Stabilirea necesarului de personal + organigramăStabilirea necesarului de personal - Hotel Bell ***

1. Scurta descriere a Hotelului Bell

Hotelul Bell *** este situat pe marginea lacului din Poiana Brasov. In prezent hotelul dispune de treizeci de camere din care:• 7 camere single (60mp)• 20 camere duble (100mp) (12 camere cu pat matrimonial)• 3 apartamente (120 mp) Toate camerele sunt dotate cu băi proprii, tv, internet wi-fi, aer condiţionat şi minibar. Hotelul mai dispune şi de o sală de conferinţe cu o capacitate de 70 de locuri. Restaurantul hotelului dispune de o capacitate de 100 de locuri şi oferă posibilităţi de amenajare pentru servirea mesei, pentru spectacole şi alte evenimente festive.

2. Stabilirea necesarului de personal

Hotelul Bell este condus de un manager general care are în subordinea sa 4 departamente: • Departamentul economic – se ocupă de partea economico-finaciara a hotelului şi a restaurantului. • Departamentul cazare- se ocupă cu administrarea hotelului (recepţie, curăţenie) • Departamentul alimentaţie – se ocupă cu administrarea restaurantului • Departamentul tehnic Departamentul economic este format din 3 angajaţi: 1 contabili, un casier (aceştia se vor ocupa atât de contabilitatea hotelului cât şi a restaurantului) şi o persoană care se ocupă cu aprovizionarea hotelului şi a restaurantului.Departamentul cazare este compus din două compartimente: recepţie şi housekeeping. Având în vedere că Hotelul Bell este clasificat cu 3 stele, acesta dispune de o recepţie permanenta. Din această cauză sunt angajaţi 4 recepţioneri (1 şef recepţie şi 3 recepţioneri). În compatimentul housekeeping lucrează un număr de 9 persoane:• o guvernantă - care întocmeşte orarul cameristelor, angajatiilor de la spălătorie; stabileşte necesarul de produse pentru întreţinerea camerelor. • 2 spălătorese (program de lucru normal) • 6 cameriste (1 cameristă la 5 camere) Departamentul alimentaţie este compus din 2 compartimente: restaurant şi bucătărie. De sală restaurantului se ocupă 2 şefi de sală care au în subordine barmanii, ospătarii şi persoanele care se ocupă de curăţenia sălii. Restaurantul este deschis de la 08:00-22:00 şi din acest motiv are angajaţi doar 2 barmani, 8 ospătari (1 ospătar la 4 mese de 6 persoane – în 2 schimburi), 1 femeie de serviciu care are un contract part-time de 4 ore. Datorită programului în bucătărie lucrează un şef bucătar şi 4 ajutori de bucătar (care se ocupă şi de spălatul veselei). În cadrul departamentul tehnic lucrează un instalator, un electrician şi doi fochişti care se ocupă de centrala termică.

3. Responsabilităţile angajaţilor Manager hotel:• planificarea, organizarea, coordonarea, conducerea şi controlul activităţilor

hoteliere; • elaborarea strategiilor de dezvoltare a serviciilor specifice;• dezvoltarea şi promovarea imaginii hotelului prin planificarea şi coordonarea activităţilor de marketing şi publicitate;• asigurarea unei bune promovări şi vânzări de servicii hoteliere;• dezvoltarea relaţiilor cu agenţiile de turism; • rezolvarea reclamaţiilor clienţilor;• crearea si mentinerea unui climat de lucru care sa faciliteze formarea unei forte de munca stabile si eficiente; • coordonarea si conducerea tuturor activitatilor de resurse umane (planificarea resurselor umane, recrutare si selectie, orientare, instruire, stabilirea sistemelor de beneficii si de recompense, protectia muncii)• prospectarea pieţei de profil în vederea optimizării continue a serviciilor oferite, având ca scop final realizarea obiectivelor asumate.

Contabil şef:• organizează, îndrumă, conduce, controlează şi răspunde de desfăşurarea în mod eficient a activităţii financiar-contabile a societăţii; • întocmeşte documentele finaciar-contabile necesare;• răspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la începutul activităţii, cel puţin odată pe an, pe parcursul funcţionării sale, în orice situaţii prevăzute de lege şi de câte ori directorul general al societăţii o cere;• întocmirea lunară a notei contabile, privind cheltuielile cu salariile, impozite, CAS, reţineri în vederea introducerii în calculator şi balanţa cu respectarea prevederilor planului de conturi;

Casier:• gestionează numerarul şi actele de valoare din contul sucursalei; • execută prin mandatar plata drepturilor salariale ale personalului din sucursală;• răspunde de efectuarea plăţilor pe feluri de cheltuieli şi încadrarea în plafonul de casă stabilit de lege;• răspunde de depunerea în termen la bancă a tuturor sumelor provenite din încasări care depăşesc plafonul legal;

Agent achiziţii şi contractări:• Identificarea, evaluarea şi selectarea potenţialilor furnizori;• Negocierea contractelor de furnizare;• Gestionarea eficientă a stocurilor;• Expedierea şi urmărirea comenzilor de aprovizionare până la recepţia finală.

Şef recepţie: • coordonarea activităţilor specifice de recepţie, • conducerea echipei de lucru pentru a asigura o primire corespunzătoare a clienţilor în hotel;• vânzarea produsului cazare (inclusiv rezervările online şi cele telefonice);• controlul efectuării plăţilor;

Recepţioner: • efectuarea de operaţii specifice pentru sosirea şi plecarea clienţilor, • asigurarea efectuării plăţilor de către clienţi, oferirea de servicii hoteliere către client, • rezolvarea reclamaţiilor clienţilor,

• promovarea imaginii hotelului, • organizarea cadrului general de deschidere şi închidere a activităţii punctului de recepţie.

Guvernanta:• planificarea şi organizarea activităţii de housekeeping şi spălătorie;• asigurarea stării de funcţionare a instalaţiilor din spaţiile de cazare şi anexe; • asigurarea securităţii clienţilor şi bunurilor acestora; • furnizarea de informaţii către clienţi cu privire la serviciile hoteliere; • soluţionarea cerinţelor clienţilor; • monitorizarea activităţii compartimentului;• gestionarea resurselor compartimentului;

Camerista:• aranjarea camerei de hotel în care sunt/vor fi cazaţi clienţii; • efectuarea de servicii de curăţenie în camere şi zone comune, în toalete şi băi; • oferirea clienţilor de servicii suplimentare ale hotelului.

Spălătoreasă• preluarea/predarea comenzilor de la/către clienţi/organizaţie;• pregătirea obiectelor textile pentru spălare/călcare• spălarea/călcarea obiectelor textile;• pregătirea pentru livrare a obiectelor spălate/călcate

Şef sală restaurant:• supravegherea sălii de mese din punctul de vedere al aspectului, facilităţilor, curăţeniei şi igienei; • supravegherea şi coordonarea activităţii ospătarilor, barmanilor şi picolilor; • menţinerea unor relaţii bune de muncă între colegii din toate departamentele unităţii; • programarea şi organizarea evenimentelor festive;• soluţionarea eficientă a tuturor solicitărilor şi/sau reclamaţiilor clienţilor.

Ospătar• preluarea comenzilor clienţilor;• servirea preparatelor culinare şi a băuturilor;• încasarea contravalorii serviciilor oferite; • pregătirea locului de servire pentru o nouă comandă;• menţinerea unui mediu de muncă sigur şi curat;

Barman• preluarea comenzilor clienţilor; • pregătirea băuturilor de bar; • pregătirea tonomatelor de servire; • servirea clienţilor la bar; • încasarea contravalorii serviciilor oferite;• curăţarea şi depozitarea obiectelor de inventar; • menţinerea unui mediu de muncă sigur şi curat;• gestionarea stocurilor de băuturi şi materiale necesare.

Bucătar şef: • organizează activitatea personalului: funcţii, atribuţii, program, relaţii etc; • participă împreună cu directorul la recrutarea echipei, decizia finală de

angajare fiind luată de director; • elaborarea meniului în funcţie de sezon şi costuri,• elaborarea meniului pentru evenimente• stabileşte pentru fiecare farfurie o fişă tehnică completă care este remisă într-un exemplar şi direcţiunii.

Ajutor bucătar: • pregăteşte mâncărurile din reţetarul unităţii în conformitate cu standardele în vigoare; • montează preparatele pe obiectele adecvate pentru servire şi realizează elementele estetice ale preparatelor;• participă cu supervizare la determinarea necesarului de materii prime de comandat şi la realizarea comenzilor de aprovizionare; • preia comenzile de la ospătari şi asigură servirea acestora; • debarasează şi asigură curăţenia bucătăriei; • asigură implementarea şi menţinerea standardelor de păstrare şi depozitare a produselor, semipreparatelor şi preparatelor alimentare cu respectarea normelor igienico-sanitare în vigoare.

Fochist:• operează şi supraveghează cazanele şi intervine cu promptitudine, prin acţiuni specifice şi în limitele de competenţa, asupra cauzelor care pot produce funcţionarea anormală sau avarii ale acestora.

Electrician:• se ocupă cu controlul, diagnosticarea, repararea, executarea sau modificarea precum şi întreţinerea instalaţiilor electrice de comandă, a instalaţiilor electrice de forţă, precum şi a instalaţiilor electrice de iluminat.

Instalator: • se ocupă în principal cu montajul instalaţiilor de canalizare şi a instalaţiilor interioare de apă rece şi apa caldă pentru consum menajer; • montajul utilajelor utilizate în instalaţiile sanitare şi a instalaţiilor pentru stingerea incendiilor, • remedierea defecţiunilor apărute la instalaţiile sanitare

Organigramă Hotel Bell ***

CATEGORII DOCUMENTE

Afaceri Calculatoare Casa masina Didactica pedagogie Diverse Educatie Finante Geografie Istorie & politica Legislatie Limba

Management Sanatate

Tehnologie

loading...

Agricultura Asigurari Comert Confectii Contabilitate Contracte EconomieTransporturi Turism Zootehnie

PROIECT HOTEL BELVEDERE JUDETUL BRASOV

Turism+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Share on google Share on facebook Share on twitter Share on email More Sharing Services 2

PROIECT HOTEL BELVEDERE JUDETUL BRASOVOBIECTIVE CULTURAL ISTORICE SI ETNOGRAFICE - BAZINUL SUPERIOR AL SOMESULUI MAREPetra - orasul de piatra din pustiul IordanieiREFERAT TURISM - Asociatia Nationala de Turism, Rural, Ecologic si Cultural – ANTREC, Turismul rural in zona Bran-MOECIUStrategii pentru vanzarea pachetelor turisticeSISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE IN HOTELURIAspecte generale privind agentia de turismParcul National Muntii RodneiAMENAJAREA IN SCOPURI TURISTICE A ZONEI LACULUI TERAPEUTIC FUNDATA-LOCALITATEA GHEORGHE DOJA-JUDETUL IALOMITAOFERTA DE TURISM: CONCEPT, FORME DE EXPRIMARE FACTORI DETERMINANTI

TERMENI importanti pentru acest document

: organigrama hotel 4 stele : organigrama unui hotel :organigrama unui restaurant : organigrama hotel :

CUPRINS

ARGUMENTUL

CAPITOLUL I

JUDETUL BRASOV

I.1. Date generale

I.2 Orasul Brasov

I.3. Predealul

CAPITOLUL II

HOTEL BELVEDERE

II.1. Date generale

II.2. Holul de intrare

II.3. Spatii de cazare – dotari spatii de cazare

II.4. Serviciul de etaj

II.5. Spatiile de folosinta comuna

CAPITOLUL III

PROGRAMUL TURISTIC

III.1. Programul turistic

III.2. Analiza de pret

CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA SPATIILOR DE SERVIRE SI PRODUCTIE

IV.1. Spatiile de servire

IV.2. Spatiile de productie

IV.3. Oferta de preparate si bauturi

IV.4. Meniu comandat pe o zi

IV.5. Calculul valorii energetice a micului dejun comandat

IV.6. Mise-en-place-ul pentru dejun-meniu simplu

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

ANEXA 1 - ORGANIGRAMA A SECTORULUI DE RECEPTIE

ANEXA 2. - ORGANIGRAMA PERSONAL

ANEXA 3 - ORGANIGRAMA HOTEL 3 STELE

ANEXA 4 - OBIECTIVE TURISTICE

ANEXA 5 - OFERTA DE PREPARATE SI BAUTURI

ANEXA 6 - ARANJAREA MESEI PENTRU DEJUN- MENIU SIMPLU

ARGUMENTUL

Am ales sa infiintez un hotel fictiv in Brasov deoarece este orasul meu natal pe care il

cunosc foarte bine si cu care ma mandresc datorita faptului ca are o istorie bogata,lucru care

cu siguranta atrage in fiecare an mii de turisti din toate colturile lumii.

Un alt punct de atractie il constituie si statiunile Poiana Brasov si Predeal,deoarece in

sezonul de iarna umple orasul cu amatorii veniti sa isi petreaca timpul liber,concediile sau din

pura curiozitate de a vedea obiectivele turistice,si de a practica sporturile de iarna.

Ca urmare a acestui fapt orasul Brasov este des vizitat,lucru care ma face sa indraznesc

sa infiintez un hotel fictiv.

Prezenta hotelurilor de standard ridicat face ca,clasa medie sa nu se poata bucura de

cele explicate mai sus.Cu oferta de servicii de calitate la tarif accesibil tuturor imi garanteaza

castigarea clientilor de partea mea aducandu-mi un beneficiu mare,lucru care va duce la

dezvoltarea orasului,pe plan turistic,cat si la prosperitatea afacerii mele.

Cu directorul foarte bine pregatit pe care il am,ofertele de care dispune hotelul in acest

moment si cu o concurenta care nu vizeaza decat oamenii de afaceri,face ca oferta mea sa fie

pe placul majoritatii doritoare de confort si servicii de calitate la un tarif cat mai redus.

Prin urmare infiintez acest hotel bazandu-ma pe istoria orasului,pe existenta mai multor

hoteluri de la care am preluat confortul si l-am combinat pentru clasa sociala medie care isi va

permite acelasi confort la un tarif pe care l-am ajustat si l-am facut accesibil si lor.

CAPITOLUL I

JUDETUL BRASOV

I.1. Date generale

“Corona”, “Kronstadt” “Stalin', “Brasso”, “Brasov” sunt denumiri ale orasului si,

ulterior, ale judetului pe care dorim sa il promovam, denumiri ce demonstreaza statutul de oras

si regiune europeana de care se bucura Brasovul inca din evul mediu.

Important centru economic , cultural si politic, Brasovul a beneficiat de prezenta sasilor

si maghiarilor ce au convietuit in cetate alaturi de romani. In zorii conturarii marii culturi

europene, la Brasov a fost tiparita prima carte in limba romana. Aici a aparut Prima Scoala

Romaneasca si tot aici s-a cantat pentru prima data “Desteapta-te romane”. Punte de legatura

intre tarile romane, Brasovul a beneficiat de importante privilegii din partea domnilor vremii.

Aici se adunau bogatiile timpului,aici s-au nascut si au creat oameni importanti si tot aici

prin voia destinului, s-au intersectat drumuri si idei.

Brasovul inseamna, deci, traditie si spiritualitate, inseamna cultura si toleranta etnica si

religioasa si, nu in ultimul rand, inseamna un loc binecuvantat cu un cadru natural de exceptie.

I.2 Orasul Brasov

Relieful

Sub aspect fizico-geografic, judetul Brasov se afla la jonctiunea a trei mari unitati

naturale: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Podisul Transilvaniei, de unde rezulta o

pronuntata complexitate si diversitate in trasaturile geologice si geomorfologice, reflectata in

clima, ape, soluri, vegetatie si fauna.

Granitele dinspre sud ale judetului urmeaza curba celor mai inalti munti din Carpati: Bucegi,

Ciucas si Fagaras, unde sunt situate lacurile glaciare Urlea si Podragul. Relieful coboara gradual

spre nord printr-o arie de dealuri alpine pana la platoul Barsa, ca in cele din urma, dincolo de

raul Olt, sa creasca din nou spre marginea de sud a platoului transilvanean.

In total, relieful muntos ocupa circa 40% din suprafata judetului, iar cel depresionar si

deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase si sesurile depresionare ale Fagarasului si

Brasovului creeaza contraste altimetrice si clinometrice, scotand si mai mult in relief aceste

masive, afirmandu-se spectaculos in liniile peisajului geografic. Diferenta maxima de nivel

(2144m) se inregistreaza in extremitatea sud-vestica a judetului (2544m in varful Moldoveanu

si 400m in talvegul Oltului, la iesirea din judet).

Clima

Judetul Brasov se incadreaza (zonal) in climatul temperat, iar regional la tranzitia dintre

climatul continental vest-european, de nuanta oceanica si cel excesiv-continental, din est.

Astfel, putem spune ca este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulatia

atmosferica din nord-vest.

Trasaturile generale ale climei zonale, regionale si de sector sunt puternic modificate de

conditiile fizico-geografice locale. Sub influenta reliefului muntos, se realizeaza o

compartimentare a climatului general si o etajare evidenta a fenomenelor climatice.

Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6sC, temperatura maxima absoluta

fiind de 37sC in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an.

Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori

medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vantul la sol are

directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s

Vegetatie

La 400-1.000 m altitudine paduri de foioase (stejar, gorun, carpen, fag); la 1.000-1.300

m paduri de amestec (fag, rasinoase); la 1.300-1.800 m paduri de conifere; peste 1.800 m

pajisti, tufirisuri, arbusti in etajul subalpin si la peste 2.200 m, in etajul alpin, multe specii rare

si endemice

Fauna

Minunatele specii oferite de judetul Brasov sunt: capra neagra, urs, ras, cocos de munte

(toate protejate), lup, cerb, mistret, caprior, iepure, acvila de munte. In ape: pastrav, lipan,

scobar, mreana.

I.3. Predealul

Oras

in centrul

Romaniei

(judetul

Brasov),

situat intre

izvoarele

riurilor

Prahova si

Timis, in

pasul

Predeal, la

poalele nord-

estice ale

Muntilor

Bucegi

(Carpatii

Meridionali),

si cele nord-

vestice ale

Muntilor Baiu

(Carpatii

Orientali), la o

altitudine intre

1040 si 1110

m, la 25 de

km sud de

municipiu

Brasov, la

147 de km de

capitala

Romaniei,

Bucuresti;

populatia

7949 locuitori

(la 1 iulie

1991).

Statiune de odihna de importanta nationala, accesibila in toate anotimpurile Predealul

este un cunoscut centru al sporturilor de iarna. Climat montan tonic-stimulativ, cu veri

racoroase ( temperatura medie in iulie este de 15°C) si ierni friguroase (media lunii ianuarie

este sub -5°C). Temperatura medie anuala este de 5°C si media precipitatiilor de 1000 mm

anual. Stratul de zapada dureaza peste 100 de zile anual. Aerul curat, fara praf si alti agenti

alergici, bogat in ozon si radiatii ultraviolete, atmosfera ionizata si presiunea relativ scazuta a

aerului sunt principalii factori de cura recomandat in tratamentul neuroasteniei, pentru

revigorarea organismelor slabite, pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice sau

intelectuale, pentru tratamentul tulburarilor endocrine si a problemelor de crestere a copiilor.

Statiunea dispune de multe hoteluri si vile moderne, dar cazarea se poate face si in

case private. De remarcat sunt si numeroasele posibilitati de amuzament, sporturile de iarna si

excursiile la cabanele montane din apropiere.

Hotelul Belvedere este amplasat in Predeal, statiunea cu cea mai mare altitudine din

Romania, la 1110 m pe varful Cioplea. Construit in anul 1974, hotelul a fost dat in folosinta sub

denumirea de HOTEL CIOPLEA si a creat o traditie in turismul montan de pe Valea Prahovei.

Dupa ani si ani, pastrand aceleasi standarde cunoscute, hotelul a renascut in 2004 cu o noua

infatisare, cu acelasi renume si un nou nume: BELVEDERE.

Lantul de statiuni de pe Valea Prahovei incepe cu orasul statiune Predeal, situat chiar in

lacasul unde drumul trece dinspre nord catre sud peste Carpati, ceea ce ii confera statutul de

cea mai inalt oras din Romania (1000 - 1159 m).

Cadrul natural - depresiune bine adapostita de muntii Bucegi, Baiu, Piatra Mare si

Postavarul - se dovedeste a fi foarte benefic pentru oras.

CAPITOLUL II

HOTEL BELVEDERE

II.1. Date generale

.

Are ca principal obiectiv satisfacerea nevoilor clientilor la cel mai inalt standard, dand

dovada de profesionalism.

Hotelul se ridica la rangul de 3 stele ce se remarca prin servicii impecabile oferite

clientilor cu ajutorul unui personal specializat, avand o latura impunatoare.

Este dispus pe 4 etaje, 2 pentru fumatori si 2 pentru nefumatori, accesul facandu-se

datorita ascensorului, oferind astfel si o panorama spectaculoasa. Camerele spatioase si

apartamentele generoase ofera conditii ideale de odihna dupa o zi de sedinta, de sport sau

drumetie.

Hotelul dispune de 5 camere single, 43 de camere double, de 10 apartamente,

restaurant clasic 200 de locuri, terase, sali de conferinte cu 100 de locuri.

Facilitatile oferite de hotel sunt urmatoarele: room service - 24 de ore la dispozitie,

inchirieri auto, valet service, rezervari bilete avion, inchiriere echipament sportiv, transport la

aeroport, transport la partie, casa de schimb valutar, magazin de cadouri, spalat - calcat

lenjerie, frizerie, coafor, cosmetica, 60 locuri parcare masini, taxi, xerox, sala de fitness, sauna,

masaj, bar de zi.

Dotari camere: fiecare camera are in dotarea ei urmatoarele: balcon, televizor, cablu

TV , minibar, telefon, room service, internet wireless, baie, aer conditionat.

Tarifele practicate de hotel sunt urmatoarele:

Tarifele includ, mic dejun (20 RON/persoana ), taxa de statiune, TVA

Perioada 02.01-01.12.2007

Tipul camerei Tarif /noapte

Camera single 190 Ron

Camera double 220 Ron

Apartament 300 Ron

Servicii oferite gratuit: room service, casa de schimb valutar, sala de fitness, rezervari

bilete.

Servicii optionale: fax/xerox, sauna, masaj, cosmetica.

II.2. Holul de intrare

Scarile de la intrarea in hotel sunt acoperite cu gresie de culoare crem, de o parte si de

alta a scarilor fiind atasate doua bare de aluminiu. La intrare, pe partea stanga se afla receptia.

Receptia este acea diviziune a hotelului care are permanent contact cu clientul din

momentul intrarii acestuia in unitatea ospitaliera si pana in momentul in care o paraseste; de

multe ori contactul se mentine si dupa plecarea clientului. Ca arie de actiune, acest sector

acopera o parte a spatiilor exterioare reprezentative (parcarea, trotuarul, spatiile verzi,

peronul) si spatiul cunoscut in general sub denumirea de “hol de primire”, incepand de la

intrarea principala in hotel si terminand cu liniile de acces catre etaje (lifturi, scari principale) si

catre spatiile comune specializate (saloane de receptii si conferinte, baruri, restaurante, etc.).

Aici exista un sef de receptie, functie incadrabila in nivelul managerial inferior. Prerogativele

functiei pot fi delegate asistentului sefului de receptie, care este in general seful fiecareia

dintre cele trei ture presupuse de activitatea zilnica a sectorului.

Cele cinci subsectoare componente ale sectorului sunt dispuse in spatele unui comptoir

(“desk”), cu o delimitare formala semnalizata prin inscriptii. Comptoir-ul, echipament specific

functiei hoteliere de receptie, garantie fizica a oficializarii calitatii de client, intruneste primele

trei subsectoare componente ale sectorului: concièrge, receptie si casierie. Celelalte doua

subsectoare (biroul de rezervari si centrala telefonica) sunt pozitionate adesea in “culise”, dar

in imediata vecinatate a spatiului comptoir-ului, cu acces direct la acesta.

Concièrge este subsectorul ale carui atributii principale sunt:

A Gestionarea cheilor spatiilor de cazare, prin predarea si primirea lor zilnica si

supravegherea ocuparii spatiilor, atat in cazul cheilor clasice cat si in cazul cartelelor

magnetice.

A Efectuarea serviciilor suplimentare specifice sectorului de receptie: furnizarea de

informatii, transmiterea de mesaje, sortarea si distribuirea coresponedentei, rezervarea de

mese la restaurante, de bilete la mijloacele de transport in comun, etc.

Æ Coordonarea activitatii “serviciului de hol” prin supervizarea directa a “personalului in

uniforma” (portar-usier , bagajist, curier, comisioner, liftier, voiturier), care efectueaza la randul

lui o serie de servicii suplimentare: transportul bagajelor, curieratul, comisioneratul, comenzi

de taxi, etc.

Æ Supravegherea circulatiei persoanelor in hotel, prin identificarea clientilor, a

vizitatorilor si a celor care nu fac parte din aceste doua categorii, pentru a asigura securitatea

clientilor (mai ales prin interzicerea accesului strainilor in zona spatiilor de cazare).

Lucratorul din spatele comptoir-ului concièrge este cel mai reprezentativ angajat al

sectorului de receptie, deoarece prin natura obligatiilor, este persoana careia oaspetele i se

adreseaza in permanenta pentru rezolvarea problemelor sale. De fapt, putem spune ca in

timpul sejurului, receptionerul-concièrge este “secretarul personal” al clientului. Data fiind

pregnanta relatiei de reprezentare a acestui lucrator cu clientela, este de la sine inteles ca

respectivul angajat trebuie sa fie extrem de prezentabil, impecabil ca tinuta personala si

vestimentara, cu un comportament ireprosabil, volubil, persuasiv, mereu atent, dotat cu o

buna memorie vizuala si auditiva si bineinteles, excelent cunoscator al unor limbi straine de

circulatie internationala. De altfel, aceasta ocupatie din domeniul hotelier beneficiaza de

recunoastere internationala datorita asociatiei U.I.P.G.H. (Union Internationale des Portiers des

Grandes Hoteles) – Clefs d’Or.

Receptia, ca subsector, rezuma urmatoarele atributii principale:

A Primirea clientului, care presupune o serie de activitati preliminare, pornind de la

finalizarea situatiei spatiilor de cazare care pot fi valorificate in ziua respectiva (prin onorarea

cererilor de rezervare sau prin vanzare directa), trecand prin protocolul de primire, negocierea

inchirierii, repartizarea spatiului de cazare, fixarea tarifului, inregistrarea datelor personale ale

clientului in documentele de evidenta operativa si pana la inmanarea cheii, adica tot ceea ce

este cunoscut in hotelaria internationala sub denumirea de “check-in”.

A Vanzarea serviciilor hotelului, in special a celor de baza, sprijinita de studierea

strategiilor operative menite sa duca la cresterea gradului de ocupare a capacitatii de cazare

prin mentinerea unui raport optim cu alte hoteluri, cu agentii de turism si prin exersarea

abilitatii de prezentare convingatoare a serviciilor, de prezentare cat mai atractiva a unor

pachete incluzand serviciile Casei (cazare si mic dejun, demipensiune, pensiune completa,

cazare si tratament, cazare si “fitness”, etc.). De asemenea, acesta este subsectorul care, in

colaborare cu cel de concièrge, promoveaza celelalte servicii ale hotelului, prin recomandarea

si prezentarea lor oaspetilor.

T Asistarea clientului in timpul sejurului, prin discreta supraveghere a bunelor conditii

oferite si calitatii serviciilor prestate, prin rezolvarea de situatii particulare (mutari, imbolnaviri,

accidente, etc.) si prin promta solutionare a cererii si reclamatiilor.

Æ Asigurarea informarii tuturor sectoarelor si compartimentelor interesate de datele

clientilor (statutul de client V.I.P., client al casei, client standard, client de grup, originea

eventualei rezervari, numarul camerei, perioada sejurului, serviciile incluse in tarif, etc.).

Æ Asistarea clientului la plecare, impreuna cu subsectorul casierie, prin efectuarea

operatiunilor cunoscute sub denumirea de “check-out”. Astfel, dupa ce sunt indeplinite

procedurile legate de incheierea contului si plata contravalorii serviciilor, receptia efectueaza

protocolul de plecare, de multe ori continuand relatia cu clientul si in faza post-plecare (prin

trimiterea unor oferte avantajoase, a unor felicitari cu diferite prilejuri, prin expedierea

eventualelor obiecte uitate sau a corespondentei intarziate, etc.).

Casieria este caracterizata de urmatoarele atributii principale:

A Deschiderea contului clientului si tinerea evidentei contabile a tuturor serviciilor cu plata

prestate acestuia.

T Incasarea contravalorii serviciilor prestate, tinand cont de prevederile creditului hotelier.

Æ Efectuarea unor servicii suplimentare specifice, cum ar fi schimbul valutar si pastrarea

valorilor clientilor.

Astfel, casierul poate fi considerat “contabilul personal” al fiecarui oaspete.

Rezervari, ca subsector, are o deosebita importanta pentru hotel, intrucat principala sa

atributie consta in vanzarea anticipata a produsului hotelier. In colaborare cu biroul de

marketing (sau de vanzari), acest subsector ofera datele necesare planificarii activitatii

hotelului si previzionarii gradului de ocupare a capacitatii si a volumului de incasari.

Solutionarea cererilor de rezervare, incluzand negocierea tarifului si a sejurului,

gestionarea comenzilor si corespondenta hotelului cu beneficiarii constituie esenta activitatii

acestui sector.

Amplasamentul biroului de rezervari trebuie sa asigure comunicare directa cu lucratorii

din subsectorul de receptie, pentru a permite facilitarea circulatiei documentelor si a

informatiilor zilnice legate de sosirile previzionate ale clientilor si de cererile acestora.

Subsectorul de rezervari este condus de un sef birou rezervari, iar lucratorul-functionar

rezervari, este de cele mai multe ori calificat in meseria de receptioner hotel.

Centrala telefonica este inima comunicatiilor din hotel. Pricipala sa atributie este

asigurarea relatiilor clientului cu toate sectoarele si compartimentele hotelului. Prestatoare de

servicii hoteliere, centrala telefonica asigura cel mai solicitat serviciu suplimentar si anume

convorbirea telefonica, de pe urma caruia hotelul are un profit deloc neglijabil. Ca si biroul de

rezervari, ea este amplasata cat mai aproape de spatiul fizic al receptiei, pe de o parte datorita

faptului ca sectorul receptie constituie punctul de referinta al tuturor solicitarilor clientilor, iar

pe de alta parte datorita necesitatii gestionarii corecte a eventualelor convorbiri telefonice

efectuate de oaspeti in afara spatiului de cazare. Spatiul centralei telefonice adaposteste si

echipamentele de fax sau telex al receptiei. Lucratorul-operator comunicatii, centralista sau

standardista, cunoaste limbajul de specialitate specific principalelor limbi de circulatie

internationala.

In final, putem conchide ca lucratorul din subsectorul receptie este “juristul” clientului,

persoana care pledeaza in favoarea incheierii unui contract si care vegheaza ca indeplinirea

conditiilor contractuale sa fie respectate in cele mai mici amanunte.

O organigrama a sectorului de receptie:Anexa 1

Langa receptie se afla o sala de asteptare, aceasta fiind dotata cu 8 fotolii tapitate, iar

in mijloc o masa rotunda pe care se gasesc diferite reviste destinate spre a amuza sau informa

clientul in timp ce sta si asteapta. Sala este de asemenea decorata cu diferite tablouri, iar pe

margine se afla ghivece cu ficus, ce dau o nuanta exotica spatiului.

Holul de pe fiecare etaj are obligatoriu o masuta si doua fotolii,la etajul fumatori, pe

masa se afla si o scrumiera. Din 10 in 10 metrii sunt puse cate un ghiveci cu flori pentru a

armoniza spatiul.

II.3. Spatii de cazare – dotari spatii de cazare

Descrierea camerelor:

1.camera single

Inca de la intrare se poate observa aspectul placut, modern si relaxant al hotelului. Pe

pereti se afla lambriuri de lemn ce se asorteaza cu pardoseala acoperita cu parchet laminat.

Culoarea lambriurilor si a parchetului fiind visinie impletindu-se astfel si cu mobilierul de

culoarea ciresului formand astfel un cadru primitor. Pentru definirea unui cadru romantic s-a

ales culoarea portocalie pentru draperii asortandu-se cu peretii de aceasi culoare, iar lenjeria s-

a ales cu mare grija astfel incat sa accentueze lumina vie ce patrunde in camera. Camera este

luminata atat natural cat si de o lampa suspendata. In camera single se mai gaseste o masuta

pe care sta televizorul, o masuta rotunda langa fereastra intre 2 scaune semitapitate, langa

pat o mica noptiera, iar la intrare un cuier pentru haine, unde se afla de asemenea si

instrumentele pentru curatarea pantofilor.

2.camera double

Camera double cuprinde un pat matrimonial. Camera este luminata cu ajutorul lampilor

de pe perete si cu ajutorul candelabrului de pe tavan. Culoarea peretilor se imbina in mod

armonios cu culoarea jaluzelelor si cu lenjeria patului, toate acestea fiind de culoare portocalie,

iar lambriurile si mocheta fiind crem, asortandu-se astfel cu culoarea noptierei, cu masuta ce

se afla intre cele doua fotolii tapitate si cu cuierul. Pentru a oferi senzatia de spatiu mai mare,

s-a montat un televizor lcd.

3.apartamentul

Intrarea in sufragerie se face prin intermediul unui vestibul ce face legatura cu acesta.

In vestibul gasim in loc de cuier un dulap aflat in perete.

Sufrageria creeaza o ambianta relaxanta prin imbinarea galbenului cu un verde deschis.

Pardoseala este acoperita cu parchet de culoare maro deschis potrivindu-se cu culoarea

peretilor, iar jaluzelele verzi cu fata de masa. In mijlocul sufrageriei se afla o masa mare

rotunda, cu 8 scaune in jur, pe margine exista un mic dulapior pe care se gaseste si televizorul,

iar in coltul camerei se vede dainuind o floare mare, langa care se afla si un scaun si o

canapea.

In dormitor se afla doua paturi individuale, acoperite de lenjeria de culoare verde

deschis, armonizandu-se cu draperia, iar mocheta crem cu peretii. Noptierea se afla intre cele

doua paturi, pe aceasta gasim si o lampa de birou. Sifonierul se afla in partea opusa ferestrei,

langa usa prin care se face intrarea in dormitor.

Baia este la fel in toate tipurile de camera si anume: pardoseala este acoperita cu

gresie de culoare albastra, iar peretii cu faianta alba cu modele artistice de culoare albastru

deschis. In loc de cada, in baie se afla o cabina cu dus. Deasupra chiuvetei se afla o oglinda de

un metru. Pe faianta a fost instalata o bara pe care se afla prosoapele de fata, de corp si de

picioare .

II.4. Serviciul de etaj

Cazarea, serviciul de baza prioritar al hotelului, presupune – din punctul de vedere al

clientului, un spatiu individual securizat, igienic, functional, comod si placut. Toate acestea

conduc la ideea ca o parte din elementele calitativ superioare ale acestui serviciu – ca

dimensiune reala a ospitalitatii – depind de sectorul de etaj.

Denumirea de “etaj”, consacrata in limbajul de specialitate, provine din limba franceza

(arealul de origine al hotelariei moderne). Ea este utilizata cu aceleasi valente in toate limbile

de origine latine si are o dubla explicatie: pe de o parte faptul ca cea mai mare suprafata a

sectorului este ocupata, in orice unitate hoteliera de spatii de cazare, iar pe de alta parte,

aceste spatii de cazare se afla amplasate in mod traditional, “la etaj” (din motive de securitate

si de respectare a discretiei asupra intimitatii oaspetelui). Din necesitatea de a gospodari

spatiile de cazare, de a le menaja si intretine din punctul de vedere al curateniei si igienizarii,

activitatea s-a extins firesc si asupra celorlalte spatii in care hotelul isi desfasoara activitatea.

II.5. Spatiile de folosinta comuna

Spatiile de folosinta comuna sunt, asa cum le arata si numele, acele spatii

hoteliere in care, fie clientii si personalul au drepturi comune de utilizare a facilitatilor, fie

personalul isi desfasoara activitatea zilnica.

Formal aceste spatii se subclasifica in:

Spatii exterioare;

Spatii interioare specializate pentru clienti;

Spatii de circulatie;

Spatii anexe sau de serviciu.

Spatiile exterioare pot fi: spatiu verde apartinand unitatii (parcul hotelului, curtea vilei,

spatiul verde din camping, etc.), caile de acces (aleile, trotuarul, peronul), parcare pentru

clienti, parcarea pentru personal, curtea interioara amenajata pentru pasageri, terenurile de

tenis, minigolf, piscinele in aer liber, terasele exterioare, rampele de aprovizionare, rampele de

debarasare, etc.

Spatiile interioare spacializate sunt acele spatii din interiorul cladirii care au o destinatie

foarte precisa: holul de primire si receptie, spatiile de protocol, salile de conferinte,

magazinele, barul de zi, coaforul, frizeria, salonul de cosmetica, salonul de masaj, piscina

acoperita, sala de gimnastica, clubul, biblioteca, spatiile de tratament, salon de televizor,

salonul de corespondenta, sufrageria vilei. Spatiul de folosinta comuna interior specializat care

se regaseste in toate tipurile si categoriile de unitati ospitaliere este grupul sanitar comun.

Daca la unitatile de categorie medie si superioara grupul sanitar comun pentru clienti este

exclusiv toaleta (separata pe sexe), aflata de obicei in perimetrul holului de primire si receptie,

la celelalte categorii se adauga si baile, dusurile si W.C.-urile comune, aflate pe etaje.

Personalul dispune de spatii comune interioare specializate cum ar fi: spatiile pentru fumatori,

grupurile sanitare comune, garderobele, etc.

Spatiile de circulatie pot fi reprezentate de: scara principala de acces pe etaje,

ascensoarele pentru pasageri, palierul de etaj, ascensoarele si scarile de serviciu, scarile de

incendiu, etc.

Spatii anexe sau de serviciu pot fi: oficiile de etaj, birourile, magaziile, atelierele, etc.

Sectorul de etaj organizeaza intretinerea curateniei permanente a marii majoritati a

acestor spatii, iar structura sectoarelor urmeaza clasificarea spatiilor hoteliere. Functia de

conducere a sectorului este aceea de guvernanta sefa, functie de management interior,

extrem de importanta pentru crearea prestigiului si imaginii unui hotel. Daca hotelul este de

categorie superioara si de capacitate mare, atributiile de coordonare si control pot fi delegate

unei guvernante sefa de tura.

Subsectorul spatii de cazare poate fi condus de o guvernanta de etaje, avand ca

atributie principala asigurarea igienei absolute si a confortului spatiilor de cazare si a celor

aferente acestora (coridoare de etaj, paliere, etc.). Curatirea zilnica a spatiilor de cazare

eliberate si ocupate, precum si intretinerea igienei spatiilor de cazare libere este asigurata de

catre ocupatia (presupunand clasificare) denumita camerista; ea poate fi ajutata de o ocupatie

necalificata si anume, aceea de valet.

Subsectorul spatii comune poate fi condus de o guvernanta spatii comune, care

raspunde de asigurarea intretinerii permanente a curateniei spatiilor de folosinta comuna:

holul de primire si receptie, grupurile sanitare comune, salile de conferinta, reuniuni, receptii,

protocol, birourile personalului, spatiile de serviciu ale receptiei, etc. In general, lucratoarele

care efectueaza curatenia acestor spatii sunt muncitoare necalificate, numite ingrijitoare de

spatii comune.

Subsectorul lenjerie, eventual condus de o lenjereasa sefa, are ca principala sarcina

gestiunea inventarului moale (inventarierea si sortarea lenjeriei hoteliere de pat si de baie,

eventuale reparatii a acesteia, stocarea lenjeriei noi, etc). Lucratoarele subsectorului se

numesc lenjerese-croitorese.

Subsectorul spalatorie-curatatorie, condus de catre o sefa spalatorie, are ca principala

atributie intretinerea lenjeriei hoteliere, a inventarului moale apartinand unitatii de restauratie

din cadrul hotelului si a echipamentului-uniforma pentru personal. Muncitoarele spalatorese

sunt calificate.

In marea majoritate a hotelurilor de capacitate medie, organigrama sectorului de etaj

de simplifica, asa cum se prezina in anexa 2.

Organigrama complexa a sectorului de etaj poate fi cea prezentata mai jos in anexa 3.

O unitate ospitaliera mare, de categorie medie sau superioara (de la 3 stele in sus) ar

putea utiliza structura propusa in continuare, in care numarul posturilor si functiilor va fi stabilit

conform normativelor internationale, sau in functie de gradul de ocupare prognozat,de

sezonalitate, de nivelul calitativ propus, de procentul afectat cheltuielilor cu munca vie, etc. La

unitatile ospitaliere mici sau la cele de categorie inferioara, se recurge, in general, la minimum

de compartimente, sectoare si functii, capabile insa sa asigure satisfacerea exigentelor

clientelei si mobilizarea personalului implicat.

Organigrama personal: anexa 2

Orgranigrama hotel: anexa 3

CAPITOLUL III

PROGRAMUL TURISTIC

III.1. Programul turistic

Agentia de turism “Atlas” din Bucuresti, cu sediul pe strada Avram Iancu numarul 20,

telefon/fax – 021 5691237, ofera iubitorilor de munte si aer curat un sejur de 3 zile in Predeal,

in perioada 25.06.2007-27.06.2007.

Grupul care a solicitat acest sejur este format din 6 persoane cu varstele cuprinse intre

18-22 de ani.

Insotitor: Diaconu Daniela

Perioada: 25.06-27.06.2007

Itinerariu: Bucuresti-Predeal-Brasov-Predeal-Bucuresti

Servicii asigurate: - transportul cu autocarul

- cazare la :- Hotelul “Belvedere”

- masa : - restaurantul “Plai de Dor” din cadrul hotelului

- restaurantul “Casa Romaneasca”

- divertisment

Servicii incluse: intrari la manastiri si muzee

Obiective turistice: vezi anexa 4

Derularea programului turistic:

Ziua I: 25.06.2007:

Ora: 9.00 – preluarea turistilor din Gara de Nord Bucuresti

9.30 – deplasarea cu autocarul catre Predeal

12.00 – cazarea la hotelul “Belvedere”

13.00 – se serveste dejunul la restaurantul “Plai de Dor”

14.30 – deplasare catre Brasov

15.15 – se viziteaza urmatoarele obiective turistice:

- Piata Sfatului

- Turnul Negru

- Turnul Alb

- Poarta Ecaterina

- Prima Scoala Romaneasca

- Biserica Sfantul Nicolae

17.30 – intoarcerea la hotel

19.00 – servirea cinei la “Plai de Dor”

Ziua II: 26.03.2007

Ora: 8.30 – se serveste micul dejun la restaurantul “Plai de Dor”

9.30 – deplasarea catre Brasov

10.30 – plimbare “pe sub Tampa” cu vizitarea obiectivelor turistice

- Bastionul Tesatorilor

- Bastionul Fierarilor

- Bastionul Graft

13.00 – se serveste dejunul la restaurantul „Casa Romaneasca”

14.30 – intoarcerea la hotel

15.30 – program liber cu posibilitatea plimbarii cu ATV-ul sau relaxare in sauna,

beneficiind si de un masaj

19.00 – servirea cinei

21.00 – participare la programul artistic realizat de hotel

Ziua III: 27.03.2007

Ora: 8.30 – se serveste micul dejun la restaurantul „Plai de Dor”

9.30 –program liber cu posibilitatea de a se plimba cu caii

13.00 – servirea dejunului la „Plai de Dor”

14.30 – intoarcerea in Bucuresti

17.00 – conducerea grupului la Gara de Nord

III.2. Analiza de pret

Cazarea

Hotelul „Belvedere” 1 x 190 = 190 lei/ persoana/noapte

Total cazare 6 x 190 = 1140 lei / grup/noapte

3 x 190 = 570 lei / persoana /

sejur

3 x 1140 = 3420

lei/grup/sejur

Alimentatie

- prima zi: dejunul la restaurantul “Plai de Dor” 1 x 30 = 30 lei / persoana

cina la restaurantul „Plai de Dor” 1 x 20 = 20 lei / persoana

Total prima zi 6 x 50 = 300 lei / grup

- a doua zi: micul dejun la restaurantul “Plai de Dor” 1 x 15 = 15 lei / persoana

dejunul restaurantul „Casa Romaneasca” 1 x 10 = 10 lei / persoana

cina la restaurantul “Plai de Dor” 1 x 15 = 15 lei / persoana

Total a doua zi 6 x 40 = 240 lei / grup

-a treia zi micul dejun la restaurantul “Plai de Dor” 1 x 15 = 15 lei / persoana

dejun la restaurantul “Plai de Dor” 1 x 20 = 20 lei / persoana

Total a treia zi 6 x 35 = 210 lei / grup

Total alimentatie 125 lei / persoana

750 lei / grup

Transportul

Bucuresti – Predeal 140 km

Predeal – Brasov 30 km

Brasov – Predeal 30 km

Predeal – Bucuresti 140 km

Total kilometri 340 km

Cost pe km 0.5 lei

Total cost transport 340 x 0,5 lei = 170 lei / grup

170 : 6 = 28.33 lei / persoana

Cheltuieli cu personalul

Sofer: diurna + cazarea 30 lei / zi

3 x 30 = 90 lei / sejur / grup

Ghid: diurna + cazarea 40 lei / zi

3 x 40 = 120 lei / sejur /

grup

Total cheltuieli cu personalul 210 lei / grup

210 : 6 = 35 lei / persoana

Total cheltuieli directe 4550 lei / grup

758.33 lei / persoana

La care se adauga:

Asigurarea medicala 3% 136.5 lei / grup

Comisionul agentiei 10 % 455 lei / grup

T.V.A. 19 % 86.45lei / grup

Total cheltuieli indirecte 677.95 lei / grup

112.99 lei / persoana

Total cheltuieli pe sejur 5227.95 lei/ grup

871.32 lei / persoana

CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA SPATIILOR DE SERVIRE SI PRODUCTIE

IV.1. Spatiile de servire

Restaurantul “Plai De Dor”

Restaurant cu specific local dar si international,

categoria I.

Bucatarii nostri sunt pregatiti sa va ofere specialitati culinare deosebite. Restaurantul de

lux este locul in care atat bucatele traditionale cat si cele mai rafinate mancaruri internationale

va vor face deliciul intr-o atmosfera calda si relaxanta. Aici veti cunoaste alaturi de placerea

gustului si pe cea a petrecerii timpului alaturi de cei dragi. Atmosfera placuta e intretinuta fie

de lumina zilei care patrunde nestingherita in intreaga incapere datorita deschiderilor largi, fie

de flacara semineului ce sta impozant in centrul restaurantului. Daca indragiti aerul curat de

munte va recomandam sa luati masa pe terasa, unde va veti bucura de aceeasi servire

deosebita a personalului nostru special instruit. Capacitatea restaurantului este de 70 de locuri

(10 mese de 4 persoane, 3 mese de 10 persoane), iar capacitatea bucatariei noastre este de

100 de portii.

Bar

Barul de lux va ofera sansa de a va rasfata descoperind secretele celor mai fine colectii.

Atmosfera intima va invita la o zabovire aici pentru lungi discutii si relaxare in compania unei

bauturi care omagiaza simturile dumneavoastra. Considerand barul un loc important pentru

socializare si pentru petrecerea timpului, am acordat o mare atentie crearii unui ambient

placut in care nimic sa nu va lipseasca. Deosebit de spatios, barul este locul ideal pentru a

savura momentele libere din timpul dumneavoastra.

Restaurantul cat si barul au mese cu blaturi patrate si scaune tapitate. Consolele sunt

confectionate din acelasi material ca si mesele de servire a consumatorilor si sunt amplasate

langa peretii salii. Gheridoanele au forma dreptunghiulara si sunt utilizate la transarea sau

portionarea diferitelor preparate. Restaurantul mai este dotat cu carucioare, incalzitor

(loverator), jardiniere, precum si toate obiectele de inventar necesare unei serviri optime a

consumatorilor: farfurii, platouri, supiere, salatiere, boluri, osiere, preseratori de sare sau piper,

oliviere, mustariere, tocatoare de lemn, vaze de flori, suporturi pentru lumanari, pahare pentru

aperitive,pahare pentru vin alb si vin rosu, carafe speciale tip cana, cupe pentru inghetata,

spirtiere, tavi, cosulete, shakere, tacamuri, fete de masa, naproane, servete de panza,

moltoane, draperii, perdele, covoare, mochete;etc

IV.2. Spatiile de productie

Bucataria beneficiaza de toate instalatiile, obiectele de mobilier si obiectele de

inventar necesare prelucrarii si prepararii oricarui tip de preparat.

Principalele spatii existente in aceasta unitate de alimentatie pot fi grupate astfel:

- spatii destinate consumatorilor

- spatii de productie

- spatii de depozitare

- spatii destinate personalului

- spatii tehnice

- spatii auxiliare.

Spatii de depozitare:

- spatii pentru primirea si receptia marfurilor

- spatii pentru pastrarea alimentelor (alimente perisabile, pentru articole de

bacanie, pentru pastrarea legumelor si fructelor, magazii)

- spatii pentru pastrarea utilajelor si mobilierului de rezerva, a obiectelor de

inventar.

Spatii pentru productie:

Bucataria calda este principalul spatiu destinat pregatirii preparatelor care necesita

tratamente termice. Utilajele termice folosite in bucataria calda sunt urmatoarele:

- masina de gatit electrica

- friteuza

- tigaia basculanta

- marmita

- cuptor

- gratar

- rotisor

Vase de gatit: oale, cratite, caserole, tigai, tavi pentru cuptor, ibrice, polonice, spumiere,

ligheane, ceainice, palnii, strecuratori, etc.

Ustensile de bucatarie : mot, furcheta, cos de prajit cartofi, tel, lingura pentru sos,

paleta metalica din lemn, strecuratoare, sita, batsnitel, sucitor, razatoare, palnie, lingura

pentru gogosi, presa de pasat cartofi ; etc.

Instrumente taietoare: cutit pentru zarzavat, cutit pentru mezeluri, cutit pentru paine,

cutit pentru cascaval, foarfece de transat pasari, cutit pentru peste, etc.

Bufetul (bucataria rece) este rezervata pentru pregatirea preparatelor reci.

Dotarea bufetului cu utilaje si ustensile:

- spatii si vitrine frigorifice

- magazie pentru alimente

- masini de portionat, divizat pentru diferite produse reci

- masa de lucru, vesela, ustensile

Carmangeria.

Dotarea spatiilor de prelucrare primara cu utilaje si ustensile :

- masina de tocat carne

- robotul universal

- mese de lucru prevazute cu sertare speciale din inox acoperite cu tabla din

inox

- butucul pentru transat carne

- masina de tocat electrica

- malaxoare pentru carne

- masina de spritat carnati

- dulapuri si camere frigorifice

Instrumente taietoare: cutite de macelarie, de transat, satar, ferestrau pentru oase,etc.

Dotarea spatiilor de prelucrare primara a legumelor:

- masina de curatat cartofi si radacinoase

Spatii anexe:

- spalatorul pentru vase de bucatarie

- spalatorul pentru vasele din alpaca argintata

- spalatorul pentru vesela si pahare

- oficiul

IV.3. Oferta de preparate si bauturi

Restaurantul “Plai de Dor” ofera o gama larga de bauturi si preparate culinare: anexa 5.

IV.4. Meniu comandat pe o zi

Specialitatea casei: sarmalute moldovenesti

Bautura casei: vin alb sec de Murfatlar

Servirea se face din legumiera direct la masa consumatorului. Acest serviciu se aplica pe

partea stanga a fiecarui consumator. Dupa prezentarea preparatelor la masa, lucratorul cu

piciorul stang in fata, apropie legumiera de farfuria consumatorului, iar cu clestele efectueaza

servirea transelor de carne in mijlocul farfuriei, apoi legumele de jur-imprejurul transei de

carne. Atat transa cat si legumele vor fi aranjate cat mai estetic in farfurie evitand caderea pe

marginea farfuriei servite sau patarea fetei de masa.

Micul dejun

- lapte cu cacao 250ml

- cascaval 40gr

- sunca presata 40gr

- gem de capsuni 30gr

- unt 20gr

- paine 100gr

- suc natural de fructe 300ml

Dejun

- bors moldovenesc de fasole cu ciolan afumat 80/340 gr

- sarmalute moldovenesti cu mamaliguta 200/100 gr

- inghetata 200 gr

- paine 150 gr

- apa minerala 500 ml

Cina

- crap umplut cu orez 200 gr

- poale-n brau 100 gr

- paine 100gr

- apa minerala 500ml

- vin alb Sec de Murfatlar

IV.5. Calculul valorii energetice a micului dejun comandat

Materii

prime

Cantitatea in grame

Pierderi Proteine Lipide Glucide

data ramasa % grame

% grame % grame

% grame

Lapte de vaca

0.250 0.250 - - 3.5 8.75 1.7 4.25 4.9 12.25

cacao 0.005 0.005 - - 23.4 1.17 20.2 1.01 40.2 2.01

zahar 0.020 0.020 - - - - - - 100 20

unt 0.020 0.020 - - 6 1.2 74 14.8

2 0.4

Gem capsuni

0.030 0.030 -

- 0.34 0.10 - - 58 17.4

Cascaval Penteleu

0.040 0.040 -

- 25 10 19 7.6 1 0.4

Sunca presata

0.040 0.040 - - 21.9 8.76 20.7 8.28 - -

Paine alba

0.100 0.100 -

- 7.5 7.5 0.4 0.4 52 52

Total 37.48 36.34

104.46

Total proteine –37.48 g x 4.1 kcal(g) = 153.66 kcal

Total lipide – 31.08 g x 9.3 kcal(g) = 337.96 kcal

Total glucide – 104.46 g x 4.1 kcal(g) = 428.286 kcal

Total kcal – 919.9 kcal/ mic dejun

IV.6. Mise-en-place-ul pentru dejun-meniu simplu

Meniul cuprinde: preparat lichid, preparat de baza, desert (inghetata), vin alb, paine.

Se folosesc urmatoarele obiecte de inventar:

farfuria adanca, asezata pe farfuria suport, cu emblema spre centrul

mesei;

cutitul obisnuit, in dreapta farfuriei, cu lama spre farfurie, varful spre

interiorul mesei, iar manerul spre marginea blatului mesei (la 2-3 cm);

lingura in dreapta cutitului obisnuit (la 1.2 cm), cu concavitatea in sus, la

aceeasi distanta de marginea blatului mesei;

furculita obisnuita in stanga farfuriei, cu furchetii in sus (se respecta

aceleasi distante ca la asezarea cutitului);

lingurita pentru desert in fata farfuriei (in dreptul emblemei), cu manerul

spre dreapta si concavitatea in sus, spre stanga;

paharul pentru vin alb, cu gura in sus, in fata linguritei (la mijlocul acesteia

si in dreptul emblemei).

Aranjarea mesei pentru dejun- meniu simplu: anexa 6

BIBLIOGRAFIE

1. Judetele si orasele Romaniei, volumul I.

2. Vizitati Romania – Alcor Edimpex SRL, Bucuresti, 1997.

3. Enciclopedia Geografica a Romaniei – autor Dan Ghinea, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2000.

4. Romania-sinteza geografica – autor Alexandru Savu, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975.

5. Tehnica servirii consumatorilor – autori: E. Dobrescu, C. Balanescu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

6. Internet

ANEXE

ANEXA 1 - Organigrama a sectorului de receptie

ANEXA 2. - Organigrama personal

ANEXA 3 - Organigrama hotel 3 stele

ANEXA 4 - Obiective turistice

Puncte de atractie turistica in Brasov

Aflat in coltul de nord-vest al cetatii Brasov,

Bastionul Fierarilor exista deja la 1521. Primaatestare documentara este datata insa opt ani

mai tarziu, in 1529. Avand forma pentagonala, bastionul este construit pe trei nivele, cu guri

pentru pacura si goluri de tragere. Inainte, probabil ca pe locul Bastionului Fierarilor se afla un

turn, distrus de inundatia din anul 1526, apoi refacut in anul1527, cand sunt amintite pentru

prima oara ruinele turnului fierarilor. Un „turn al fierarilor” este mentionat in lista

armamentului din anul 1562, ca aflandu-se in cartierul „Catherina”, intre turnurile Olarilor si

Franzelarilor - neidentificate astazi. La 30 iulie 1667 o alta inundatie, cauzata de o ploaie

torentiala, a distrus fortificatiile din acest loc, iar in 1668 Bastionul Fierarilor a primit forma sa

definitiva. Marele incendiu din 21 aprilie 1689 a transformat si aceasta fortificatie intr-o ruina,

fiind refacut de abia dupa 20 de ani. In 1820, in locul turnului Fierarilor, s-a ridicat o poarta mai

mica - finisata de catre mesterul constructor Joseph Jani - avand stema Brasovului pe

frontispiciu. Ingreunand foarte mult circulatia, si aceasta poarta a fost demolata, in 1874.

Bastionul a suferit importante reparatii la 1709, adaugandu-i-se arcade de caramida. In 1938,

dupa ce o vreme a slujit muntelui de pietate, cladirea a fost renovata, ajungand la forma pe

care o cunoastem azi. Totodata, in el au fost mutate Arhivele Brasovului, in 1923, care se

gasesc si astazi in aceeasi cladire.

Bastionul Graft din Brasov sau Bastionul Poarta (germana Torrbastei), cum s-a mai

numit din pricina formei sale, a fost construit intre anii1515 - 1521,

fiind menit sa faca legatura intre ostenii din cetate si Turnul Alb. Pozitia sa, aflata aproape la

mijlocul laturii de nord-vest a cetatii, a facut ca bastionul sa capete si o alta importanta. Din el

erau aparate poteca ce trece pe langa paraul cu acelasi nume, precum si zidurile exterioare din

acea parte. Pentru aceasta, bastionul avea goluri de tragere si guri de pacura care s-au pastrat

pana astazi. Din cauza unei inundatii mari, in urma unei ploi torentiale la 24 august 1809, zidul

exterior de incinta a fost mult slabit prin spalarea fundatiilor (datorita zidurilor orasului, toata

cantitatea de precipitatii din Schei trebuia sa se scurga de-a lungul canalului Graft). De aceea,

arhitectii orasului au gasit o solutie prin construirea a trei arcade de sprijin, peste parau, in

1822. In secolul XX, cand zidul a fost strapuns pentru a asigura a doua iesire a

cinematografului Corso (astazi Royal) si cu ocazia constructiei unei case de locuit pentru

fabricantul Friederich Czell, doua dintre arcade au disparut, o data cu portiunea de zid care le

sprijinea. Inscriptia de pe peretele nordic al Bastionului Graft, initial in opt randuri si - astazi - in

mare parte ilizibila, nu a mai putut fi restaurata, deoarece nu s-a identificat nici o copie a ei.

Renovat in 2004 - 2005, inauntrul bastionului s-a amenajat un punct muzeal si un magazin de

produse mestesugaresti. De asemenea, a fost refacut si traseul catre Turnul Alb, printr-o serie

de trepte ce urca pieptis panta dealului Warthe.

Situat in coltul de sud-vest al cetatii Brasov, Bastionul Tesatorilor ocupa o suprafata

de 1.616 mp. Zidurile sale au o grosime cuprinsa intre 4 m la baza si 1 m la cel de-al patrulea

nivel al constructiei. Construit pe patru nivele, cu goluri de tragere, guri de pacura si cu doua

turnuri de straja, bastionul are o arhitectura unica in sud-estul Europei. Fiind crutat de marele

incendiu de la 1689, se pastreaza in forma sa originala. Cele dintai lucrari de constructie au

avut loc intre 1421 si 1436, fiind ridicate primele doua nivele. Intre 1570 si 1573 a fost ridicat

cel de-al treilea etaj, iar intre 1750 si1910 au fost executate importante lucrari de restaurare,

dupa ce bastionul se prabusise partial in 1701. In 1908, dupa ce a slujit mult timp numai ca

depozit, bastionul a capatat cladirea adiacenta, si, din ce in ce mai mult, este folosit pentru

concerte de opera, datorita extraordinarelor calitati acustice de care da dovada. In 1950, in

interiorul bastionului s-a amenajat Muzeul Tarii Barsei, in care este expusa macheta vechii

cetati a Brasovului si a Scheiului, precum si arme si produse ale breslei tesatorilor.

Catedrala Sfantul Nicolae

Datand ca monument din 1292 biserica a fost construita in piatra in 1495 cu sprijinul

conducatorilor proviniciilor romane. Dimensiunile sale impresionante domina partea veche a

Brasovului, Scheii Brasovului. Biserica ortodoxa si scoala romaneasca, construita in

proximitatea sa, au fost un important centru spiritual si cultural pentru romanii din toata Tara

Barsei, actiunea lor se extinde asupra romanilor din intreg spatiul romanesc mai ales dupa

venirea Diaconului Coresi care a inceput sa tipareasca aici carti bisericesti in limba romana.

Poarta Ecaterinei (in germana Ekaterinentor) a fost

construita, pentru a facilita accesul scheienilor in Brasov, la mijlocul laturii dintre Bastionul

Tesatorilor si cel al Fierarilor, pe locul unei vechi porti din veacul al XIV-lea sau al XV-lea,

distrusa de inundatia din 24 august 1526, cat si in urma navalirilor turcesti. Aceasta se intindea

de la Corpul S al Universitatii „Transilvania”, unde era moara portii, pana dincolo de actuala

Poarta Schei. Fiind situata la capatul strazii Caterinei - care la randul ei a preluat numele de la

manastirea de calugarite ce fusese acolo - poarta a primit denumirea de Ecaterina. In 1559 a

fost ridicat si turnul portii, care se vede si astazi. De forma patrata, pe trei nivele, constructia

are in partea superioara patru turnulete ce simbolizau „Jus Gladii”, un privilegiu medieval care

dadea conducatorilor brasoveni dreptul de a aplica pedeapsa suprema. Bolta turnului e pictata

in stilul Renasterii, iar arhitectura acestuia este unica in lume, facand din el o pretioasa

bijuterie artistica. Documentele mentioneaza ca pentru fiecare din cele opt guri de tragere ale

turnului fusesera aduse bombarde de la Praga. Turnul Portii - astazi mare parte in pamant - a

suferit stricaciuni importante din cauza cutremurelor si incendiilor din 1689 si 1738.

Nemairaspunzand cerintelor negustorimii romane din Schei, poarta (cu exceptia turnului) a fost

daramata in 1827, un an mai tarziu construindu-se actuala Poarta Schei.

Situat la mica distanta de Bastionul Fierarilor,

pe o stanca a dealului Warthe, Turnul Negrudin Brasov domina Scheii cu dimensiunile sale, el

trebuind sa impiedice apropierea dusmanilor de zidurile orasului, care aici erau la mai putin de

5 m de stanca (abia in 1819 - 1820 trecerea a fost largita). Ocupand o suprafata de 50 mp,

turnul are 11 m in inaltime, iar zidurile sale masoara la baza 2 m grosime. Prezinta sase goluri

de tragere pe fiecare fata a sa, dispuse pe trei randuri de atac. In interior are trei galerii etajate

si, mai demult, turnul poseda un sistem de legatura cu Cetatea printr-unpod mobil ce se lasa

pana la Bastionul Fierarilor. Turnul dateaza din secolul XV, fiind construit concomitent cu Turnul

Alb. Totusi, prima mentiune documentara a turnului dateaza din 1541. Acoperisul initial nu se

mai pastreaza, fiind distrus de traznet, la 23 iulie 1559, si de incendiul din1689 - care au

innegrit zidurile turnului si i-a dat denumirea de azi. A mai fost distrus de traznet in1696, dar a

fost refacut, asa cum ne arata o stampa din 1735. In timpul epidemiei de ciuma din1756, se

pare ca Turnul Negru a fost folosit ultima data ca adapost si punct de paza pentru paznicii

cordonului sanitar din jurul orasului. In caz de primejdie, un lant gros de fier intre stanca si

bastion oprea comunicatia cu „Dupa zidurile de Jos”. Acoperisul, existent inca la 1796, datorita

vitregiilor timpului, a facut la 1827 obiectul unei cereri de restaurare, dar, intrucat nu aducea

venituri orasului, cererea nu a fost aprobata. Abia in 1900 s-a pus problema restaurarii

monumentului, efectuandu-se o consolidare a zidurilor la partea lor superioara in anul 1901. In

noaptea de 3 spre 4 iulie 1991, zidul sudic al turnului s-a prabusit dupa o ploaie torentiala.

Restaurarea a avut loc insa de abia in 1996. Astazi detine un punct muzeal.

Construit intre anii 1460 si 1494, Turnul Alb

impresioneaza si astazi prin masivitatea si zveltetea liniilor sale arhitectonice. Rezumand

arhitectura sa in date putem spune: plan semicircular deschis; peste 30 m diferenta de nivel

fata de zidurile orasului; inaltime: 20 m spre oras si 18 m inspre deal; zidurile au la baza 4 m,

iar diametrul turnului masoara 19 m. De-a lungul zidurilor sale, turnul prezinta metereze, guri

pentru smoala si balcoane sustinute de console cioplite in piatra. Aflandu-se la 59 m departare

de zidul cetatii, turnul comunica cu aceasta printr-un pod mobil ce facea legatura intre turn si

Bastionul Graft. Avea vedere spre Blumana si, cu cele 5 etaje ale sale, era cel mai ridicat punct

de fortificatie din Brasov. In interiorul turnului s-a pastrat cosul de fum de deasupra unei vetre,

care putea servi si pentru incalzirea paznicilor si a aparatorilor - breslasi cositorari si aramari.

In 1678, breasla cositorilor a rascumparat obligatia de aparare a turnului, numarul mesterilor

fiind scazut. Cu ocazia marelui incendiu din 21 aprilie 1689, focul dus de un vant puternic a

cuprins si Turnul Alb, care a ars, fiind renovat de abia in 1723. Alte actiuni de restaurare au fost

efectuate in 1902, 1974, 2002 si 2005 - 2006. Astazi si acesta detine un punct muzeal.

ANEXA 5 - Oferta de preparate si bauturi

ANTREURI

gustare de branzeturi (2 persoane) 350/200 gr 16.70 lei

(telemea, rulada de burduf, cascaval, masline, castravete verde, rosii)

gustare taraneasca (2 persoane) 300 gr 19.50 lei

(toba, jumari, carnaciori, pastrama de porc, muraturi)

salata greceasca 300 gr 9.00 lei

(telemea, masline, rosii, castraveti verzi, ardei grasi)

salata Del Mare 200/100 gr 16.00 lei

(calanar pane, rosii, castraveti verzi, ardei gras, salata verde)

SUPE/CIORBE

ciorba de fasole cu costita afumata 340/60 gr 6.00 lei

ciorba de burta 320/80 gr 6.50 lei

supa crema de ciuperci 350 gr 5.50 lei

supa de ceapa 350 gr 5.50 lei

MANCARURI TRADITIONALE– specialitatea casei:

sarmalute moldovenesti 200 gr 9.00 lei

friptura de porc la gratar 150/100/50 14.50 lei

antrecot de varza la cuptor 150/100 gr 14.50 lei

tocanita din ciuperci de padure 200/100 gr 17.00 lei

varza saseasca cu carnaciori 250/ 100 gr 11.50 lei

PASTE

spaghetti Carbonara 300 gr 12.00 lei

taghiatelle cu ciuperci de padure 300 gr 10.00 lei

spaghetti all Amatriciana 300 gr 11.00 lei

PREPARATE DIN PESTE

cocktail din fructe de mare 250 gr 17.20 lei

calamar prajit cu sos a la grec 200/100 gr 19.80 lei

pastrav la gratar 100 gr 9.00 lei

file de salau rulat cu masline 160/40 gr 21.00 lei

file de somon cu sos de piper verde 100/40 gr 18.00 lei

merluciu cu sos sasesc 160/40 gr 18.00 lei

PREPARATE LA GRATAR

piept de pui la gratar 100 gr 5.5 lei

pulpe de pui la gratar 100 gr 5.5 lei

garf de porc la gratar 140 gr 16.5 lei

cotlet de porc la gratar 140 gr 6.5 lei

muschi de porc la gratar 140 gr 16.5 lei

muschi impanat de porc la gratar 140 gr 18.5 lei

muschi de vaca la gratar 140 gr 21.5 lei

SPECIALITATI

coaste de porc la gratar 140 gr 16.00 lei

ciolan de porc la cuptor 250gr 17.00lei

ciolan cu fasole 250/200 gr 14 00lei

ciolan cu varza 250/200 gr 14.00lei

GARNITURI

orez cu ciuperci 150 gr 4.50lei

cartofi natur 150 gr 3.00lei

cartofi prajiti 50 gr 4.00lei

cartofi taranesti 150 gr 4.50lei

cartofi copti cu unt 150 gr 4.50lei

piure de cartofi 150 gr 4.5 lei

legume mexicane 150 gr 4.5 lei

SALATE

salata de varza alba 200 gr 3.00lei

salata de rosii cu telemea 200 gr 5.50lei

salata de castravete verde cu iaurt 200 gr 4.50lei

salata de ardei copti 200 gr 6.00lei

salata de sfecla rosie cu hrean 200 gr 4.00lei

salata de muraturi asortate 200 gr 4.50lei

salata de bureti murati 200 g 9.00lei

DESERTURI

inghetata asortata 200 gr 8.00lei

salata de fructe cu inghetata 200 gr 8.00lei

Peach Meba 200 gr 9.00lei

CAFEA/CEAI

espresso 3.50 lei

espresso decofeinizat 3.50 lei

cappuccino 5.00 lei

ciocolata calda 5.00 lei

ceai 2.00 lei

caffe frappe 9.00lei

RACORITOARE

Coca Cola, Fanta, Sprite 250 ml 3.00 lei

Nectar, Cappy, Santal 250 ml 4.00 lei

Apa minerala 330 ml 3.00 lei

apa minerala plata 330 ml 3.00 lei

energizant Red Bull 250 ml 14.00 lei

VODKA

Smirnoff 50 ml 6.00 lei

Finlandia 50 ml 6.00 lei

Absolut 50 ml 6.00 lei

GIN

Beefeater 50 ml 8.00 lei

Gordon’s 50 ml 8.00 lei

COGNAC

Zaraza 5 * 50 ml 7.00 lei

Metaxa 5* 50 ml 8.00 lei

Metaxa 7* 50 ml 10.00 lei

Courvaisier VSOP 50 ml 30.00 lei

WHISKY

J&B 50 ml 9.00 lei

Teacher’s 50 ml 9.00 lei

Jack Daniel’s 50 ml 14.00 lei

Chivas Regal 50 ml 17.00 lei

Ballantine’s 50 ml 10.50lei

APERITIVE

Bitter Campari 50 ml 7.00 lei

Unicum 50 ml 9.00 lei

Martini Rosso-Blanco 50 ml 5.00 lei

Ramazotii 50 ml 8.00 lei

LIQUER

Bailey’s Cream 50 ml 8.00 lei

Carolans 50 ml 8.00 lei

Amaretto di Sarano 50 ml 10.00 lei

BERE

Tuborg 500 ml 5.00 lei

Carlsberg 500 ml 5.50 lei

Corona 330 ml 11.00 lei

Gosser 500 ml 5.00 lei

Heineken 500 ml 6.50 lei

Schlossgold 500 ml 4.00 lei

Silva blonda 500 ml 4.00 lei

Silva bruna 500 ml 4.50 lei

VINURI ALBE SECI

Riesling si Feteasca regala 1000ml 18.00 lei

Merlot 1000 ml 18.00 lei

Sec de Murfatlar

Savignon Blanc 750 ml 35.00 lei

Murfatlar

Chardonnay 750 ml 41.50 lei

VINURI ALBE DEMISECI

Jidvei

Feteasca regala 750 ml 28.00 lei

Dry Muscat Premiat 750 ml 30.00 lei

Murfatlar

Savignon Blanc Premiat 750 ml 21.00 lei

VINURI ALBE DEMIDULCI

Murfatlar