hume david1711

2
Hume David 1711 - 1776), filosof, istoric, economist formulat principiile directoare aleagnosticismului european modern; precursorul pozitivismului. eoria cunoaşterii a lui !."ume s-a format #oc$e şi %er$ele&. 'l afirm( c( toate cunoştinţele noastre s impresii*, problema surselor acestora+ale senzaţiilor şi per rezolvabil(, ntruc t cunoaşterea nu poate dep(şi limitele poate demonstra cauza apariţiei senzaţiilor noastre. !ac( .#oc$e vedea izvorul senzaţiilor n realitate, n lumea e terioar(, iar /.%er$ - n spirit, ori !um atunci !."ume neag( ambele aceste reprezent(ri. 0oi nu putem din lumea real(, cum susţin materialiştii, şi nici nu putem raţiune, cum afirm( idealiştii. ategoriile cauzalit(ţii şi critici sceptice din partea lui !."ume. auzalitatea nu este are un temei pur psi2ologic. ' perienţa ne arat( numai faptu de altul, dar nu şi faptul c( primul l produce cu necesitat similar a negat !."ume şi e perienţa unei substanţe materiale sau c(ut nd originea noţiunii de substanţ( n asociaţiile p considera c( misiunea cunoaşterii const( nu n p(trunderea e istenţei. 'a este o prob permite s( ne orient(m n viaţa practic(. 4nicul obiect al cunoaşterii autentic constituie, dup( !."ume obiectele matematicii; toate celelalte obiec refer( la fapte care nu pot fi demonstrate n mod logic, dar e perienţ(. !."ume şi-a e tins scepticismul şi asupra religiei, a !umnezeu nu poate fi dovedit(. #a baza eticii lui st( concepţia naturii umane nesc2imbate. 5mul, dup( !."ume - este fiinţ( slab( predispus erorilor şi caprici 'stetica lui !."ume se reducea la psi2ologia percepţiei artistice preponderent ca o reacţie emoţional( a subiectului la obiectului. n sociologie !."ume a fost adversarul at t a ideii f puterii de la !umnezeu*, c t şi concepţiilor contractuale d

Upload: ion-stratan

Post on 04-Oct-2015

14 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

david hume

TRANSCRIPT

Hume David1711 - 1776), filosof, istoric, economist i publicist scoian. A formulat principiile directoare ale agnosticismului european modern; precursorul pozitivismului. Teoria cunoaterii a lui D.Hume s-a format sub influena empirismului lui Locke i Berkeley. El afirm c toate cunotinele noastre se prezint ca o totalitate de impresii, problema surselor acestora(ale senzaiilor i percepiilor noastre) nu este ns rezolvabil, ntruct cunoaterea nu poate depi limitele impresiilor. Experiena nu poate demonstra cauza apariiei senzaiilor noastre. Dac J.Locke vedea izvorul senzaiilor n realitate, n lumea exterioar, iar G.Berkeley - n spirit, ori Dumnezeu, atunci D.Hume neag ambele aceste reprezentri. Noi nu putem demonstra c ele provin din lumea real, cum susin materialitii, i nici nu putem demonstra c ele provin din raiune, cum afirm idealitii. Categoriile cauzalitii i substanei au fost supuse unei critici sceptice din partea lui D.Hume. Cauzalitatea nu este, dup el, un fapt obiectiv, ci are un temei pur psihologic. Experiena ne arat numai faptul c un eveniment este urmat de altul, dar nu i faptul c primul l produce cu necesitate pe al doilea. ntr-un mod similar a negat D.Hume i experiena unei substane materiale sau a uneia spirituale, cutnd originea noiunii de substan n asociaiile psihologice. D.Hume considera c misiunea cunoaterii const nu n ptrunderea existenei. Ea este o probabilitate care ne permite s ne orientm n viaa practic. Unicul obiect al cunoaterii autentice l constituie, dup D.Hume obiectele matematicii; toate celelalte obiecte de cercetare se refer la fapte care nu pot fi demonstrate n mod logic, dar care provin numai din experien. D.Hume i-a extins scepticismul i asupra religiei, afirmnd c existena lui Dumnezeu nu poate fi dovedit. La baza eticii lui st concepia naturii umane neschimbate. Omul, dup D.Hume - este fiin slab predispus erorilor i capriciilor. Estetica lui D.Hume se reducea la psihologia percepiei artistice: frumosul el l trata preponderent ca o reacie emoional a subiectului la faptul oportunitii practice a obiectului. n sociologie D.Hume a fost adversarul att a ideii feudal-aristocratice a puterii de la Dumnezeu, ct i concepiilor contractuale de provinien a statului.