nv=\=m`nt.” De exemplu, disciplina“matematica superioar= I” ]nsemestrul III la FTMIA – specialit=\itehnologice (96 de ore ]n total pe totsemestrul) este valorat= numeric cu6 puncte de credit. }nseamn= c=studentul va ob\ine aceste 6 punctede credit doar ]n cazul ]n care vastudia cu succes (note bune)matematica (volumul cuprins ]n 96de ore) pe tot parcursul semestruluiIII, sus\in`nd [i examenul respectiv.

La “fizic= I” el va ob\ine 5 puncte-credit, la “informatic=” III – 4, la“chimia anorganic=” – 8 etc. Astfel[i la celelalte discipline incluse ]nplanul de ]nv=\=m`nt. Cu diferitenumere de puncte-credit studentul vaob\ine pe semestru o sum= stabil= –30 de puncte-credit. Pe parcursul unuian de studii – 60 de puncte-credit,iar pe ]ntreaga perioad= de studii la

Credite, credite...facultate (4 ani) – 240 de puncte-credit.

}n universit=\ile din Europa studiileuniversitare inginere[ti dureaz= 5 ani,deci pentru a ob\ine diploma se cerea acumula o sum= de 300 de puncte-credit. La UTM anul V de studiieste masteratul.

Din punct de vedere numeric esteclar: pentru ca s= meri\i diploma deinginer, trebuie s= acumulezi peparcursul anilor de studii la universitate300 de puncte-credit, a[a cum seprocedeaz= ]n oricare alt= universitate(facultate) inginereasc= (tehnic=) dinEuropa.

Din Europa?! Adic=, num=rul depuncte-credit e la fel ]n orice \ar= dinEuropa, deci din punctul de vedereal valorii numerice diplomele suntegale.

Egale, desigur, c=ci tocmai deaceea s-a [i trecut la sistemul deinstruire ]n baza creditelor transferabile,ca s= se poat= compara u[or nivelulde studii ]n toat= Europa, care acum,se [tie, tinde spre “Uniune”, spreapropiere, spre globalizare, iar oricarestudent s= poat= ]nv=\a un an-doi [i]n alt= universitate ]nrudit= din \aralui sau din alt= \ar=, astfel ca s= seintensifice ceea ce se nume[te

mobilitatea studen\ilor. Mai pe urm=tinerii absolven\i-speciali[ti s=-[i poat=g=si un loc de munc= fie ]n \ara sa,fie ]n alt= \ar=.

Din punct de vedere numeric totuleste clar. Dar calitativ? Un studentcare a acumulat 60 de puncte-credit,dar care la matematic=, fizic= etc.are, s= zicem, doar note de “6”, nuse poate egala, desigur, la indicele“calitatea punctelor-credit” cu un altstudent, care ob\ine aceste 60 depuncte-credit, ]nv=\`nd pe note “9” [i“10”.

Nu degeaba agen\ii, c`nd angajeaz=tineri speciali[ti, le cer s= prezinte nunumai diploma (valoarea ei numeric=de 240 sau 300 de puncte-credit),dar [i lista de note, s= vad= ce calitateau aceste puncte-credit. Iar ]n unele\=ri se va cere [i culegerea deprograme didactice, ]n baza c=rora aufost f=cute studiile, ca s= se poat=face o concluzie cu referire lacon\inutul acestor puncte de crediteacademice transferabile.

La UTM acum toate facult=\ileau trecut la instruirea ]n baza sistemuluide credite transferabile. Dar oare to\istuden\ii [tiu ce noutate este aceasta[i cum ][i pot direc\iona ei efortul destudii?

Exist= “contractul de studii” pecare trebuie s=-l semneze decanul [istudentul, dar pe parcurs apar desigur[i o mul\ime de probleme. }n acestsens la UTM a fost instituit un postnou – de coordonator al sistemuluide credite transferabile, ]n care a fostnumit Andrei Chiciuc, conf. dr.ing., cu sediul ]n corpul nr.1 UTM,bir. 114.

Dar [i la facult=\i sunt numi\icoordonatori ai sistemului de creditetransferabile. Conform ordinului emisde rectorul UTM, [i la facult=\i aufost desemna\i coordonatori aisistemului de credite transferabile:Stela Balan – FIU, Valeriu Lungu– FUA, Iurie Ciofu – FIMCM,Gherasim Taran – FCGC, MirceaBernic – FIMM, Andrei Chiciuc –FE, Gheorghe Ceban – FCIM, IurieSubotin – FTMIA , Serg iuAndronic – FRT. Astfel, oricinepoate apela la coordonatoriinominaliza\i pentru a ob\ine consulta\ii]n problema creditelor transferabilede studii, astfel ca sistemul dat, carene apropie tot mai mult de idealulform=rii unui spa\iu universitareuropean unic, s= fie implementatveridic [i solid ]n via\a studen\easc=la UTM.

Cor. “Mes. Univ.”

Dou= orecu Caragiale

O foarte bun= ini\iativ= ademonstrat rectoratul UTMcump=r`nd pentru studen\i [iprofesori spectacolul “Mofturiparfumate”, jucat cu mult talentde tinerii actori de la Centrul deCultur= [i Art= “Ginta Latin=”.

Era o sear= de vineri (28noiembrie), moment potrivit, c=cistuden\ii, neav`nd pentru a douaz i l e c \ i i , s - au deba r a sa tcompletamente de cunoscuta]ncordare didactic=, red`ndu-se totcomp le t amen t e a tmos f e r e i[=galnice-grote[ti a scenelorcaragiale[ti care au foarte multetangen\e cu via\a de azi. Nudegeaba studen\ii reac\ionau lacele petrecute pe scen= uneoridestul de exaltant.

Bani nu ajung, se [tie. Darrectoratul a f=cut tot posibilul [iefectul educativ-umanist, f=r=]ndoial=, va fi puternic.

La acest efect educativ-umanista ad=ugat [i gestul frumos alprorectorului UTM, dl ValerianDorogan, ]nm`n`nd garoafefiec=rei actri\e, spun`nd [i c`tevacuvinte calde pentru jocul teatral,pentru Caragiale [i to\i clasiciiliteraturii neamului rom`nesc, care]nc=lzesc inimile noastre azi [i]ntotdeauna.

Cor. “Mes. Univ.”

Pe 27 noiembrie 2003 ]n sala“BIAX”, sectorul R`[cani s-aprodus primul joc tineresc-studen\esc“TVC”. S-au ]nfruntat echipele“Amicii” de la FCGC [i “ProCim”de la FCIM. Au ]nvins “Amicii”.Felicit=ri pentru “Amicii” [i EugenBucun, [eful echipei.

Pe l`ng= felicit=ri – premiulrectoratului – 1000 de lei [i cel alPreturii sectorului R`[cani – 300de lei.

Felicit=ri [i pentru “ProCim” [iIulian Cre\u – [eful echipei. Lafelicit=ri se adaug=: 1000 de lei –premiul rectoratului [i 200 de lei –premiul Preturii.

Mul\umiri dlui rector UTM IonBostan, academician, pentrusus\inere material= a activit=\ilor“TVC”, foarte iubite de c=trestuden\i. Mul\umiri [i Preturiisectorului R`[cani – la fel pentrusus\inere.

Cor. “Mes. Univ.”

Au ]nvins “Amicii”(FCGC)

}n seara de 17 noiembrie – Ziua Interna\ional= a Studen\ilor – la Palatul Na\ionaldin Chi[in=u a avut loc o frumoas= manifesta\ie concertistic=. Partea principal= arevenit colectivelor artistice de la UTM: fanfara, condus= de dl Anastas Boldescu,echipa de dans [i muzic= popular= “Tinere\ea”, sub conducerea dlor Vasile Cire[(dans) [i Tudor Pascaru (taraf), ansamblul de estrad=.

Manifesta\ia a fost sus\inut= de Consiliul Rectorilor din RM [i Sindicatul Educa\iei[i {tiin\ei din RM.

Cuvinte de felicitare au rostit dnii Gheorghe Cimpoie[, rectorul Universit=\ii Agrarede Stat (din partea Consiliului Rectorilor din RM), Vladimir Dragomir, pre[edinteleComisiei parlamentare pentru cultur=, [tiin\=, ]nv=\=m`nt, tineret [i sport [i mijloacede informare ]n mas=, Dumitru Ivanov (din partea Sindicatului Educa\iei [i {tiin\ei).

Cor. “Mes. Univ.”

ECHIPELE SANITARELA}NTRECERI

IANUARIE 2004 5

CMYK

CMYK

S=S=S=S=S=rrrrr b=toarea studen\ilorb=toarea studen\ilorb=toarea studen\ilorb=toarea studen\ilorb=toarea studen\ilor[i a ]ntregii societ=\i[i a ]ntregii societ=\i[i a ]ntregii societ=\i[i a ]ntregii societ=\i[i a ]ntregii societ=\i

Pe 20 noiembrie 2003 ]n incintaFacult=\ii de Energetic= a avut loc o]nt` lnire a profesor i lor ie[eni [i

}nt`lnirea cu studen\iide la transfrontalier=

Rom`nia. La cele dou= specialit=\i„Ingineria economic=” [i „Cadastru” aleacestei facult=\i situat= la UTM la oraactual= ][i fac studiile 84 de studen\idin Republica Moldova.

}nt`lnirea cu studen\ii a urm=rit scopulimpulsion=rii muncii de studiu, deoarecesitua\ia [colar= nu este tocmai bun=,restan\ele fiind cam multe la num=r.

- Se constat= o oarecare del=sare launii studen\i, - a spus decanul Facult=\iiTransfrontaliere, dl Gheorghe Nistor,prof., dr. ing. – Bursa de studii egal=cu 50 de dolari SUA, pl=tit= de statulrom`n nu este o sinecur=, ci un stimulentmaterial mai consistent pentru a creacondi\ii optime de studii, astfel ca fiecaret`n=r s= devin= specialist la parametrimoderni.

}ndemnuri spre studii mereu maiperformante au pronun\at [i dnii MihaiCre\u, rectorul Universit=\ii Tehnice„Gh. Asachi” din Ia[i, Ion Ciupac,prodecanul Facult=\ii Transfrontaliere,UTM, Gabriel Luca, prof. dr. ing.,UT Ia[i, Mircea Gu[=, prof. dr. ing.,UT Ia[i.

Tudor Stanciu, conf. dr. ing., UTM,Vasile Grama, conf. dr. ing., UTM, Tu-dor Ambros, conf. dr. ing., UTM.

Pe 16 noiembrie 2003, ]ntr-o atmosfer= sol-emn=, au fost ]nm`nate diplomele celor 137 deabsolven\i ai masteratului UTM.

}n deschiderea solemnit=\ii acad. Ion Bostan,rectorul UTM, a felicitat c=lduros tinerii masteranzi,subliniind noua vigoare didactic= pe care o implic=ast=zi masteratul universit=\ii noastre. Acummasteratul a devenit o component= indispensabil=]n preg=tirea speciali[tilor de calificare ]nalt=. Prin

chi[in=uieni cu studen\iiFacult=\ii Transfrontalierea Universit=\ii Tehnice„Gh. Asachi” din Ia[i,

Studen\ii au mul\umit pentru ]nt`lnireaorganizat= [i au subliniat c= pe viitorvor intensifica eforturile de studiu,r=spunz`nd cu demnitate la ]ndemnurileprofesorilor lor respecta\i de la Ia[i [iChi[in=u.

Cor. „Mes. Univ.”

}NM~NAREA DIPLOMELORPENTRU MASTERANZI

124 de pagini, format “A-4”– toatepline cu fotografii tip viniet=, peun fundal decorativ specific facult=\ii[i specialit=\ii. S-a depus o munc=enorm=, organizatoric= [i tehnic=,s-a fotografiat cu aparate digitale [is-a lucrat numai ]n forme electronice.Dar… finis coronat opus - sf`r[itul]ncununeaz= opera. S-a reu[it, ]ntr-adev=r o oper=.

Pu tem aplauda dec i f rumoasaini\iativ= a rectoratului de a f=uriasemenea impresionante pl=smuirif o t o g r a f i c e , c a r e ] n v e [ n i c e s c

introducerea masteratului ca form= de instruirepostuniversitar= noi ne apropiem tot mai mult deexigen\ele de la Bologna cu cele 6 obiectivepentru edificarea unui spa\iu educa\ional europeanunic, [i anume:

· recunoa[terea academic= bazat= pe unsistem de grade comparabile;

· structura ]nv=\=m`ntului universitar bazatpe dou= cicluri;

· implementarea sistemului de ]nv=\=m`ntbazat pe credite academice transferabile;

· promovarea mobilit=\ii studen\ilor [iprofesorilor;

· asigurarea calit=\ii;· promovarea dimensiunii europene [i

stabilirea gradelor comune recunoscute.Ast=zi tot mai imperios se subliniaz= necesitatea

globaliz=rii vie\ii economice {i, implicit, ainterna\ionaliz=rii pie\ei muncii. Speciali[tii preg=ti\iprin sistemul de masterat vor putea mai liber s=se ]nscrie ]n atare procese. Masteratul la noi ]nc=nu a atins numeric plafonul de cca 30 la sut= dinnum=rul licen\ia\ilor universitari, plafon generaleuropean. Num=rul burselor acordate de bugetul

Ministerului Educa\iei acoper= doar 10 la sut= desolicit=ri. Deci avem de lucrat serios ]n direc\iadat=. Este ]mbucur=tor faptul c= autorit=\ile mani-fest= o voin\= concentrat= pe aceast= direc\ie [i ]nperioada urm=toare vom accelera pasul masteratului]n Republica Moldova. De altfel, mul\i agen\ieconomici din \ara noastr= deja le cer la angajaretinerilor speciali[ti diploma de magistru (master)– titlu de garan\ie ]n calitatea profesional= revendicat=de exigen\ele contemporane pe pia\a muncii calificate.

O not= semnificativ= a masteratului de laUTM ar fi [i faptul c= acesta devine unmijloc eficient de completare a cadrelordidactice pentru toate facult=\ile universit=\ii.Astfel, din promo\ia actual= de 137 demasteranzi (magi[tri) 52 deja ][i desf=[oar=activitatea de cadru didactic la diferite catedreuniversitare, UTM. E un proces benefic de]ntinerire a colectivului profesoral-didactic,deoarece trebuie s= avem ]n vedere situa\iaactual= oarecum nefavorabil= la indicelecensului de v`rst=.

La ceremonie au asistat decanii facult=\ilorUTM, mai mul\i profesori, rude [i prieteni aiproaspe\ilor absolven\i ai masteratului UTM.

Dl Valentin Amariei, prorector UTM,conf. dr., av`nd ]n cercul responsabilit=\ilorsale [i masteratul, a dat asigur=ri c= la UTMse depun mari eforturi pentru ca aceast= form=de studi i postuniversi tare , precedent=doctoratului, s= capete noi virtu\i ]ntruconsolidarea [i dezvoltarea sa calitativ= [icantitativ=.

Cor. “Mes. Univ.”

Albumul“UniversitateaTehnic=a Moldovei -promo\iaanului 2003”

E al doilea “Album – promo\ie” ]n istoria universit=\ii. O carte monumental=, s-arputea spune, pentru c= e vorba de o edi\ie s=rb=toreasc=, pe h`rtie velin=, ce va sta ]ncas= “la oglind=” spre amintire ani [i ani. O carte monumental=, pentru c= epaginat= ]n fotografii color – 1576 la num=r, pentru absolven\ii celor nou= facult=\iale UTM [i alte sute de fotografii ale unor personalit=\i marcante –fo[ti absolven\i aiUTM – rectorului [i ale prorectorilor UTM, ale pre[edin\ilor comisiilor de licen\=,decanilor, prodecanilor, profesorilor, inginerilor UTM.

amintirea despre universitate, desprenoi to\i cei de azi.

Dac= avem “Album – 2002”, “Al-bum – 2003”, ]nseamn= c= ]ncepe otradi\ie? Tradi\ie se va numi la al10-lea, 20-lea, al 50-lea… “Album”!

S= fim s=n=to[i, vom ajunge, c=ciprimii doi pa[i sunt f=cu\i cu toat=]ncrederea.

Cor. “Mes. Univ.”

– Odesa– OdesaConven\ie:

IANUARIE 2004 6

Titlul acestei informa\ii dezv=luie otem= stringent= ]n instruirea multor agen\ieconomici de la noi, ]n care munc= s-aangajat Centrul de perfec\ionare [iRecalificare a Cadrelor, structur= din cadrulUTM.

Agen\ii economici ]ns= sunt mii [i miipe ]ntinsul republicii, de aceea Centrul deperfec\ionare nominalizat nu ar putea s=cuprind= de unul singur ]ntreaga ac\iunede instruire. Centrul de Perfec\ionare poate

principii generale de marketingModul francofon:

continu= multidisciplinar= ]n RepublicaMoldova”.

Iat= c= ]n continuare, ]n cadrul aceluia[iproiect, deja la Chi[in=u, sub conducereaCentrului de Perfec\ionare [i Recalificarea Cadrelor, urmeaz= un [ir de module-cursuri francofone, predate de profesoridin Fran\a.

Primul modul s-a desf=[urat ]n septembrie2003 cu tema “Principii generale de mar-keting”, Modulul a fost prezentat de c=treJean-Pierre Debuisser, profesor C.E.S.MECA (centre d’Etudes Superieures surl’Enseignement de la Mecanique), Fran\a.

Multe lucruri, fa\ete, momente trebuies= cuno[ti pentru a realiza un marketingutil. Cum s= studiezi pia\a? Ce ]nseamn=no\iunea “pia\=”? De exemplu, dore[ti s=deschizi un restaurant. Trebuie s= studiezieventualele grupe de consumatori, carear apela la servicii anume aici. Cenecesit=\i au ei? Ce dorin\e, cerin\e? O[tiin\= subtil= e identificarea [i atitudineaconsumatorului. Totul e necesar pentruca ]ntreprinz=torul s= se reconformeze lamomentul potrivit, s= poat= anticipaevolu\ia eventualei clientele – meandreleacestei evolu\ii etc., etc.

Toate acestea ]n cadrul cursurilor sedemonstreaz= cu materiale didacticeexpresive: la ecran, cu scheme [i textesau cu imagini de film luate la ]ntreprindericoncrete din Fran\a sau alte \=ri dezvoltate.

Cu alte cuvinte, modulul a fost]nc=rcat de materie util= pentru viitoriiformatori.

Trebuie s= ad=ug=m c= ]n cadrulacestor module francofone audien\ii]n\eleg deja bine limba francez=, deciasimileaz= cu succes materia. }n plus,formele de activitate nu se reduc numaila prelegeri. Sunt aplicate pe larg [idiscu\iile, ]n care este atras fiecareaudient. }ntruc`t audien\ii, ]n mare parte,sunt ei ]n[i[i ]ntreprinz=tori, se efectueaz=deci [i un eficient schimb de experien\=.Urmeaz= apoi vizitarea unei ]ntreprinderidintre cele mai bune. Se organizeaz= [iforma instructiv= denumit= “Studiul de caz”.

Intr=m ]n economia de pia\= ]ncet,dar sigur [i deci formarea (]nv=\area)trebuie s= fie continu=. E [i natural,doar [i schimb=rile, transform=rile sunt[i ele mereu continue.

Cor. “Mes. Univ.”

]ns= preg=ti, forma cadre de instructori-formatori, care, la r`ndul lor, vor puteainstrui cadrele, agen\ii economici ]n diferitepuncte ale republicii. }n felul acesta centrulde perfec\ionare se ocup= acum de formareaformatorilor. Cu ajutorul acestor formatorise va constitui o re\ea de puncte pentruinstruirea continu= a miilor de agen\ieconomici.

} n o c t omb r i e 2003 “Mes ag e rUniversitar” informa cititorii prin articolul“Formarea continu= la distan\= –veritabil= oportunitate”, semnat deValentin Amariei, prorector UTM, [iVeronica Levcenco, redactor programefrancofone, despre un stagiu pedagogica 24 de formatori din Moldova,desf=[urat ]n Fran\a, ]n iulie 2003. Stagiuls-a ]nscris ]n cadrul unui proiect TEM-PUS pe un termen de doi ani denumit“Crearea re\elei na\ionale de formare

}n “Mesager Universitar”, num=ruldin aprilie 2003, corespondentul nostrurelata despre buna ini\iativ= a luiConstantin |uleanu, [eful Catedrei“Aliment=ri cu C=ldur= [i Gaze,Ventila\ie”: elaborarea unei conven\ii decolaborare ]ntre UTM (catedra respectiv=)[i Universitatea “Politehnica”, Timi[oara,Rom`nia (Catedra Instala\ii pentruConstruc\ii).

{i iat= c= dl Constantin |uleanu nebucur= cu o nou= ini\iativ=. De dataaceasta – o conven\ie de colaborare]ntre UTM [i Academia de Stat deConstruc\ii [i Arhitectur= din Odesa.

Conven\ia prevede un [ir de momentefoarte frumoase, dintre care men\ion=m:

- ambele institu\ii didactice vorstimula schimbul de cadre profesorale]n domeniul tehnicii sanitare [i protec\ieispa\iului aerian;

- institu\iile date vor dezvoltamobilitatea reciproc= a studen\ilor, precum[i schimbul de literatur= de specialitate;

- institu\iile semnatare vor ac\ionape direc\ia concord=rii tematicii pentrucercet=ri [tiin\ifico-tehnice, vor organizacercet=ri comune, vor perfec\iona bazade laborator, vor stimula schimbul deinforma\ie tehnico-[tiin\ific=.

Conven\ia e valabil= pentru 5 ani,dar poate fi prelungit= ]n mod automat

Conven\ie:

pentru urm=torii 5 ani, dac= nici unadin p=r\i nu-[i exprim= refuzul pentrucolaborarea de mai departe.

Sigur c= asemenea ini\iative de aelabora conven\ii de colabor=ri at`t ]nEst, c`t [i ]n Vest, precum a demonstratdl Constantin |uleanu, merit= toat=sus\inerea [i cuvintele noastre sunt numaide laud=. Colaborarea ne dezvolt= subtoate aspectele!

}ndemn=m [i alte catedre s= urmezeasemenea exemple constructive.

Este necesar acum ]ns= s= d=m aici [isemn=turile ce gireaz= aceast= frumoas=Conven\ie.

Pen t ru Academia de S ta t deConstruc\ii [i Arhitectur= semneaz=: dlL. V. Mazurenko, prof. univ., acad., rec-tor; dl V. F. Isaev, decanul Facult=\ii deGospod=rire a Apelor [i Tehnic= Sanitar=;dl O. N. Zai\ev, [eful Catedrei “C=ldur=,Ventila\ie [i Protec\ie a Spa\iului Aerian”.

Pentru UTM semneaz=: dl Ion Bostan,prof. univ., dr. hab., acad., rector; dl N.Grozavu, decanul FUA; dl Constantin|uleanu, [eful Catedrei “Aliment=ri cuC=ldur= [i Gaze, Ventila\ie”.

Instruirea practic= a studen\ilor ]n UTM este o parte component= a procesului de preg=tire acadrelor inginere[ti, se realizeaz= ]n scopul aprofund=rii cuno[tin\elor teoretice, a form=rii deprinderilorpractice la specialitatea aleas=, cre=rii unor condi\ii favorabile de integrare mai rapid= a viitorilorabsolven\i ]n activitatea de produc\ie.

}n conformitate cu planurile de studii ]n UTM se efectueaz= stagii la urm=toarele 3 tipuri depractic=:

I. didactic=:- topografic= (geodezie);- geologic=;- de ini\iere ]n specialitate;- de biologie (IMPM).

II. de produc\ie (tehnologic=, de exploatare, de proiectare).III. de diplom= (de documentare pentru proiectul de diplom=).

Pentru multe specialit=\i planurile de ]nv=\=m`nt nu prev=d practica didactic= (toate specialit=\ileFRT, FE cu excep\ia specialit=\ii Termoenergetic=, specialit=\ile Drept Patrimonial [i Construc\ii Civile,Industriale [i Agricole, tutelat= de Catedra Construc\ii [i Mecanica Structurilor).

}n condi\iile actuale defavorabile pentru alegerea bazelor de practic= [i de finan\are, catedreleorganizeaz= stagiile la un nivel satisf=c=tor, fiind nevoite s= se limiteze ]n mare parte la ]ntreprinderiledin republic=, ba chiar la realizarea unor stagii pe parcursul anului de studii. Se ]ntreprind ]ncerc=ride a revigora rela\iile cu bazele de practic= din statele CSI pentru a extinde arealul ]ntreprinderilor[i posibilit=\ile de a optimiza [i ]mbun=t=\i calitatea stagiilor practice a studen\ilor.

Catedrele au ]ncheiate contracte cu ]ntreprinderi specializate dotate cu utilaj modern, dar, num=rulde locuri fiind limitat, se mai recurge [i la o modalitate de aranjare individual= a studen\ilor, c`nd ace[tiacontacteaz= singuri diferite firme [i organiza\ii, care dau acordul lor ]n scris de a-i primi pentru stagiulpractic.

Toate catedrele responsabile de desf=[urarea stagiului practic al studen\ilor au elaborate programelerespective, asigur= studen\ii cu Caiete ale stagiului de practic= elaborate [i difuzate centralizat deDepartamentul Didactico-Metodic.

}n anul de studii 2002-2003 la stagiul de practic= au fost repartiza\i ]n total 5572 studen\i laaproximativ 300 unit=\i economice, dintre care ]n or. Chi[in=u – peste 5000 studen\i, ]n localit=\ilerepublicii 437, peste hotare ]n Rom`nia – 55, Ucraina – 17, Fran\a – 9, Rusia – 3, Italia –1.

Nu s-au prezentat la stagiul de practic= 9 studen\i, p`n= ]n prezent n-au sus\inut d=rile de seam=119 studen\i.

}n acela[i timp, se constat=, c= la catedrele ]n cauz= mai exist= unele neajunsuri ]n organizarea[i desf=[urarea stagiului.

Astfel, ]n ultimii ani nivelul calit=\ii stagiului de practic= a sc=zut sim\itor. De multe ori]ntreprinderile de profil, mai ales cele private, din diferite motive nu-[i respect= obliga\iunile fixate ]ncontracte, iar uneori chiar refuz= primirea studen\ilor la practic=. Sunt folosite slab bazele de practic=din str=in=tate (Rom`nia [i \=rile CSI). Din cauza remuner=rii slabe, conduc=torii de stagiu din partea]ntreprinderilor au o atitudine nep=s=toare fa\= de studen\ii-stagiari. Durata actual= a stagiului de practic=de 3 s=pt=m`ni pentru majoritatea specialit=\ilor este insuficient=. Majoritatea catedrelor folose[te pentruorganizarea stagiului indica\ii metodice vechi, c`nd durata [i con\inutul practicii erau altele (FE, FRT,FIMM, FIU). La sec\ia de redactare, editare [i multiplicare a U.T.M. au fost editate indica\ii metodicepentru 14 specialit=\i, multe catedre au aceste materiale didactice ]n form= electronic= (FCIM, FIMCM).

}n vederea consolid=rii preg=tirii practice a studen\ilor, \in`nd cont de importan\a acestui segmental instruirii inginere[ti, [i reie[ind din informa\ia prezentat= de prorectorul pentru instruirea practic=,rela\ii cu colegiile afiliate [i probleme sociale dl D. Ungureanu, Senatul

HOT+R+{TE:

1. Catedrele de profil [i facult=\ile s= acorde o aten\ie special= organiz=rii [i desf=[ur=rii stagiilor depractic=, prev=z`nd ]n mod urgent, pe parcursul anului de studii curent, urm=toarele ac\iuni:

1.1. Asigurarea didactico-metodic= a stagiilor: revizuirea programelor [i elaborarea indica\iilormetodice (ghidurilor) pentru studen\i, ]n conformitate cu structura propus= deDepartamentul Didactico-metodic;

1.2. Introducerea ]n planurile de studii a practicii de ini\iere ]n specialitate;1.3. Majorarea duratei stagiilor de practic= ]n noile planuri de ]nv=\=m`nt, ]n corespundere

cu importan\a [i specificul lor ]n preg=tirea practic= a speciali[tilor;1.4. Extinderea arealului bazelor de practic=, folosind acordurile de colaborare ]ntre

catedre/facult=\i [i diferite unit=\i economice cointeresate [i ]n baza acordurilorbilaterale student-]ntreprindere;

1.5. S= se prevad= [i s= se organizeze prezentarea [i sus\inerea d=rilor de seam= de c=trestuden\i imediat dup= finalizarea stagiilor, iar termenul limit= de prezentare [isus\inere a d=rilor de seam= de c=tre studen\i s= se stabileasc= p`n= la sesiuneaintermediar= din semestrul de toamn=;

1.6. S= se prevad= ]n mod obligatoriu desf=[urarea conferin\elor de totalizare a rezultatelorstagiilor de practic=;

1.7. S= fie nominalizate din r`ndurile cadrelor didactice persoane responsabile de organizarea,desf=[urarea [i prezentarea d=rilor de seam= anuale pentru stagiul practic al studen\ilorde la specialit=\ile tutelate.

2. Departamentul Didactico-metodic s= ]ntreprind= m=suri suplimentare de organizare [i dirijare astagiului practic al studen\ilor, prev=z`nd:

2.1. Organizarea anual= ]n semestrul de prim=var= a seminarelor metodice referitoare laorganizarea stagiilor de practic=;

2.2. Elaborarea pe parcursul anului de studii curent a Regulamentului [i Ghidului deorganizare [i desf=[urare a stagiilor de practic=;

2.3. Supravegherea prezent=rii [i generalizarea d=rilor de seam= a catedrelor de profilpentru stagiile practice ]n termen de p`n= la 1 noiembrie, anual;

2.4. Participarea la conferin\ele dedicate totaliz=rii rezultatelor stagiilor practice organizatede facult=\i [i catedre;

2.5. Controlul [i supravegherea execut=rii de c=tre catedre a responsabilit=\ilor legate deacest gen de activitate didactico-metodic=;

2.6. Elaborarea [i coordonarea unui plan de preg=tire [i editare a materialelor didacticepentru studen\i cu referire la stagiile practice;

2.7. Supravegherea execut=rii prezentei Hot=r`ri a Senatului de c=tre facult=\i [i catedre,insist`ndu-se asupra execut=rii obligatorii [i la timp a acestor prevederi.

3. Administra\ia UTM s= sus\in= catedrele de profil ]n organizarea [i desf=[urarea stagiilor practicea studen\ilor prin:

3.1. Repartizarea ]ntre facult=\i a surselor financiare prev=zute pentru stagiile de practic=propor\ional num=rului de studen\i [i cu indicarea concret= a cheltuielilor pentrupractica studen\ilor;

3.2. Majorarea finan\=rii stagiilor de practic= pentru remunerarea sporit= a conduc=torilorde stagii desemna\i de ]ntreprinderi, majorarea finan\=rii pentru delegarea studen\ilor[i conduc=torilor practicii de la catedre.

4. Controlul ]ndeplinirii prezentei Hot=r`ri se pune pe seama prorectorului D. Ungureanu.

Pre[edinte al BirouluiSenatului UTM,acad. al A{M prof. univ.Ion Bostan

Secretar [tiin\ifical Biroului Senatului,conf. univ. dr.I. Drobenco

LA SENATLA SENAT

Senatului UTM din 2 decembrie 2003HOT+R+REA

Bilan\ul stagiilor de practic= ]n a.u.2002-2003 [i perspectivele organiz=rii acestora ]n contextul planurilor noi de ]nv=\=m`nt

IANUATIE 2004 7

HOTĂRÂREA Senatului UTM din 02.12.03

Cu privire la decernarea premiilor Senatului

pentru anul universitar 2002-2003 la

compartimentele 2.1, 2.2, 2.3 şi 2.7

În baza deciziei Comisiei de decernare a premiilor Senatului UTM şi în baza discuţiilor pe marginea raportului prezentat de preşedintele Comisiei permanente a Senatului, prof. univ. I. Samusi, Senatul

HOTĂRĂŞTE:

1. A decerna premiile Senatului U.T.M. pentru anul universitar 2002-2003 la compartimentele

2.1, 2.2, 2.3 şi 2.7 următorilor competitori:

Compartimentul 2.1 „Laureat al anului universitar 2002-2003 în domeniul activităţii didactice”

Numele, prenumele, titlul ştiinţific şi didactic

Catedra, facultatea Gradul premiului

1. Musteaţă Grigore, dr. conf. univ., decan

Cat. Enologie, FTMIA Premiul de gradul I, 3000 delei şi diplomă de gradul I

1. Ene Vladimir, şef catedră,dr. conf. univ.

Cat. Transport Auto, FIMM

2. Buzu Olga, dr., conf. univ. Cat. EIEM, FCGC

Premii de gradul II, câte 1000 de lei şi diplome de gradul II

1. Mardare Igor, şef catedră,dr., conf. univ.

Cat. CPAE, FRT

2. Zaporojan Sergiu, dr. conf. univ.

Cat. Calculatoare, FCIM

3. Romanovschi Lidia, lector superior

Cat. MTCT, FIU

4. Ursu Victor, dr., conf. univ. Cat. CFDP, FUA

Premii de gradul III, câte 500 de lei şi diplome de gradul III

Compartimentul 2.2. „Laureat al anului universitar 2002-2003 în domeniul activităţii didactice

începătoare”

Numele, prenumele, titlul ştiinţific şi didactic

Catedra, facultatea Gradul premiului

1. Subotin Iurie, dr. conf. inter. Cat. Chimie, FTMIA Premiul de gradul I, 1000 de lei şi diplomă de gradul I

1. Namolovan Ludmila, lector superior

Cat. PMMA, FCGC

2. Lapicus Artur, asist. univ. Cat. Telecomunicaţii, FRT 3. Jardan Diana, lector asistent Cat. TCŢT, FIU

Premii de gradul II, câte 500 de lei şi diplome de gradul II

1. Catruc Mariana, lector superior

Cat. TI, FCIM

2. Ciloci Rafael, lector superior Cat. EMI, FTMIA 3. Chiviriga Igor, lector asistent Cat. UTI, FIMM 4. Apreutesii Viorica, lector asistent

Cat. EME, FE

5. Naval Daniela, lector superior

Cat. TMEC, FUA

Premii de gradul III, câte 300 de lei şi diplome de gradul III

Compartimentul 2.3 „Cel mai bun manual (curs universitar) al anului 2002-2003”

Denumirea manualului Catedra, facultatea Gradul premiului 1. Comunicaţii prin fibre optice, manual.

Autori:

Şişianu Teodor, dr. hab., prof. univ.

Şişianu Sergiu, dr. conf. univ.

Lupan Oleg, lector superior

Cat. Microelectronică,

FCIM

Premiu de gradul I,3000 de lei şi diplome de gradul I

1. Teoria probabilităţilor şi elemente de

statistică matematică, manual.

Autori:

Ciumac Pavel, dr. conf. univ.

Ciumac Viorica, dr. Canada

Ciumac Mariana, dr. SUA

Cat. Matematica, FIMM

2. Acţionări hidraulice şi pneumatice.

Vol. II, manual

Autori:

Javgureanu Vasile, prof., dr. ing.

Iosif Bartha, prof., dr. ing. Universitatea

Tehnică „Gh.Asachi”, Iaşi

Cat. UTS, FIMCM

3. Tehnologia făinii şi crupelor, manual

Autori:

Bălan Iurie, dr. conf. univ.

Lupaşco Andrei, dr. hab., prof. univ.

Tarlev Vasile, dr. conf. univ. (0,25)

Cat. PATPC, FTMIA

Economie générale. Economie

d’entreprise. Diplomatie économique,

manual.

Autor:

Zgardan Nina, dr. conf. univ.

Cat. Limbi Moderne, FE

Premii de gradul II, câte 1000 de lei şi diplome de gradul II

Preşedinte al Senatului UTM,

acad., prof. univ. Ion Bostan

Secretar ştiinţific,

conf. univ., dr. Ion Drobencu.

3. Leah Viorica 4.Ciofu Andrei, 5.Rabota Natalia, 6.Ermurache Elena 7.Cebotari Erica, 8. Străistaru Olga 9.Ciobanu Anastasia

gr. FI-991 gr. FI-001

gr. ILMA-996 gr. MTCŢ –991

gr. MIA-001 gr. GPA-001

gr. CCIA –001

FCIM FCIM FRT FIU

FTMIA FUA

FCGC

Premii de gradul I, câte 700 de lei şidiplome de gradul I

1. Oprea Diana, 2. Bernic Dmitrii, 3. Şchiopu Alexandru, 4. Angheluţă Victor, 5. Ceauş Valeriu, 6. Florea Elena 7. Scripnic Ala, 8. Cociorva Ion 9. Meleca Leonid, 10. Burlac Cristina

gr. TEI-011 gr. MIF-991 gr. TI-991 gr. FI-001

gr. TLC-012 gr. MTCŢ 991.

gr.MIA-992 gr CFDP-991 gr. GPA-001

gr. EI 997

FE FIMM FCIM FCIM FRT FIU

FTMIA FUA FUA

FCGC

Premii de gradul II, câte 500 de lei şidiplome de gradul II

1. Chieş Bogdan, 2. Ţolincă Constantin, 3. Arapan Alexandru, 4. Gangan Vladislav, 5. Sîrcu Galina, 6. Roşioru Constantin, 7. Zubcu Alexandru 8. Bortă Ion 9. Guţu Alexandru

gr. AEC-011 gr. IMT – 991

gr. C-991 gr. FI-991

gr. ILMA 004 gr SOE-001 gr SER-011 gr. TV-001

gr. ACGV 001

FE FIMM FCIM FCIM FCIM FRT FRT

FTMIA FUA

Pemii de gradul III, câte 400 de lei şidiplome de gradul III

1. Bazele teoretice ale electrotehnicii,

ciclu de prelegeri.

Autor: Potîng Arhip, dr. conf. univ.

Cat. BTE, FE

2. Procese şi aparate de ardere a gazelor

combustibile, material didactic.

Autori: Ţuleanu Constantin, dr. conf.

univ.

Tonu Valentin, dr. conf. univ.

Cat. ACGV, FUA

3. Analiza volumetrică, ciclu de

prelegeri.

Autori:

Cernega Larisa, dr. conf. univ.

Amarii Veronica, dr., conf. univ.

Cat. Chimie, FTMIA

4. Economia şi managementul mediului,

manual.

Autori:

Sanduţa Tatiana, dr., conf. univ.

Usturoi Liubov, lector superior

Cat. EIEM, FCGC

5. Calitatea şi controlul calităţii

produselor alimentare, manual.

Autori:

Banu Constantin, prof. univ. „Dunărea de

Jos”, Galaţi

Nour Violeta, prof. univ. „Dunărea de

Jos”, Galaţi

Vizereanu Camelia, şef lucrări univ.

„Dunărea de Jos”, Galaţi

Musteaţă Grigore, dr., conf. univ.

U.T.M., FTMIA

Răzmeriţă Doruleţ, şef lucrări univ.

„Dunărea de Jos”, Galaţi

Rubţov Silvia, dr. conf. univ., UTM,

FTMIA

Cat. Tehnologia

Conservării, FTMIA

Premii de gradul III, câte 500 lei şi diplome de gradul III

Compartimentul 2.7. “Cel mai bun student al anului universitar 2002-2003

Numele, prenumele Grupa academică Facultatea Gradul premiului

1. Păduraru Ion 2. Rusnac Carolina,

gr. EE 011 gr. IMT 991

FE FIMM

LA SENAT

“Dimitrie Cantemir – 330 de ani de la na[tere”

Energetic=

La Catedra de Electroenergetic= lectorul Victor Pogora a sus\inut cu succes teza de doctor]n [tiin\e tehnice ]n tema “Contribu\ii privind perfec\ionarea t=ierii metalelor cu generatoare deplasm= cu electrod tubular din cupru”.

Inginerie [i Management ]n Mecanic=La Catedra “Utilaj tehnologic industrial” se afl= ]n stadiu de cercetare [tiin\ific= dou= teme.

Prima – “Tehnologii moderne cu consum redus de energie pentru p=strarea [i transportareafructelor [i legumelor. Prelucrarea produselor alimentare”, asupra c=reia lucreaz= dou= grupuride autori: Vasile Cartofeanu, [ef catedr=, conf. dr., Valentin Pisarenco, lector superior, VladimirDimitriev, conf. dr., Mircea Bernic, conf. dr., Semion Eftuhovici, conf. dr., Gheorghe Gorea,conf. Cea de-a doua tem= – “Majorarea fiabilit=\ii tribologice a sistemelor mecanice” (conduc=tor:Victor Mudreac, prof. univ., dr. hab.; elaboratori: Eduard G=lu[c=, lector superior, Sergiu D`ntu,conf. dr., Igor Chiviriga, lector-asistent).

Inginerie [i Management ]n Construc\ia de Ma[ini

La Catedra “Rezisten\a materialelor” au fost elaborate [i se implementeaz= cu succes 9module speciale pentru studen\ii dota\i, ]n cadrul c=rora se predau discipline fundamentale.Modulele “Analiza tensorial=”, “Ecua\ii diferen\iale cu derivate par\iale”, “{tiin\a materialelor”,“Termodinamica proceselor ireversibile” sunt predate de profesorii: Vasile Marina, prof. univ.,dr. hab., Victor Balan, conf. dr., Alexandru Hagioglu, conf. dr., Natalia Sveatenco, conf. dr.

Modulele respective sunt prev=zute pentru doi ani de studii [i finalizeaz= cu sus\inerea unuiexamen. Diplomele studen\ilor care ]nva\= aici vor avea o anex= special= ce le va oferi facilit=\ila angajarea ]n c`mpul muncii.

Calculatoare, Informatic= [i Microelectronic=

Senatul UTM a aprobat Regulamentul de func\ionare a Centrului interna\ional de tehnologiimoderne pentru studii [i cercetare, fondat la Catedra de Microelectronic= acum doi ani ]n bazarezultatelor pozitive ale activit=\ilor ]n cadrul proiectului TEMPUS-TACIS [i ]n conformitate cucerin\ele Uniunii Europene. Scopul Centrului: dezvoltarea activit=\ilor ]n cadrul proiectului –studii de masterat european. Directorul Centrului: Sergiu {i[ianu, conf. dr. la catedra nominalizat=.

Radioelectronic= [i Telecomunica\ii

]n Laboratorul de Comuta\ie al Catedrei “Telecomunica\ii” se monteaz= o central= telefonic=digital=. Aceasta va permite instruirea studen\ilor din anii III – V ]n lumina tehnologiilormoderne – a sistemelor de comunica\ii digitale.

Tehnologie [i Management ]n Industria Alimentar=

Speciali[tii Catedrei “Procese [i aparate. Tehnologia panifica\iei [i a produselor cerealiere”colaboreaz= fructuos cu omologii lor de la prestigioasa Academie de tehnologii Alimentare dinFedera\ia Rus= ]n tema: “Uscarea produselor alimentare cu aplicarea metodelor electrofizice”.Recent [eful catedrei dl Andrei Lupa[co, prof. univ., dr. hab., a efectuat ]n acest scop o vizit=de lucru la Moscova.

Cadastru, Geodezie [i Construc\ii

La Catedra “Evaluarea imobilului, economie [i management” a avut loc sus\inereaprealabil= a dou= teze de doctor ]n [tiin\e: Svetlana Albu – ]n tema “Managementul investi\iilorreale ]n produc\ie” [i Ion Albu – “Analiza factorial= asupra valorii de pia\= a imobilului locativtipizat”.

Industrie U[oar=

Facultatea a primit recent propunerea de colaborare din partea Institutului de Stat de Arte“Bernardino Dibetto” din Perugia, Italia ]n domeniul designului vestimentar. Contractul decolaborare prevede implicarea ]n activit=\i cultural-didactice at`t a cadrelor universitare, c`t [i astuden\ilor din ambele institu\ii.

Urbanism [i Arhitectur=

Roman Kozlovski, absolvent al FUA, a devenit anul acesta lector-asistent la Catedra “Asigur=ri cu C=ldur= [i Gaze. Ventila\ie” (ACGV). Dar]ntre timp s-a angajat [i ]ntr-un concurs organizat de Ministerul Educa\iei[i Cercet=rii al Rom`niei, ]n care a ob\inut o burs= de studii aprofundate.

Roman a [i plecat la Universitatea Tehnic= de Construc\ii din Bucure[ti(UTCB), unde, ]n cadrul Facult=\ii de Instala\ii, va urma cursuri ]n domeniul“Confort [i eficien\= energetic=”.

Peste un timp Roman va reveni la catedra sa de la UTM pentru a ]nt=rir`ndurile didactice, de care are nevoie at`t universitatea noastr=, c`t [i

societatea ]n ansamblu.

Facultatea a zecea

Senatul UTM ]n [edin\a sa din 2 decembrie 2003 a decis ]nfiin\area unei noi facult=\i – azecea la num=r – ]n cadrul Universit=\ii Tehnice a Moldovei.

Facultatea de Economie [i Business cu specialit=\ile [i specializ=rile: “Marketing”, “Economie[i Management Industrial”, “Managementul firmei”, “Rela\ii Economice Interna\ionale”, “Economie[i Management ]n Construc\ii”, “Evaluarea Businessului”, “Contabilitate”, “Contabilitate ]nConstruc\ii”, “Finan\ele [i Contabilitatea Firmei”, “Economie [i management ]n Comer\”.

IANUARIE 2004 8

Editor: Universitatea Tehnic= din Moldova(Tel. 32- 55-01)

Reporter: Marina Romanciuc; Fotograf: Dorian Saranciuc

Materialele le pute\i expedia la redac\ie [iprin po[ta electronic= pe adresa:E-mail: mesager@adm.utm.md

Tiparul: “PRAG-3” SRLTel. 23-79-56, 23-79-58com. 1804 tir. 1000 ex.

{TIRI DE LA FACULT+|I{TIRI DE LA FACULT+|I Strategia bibliotecii}n noul context informa\ional [i ]ntr-o perioad= de

profunde schimb=ri Biblioteca UTM ][i axeaz= strategia dedezvoltare pe modernizarea tuturor activit=\ior sale. ]n condi\iilecre[terii rapide a num=rului de publica\ii tradi\ionale [ielectronice, biblioteca este obligat= s= revizuiasc= principiileexistente de constituire a colec\iilor [i s= elaboreze o nou=strategie de dezvoltare. Drept obiective [i activit=\i strategicesunt eviden\iate:

– dezvoltarea [i actualizarea resurselor informa\ionale [idocumentare ]n sprijinul curriculum-ului universitar, procesului[tiin\ific [i educa\ional UTM;

– implementarera unor forme noi de comunicare aresurselor documentare [i informa\ionale;

– promovarea tehnologiilor [i tehnicilor informa\ionale;– orientarea beneficiarilor ]n utilizarea eficient= a surselor

de informare [i documentare– eficientizarea particip=rii Bibliotecii UTM ]n circuitul

cultural-[tiin\ific.}n acest context un eveniment important ]n via\a Bibliotecii

este instalarea sta\iilor de accesare a catalogului electronic ]n sala de referin\e [i la filialelebibliotecilor la facult=\i, astfel ]nc`t utilizatorii s= poat= c=uta informa\ia dup= nume autori, titluri,cuvinte cheie, tematic=, cote de clasificare, ani de edi\ie, edituri, coduri de bar= etc. }n cadrulZilelor de Informare, pe 23 decembrie, a avut loc deschiderea festiv= a Catalogului Electronic(OPAC) pentru beneficiari (bloc 6, etaj 5, sala de referin\e). Se lucreaz= asupra introducerii ]nretrospectiv= a fi[ierelor [i a cre=rii bazelor de date proprii cu text integrat: a articolelor din edi\iiperiodice intrate ]n colec\ie; a lucr=rilor profesorilor UTM; a celor mai solicitate publica\ii. Acestfapt va realiza calitatea [i coeren\a asigur=tii informa\ionale a proceselor de instruire.

Alt aspect al informatiz=rii este legat de crearea paginii Web a bibliotecii, care ar permiteaccesarea catalogului din exteriorul re\elei locale (de pe orice calculator conectat la INTERNET).

Documentele tip=rite vor continua s= fie suportul principal ]n asigurarea informa\ional= aproceselor de studiu [i cercetare, ]ns= formatul electronic c`[tig= din zi ]n zi mai mult teren [itrebuie folosite oportunit=\ile acestui mod rapid de transfer al informa\iei. ]n aceast= ordine deidei Biblioteca UTM ofer= acces prin INTERNET [i pe CD la baze de date EBSCO, ce includmai bine de 5000 titluri de reviste full-text [i alte baze de date ale bibliotecilor din diferite \=ri(bl. 6, etaj 5, 513).

Zinaida Stratan,director Biblioteca UTM

Cunoscutul scriitor Aureliu Busuioc caut= s= r=spund= a[a, “mai pescurt”, despre cei 75 de ani ai s=i la ]ntreb=rile a[a, “cam lungi”, ale luiLeonid Busuioc, redactor-[ef al gazetei UTM, jurnalist emerit RM [i, precuma dat Dumnezeu, veri[or de pe tat=.

ANIVERS+RIANIVERS+RI

AURELIU BUSUIOC - 75

Dl Valentin Olaru, [eful Centrului de Calcul la FUA,membru al Comitetului sindical al UTM, a atins recentv`rsta “primului jubileu”. D-sa este un poet amator, poeziilesale (unele) v=z`nd lumina tiparului [i pe paginile“Mesagerului Universitar”.

Pe l`ng= activit=\ile men\ionate, jubiliarul munce[teasupra tezei de doctor ]n domeniul tehnologiilor

informa\ionale. Este [i un sportiv de performan\=, practic`nd tenisul de mas=[i ocup`nd locuri premiante la Universiadele colaboratorilor.

}i dorim colegului nostru s=n=tate [i noi realiz=ri!Ion POCAZNOI,

Pre[edintele comitetului sindical, colaboratori

VALENTIN OLARU – 50Anul 2003 se perind= sub semnul em-

blematic al personalit=\ii lui Dimitrie Cantemir,de la a c=rui na[tere ]n octombrie s-au ]mplinit330 de ani.

Inclus ]n calendarul UNESCO ]n 1973 –la tricentenarul na[terii sale [i ]n 1999 – la unalt tricentenar, acela al primei sale opere“Divanul”, Dimitrie Cantemir, prin crea\ia saliterar= [i [tiin\ific=, ne prelunge[te, prin ani,dialogul spiritual cu popoarele lumii,promov`nd umanismul ca dominant= aparadigmei culturale [i enciclopedismul, caetalon al cunoa[terii.

Bogata oper= a lui Dimitrie Cantemir facedovada unui intelectual plurivalent, de factur=enciclopedic=, un adev=rat deschiz=tor dedrumuri. Este precursor ]n etic=, prin “Divanul”(1698), opera de morala cre[tin= tradi\ional=; ]nlogic=, ]n filozofie, ]n muzic=, prin binecunoscutul“Tratat de muzic= turceasc=” (1703); ]n geografie,prin “Descriptio Moldaviae” (1716), ]norientalistic=, prin “Istoria Imperiului Otoman”(1716), ]n istoria religiilor, prin “Sistemul religiei

“Dimitrie Cantemir – 330 de ani de la na[tere”mahomedane” (1722), ]n literatur=, prin opera-cheie “Istoria ieroglific=” (1705). A alc=tuit ceadint`i hart= modern= a Moldovei. A ]ndreptatistoriografia rom`neasca spre temeiuri [tiin\ifice[i documentare moderne prin “Hronicul vechimiia romano-moldo-vlahilor” (1717-1722).

Deci acest jubileu nu a putut fi trecut cuvederea de Catedra {tiin\e Socio-Umane a UTM[i la data de 23 octombrie 2003, ]n incintafacult=\ii CIM, a avut loc conferin\a studen\easc=.Au participat studen\i de la toate facult=\ileUTM, prezent`nd o gam= larg= de aspectereferitoare la via\a g`nditorului.

La conferin\= au participat [i mul\i profesori.Moderatoare a fost studenta Elena Zam[a.Studen\ii care s-au eviden\iat, au fost premia\i:Locul I – Tatiana Cornogolub, FCIM, AndreiVasilache, FCGC; Locul II – Andrei Cociug,FUA; Locul III – Alecsandru Ursachi, FCIM,Marin Cazac, FCIM.

Vera GADARAG,laborant superior la Catedra de

{tiin\e Socio-Umane

Conferin\= studen\easc=