hotararea nr - icc.ro · permanente, de a pune in valoare si de a promova folclorul si traditiile...

ROMANIA JUDETUL IASI

CONSILIUL JUDETEAN IA51

Bulevardul Stefan cel Mare *i Sfant, nr.69, cod. 700075, 14 Tel.: 0232 - 235100; Fax: 0232 - 210336; www.icc.ro

HOTARAREA nr.208 privind numirea domnului Sulu Petre in functia de manager al Ansamblului

Folcloric al Judetului l[a0 si incetarea exercitarii de catre domnul Abutoaiei Alexandru Andrei a functiei de manager interimar al institutiei

Consiliul Judetean

Avand in vedere:

- Expunerea de motive privind numirea domnului Su§u Petre in functia de manager al Ansamblului Folcloric al Judetului Ia§i §i incetarea exercitdrii de catre domnul Abutoaiei Alexandru Andrei a functiei de manager interimar al institutiei, prezentata de Pre§edintele Consiliului Judetean Iasi, in calitatea sa de initiator,

inregistratA sub nr.15681 din 21.05.2018;

- Raportul de specialitate privind numirea domnului $u§u Petre in functia de manager al Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi Si incetarea exercitArii de catre domnul Abutoaiei Alexandru Andrei a functiei de manager interimar al institutiei, elaborat de ate Serviciul Resurse Umane si Salarizare §i inregistrat sub nr.15680 din

21.05.2018;

- Prevederile art. 2 din Hotararea Consiliului Judetean Iasi nr. 148/25.04.2018 privind incetarea deta§arii domnului prof. univ. dr. CatAlin Ion BORDEIANU pe postul de manager interimar al Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi §i desemnarea unui nou

manager interimar;

- Prevederile Hotararii Consiliultli Judetean Iasi nr. 59/20.02.2018 privind organizarea concursului de proiecte de management in vederea ocuparii functiei de

manager al Ansamblului Folcloric al Judetului Ia0;

- Procesul-verbal nr. 14177/08.05.2018, incheiat de comisia de concurs constituita prin Dispozitia PreFdintelui Consiliului Judetean Iasi nr. 383/04.04.2018, la finalizarea concursului de proiecte de management pentru ocuparea functiei de manager al Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi, prin care domnul Su§u Petre a fost declarat

admis;

- Raportul comisiei de concurs nr. 14824/14.05.2018;

HCJI nr.208/23.05.2018 Paging 1

- Proiectul de management nr. 12828/25.04.2018 intocmit de domnul $u§u Petre in calitate de candidat la functia de manager al Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi;

- Prevederile art. 20, alin. (5), art. 22, alin. (1) *i art. 24 din OUG nr. 189/2008 privind managementul institutiilor publice de cultura, cu modifickile §i completarile

ulterioare;

- Prevederile Ordinului Ministerului Culturii §i Cultelor nr. 118/2006 privind infiintarea, organizarea §i desf4urarea activitatii a§ezamintelor culturale;

- Prevederile OG nr. 21/2007 privind institutiile si companiile de spectacole sau concerte, precum §i desca§urarea de activitati de impresariat artistic, cu modificarile §i

completarile ulterioare;

- Prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plAtit din

fonduri publice, cu modificarile §i completArile ulterioare;

- Prevederile art. 91, alin. (1), lit. a) §i alin. (2), lit. e) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicatA, cu modificarile §i completarile ulterioare,

- Dispozitia Pre§edintelui Consiliului Judetean Iasi nr. 513 din data de 03.07.2017 privind desemnarea inlocuitorului legal al Pre§edintelui Consiliului Judetean Iasi;

- Votul exprimat in sedinta de indata de plen a Consiliului Judetean Iasi din data de 23 mai 2018 $i consemnat in procesul - verbal al acesteia, respectiv 31 voturi "Pentru";

In temeiul art. 97, alin. (1) si ale art. 115, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 215/2001,

republicatd, cu modificarile §i completarile ulterioare;

HOTARASTE:

Art. 1 — Se aproba rezultatul final al concursului, respectiv nota 7,99 obtinutd de domnul $u§u Petre, conform Raportului comisiei de concurs nr. 14824/14.05.2018 §i Proiectul de management castigator - Anexa care face parte integranta din prezenta

hotArare.

Art. 2 — Domnul Su§u Petre se numqte in fi.inctia de manager al Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi incepand cu data semnarii Contractului de management intocmit potrivit prevederilor art. 24 din OUG nr. 189/2008, cu modificarile §i

completarile ulterioare.

Art. 3 - In termen de 30 de zile Wu-Moue de la data aducerii la cunotinta publics

a rezultatului final al concursului, domnul $u§u Petre si ordonatorul principal de credite -

Prqedintele Consiliului Judetean I*, au obligatia de a negocia clauzele contractului de management, pe baza proiectului de management, AnexA care face parte integranta din

prezenta haat-Are.

HCJI nr.208/23.05.2018 Paging 2

Art. 4 - Drepturile salariale ale domnului $u§u Petre vor fi stabilite prin contractul de management, cu respectarea actelor normative in vigoare.

Art. 5 — incepand cu data inceperii executArii contractului de management al domnului Su§u Petre inceteaza aplicabilitatea prevederilor art. 2 din Hotararea Consiliului Judetean Iasi nr. 148/25.04.2018, referitoare la exercitarea de care domnul Abutoaiei Alexandru Andrei a functiei de manager interimar al Ansamblului Folcloric al

Judetului Iasi.

Art. 6 - Prevederile prezentei hotarari vor fi duse la indeplinire de catre Serviciul Resurse Umane §i Salarizare, domnul $up Petre §i domnul Abutoaiei Alexandru Andrei.

Art. 7 - Biroul Relatii Publice, Monitorul Oficial, Relatiile cu Consiliile Locale, Consilierii Judeteni §i Presa va comunica in copie prezenta hotArire Institutiei Prefectului Judetului Iasi, Serviciului Resurse Umane §i Salarizare, Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi, domnului Sup Petre §i domnului Abutoaiei Alexandru Andrei.

Art. 8 — Aducerea la cuno§tinta publics a prevederilor prezentei hotArari va fi asigurata de cAtre Biroul Relatii Publice, Monitorul Oficial, Relatiile cu Consiliile

Locale, Consilierii Judeteni si Presa.

Data astazi: 23 mai 2018

CONTRASEMNEAZA, SECRETAR A,J JUDETULUI IASI,

Lacra t ara Vernica

HCJI nr.208/23.05.2018 Paging 3

PROIECT

DE

MANAGEM ENT

In vederea ocuparii postului de manager al

Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi

Jlorrn IA$1 CONSIL.11'1, JUDETEAN

Anexti la of 5rea Nr

Antil . r.14.W..41111 .

CONSILIUL JUDETEAN IASI Comisia de concurs numitA prin Dispozitia nr. 383/04.04.2018 Nr. / /4, '13-*. 2018

RAPORT privind analizarea Proiectului de management aferent perioadei 2018 - 2023

pentru Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi depus de domnul Susu Petre

Avand in vedere HotArarea Consiliului Judetean Iasi nr.59/20.02.2018 privind organizarea concursului de proiecte de management in vederea ocuptirli fitnc(iei de manager al Ansamblului Folcloric al Jtidefului lafi, Comisia de concurs numitA prin Dispozitia Presedintelui Consililului Judetean Iasi nr.383/04.04.2018, a procedat conform calendarului stabilit, la analizarea Proiectului de management 2018-2023 pentru Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi depus de domnul Susu Petre.

Comisia, intrunita la sediul Consiliului Judetean Iasi in data de 08.05.2018 ora 9,00, si-a desflasurat activitatea cu respectarea prevederilor OUG nr.189/2008 privind managementul institutiilor publice de cultures, cu modificarile yi completarile ulterioare si ale OMC nr.2799/2015 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare yi desfii.yurare a concursului de proiecte de management, a Regulamentului-cadru de organizare si desfilsurare a evaluarii managementului, a modelului-cadru al caietului de objective, a modelului-cadru al raportului de activitate, precunt si a modelului-cadru al contractului de management, respectiv:

a stabilit punctajul, echivalent notelor pe baza propunerilor privind grila de evaluare a proiectului de management primit de la secretariat ; a analizat proiectul de management depus de candidat, acordand punctajul potrivit grilei de evaluare si a notat candidatul, atat pentru calitatea proiectului, cat si pentru interviu; a stabilit rezultatul concursului pe baza rezultatului fiecarei etape notate; a elaborat prezentul raport asupra notelor acordate candidatului si recomandarea privind perioada pentru care se incheie contractul de management ; a certificat, prin semnAtura, toate actele si documentele intocmite de secretariatul comisiei de concurs.

LucrArile comisiei de concurs au fost consemnate intr-un proces-verbal intocmit de reprezentantul Serviciului Resurse Umane si Salarizare din cadrul Secretariatului Comisiei, avand ca anexe fisele individuale ale membrilor care contin punctajele pe criterii si subcriterii de evaluare, certificate prin semnaturA de toti membrii comisiei si secretari.

Luand in considerare: ✓ Procesul — verbal inregistrat sub nr.14177/08.05.2018, intocmit de Comisia de concurs,

privind modul de organizare si desfAsurare a procedurii de analizA a Proiectului de management pentru Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi depus de domnul Susu Petre,

✓ nota finales (7,99) acordatA domnului Susu Petre pentru Proiectul de management, conform fiselor individuale ale membrilor comisiei de concurs, Comisia de concurs, reline in cele 2 etape ale procedurii de concurs, de analiza, respectiv

suslinerea in cadrul interviului de cAtre domnul Susu Petre a Proiectului de management 2018 - 2023 pentru Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi, urmAtoarele aspecte relevante:

)0/ 01- 1-3

1. Analiza socio-culturala a mediului in care 4i desfawarA activitatea institutia si propuneri privind evolutia acesteia in sistemul institutional existent,

Avand in vedere ca activitatea Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi in acest moment se afid la un nivel incipient, domnul Sup Petre propune cateva masuri pentru initierea de urgenta a demersului de promovare a imagini ansamblului si anume: 1) Atribuirea unui nume ansamblului care sd fie reprezentativ atat pentru obiectul lui de activitate cat si pentru spatiul folcloric iesean. 2) Initierea unui dialog permanent si coerent cu toata mass-media ieseana. 3) Organizarea in regim de urgentA a compartimentului de Marketing, Organizare si Promovare al institutiei.

2. Analiza activitatii institutiei si, in functie de specific, propuneri privind

imbunitatirea activitAtii acesteia,

Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi va desfasura 3 categorii principale de activitati specifice:

I. Activitati pentru realizarea repertoriului. 11. ActivitAti de cercetare, documentare, informare. III. Activitati educationale. 3. Analiza organizarii institutiei si propuneri de restructurare i/sau reorganizare,

dupa caz,

Regulamentul de organizare si functionare al Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi a fost aprobat prin Hotararea Consiliului Judetean Iasi nr.390 din 26 septembrie 2017. Organigrama si Statul de functii al Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi au fost aprobate in formA initiald prin HotArarea Consiliului Judetean Iasi nr.390 din 26 septembrie 2017 si modificate ulterior prin H.C.J. nr.58 din 20 februarie 2018.

Pentru buna organizare a institutiei, fatA de forma actuald a Organigramei si Statului de functii, domnul Susu Petre considerA eh' se impune: 1) infiintarea unei functii de Magaziner, 2) infiintarea unei functii de Corepetitor, 3) Transformarea functiei de Consultant artistic in functia de Regizor artistic.

4. Analiza situatiei economico-financiare a institutiei,

Finantarea cheltuielilor totale in anul 2018, in sums de 1.108.680 lei, se realizeazA integral din subventii de la bugetul local al Judetului Iasi — Consiliul Judetean Iasi. intrucat Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi nu a desfAsurat Ora in acest moment programe si proiecte, el nefiind Inca organizat la nivelul sectiilor muzica si respectiv coregrafie, singurele cheltuieli realizate de institutie, pe trimestrul I al anului 2018 au fost cheltuielile cu salariile managerului si contabilului-sef, in valoare totald de 35.000 lei.

5. Strategia, programele planul de actiune pentru indeplinirea misiunii specifice a

institutiei, conform sarcinilor formulate de autoritate,

Viziunea personals afirmatA prin proiectul managerial este aceea ca, la sfarsitul perioadei de management Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi va deveni institutia de spectacole reprezentativA pentru folclorul moldovenesc de dincoace si de dincolo de Prut.

Misiunea Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi este cea de valorificare a folclorului din zona lasului, precum si din intreaga Moldova, prin realizarea unor productii artistice in stagiuni permanente, de a pune in valoare si de a promova folclorul si traditiile romanesti pe plan national 4i international.

Pentru cresterea vizibilitAtii institutiei se va acorda o mare importanta promovArii actiunilor ansamblului, primordial find atribuirea unui I:MU ans'atnblului, atraCtiv si

It r),

g-1-4

ix?olef „ OJT.

reprezentativ pentru folclorul iesean i moldovenesc, realizarea unei sigle, a unci identitati grafice pe care publicul larg sa o perceapa asociata imaginii ansamblului.

6. Previzionarea evolutiei economico-financiare a institutiei publice de cultura, cu o

estimare a resurselor financiare ce ar trebui alocate de catre autoritate, precum a

veniturilor institutiei ce pot fi atrase din alte surse:

Sectiunea de program minimal care se va desf4ura in anul 2018 se numeste "Cultura populara ieseana — tezaur in corolarul centenarului national", a fost propusa de Conducerea interimara a ansamblului Si aprobata de catre Consiliul Judetean

Sectiunea de program minimal al Ansamblului Folcloric al Judetului 1a0 care se va desf4ura in perioada 2019 — 2023 va avea trei componente: A) Componenta Cultural — Artistica intitulata "Timpul sacru in viata comunitatii" B) Componenta educationala intitulata "Folclorul — resursa pentru educatie" C) Componenta de cercetare - conservare a folclorului muzical-coregrafic intitulata "Puterea mostenirii".

In urma analizei Proiectului de management 2018-2023, precum si pentru sustinerea

acestuia in cadrul interviului, comisia de concurs a acordat nota 7,99.

Fata de cele de mai sus, in conformitate cu prevederile art.18, lit.d) din OUG

nr.189/2008, privind managementul institutillor publice de culture', cu modificelrile .yi

completarile ulterioare, comisia recomanda incheierea contractului de management pentru

o perioada de 5 ani.

Comisia de concurs:

Preedinte, Constantin DRAM

Membri: Alexandru TRIFU

Bujor PRELIPCEAN

Lucian ONCIU

Traian MOCANU

Aurelian BALAITA

Victor CHIRILA

Constantin Marian USCATU

Silviu APOSTOL

Secretariat: Lacrarnioara VERNICA

Ana Maria PASCAL

Gabriela BOTEZATU

JUDETUL C'ONS11.11.1 JUDETEAN 1A$1

Anexa l• Hot area Nr

J 1 utnw Zitia

Anul

Anex3 to Hot3rarea rqr

12.a.MA1,2018(w .

CUPRINS

JUDETUL 1A$1 CONSILAll_ JUDETE.AN

Pagina:

Introducere 2

A. Analiza socio-culturala a mediului in care iii desfapara activitatea institutia propuneri

privind evolutia acesteia in sistemul institutional existent 12

A.1 Institutii, organizatii, grupuri informale (analiza factorilor interesati care se adreseaza

aceleiayi comunit0). 13

A.2 Analiza SWOT (analiza mediului intern si extern, puncte tari, puncte slabe, oportunitati,

amenintari) .19

A.3 Analiza imaginii existente a institutiei si propuneri pentru imbunlitlitirea acesteia .20

A.4 Propuneri pentru cunoasterea categoriilor de beneficiari (studii de consum, cercetari, alte

surse de informare) 22

A.5 Grupurile-tinta ale activitatilor institutiei pe termen scurt/mediu 22

B. Analiza activitatii institutiei in functie de specific, propuneri privind imbunatatirea

activitatii acesteia 23

B.1 Analiza programelor si proiectelor institutiei 23

B.2 Concluzii 25

C. Analiza organizarii institutiei propuneri de restructurare i/sau reorganizare,

dupa caz 25

C.1 Analiza reglementa rilor interne ale institutiei yi a actelor normative incidente 25

C.2 Propuneri privind modificarea reglemeng rilor interne: 28

C.3 Analiza capacitlitii institutionale din punct de vedere al resurselor umane proprii si/sau

externalizate 29

C.4 Analiza capacitatii institutionale din punct de vedere al spatiului si patrimoniului institutiei,

propuneri de imbunatatire 30

C.5 Viziunea proprie asupra utiljzarii institutiei delegarii, ca modalitate legala de asigurare a

continuitatii procesului managerial 30

D. Analiza situatiei economico-financiare a institutiei 32

D.1 Analiza datelor de buget din caietul de objective, dupii caz, completate cu informatii

solicitate/obtinute de la institutie: 32

D.1.1 Buget de venituri (subveniii/aloca(ii, surse atrase/venituri proprii) ....................... 32

D.I.2 Bugetul de cheltuieli (personal. bunuri si servicii din care: cheltuieli de intretinere,

colaborari, cheltuieli de capital) ...... .................................................................... 33

D.2 Analiza comparativii a cheltuielilor (estimate si, dupti caz, realizate) in perioada/perioadele

indicatii/indicate in caietul de obiective, dupd caz completate cu informatii solicitate/obtinute de

la institutie 38

D.3 Solutii si propuneri privind gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a

cheltuielilor institutiei• ..38

D.3.1 Analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de 38

D.3.2 Analiza veniturilor proprii realizate din alte activitiiii ale institutiei ............................ 38

D.3.3 Analiza veniturilor realizate din presttiri servicii culturale in cadrul parteneriatelor cu alto

autoriteiti publice locale 38

D.4 Solutii si propuneri privind gradul de crestere a surselor atrase/venituri proprii in totalul

veniturilor 39

D.4.1 Analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor 39

D.4.2 Analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total 39

D.4.3 Analiza gradului de acoperire a cheltuielilor cu salariile din subventie/alocalie 39

D.4.4 Ponderea cheltuielilor efectuate in cadrul raporturilor contractuale, altele decal contractele

individuals de munca (drepturile de autor, drepturi conexe, contracte si conventii .......39

D.4.5 Cheltuieli pe beneficiar 39

E. Strategia, programele Si &antil de actiune pentru indeplinirea misiunii specifice a

institutiei, conform sarcinilor formulate de autoritate 40

E.1 Viziune 40

E.2 Misiune 40

E.3 Obiective (generale fi specifice) 40

E.4 Strategia cufturalli pentru intreaga perioada de management 41

E.5 Strategia si planul de marketing 45

E.6 Programe propuse pentru intreaga perioada de management 46

E. 7 Proiecte din cadrul programului 47

E.8 Alte evenimente, activitati specifice institutiei, planificate pentru perioada

de management 52

F. Previzionarea evolutiei economico-financiare a institutiei publice de culture 52

F.I Proiectul de venituri si cheltuieli pe perioada managementului 52

F.2 Programul minimal estimat pentru perioada de management aprobata 53

ANEXA 1 56 JI'DFTUL IASI

cONSII 11'1 RIDETEAN IAS;

Ane , a

Anul

L" 2 3, MAI. 2018 ___ _ _

Repere:

"(...) In privinta culturii creatoare, societatea romaneasca nu-si cla Inca seama de insemnatatea

problemei, pentru ca nu intelege eminenta functie si.forta socials a inteligentei (...)

Principiile ce vor trehui in mod necesar sa stea la baza unei politici de slat a culturii si care

reies din scurta expunere facuta nu pot fi decal acestea:

1. Nu se poate despaqi cultura superioard creatoare de cultura poporului.

2. Cultura nu se poate impune de sus: find o afacere personals, ea trehuie deci sa traiasca intr-

o atmosfera de libertate, spontaneitate yi specificitate national&

3. Cultura trebuie cladita pe specificul national, care trehuie cercetat prin metoda monografica

sociologica.

4. Institutiile de stat care-si asuma raspunderea organizarii culturii nationale vor trehui sa alba

o autonomie cat mai mare.

5. Astfel de institutii nu pot avea ca stop crearea culturii, ci numai crearea condiliilor prielnice

de dezvoltare a ei, descoperind, stimultind organizand colaborarea tuturor elementelor

culturale ale tarii (...)

Dimitrie Gusti - conferinta cu titlul "Politica culturii Statul cultural" sustinuta in data de 10

iunie 1928 la Institutul Social Roman din Bucuresti.

„(...) Voim ca cei care cultiva arta se: gaseasca in slat un protector, un diriguitor, sa gaseasca

in momentul oportun conditiile prielnice pentru ca activitatea for se: se desfasoare in conditil

normale si nimic mai mull (...) "

Constantin Radulescu — Motru — discurs tinut in sedinta Senatului din data de 16 iunie 1933, in

calitate de raportor la legea pentru organizarea culturii.

"(...) Intr-o epoca in care popoarele au parasit conceptia liberalists a creatiei — cunoscuta mai

ales in . formularea "boemei creatoare" — treccind la un normativism hotarcit, interventia celor

care saboteaza evolutia fireasca apare ca un anacronism vinovat. Azi, ccind cultura originals a

unui popor II apara mai bine de nedreptati decal inseisi foga armat a, risipa anarhica de forte, la

care duce in mod fatal teoria "boemei", trehuie sa inceteze. Statul roman e dator .fata de

destinul natiei sa faca o politica a creatiei culturale."

Stefan Barsanescu — Politica culturii in Romania contemporana. Studiu de pedagogic — Iasi,

1937 JUDETUL 1A51

CONSILIUL. JUDETEAN

Anexa la Hot5rarea

Avail

—4AF- - 2 3, MAI. 201 . _i

1

Jl;DETUL IASI CONSILIUI, JUDETEAN IASI

Anex:i la Hnt5r5rea

Introduc ere Nr 2042__

Anul tti'vlAt Statutul Romaniei de tall membrd a Uniunii Europene °Wig transpunerea politicilor europene

in legislatia nationals $i parcurgerea unor demersuri prin care sa vizam tinte comune cu ale

celorlalte state membre.

Din perspectiva prezentului proiect managerial, un interes deosebit it prezintd documentul de

politici intitulat REGULAMENTUL NR. 1295/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL

CONSILIULUI EUROPEI aprobat la 11 decembrie 2013, prin care se instituie Programul

,Europa creative" (2014-2020) care are scopul de a sprijini sectoarele culturale si creative din

tsrile membre. Prin acest document se propun obiectivele programului, structura acestuia, forma

$i continuturile subprogramelor componente, conditiile de accesare a resurselor alocate de UE

prin program $i prioritatile acestuia. Un alt aspect important al regulamentului i1 constituie

definirea conceptului "sector creativ $i cultural". Astfel , la articolul 2, se aratd ed "sectoarele

creative $i culturale inseamnd toate sectoarele ale cdror activitati sunt bazate pe valori culturale

$i/sau expresii artistice $i alte expresii creative, indiferent data aceste activitali sunt orientate sau

nu catre piatA si indiferent de tipul de structura care le realizeaza $i de modul de finantare a

structurii respective. Activitatile respective includ dezvoltarea, crearea, producerea, difuzarea si

conservarea bunurilor $i serviciilor care constituie expresii culturale, artistice sau alte expresii

creative, precum si functiile conexe, cum ar fi educatia sau gestionarea. Sectoarele culturale si

creative includ, printre altele, arhitectura, arhivele, bibliotecile $i muzeele, artizanatul artistic,

audiovizualul (inclusiv cinematografia, televiziunea, jocurile video $i multimedia), patrimoniul

cultural material $i imaterial, designul, festivalurile, muzica, literatura, arta spectacolului,

editarea, radioul $i artele vizuale". Relevanta definirii conceptului "sectoare creative $i culturale"

pentru fundamentarea prezentului proiect managerial derive din faptul

(1) Se edified subdomeniul artele spectacolului ca parte a sectoarelor culturale $i creative, ceea

ce permite in viitor accesarea de resurse alocare acestor sectoare prin programe si proiecte

europene si nationale.

(2) Racordeaza subdomeniul artele spectacolului atat la legislatia europeand aferentd

programelor culturale cat $i la strategiile de politici culturale si educationale din Romania care

transpun in practied diverse recomanddri sau decizii ale UE (amintesc aici Strategia Nationald

pentru invatdmant Tertiar 2015— 2020, Strategia Nationald pentru Competitivitate 2014 — 2020 $i

Strategia Nationald de Invatare pe tot Parcursul Vietii 2015 - 2020).

in Romania, transpunerea Regulamentului Nr. 1295/2013 in documentele de politicile culturale

s-a realizat in principal prin elaborarea a dour strategii succesive $i anume:

2

JUDETUL 111 /4 1

CONSILIIT.JUDETEAti

Anexil la Hot5rfueo

21).9

1pi e, !Air: 2,

2014 a) Strategia sectoriale in domeniul cultu ii ~i patrimoniului na( anal pentru

2020 (SSCPN 2014 - 2020) elaborate in anul 2013 de catre Centrul de Cercetare si Consultanta

in domeniul Culturii. Aceasta Strategie a avut ca fundament urmatoarele cloud provocari

semnalate la nivelul politicilor culturale si educationale europene:

(1) Promovarea dobandirii de catre toti cetatenii a unor competente transversale fundamentale,

cum ar fi competente in mediul digital, „a invAta se inveti", spiritul de initiative si spiritul

antreprenorial, precum si cunostinte culturale.

(2) Buna functionare a triunghiului cunoasterii: educa(ie —cercetare — inovare.

Strategia a propus objective sectoriale (care au vizat protejarea patrimoniului cultural national,

sustinerea si promovarea creatiei culturale si artistice contemporane) si objective transversale

(care au vizat domeniul educatiei si interventiei culturale, intarirea capacitAtii institutionale,

dezvoltarea infrastructurii culturale), oferind pentru fiecare dintre acestea analize, objective

specifice, directii de actiune pe termen scurt, mediu si lung, precum sj o serie de indicatori de

eficacitate si respectiv indicatori de eficienta.

intructh politicile culturale trebuiau a fi armonizate cu proiectul strategic de tars Romania

competitive (elaborat in 2016) respectiv cu Strategia de De:Toltare Teritorialii a Romciniei.

Romcinia policentrica 2035, SSCPN 2014 - 2020 a fost supusA revizuirii, demersul avand ca

finalitate elaborarea de catre Ministerul Culturii a unei strategii pe perioada 2016 — 2022 ( care

este prezentata succint in continuare).

b) Strategia pentru cultura patrimoniu national 2016 — 2022 (SCPN 2016 - 2022) reprezinta

un " document de politici publice pe termen mediu care defineste, in principiu, politica

Guvernului Romaniei in domeniu, conturand un orizont al activitatii publice pentru o dezvoltare

culturalA echilibrata, durabilA, inteligenta, in beneficiul tuturor celor direct implicati in activitati

culturale si al societatii in ansamblul sAu. Prin stabilirea unor obiective, directii si masuri

necesare, SCPN 2016-2022 stA la baza deciziilor in domeniu si reprezinta un text de referinta

pentru toti cei interesati sA dezvolte proiecte si programe culturale". Viziunea acestei strategii

face referire la respectarea drepturilor culturale, care stau la baza interventiei statului in cultura;

importanta libertatii de exprimare si a conditiilor materiale pentru actul cultural; nevoia

recentrarii pe public $i pe comunitate a culturii ca serviciu public; rolul diplomatiei culturale in

contextul relatiilor internationale; rolul economiei creative pentru dezvoltare; democratia

culturala; rolul patrimoniului pentru dezvoltarea durabila; parteneriatul dintre sectorul public si

cel privat si dintre administratia centrals si administratia locals in implementarea politicilor

culturale; rolul tehnologiilor informatice si de comunicare (TIC) si al digitizarii, abordarea

integratA a dezvoltarii culturale.

Un indicator al calitAtii actului cultural atent abordat atit la nivelul politicilor culturale europene

3

CL IASI

CONSILIUL JLIDE.TEAN

Anex;) la Hot5r5rea --yee-

Anul . 1r4 mAtatt_ cat *i in strategiile nationale care vizeaza cultura i educatia culturald iI constituie consumul

cultural. Operationalizand obiectivele strategiilor mai sus amintite i utilizand metode statistice

moderne de culegere, analiza interpretare a datelor, Institutul National pentru Cercetare *i

Formare Culturala, prin instrumentul sau de informare a sectorului cultural cu privire la

practicile de consum ale romanilor denumit Barometrul de consum cultural, prezinta in editia

din anul 2016 rezultatele unor cercetari efectuate la nivelul populatiei Romaniei. Cateva dintre

aceste rezultate, pe care le consider relevante pentru prezentul proiect de management sunt

prezentate mai jos:

• Ascultatorii fideli de muzica popularA *i etno, adica cei care asculta des *i foarte des acest

gen de muzica, sunt persoane cu varsta peste 50 de ani (57,8%), preponderent barbati (53,9%)

din mediul rural (56.8%), cu studii medii (57,8%).

• Dansul popular a fost primul ca optiune, atat la nivel national, cat *i la nivelul

municipiului Buctire*ti, cu un procent mai mare pentru national - 74% fata de 61%. De

asemenea, el a inregistrat cele mai multe mentiuni specifice, spre exemplu Nora sarba, ambele

mentionate in proportie de 10%, la nivel national. Aceasta situatie plaseaza dansurile populare in

randul celor mai cunoscute tipuri de dans de catre publicul roman.

• Ansamblurile artistice, cu toate categoriile prezente (dramatice, de animatie, opere,

muzicale de estradA *i opereta, filarmonice *i orchestre simfonice, orchestre populare) au

cunoscut o cre*tere considerabila importanta a numarului de entitati pe parcursul perioadei

analizate (1990-2015), de la opt ansambluri in 1990, la 20 in 2010, la 130 in 2015.

• Categoria ansambluri folclorice reprezinta singura categorie care este prezenta in numar

mare *i in alte judete in afara de Bucure*ti; spre exemplu, pentru anul 2015, in Regiunea

Bucure*ti - Ilfov sunt identificate 15, in regiunea Centru sunt 37, iar in Regiunea Nord - Vest

sunt 19.

• In ceea ce prive*te categoria ,Orchestre populare", numarul acestora a scazut comparativ

cu anul 1990, cand existau 23 de orchestre, dar a crescut fats de anul 2000 cand erau doar opt. in

2015 existand 12 astfel de orchestre.

• Numarul spectatorilor care vizioneaza spectacolele folclorice este mai mare, in

comparatie cu celelalte categorii - aproximativ doua milioane de persoane in anul 2015.

Una dintre concluziile remarcate de Barometrul consumului cultural 2016 este formulate astfel:

"varsta respondentilor care prefera produsele folclorice indica o posibila familiaritate a acestora

cu produsele respective, deoarece ace*tia au fost implicati in mai mare masura in manifestarile

populare - de ex., Cantarea Romaniei, din anii '80 - organizate in Romania socialistA. Drept

urmare, o explicatie pentru construirea preferintelor respondentilor fata de produsele folclorice

JUDETUL CONSILIUL RIDETEAN 1A$1

AnexA lu Hotlrorr:1

T•ir

poate sd derive dintr-o °fend mai mare comparativ cu alte produse, fund legata de mediul de

provenienta $i de varsta inaintata a publicului" (Barometrul consumului cultural p.271). Fait a

pune Ia indoiala cifrele care arata cuantificarea rezultatelor analizelor, consider insa ca maniera

prin care se incearca explicarea cauzelor care au condus la obtinerea acestor rezultate face

trimitere la anumite stereotipii existente in spatiul public care sunt sustinute printr-un reflex toxic

(cine $i ce oare 1-a generat ?) de a desconsidera, sub aspect valoric, cam tot ce s-a creat in

societatea romaneasca inainte de anul 1989. Nu sunt nici pe departe un nostalgic al vechii

oranduiri socialiste, dar, munca pe care desfa$or in domeniul folclorului mi-a oferit adeseori

ocazia sa constat ca, da, foarte mult din ceea ce mai exists astazi in folclorul muzical $i

coregrafic romanesc a fost sustinut direct sau indirect de "Cantarea Romanier. Consider a acest

aspect ar merita cercetat profund $i din perspective multiple. Chiar daca rezultatele studiilor din

Barometrul consumului cultural aratA ca "pasiunea" pentru folclor se concentreazA la nivelul

persoanelor cu varsta de peste 50 de ani (aici am unele semne de intrebare in raport cu tehnica de

e$antionare aplicata pentru selectia respondentilor) consider ca, cel putin la nivelul populatiei

judetului Iasi, varsta medie a grupului persoanelor pasionate de se situeazA mutt mai jos. Aceasta

afirmatie se bazeaza pe unnatoarele elemente:

1) La Cercurile de Dansuri Populare, Canto Popular $i Muzica Populara din cadrul Palatul

Copiilor din Ia$i anual se inscriu peste 200 de copii (spre exemplu, in anul $colar 2018 — 2019 s-

au inscris peste 250 de elevi cu varsta cuprinsa intre 06 $i 19 ani, dintre care 142 doar la Cercul

de Dansuri Populare).

2) La cursurile gratuite de dansuri populare care se organizeaza la Casa de Cultura a Studentilor

la$i participa anual cel putin 400 de studenti de la toate facultatile ie$ene, numarul acestora fiind

limitat doar de capacitatea salii $i de programul de lucru al coordonatorului acestui curs.

3) intr-un studiu pe care 1-am realizat ca student masterand, in anul 2011, pe un lot de subiecti

alcatuit din cadre didactice din invAtAmantul primar ieFan ale carui caracteristici sunt prezentate

in Anexa I, Ia intrebarea "desNurati cu elevii dumneavoastra activitati de dans popular ?"

44,14% dintre respondenti au rAspuns afirmativ. Aplicand acest procent la numarul total al

cadrelor didactice din invAtAmantul primar ie$ean (aproximativ 5000 de persoane) rezultA ca cel

putin 2 000 de cadre didactice desf4oara cu elevii din judetul la$i activitati extraFolare de dans

traditional, implicand in astfel de activitati non formale extracurriculare un numAr de cel putin

20 000 de elevi din ciclul primar.

Cele trei elemente prezentate fac referire la relatia dintre mediul $colar $i folclor muzical-

coregrafic, insa, in sprijinul afirmatiei de mai sus ar putea fl aduse argumente $i din zona

activitatilor care vizeazA categoria de varsta care trece de 35 de ani (limita superioarA a categoriei

5

JUDElliI.. IASI CONSILIULJUDETEAN IASI

Anex:1 la Hot3r5rea Nr

varstei tinerilor), iar aici aducem in discutie practicantii unor forme de muzica $i dans fo C OrIC

care desfa$oarA activitati in cluburi private.

intrucat proiectul managerial va face referire $i la relatia institutiei Ansamblul Folcloric al

Judetului Ia$i cu mediul $colar universitar, consider CA este oportun ca in acest moment sa

evidentiez cateva aspecte care vor fundamenta aceasta relatie, aspecte care se bazeaza pe

recunoa$terea $i valorificarea potentialului educational al folclorului. Insa inainte de acest lucru

se impun cateva delimitari cu privire la continutul termenuluifo/c/or care vor fundamenta $i vor

ghida proiectul managerial $i implicit ail\ itatea institutiei noastre.

Alaturi de .folclond literar de fbiclorul muzical, dansul folcloric (intalnit in literatura de

specialitate $i sub denumirea de folclor coregrafic) completeaza domeniul acoperit de notiunea

de .folclor (unii autori considers teatrul . folcloric ca find cea de-a patra categorie distincta a

domeniului folclorului, iar alti autori ai unor lucrari de specialitate abordeaza acest gen ca fund

integrat folclorului literar). Particularitatile de baza ale genului folcloric sunt:

1) Folclorul este o forma a constiintei sociale care prezinta modalitatile proprii de aparitie,

modalitatile de practicare si transmitere, legitatile proprii de evolutie. Caracteristicile de

baza ale folclorului sunt:

a) Oralitatea. Creatiile folclorice sunt pastrate $i vehiculate la nivelul comunitatii prin

intermediul traditiei orale care se perpetueaza in diverse contexte sociale si culturale.

b) Peistrarea prin interpretare. Creatiile folclorice nu sunt consemnate in scris, singura for

modalitate de existenta find interpretarea. Apare astfel problema interpretului, personaj care are

un dublu rol: de pastrator $i de creator. Interpretul are libertatea de a recrea, momentul

interpretarii suprapunandu-se cu cel al actului creativ. Actul de creatie se supune unor rigori

impuse de dimensiunile de natura stilistica ce caracterizeaza interpretarea, astfel incat, de$i

creatiile se diferentiaza intre ele, nu se depd$esc limitele care asigura, pentru genul folcloric,

viabilitatea conceptului de unitate stilisticei.

c) Variabilitatea interpretarii. Creatiile folclorice nu au forma definitive ci exists numai in

variante. Drept urmare, despre niciuna dintre variante nu se poate spune ca este cea originals

deoarece se poate presupune existenta unei variante precedente.

d) Caracterul anonim. Creatorul formelor folclorice acceptate de comunitate este necunoscut.

Spre exemplu de$i, uneori term inologia unor dansuri traditionale sugereaza existenta unui creator

(Ex. Brciul lui Snop - dans barbatesc din Banat, subzona Cara$-Severin, Scirba lui Dobrica- - dans

6

JUDETUL LASi CONSILRT JUDE1 FAN IASI

AnexA lu Hot:Srll ,r,

Anul . 12,1, MAI. 2018

din Munteania etc. ) cercetarile l au demonstrat ca este vorba de variante ale unor dansuri de larga

circulatie.

e) Caracterul colectiv. Faptul ca indivizii nu creeaza elemente noi de folclor ci doar variante noi

gasqte explicatia in caracterul spontan al actului creativ. Facand referire Ia trasAturile

generale ale folclorului Ileana Szenik precizeazd ca sub notiunea de caracter colectiv al

creatiei se intelege §irul infinit al creatiilor individuale" (Ileana Szenik, Studii de

Ettionwzicologie, 2008, p.10).

2) Folclorul pastreaza in structura sa elemente vechi la care se adauga in permanenta

elemente noi. Fie ca este vorba de folclor muzical, sau coregrafic (dans folcloric), traditia

reprezinta -tezaurul productiilor acumulate intr-un lung proces istoric" (ibi dem, p.10).

Traditia folclorica, inclusiv cea specificA folclorului traditional, prezinta o remarcabilA

capacitate de conservare. insA, sub influenta puternica a unor factori externi la care se adauga

modificarile de natura interns care au loc in con§tiinta colectiva, anumite creatii folclorice devin

perimate §i dispar. Cea mai mare intensitate a acestui fenomen distructiv s-a inregistrat la nivelul

dansului folcloric, principalele cauze fiind:

a) Deschiderea pe care creatiile de dans traditional o manifestA catre creatii similare exprimate in

alt stil interpretativ. Dansul traditional a insotit omul, iar acesta a interactionat cu alti oameni in

forma *i scopuri variate, la diverse niveluri de intensitate pe diferite durate de timp.

Interactiunea socials nevoia de comunicare au generat influentari reciproce si modificari

puternice in structura dansurilor traditionale, in manierele de interpretare stilisticA i in functiile

pe care acestea le aveau de indeplinit in interiorul colectivitatii.

b) Ritmul de evolutie al dansului traditional este foarte lent in comparatie cu formele culte de arta

coregrafica (balet, dans modern, teatru-dans etc.). Procesul de innoire a dansului traditional, aka

cum s-a aratat anterior, este conditionat de caracterul spontan al creatiei §i se desfd§oara pe

durate de zeci sau sute de ani. in mod diferit, in creatia cultd, deli dezvoltarea are loc tot pe baza

traditiei, procesul este accelerat de actiunea conOenta a creatorilor care beneficiazd de instruire

organizata in domeniu §i de sinteze teoretice elaborate. Apare astfel o diferenta de natura

calitativa intre dansul traditional §i formele coregrafice culte, insa aceasta diferentA nu trebuie

considerate ca fund gi una de nature valorica; dansul traditional nu este o forma de arts de

valoare estetia mai scAzutd cleat baletul2 spre exemplu.

I Cecetari efectuate de echipe specilisti ai lnstitutul de Etnografie $i Folclor "C. BrAiloriu- Bucurcsti in perioada 1950 - 1880 dintre care amintim: Andrei Bucsan, Emanuela Balaci. Anca Giurchescu $.a. 2 Ca o intArire a acestei afirmatii amintim faptul ca multe creatii din domeniul baletului au Ia bazA dansuri traditionale: un exemplu in acest sens poate fi considerat baletul -Nunta in Carpati" de Floria Capsali, pe muzica de Paul Constantinescu, prima creatie romaneascA a genului coregrafic cult recunoscuta $i apreciata la nivel international. aparutA in anul 1939. care pune in scene obiceiuri de nuntA si dansuri traditionale din zona de munte a Moldovei

7

JUDETUL 1AS$ CONSIL11.1,i1JDETEAN Rs;

Anexh ..t r )

.Anil 2.,3„ MAI 2018

3) Folclorul indeplinete anumite functii in cadrul colectivitatii. Formele pe care le capata

sub aspect cultural co4iinta socials, concretizate prin ritualuri, traditii, obiceiuri etc.,

indeplinesc la nivelul comunitatii anumite functii. Acestea se transmit Si la nivelul

componentelor sale, find preluate i exprimate in raport cu practicile specifice, fie ca sunt de

nature artistica sau non-artistica. Parte a acestor forme de exprimare culturala, formele folclorice

pot indeplini unnatoarele functii:

a) Functia utilitara. In culturile ancestrale ritualurile bazate pe credinte se aflau in relatie directs

cu procesul de productie material's. Prin forta cuvantului, prin sunet dar mai ales prin miFare

imitative (mimezis) omul a Incercat sa influenteze puterile ostile ale naturii. Acesta este

fundamentul creatiei artistice caracterizat de sincretismul mijloacelor de exprimare, dar Inca nu

se poate vorbi despre arta. Pentru omul zilelor noastre, functia utilitara a folclorului pierdut

semnificatia, insa mai poate fi i azi intalnita in anumite productii3 care poarta semnele

sincretismului mimetic.

b) Functia evocative. Anumite melodii dansuri traditionale au rolul de a am int i noilor generatii

fapte de vitejie ale ostaOlor (Samba de la 1848 - intalnita in localitati din judetul Vaslui), diverse

rigori la care autoritatile supuneau pe membrii comunitatii (Arcanul - Suceava, un dans care

evoca modul in care tinerii din regiune erau inrolati in armata austro-ungara), evoca personalitati

recunoscute la nivelul comunitatii (Jocul lui Vili din Maramurq — conform unor surse livre§ti

Vili find haiduc din ceata lui Pintea etc.).

c) Functia estetica. Odata cu trecerea timpului folclorul evolueaza care forme cu specific

artistic, iar functia estetica pe care acesta o capatd este una de prima importanta pentru individ

comunitate. Spre exemplu, particularizata la specificul folclorului coregrafic romanesc aceasta

functie estetica se concretizeazd in functie distractive, spre deosebire de alte popoare care prin

dansurile for traditionale scot in evidenta alte trasaturi specifice (de exemplu: caracterul

razboinic la poporul georgian sau turc etc., on relatia specials pe care exists intre om Si mare

cum este cazul dansurilor elene ). Corespunzator tipului de dans functia distractive capata la

randul ei forma unei functii de relatie - specifica dansurilor mixte sau a unei firnctii de exhibitie

- corespunzatoare in general la dansurile barbate§ti de virtuozitate.

4) Folclorul a evoluat in interiorul unei anumite paturi sociale. Pe masura ce societatea

umana a evoluat, procesul de delimitarea claselor sociale a evoluat. Clasele dominante creat

si sustinut propriile culturi. Scrisul, cititul, *tiinta, activitatile creatorilor profesioni§ti, instruirea

3 Excmple in acest sens:Dansul ealusarilor din Obiceiul Calusului - Oltenia si Muntenia, despre care, in unele localitati rurale din tarn, Inca se mai crede ca are puteri tamaduitoare asupra omului bolnav dace acesta este Tharit" de dansatori in timpul desfasurarii dansului; dansurile funebre care aveau rolul de a apara pe cel mort dar si pei cel viu de spiritele vrajmase. Aceste dansuri se mai numesc si Jocurile de priveghi si se mai intalnesc astazi in Vrancea

(dansul Chipernd - joc barbatesc cu masti funebre, sau Brilul in jurul mortului - dans banatean de pe Valea Almajului)

8

JUDE UL 1A$1

CONS11..11.11, JUDETEAN 1A$!

Anex5 la 1 c !:ir5re,1

Nr

Arai;

educatia desf4urata in mod organizat au adancit discrepanta dintre culturile claselor

dominante $i cultura claselor dominate. Ileana Szenik precizeaza a "Formele de existents ale

culturii ancestrale au fost continuate $i dezvoltate de paturile sociale subordonate. Aceasta este

cultura numita populara sau folcloricA (adicA, in pofida trasaturilor comune, nu este identicA cu

cea ancestral-A)" (Ileana Szenik, Studii de Etnomuzicologie, 2008).

Perspectiva educationalA asupra folclorului asumata prin acest project managerial va avea ca

puncte de plecare premise de ordin cultural de tipul celor mentionate anterior. Aceastd

perspective va fi prezentatA mai jos. Tinand cont de faptul cA folclorul muzical cunoa$te un nivel

mult mai avansat de abordare educationala prin intermediul disciplinelor muzicale sau prin

activitati extracurriculare consolidate sub coordonarea profesorilor de muzica, voi insist in a

aborda cateva elemente care vizeaza categoria dans folcloric, intrucat, din pacate, in Romania

aceasta categorie folclorica nu a fost inclusa pand in prezent in trasee educationale Clare, chiar

dace avem $coala de coregrafie atat de nivel preuniversitar cat $i universitar. Personal consider

ca in Romania nu este valorificat in mod corespunzator potentialul educational al dansului

folcloric, iar institutia Ansamblul Folcioric al Judetului la$i poate, $i consider cA chiar are

obligatia de propune objective in acest sens .

Potentialul educativ al dansului folcloric este sustinut in primul rand de continuturile pe care le

subsumeata genul coregrafic dans traditional. 0 enumerare a acestor continuturi poate oferii o

imagine generala asupra calitAtii educative a dansului folcloric:

a) Forma de asezare a grupului care interpretecra dansul folcloric - reprezinta modul cum se

organizeaza membrii grupului care interpreteazA dansul pentru a face posibilA desfawrarea acestuia.

Modul de organizare este specific fiecArui dans in parte $i reprezinta un element stilistic respectat cu

strictete. Relevanta pentru actul de educatie consta in faptul ca, prin intermediul acestui continut,

dansul folcloric ofera posibilitatea exersArii de miscari fizice dansate, interpretate in grupuri de

diverse marimi (grupuri mici/mari, perechi) $i structuri (grupuri de acela$i gen, mixte, pe categorii de

inaltime etc.), oferind totodata repere in raport cu care sa se poata realiza evaluarea.

b) Miscarea generalii in spatiu - reprezintA modul in care grupul de dansatori utilizeazA spatiul

pentru a desfa$ura dansul. Exemplu: desfA$urarea in spatiu: in cerc, in sensul rotirii acelor de

ceasornic, alternant, pe loc; deplasdri pe distante mici/mari, deplasari cu fata/cu spatele, deplasAri

pe traiectorii simple/complexe etc. Relevanta — constA in exercitiul fizic de raportare la spatiu in.

c) Structura cinetica a dansurilor folclorice: Cele mai consistente continuturi ale unui dans

folcloric sunt continuturile referitoare la structurile cinetice. Relatia individului cu grupul $i cu

partenerul de dans, evolutia dansului in raport cu spatiul de joc, succesiunea mi$cArilor $i relatia

pe care acestea le au cu muzica, semnificatia mi$carilor in raport cu functia dansului, aspectele

9

JUDETULIA*1 CONSIL1UL JUDEIEAN 1A$1

Anex3 1a Hot5rarea Nr yze Li2A.MAI...20111 nu

care tin de comunicarea starilor sau mesajelor prin intermediul dansulu i, toate acestea au la bazA

elementele de micare care compun dansul traditional. Toate categoriile de miFari pe care le

poate executa, in mod obi§nuit, corpul uman se regasesc in dansul folcloric.

d) Continuturi ritmice ale dansurilor folclorice

Dansului folcloric evolueaza pe suporturi ritmice specifice care, la randul lor, alcAtuiesc o

categorie relevanta de continuturi §tiintifice. Ritmica dansului traditional este una extrem de

diversificata, variind de la formule simple binare pana la formule sincopat-hemiolice (unele

dintre acestea find greu de identificat reprodus fail a avea un simt ritmic dezvoltat). in afara

de dansul folcloric nici-o altA forma coregrafica nu contine o varietate atat de mare de mAsuri

ritmice. UnnAtoarea in§iruire a masurilor ritmice intalnite in dansul folcloric sustine aceasta

afirmatie: 2/4, 3/4, 4/4, 5/4, 6/4, 3/8, 5/8, 6/8, 818, 9/8, 10/8, 11/8, 7/16, 9/16, 10/16, 11/16.

In plus, in ritmurile dansurilor traditionale apar frecvent constructii speciale de forma trioletului

- acea diviziune exceptionalA in care doi timpi sunt inlocuiti cu trei. Exemple:

1) 4 JEJ 4.1 J4J - triolet de pAtrimi;

2) 4 I- triolet de optimi.

Prin aceste patru categorii de continut mentionate, dansul folcloric vine in sprijinut educatiei fizice,

estetice educatiei muzicale.

e) Continuturi literare — strigcitura in dansul folcloric. Continuturile dansurilor folclorice de tipul

textelor literare care insotesc dansurile - denumite pe scurt strigaturi — exprima particularitati

stilistice ce caracterizeaza exteriorizarea afectiva asociatA anterpretarii mi§carii dansate. in plus

strigatura reprezinta principalul canal de comunicare a dansatorului cu partenerul, cu grupul de

dansatori Si uneori chiar cu persoanele din afara acestui grup dar aflate in vecinatatea spatiului

in care se desia§oara jocul. Acest tip de continut sprijina indeosebi educatia morals.

f) Continutztri muzicale. 0 parte importanta a continuturilor pe care le subsumeaza dansurile

folclorice apartin domeniului muzical, acestea find concretizate de cele mai multe on prin melodii-

suport (§i arareori doar prin ritmuri-suport). Relatia dintre melodie §i dansul folcloric este una

stransa in sensul ca, de regula, dansurile au melodii proprii pe care evolueaza. Marea diversitate a

dansurilor traditionale corespunde unei marl diversitati a melodiilor de joc. Relatia dintre interpretul

de dans traditional §i melodia pe care se desPawara dansul este indestructibila si se datoreaza acelui

elementului comun miscarii §i muzicii care este ritmul. In plus, stilul de interpretare al mi§carilor de

dans este in relatie de interdependenta cu maniera de interpretare a melodiei de joc. Atat de

importanta este melodia pentru dansul folcloric romanesc incat, acolo unde mi§carea dansata nu a

beneficiat de un suport muzical distinct acesta a fort creat interpretat de dansator pe parcursul

10

Jt'DETUL CONSILIUL JUDETEAN IASI

Ancx:t In ot5r5rea

, Anol 281L ....... desfaurarii acestuia dansului. 0 astfel de situatie se intalnete trilan-turnttirfactuftetsimoTtre d

cantec vocal - forme de folclor coregrafic care se mai pastreaza Inca in unele zone din Transilvania.

Acest tip de continut sprijina indeosebi componenta estetica a educatiei dar Si componenta

intelectuala a actului educational.

g) Cominuturi referitoare la terminologia dansurilor persoane (Mformatori) — relevanta acestor

continuturi consta in faptul Ca okra informatii despre contextul social §i cultural in care evolueaza

dansul oferind sprijin diverselor tipuri de educatie dintre care, cel mai frecvent, educatia intelectuala

eductia estetica.

0 concluzie care se poate desprinde in acest moment este aceea cA, in calitatea sa de ramurA a

folclorului, dansul folcloric reprezinta o forma de exprimare a contiintei sociale cu radacini

adanci in cultura ancestrala care s-a dezvoltat si a evoluat in interiorul colectivitAtilor umane

formate din tarani §i care se manifests prin interpretarea unor mi§cari corporale aflate in

sincretism cu muzica si cuvantul rostit on cantat. Dansul folcloric exists doar in momentul in

care este interpretat, Indeplinind functii precise in contextul relatiei interpret-colectivitate.

Dansul folcloric este "viu" in sensul ca el poate evolua continuu prin actul creativ, spontan si

convient al interpretului cunoscator Si purtAtor al valorilor traditionale specifice colectivitAtii pe

care o reprezintA. insumand calitAtile de (1) act fizic - intrucat nu exists decat prin interpretare

umana, (2) act intelectual - deoarece obligA Ia cunoatere §i (3) act moral - deoarece exprima

valori morale asimilate de individ §i comunitatea pe care o reprezinta, avand §i un scop precis

definit in raport cu functiile pe care le indepline§te, dansul traditional poate fi privit ca o

activitate umanci i astfel se poate supune unui demers de profesionalizare in cadrul unei

institutii de tipul ansamblului folcloric.

in ceea ce prive§te abordarea folclorului muzical Ia nivelul activitatilor Ansamblului Folcloric al

Judetului Ia§i, acest demers se va realiza pornind de la fundamente teoretice asemAnatoare celor

prezentate pentru folclorul coregrafic adaptate insa particularitAtilor acestei categorii folclorice.

Astfel, pe dimensiunea conservarii prin valorificare scenica a folclorului muzical-coregrafic,

intreaga politicA institutionalA a Ansamblului Folcloric al Judetului va viza finalitati

relevante benefice atat pentru participarea culturala i consumul cultural cat §i pentru procesul

de educatie, in conditiile pastrarii nealterate a formelor-sursa de folclor, promovarii corecte Si

coerente a valorilor folclorului muzical-coregrafic romanesc. Acest lucru se va realiza printr-o

politica institutionala adaptatA deopotriva politicilor culturale actuale si conditionarilor de natura

etnofolclorica.

11

JUDE UL 1A.$1 CONS11.11, JUDETEAN !Al

Anval la ot5Nirca N r

Anul 1_24 MAI. 2018 A. Analiza socio-culturala a mediului in care 4i desf4oara activitatea institutia 5i

propuneri privind evolutia acesteia in sistemul institutional existent

Del im itari conceptuale:

• Mediul in care I i desjayoarci activitatea institutia — echivalentul conceptului mediu

inconjurator general utilizat in managementul strategic — "cuprinde elemente externe care

afecteaza in mod relativ uniform un numar mare de organizatii §i au o influenta indirecta asupra

organizatiei de referinta, in timp ce influenta inversa este nesemnificativa" (Bacanu, in Bacanu

2006, p.60). Mediul inconjurator general reprezinta un sistem alcatuit din urmatoarele 4

subsisteme (1) mediul politico-legal, (2) mediul economic, (3) mediul socio-cultural §i (4)

mediul tehnologic. (idem pp. 63 - 68)

• Mediul socio-cultural „reprezinta un mozaic de elemente cu caracteristici de maxima

eterogenitate din punct de vedere al efectelor si al ariei de actiune. Modificarile in timp ale

acestor elemente stint lente. Entitatile cu caracter regional §i local sunt de maxim interes pentru

acest mediu, cu specificatia ca nu se suprapun decat in mica masura cu entitatile administrative"

(idem p.66). La nivel general factorii generici cei mai importanti care influenteaza mediul

socio-cultural sunt: (a) atitudinea stakeholderilor fata de produsul/produsele realizate de

organizatie, (b) cresterea valorico a consumului in domeniul produsului realizat de organizatie,

(c) imbeitrcinirea populatiei, (d) consumul produselor de marts (idem, p.'73).

• Aria de interes a unei organizaiii reprezinta "un subsistem al mediului inconjurator in care

organizatia 1.0 desfawara activitatea, concretizat sub forma unui spatiu geografic in care sunt

localizati stakeholderii principali ai organizatiei i/sau in care pot fi generate elemente cu impact

asupra activitatii organizatiei". (idem p.61)

• Mediul inconjurator concureniial — „este vecinatatea imediata a organizatiei, constituita din

acele elemente, indivizi, grupuri sau alte organizatii - care o influenteaza direct Si asupra carora

poate exercita o influenta semnificativa" (idem, p.82)

• Stakeholder — „persoana sau grup de persoane interesate de activitatea unei organizatii in

conditii de dependenta reciproca. Dependenta reciproca semnifica faptul ca performantele §i

comportamentul organizatiei afecteaza persoanele respective, iar acestea la randul lor,

influenteaza, intr-un mod oarecare, strategia si comportamentul organizatiei" (idem, p.116). La

modul general, stakeholderii cei mai bine definiti din perspectiva comportamentului §i al

a§teptArilor fata de o organizatie sunt: actionarii, managerii, salariatii, sindicatele, investitorii,

furnizorii, consumatorii, colaboratorii, guvernele strAine. grupuri sociale de interes, asociatii

profesionale, asociatii patronale, creditori, asocialii comerciale, guvernul statului in care

12

JUDEITL 1AS!

C7ONS11.11.11, JUDETEAti

Anexn lu ot5r5fc:t

Anul . . 2,1 MAI...20180a rezida organizatia, organizatiile publice locale, organizatii de reglementare national*

organizatii de reglementare internationals (idem, p.120)

A.1 Institutii, organizatii, grupuri infOrmale (analiza factorilor interesati care se adreseaza

aceleia# comunittiti).

Aria de interes a Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi se constituie dupA cum urmeaza:

a) Pentru anul 2018: a.1) Judetul Iasi; a.2) Judetele regiunii Moldova.

b) Incepand cu anul 2019: b.1) Zonele, subzonele si localitatile cu potential folcloric din

Republica Moldova si nordul Bucovinei (Regiunea Cernauti — Herta — Noua Sulita din Ucraina);

b.2) intreg teritoriul Romaniei.

Relatiile de baza pe care categoriile importante de stakeholderi ai Ansamblului Folcloric al

Judetului Iasi le vor stabili cu institutia noastra, raportat la ariile acsteia de interes $i la durata

proiectului managerial, sunt prezentate centralizat in Tabelul 1. Aceste relatii oferA repere care

vor orienta actul de management institutional in raport cu caracteristicile mediului socio-cultural,

$i ale mediul concurential, centrarea demersurilor manageriale urmand a se realiza in functie de

evolutiile formelor, intensitatii si sensului in care factorii generici de iqfluentei (mentionati

anterior) isi vor exercita actiunea asupra acestor medii. In acest sens:

a) Atitudinea stakeholderilor fats de creatia artistica $i educationald care se va realiza la nivelul

Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi va fi monitorizata si evaluata periodic prin utilizarea de

metode si instrumente de cercetare calitativa (de tipul focus grup-uri, intervievarea elitelor etc.)

respectiv cantitativa (anchete pe baza de chestionar) elaborate la nivelul institutiei.

b) Cresterea valoricei a consumului in domeniul produsului artistic de tipul spectacolului

folcloric ce se va realiza la nivelul institutiei va fi monitorizata si evaluata prin studii de caz si

anchete pe baza de chestionar.

(c) Fenomenul imbatronirii populafiei $i efectele acestuia asupra consumului cultural aferent

activitatii institutiei vor fi monitorizate prin analize de documente, analize de continut, studii de

caz si anchete pe bazA de chestionar.

(d) Consumul produselor de marca (de tipul altor tipuri de produse culturale) in detrimentul

produsului artistic realizat de ansamblu va fi contracarat prin aplicarea unor metode performante

de asigurare a managementului calitatii interne; spre exemplu, se va opta pentru modelul Casa

CaIMO si aplicarea metodei Quality Function Deployment (QFD).

13

Arii de interes ale Ansamblului Folcloric al Judetului pentru perioada 2019 - 2022

Intreg teritoriul Romaniei

Persoane din Romania care pot deveni salariati ai institutiei

Sindicatele din domeniul culturii Furnizori de materiale §i servicii necesare desfaprari activitatii institutiei

Spectatori, persoane din mediul educational, consumatori de produse culturale imateriale - solisti vocali, - instrumentiO,

-

mqtqugari din domeniul artelor tradit ionale

-

informatori ai

Zonele, subzonele si localitatile cu

potential folcloric din Republica

Moldova Persoane din Republica Moldova care vor deveni salariati ai institutie i

1

Spectatori, persoane din mediul educational, consumatori de produse culturale imateriale - in strument - mqtqugari din domeniul artelor traditionale - informatori ai domeniului

Judetele din regiunea Moldova

- Romania

Persoane din judetele invecinate care pot deveni salariat i ai inst itut iei

Furnizori de materiale §i servicii

necesare desfa§urdri activitatii institutiei Spectatori, persoane din mediul educationa l, consumatori de produs cultural imateriale - soli§ti vocali, - instrumenti§t i, - me§te§ugari din domeniul artelor traditionale - informatori ai

Judetul Iasi

Persoane din judetul Iasi care vor deven i salariati ai inst itutiei

Sindicatele din domeniul culturii

Furnizori de materiale §i servicii necesare desfa§urarii activitatii

institutiei

Spectatori, persoane din mediul educational, consumatori de produse culturale imateriale

- soli§ti vocali, - instrument i§t - dansatori - mqte§ugari din domeniul artelor traditionale

Arii de interes ale Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi pentru

anul 2018 Judetele din

regiunea Moldova -Romania

Persoane din judetele in vec i nate care pot deveni salariati ai institutiei

Furnizori de materiale s

i servicii

necesare desfa§urarii

activitatii institutiei


-

instrumenti§ti, - me§tqugari din domeniul artelor traditionale

-

informatori ai domeniului folcloric,

Judetul Iasi

Persoane din judetul Iasi care vor deven i salariati ai institutiei

Sindicatele din domeniul culturi i Furnizori de materiale §i servicii necesare desfA§urarii activitatii

institutiei


- soli§ti vocali, - instrumenti§ti, - dansatori - me§te§ugari din domeniul artelor traditionale

0)

.....

"0 6

. .

3> 0

"0

.i.., 0

O

tt' 4, cu a

4.0

CO OS

U z

.... '... 03 ...I 6

es 03 V

I

0a .. F

at .2

v

..., V

)

I:

i

Li

0 1

Consumatori

Colaboratori

U

C

<I

domeniu lui folcloric, - tezaure umane vii - cercetatori

0

• - u

0 - ^

0 a

f..-)., C.)

0 -1

cd

0 -1 0

o

c .:...) - 4) .

ID

• -

0 ....

).. -0

a) -o

6-1

I-• 0

•-•

" -0

•-•

-• :•")

c% 1::' .t)

"0

-0

0 -

0

0

1-• 0

0

,$)

co -0

• 0

. - ,_

, • -•,-;

73 ^ g

2 g

t

P •12

-

v) __,o -`4

_., r,... RI ,

.i...

0

0

0

0 0

el ^

cncl

;''' b

i) <

51) ,...9 0 LT.,

aa 4.,

cA• w... ;

.- .... . -

• -. u

P. =

0

o

... <

- E <

-

-.C' --',..,

as

t' '0-.

= P

4 Z

3

= =

4., E

.,,,,

= ., ._.,.

>

......s" _

_

,.. _ ,..

._, 0 ..

,..,-..0 0

c.:,

..,) 0 _

1,-. 7..) •- .0

co 7

0

-0

Cl .

-C)

-C)

- I. "0

a3

=

0

•-•, C.)

-,O

Em

sco0

>0

,,

z,

-•

3 v, ..•

-7,

=E

.-zE

co,

Eu

Eca

04

, 0

0

cno

-

='7

, 0

,o ‘g

cq 70, - c* .0

c. i. bo rnct

0 .8

2 .0

--- ') LI •„.,- -5

•4_,-

---.. -6 - •c.:43. ,... •,-,•;

- •• i•-•

-

d ,••••, co -c-z; it

•0 0

QP

=, N

¢

cl, 1 -4 i4

) .... .-)i.rz

a-,

;.i-T, ..:.9:1P

- :7

c7)w

i-c..)w

o-c

t

. ,- 0 ra.

c4

.z

folcloric din Republica Moldova

0 0

tv c

gl c

1-4

c 71 *cA- '1

71

-0 • V.

o

as N

‘-'

e/

*-1 g

o

37.. •-• •-•

ct

Cil

o

0

0

•-• Z :---

c.) -

0

..

0.) •v

' /7)

(1

0

tg

••-• 0

. =

ii,

0 ....,

o

.5 1

::' '"" Z

E

Q,

E

5-; u

:--

v1

-. • =

....1

0

co

$••• ctt

ii. cu ' ....Q ›cti

o

E 0

)co o

cjs,

>

co

o

ac

.)0

01

-.0

....

0

0

'' 5 5 . ,n4°

0 -lo :•0

u

0 .F

a 'FA.. • :Li 6.

:2

4, .B. ... c.--..

< c

l ..,0 U 0

2 'a

B 4

= 4" t •

4 to

' .)

ca. 4

• -q., :

• -o a., a., u U • .- -o

0

co 1...., ,.

domeniului folcloric, - tezaure umane vii - cercetatori

a.) 0 as :-..4

0

c al

0

5 -5

V. ,..c

-10 ..., 0

- .b

-8 -n

o -

al '-o

c/3 0

-1::, -o

v,

.0

L_.

••

0.) C

:•.F-

'Z

NJ O

A

'$'7'

-0

-

ea"

ao c

0

o

u

- o

..

.• rn

...0 L.

-..., .,

,

;-. ...

"s- cn

..- -

*"*. . :4

0

C.) as ..-

CA

....,

'--.0

• •-1 Z

--.

CA 0

.., -

c,

0

U

'''''' C.)

::

) . I-." -.3

cZ 2

8

g .

0 7,-, =

co N

•-•

0 -0

1

:: .0

0

11,- ••o• ••;-

.Oa-

co ,

>

Cl) •.-

v >.

= L-•

v, 0 _0 71

c,3> 51

Li

,„..0

2

0 6- . c- , g

_ _ ,0

•

0

,

• "C)

....4 ....,

cl..)

. ,....r,

&ZS, CL,

C

(1) al

C.

0

u.1 73

C.., =

0

(,)

cri 0

I-. C..)

--. 0

""

=

- 0. V

. >>

. o " .1

2

0 a

0 c 0

0

=

p4 0

0

q

0

.... pa 0

0 "

0

E

c3 •-° "

P.. n a

:.- a. ci) :.

a) x

i -,c w

a .

co 4

. > L

I.. <

• • .-.

C.) =

0

Li-,

CL.

- informatori ai domeniului folcloric, - tezaure umane vii

- cercetatori

u .• •

-_, •-„ • • 7

., .. - Ka

.4 a

) .. - 0

ces 1- -_

, = •,s, :v.

.tu .:.: as a

.. >

1... o

,... I...

• ,-.1 u-,.• c

;... .._,

ca -o

t eA-

t

c'' '7- c

-.... 74 cA- -o

- Co

._

•-•

=

ea as

0 0

to t-'

u

co 4-

'"' a.' 12

- c-3 ti

•-o *a.

0

v

a-

0

-

A .2

,

vi• frtg .=

0 - ;

,__o 0 r ,,a, o

. .. 0

o

• o

.... - -. - - ..-•

,... 0

ii-3

u

evi ,.../ ..) ,

"Fuj al

(..) '

4 r) 4

_ c

o 0

. • - '- 1

- ••••

cu f--, --5

En

c...) cl ,

,..," z

^

. 7^ 44.. 1.)

-ta "-El

ca. o.. ),;,71 0

6. • - :

-o

=

<

o

..... -10 a)

v.,. ..0

•/•• as at

al 0

0 0

a •-•

"0

C.) r•

=

' -. .--'

•;0. .L

.) o • •-•

as i... •,7,..

12" 75.- g •'.....= ') •c-

ta

... g - c

- t

•._, 0

0......0

c,m

-c.--,•g

;<••

7,

0

0

2

0

5 .4- Q

„E

(„3,- 00 L.

0> .t.....2 E.

,- "

g

n

cq ....

•- ....., m

s

.., „, .

,..5 cn ..-. n

C.)

,-.

c

et

u 0

••••

0,

O

= .0

4

.- •

v Q

as

-

0 .7

4 )0

1 0

co

0

0 ..

a.) ).0

4). 0

., "0

0

0

cO

E

0

co a

) 0

- V

._

.t 0

5

. 0

, 0

0

._

0

0

o

, ,

5-, ',.. • „

c"

43:1 w

z

Sa.

•-• •

1 ,-

. •

cA. C.c..• 0.. I-c

,.../ 0

. rm.

• C

A "0

P.c

:: •

al E

-, i:

0 ce cri-

<

- tezaure umane vii

0 2

al ::.,-.

0 •- •-•

0 co

c -

c.

E, -

.-

,:: .c)

-0 .....g

":3

-5 1

1

'CS til 11:l

0

V2

E

..-' . E

4.) .4

-5

K

Z 4

::1

_

co N

0

••-. -0

Co U

co

1.

1-•

a)

0

u •

-) 0

0

0

.1‘. ..-. :

•,... >

.0

cn

0 <

c.)

az; ...-

• ... 4.)

Cl) • .....

... .c. =

_cu .....C. ,..9

_co ci 8

...= 4-.0 c (1)e-, ..E

1 5 • -5 .0

o 0

- -

-- •-• ...- -

,•,3

- >

e.„ „3 , •;•,,

-• •

w, 0

1".

CA K

C

• .....

ch cA

. P

0

,_,

,... __

. /-' CU .0

.., 0

t2

=

a

. 0

ra

, 0 0

0

3 t2

C

A g

ti r•L, -

7) - ::

v._

co ...

E co ._

„, .- (...) 0

0••,• ,

•

c.

ra., > p-4 :: gt-, VI ...

- informatori a i domeniului folcloric - tezaure umane vii - cercetatori

ci) 2

.;. •-•

•-- ..; Ts p.' _

_)0 .7

." _ci

a) ... ^

a.)

co 1-• •-E

. 0 •z

,",. :0

..c.12 .::

)..Lo E

l.) 'B. >

1-

0

)-. 1

..... yr. c

o

.)., -

co "0

" cm-

u)" c "i..." as

. ct

.... , tr. as

cl c

to v co

-

•,.. .-..

F.1 405

7.-.. 0 it

(1

=

'

= , 'J...

..... c.)

LS

0

0 . =

=

.....

Cl.) .-. 0

0=

>

...=

- 03

CZ .-.

s-. 0

. '41.5

a

) co (..)

0 0

= c

n a

l ...-

0 0

C

-) . 7

, co -

0

o

0 4

E-)

o z o -cl

ca. esc7

)- c.) a

ll'

1-.. „eec71- 4

' u -0

.,,,

T3

O

. 1:1-1

)03

-0

0..; •,,•,.

-

-

ci,) =

• -

0

.- =

,...

a.)

-5 .- "

0

0 0 - •-• .4

o - g

o

a. 7

3 - •::: 0

•-• ,...

03 •-• =

co t

: R

0.) g •!....., -. ..., .-

i- ...... 0 • •

c„, - g

....

+-,

o.--,0

>

45, 5 c

go

• . C

0 ,...

0) C

..,

C,3 Z • ^1 • . (74 ..te. ;

7

:, E-1

--.-

Q=

1-,e

aC

>2

.-ro 1...

--o

0

77'.. u

° ..0° g ..t.n-; '45 '-' .5')

._ cr,

c ..0.

8.1

000

.--

0

oo

. ....

U3

_.

GA 1...

c

all 0

0

0

•-•. •-•

0)

,... "0

=

. ,..

0 ,..

C'•) CZ

° 0 =

KZ

73

C`i (L)

0 t

)

--1

.L.,) 0

4 -0

0

cO

,-1 0

co '-'

o.,

t1) =

- tc'.0

. 00=

,--

.. ,

... c..)

• ,,, :El Li. :-.

:. •

ca E-, ; 0

c4 cn

- < <

•

7.,.... o. I.-%

(..) o. E-4 • -o

-o

r4 4

as 73 o

(4, CA

•••0 0.)

1.4 ici

= W

= ..

. u .. v

• 7,., 7,

7, a..

ici j.,)

.02 ts

....;

3-. .1:3

• -0

c•

C

•-• .

-0 -

0

Q.) ..N

i 0

C

1..

r.

MI

(7) 0

1

C

....• -

0

c.)

cr,"

CC1. .94

.E

E

,

-

• ^

. • ^

' >

>

0

&...

g

0

C.:.

,-. cd

......

.-..

cn

• -

l4

1N

ctt c•

Z...

cv3 0 :

r.T.

5

=

1 2

Z

Z

tn

'-a

U z o

as -f

I cl

4-, > co

•- o 1-.

I-. z

. CO

U

cr^

Pal°

• -( 0.) .- .... • -

g 4 ' •

•-) - En

'B' (1) o t,

c), 0

• -

.... QQI

co 0

t...

6

cu

ta,

0

_.

0

N---.

0U

U.1-1

"-'°

•..40:-=

*

-.Q

•17...c

tst-)

0C

0

ta.

4)U

6,

0

'-'(-)

0

'c'ZI

6 >

0

0

+

-, U

'-

()

U '-' -E

I- U

P co •-, =

.-. a.)

A -.F., r. 0 cLi P.. :.

CO • . :1 c..)

o o •

cl

•

0. . D

i- 0 g

C)

• W

::

CC

1

•

(ANUC)

•

(ACAFR)

•

(CREDIDAM)

•

(ORDA)

•

(UCIMR)

•

(UCMR-ADA)

af

0

• ". 0

•o

P F

'-'

• C.) •- ••=

o . • r -

7.3 -

6 0

0 al

4.. C.-7

Filialele judetene/regionale ale:

•

Asociatia Nationale a Uniun ilor de creatori (ANUC)

•

Asociati Coregrafilor Ansamblurilor Folclorice din Romania (ACAFR)

•

Centrul Roman pentru Administrarea Drepturilor Arti§t ilor Interpretilor (CREDIDAM)

•

Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor (ORDA)

•

Uniunea de creatie Interpretative a Muzicienilor din Romania (UCIMR)

•

Uniunea Compozitorilor §i Muzicologilor din Romania (UCMR-ADA)

-- . - 1-. 03 o

7.3

-c-4 co . - -;

c • - o . - no (i) c

.-. cz es

B 7,4 co

co •,..--. ,

,

.... =

t

-CI ' -

. .. co

ct 5 , ,cZ

u

---. IL

4.) .,_, (1..)

cu = L

, l'

,... co

4'

.-..

"ZS

3-.

iCZ

CZ

N '7

1,

73( k....1 .s =

.0

cr)

-

0

0.. =

(/)

c•

,..4

I:1N

C1)..

-.6 E

0

0. =

:4

.C,

=

C

c6

C

0..) 0,) ..-.

st .> .....

... " 2. • -

••=. • - -- u

ms = .x. =

• - . ...0 C

I xi E

u

0 T.: -0

CO,

LT•3 (L)

7, :

ta

. •

8

'S

4.) .

-c, • -

._ .- • a) a.) 15 .

cts z

to

.... o

l 6

" C1).•

En. C73• ' "CI "

"Ci

CZ • "'

CCS En

0

.. 1

;4

co

os

=

..-. • -.

•.,"

^

1.0

.-0

0)..o

c

2 ci: • -

cl.)

.-. 0

Q

..--, KCS

0 •••+

0

0 •

... 2 F •••=4 a) U

a :- - -0 1c3

(..) 4.)

= "0

ct

P = 0 ci,

o .6 .c-,7; e...) 0) z.: 0 o c

,.... • - c

•3 :=, a.) .0.- ack,

4-.

.„ .4 -

t...

--' •

0

V •

^.

7.); -47)

)00

v1z0v)

.

't • -

C1:1U

4"-

..)::

• "C

(-):.

(X

I<

• cl.:- v) C

., ., •E

•-•,•03

=

t•rzi 4- - v

s .7.: gt

c c

=

74

ci) cz .

-

...--: 'el. > •-

(...) . = ......-

• • ,,..4 .

<,,,..

,...... C

Z

0

I-. g

4.1

,

‘...1 ,

Cd

„..,'-

, ,-*

g

C.)

0

0

• .--, i0

. ,... C

i) •-•

0

-^ .6

=

• -.

v3

••:-)

• C

.Z:

= " =

0 ,

i.:. co

-0 4 .(/)

0

C

.c1

U

0 •

0) . :..-

.0 (

7) • os

.

°

E

... C

O

=

a) as .- to ." .9. CO •v, C

i. 4.1

1.

ti

cwt

Q:

Asociatii me§te§ugarqti din regiunea Romania Programe s

i proiecte

nationale finantate de Guvernul Romaniei

•

Consiliile Judetene din 1 Romania,

•

Primariile localitatilor urbane

§i rurale din

Romania

• -

a.) ti) co

cu 15.

1.!!

0 z

c.) - „,

= sa.

.4 E

.5 zs ••••

c ga; .c-4,

1.) Q

...1 L.

0.) • "

-''

*„... cv3

,... ....

tu) ....

cr) 0

....,

r-..a

a

$..a)a)

E c,0

0

7, 5 a. .5 •=. C:1-1 '....

co 0

6

. • - co

co p

., c4 •

ct...0

c

0

c

Parlamentul

,

European /Consiliul Europei prin:

•

Programe si

s

Programe proiecte culturale derulate in parteneriat de Romania si Rep

ublica Moldova

• r. ; c

0

• .-.

>.

Y71

-c,

t) =

-

,.. o

..-• . -

crl., M

U

• a

_., -

. go

c -fp

0

a.

r. • Sri!

a.

cn._,

.rii-' -9. 1

4

0.) 0 :,..'"

cvl .0

sa•

5: . N

J

-

, ' - ,c2, 0

0

0.

co .... 10

C4

• -.

0

0

al c..)

co .0

• ' cl

0 • •-.

tb 1.,) •

> -

d _

_,

>

c c

0

,o

o • -• •

c o

.. <cyj o

2

z ••ti 7

5

.7; 7:1 •-• E

A

. *0

2

„ a. 0 0-1 6.. co

0

1... _

,••• ,•1 • -

a p

4 •

0, C

) PG4 ,G

1

S

C.) =

Parlamentul European /Consiliul Europei prin:

Asociatii

mqtepgarqti din regiunea Moldovei Programe §i proiecte regionale fmantate de Guvemul Romaniei

=

0.) e" : ''''

c 4

:3 „, 0 =

" 12

. a

= .

•-. .2 ,

. ,...

- • - 0 -

6 . . . ,

M

i;;U

cl

-..)43

-"".

24

.)).4

.),-

=

C

4.) -

)ctl --

,.., 11

)=

0 =

"

4.)'-'

0

-,-,. z -0

.... '"

..- -0

U0

• -, •-• ,," To

0

-- - to

o...0

-0

o

= ° • ) •

0 ' °

•

1.., 3..

•• •--

• U '-'N. .-•

0.) )03

d.) CZ :-

NI

>

, • • • E34

• • . 4 z

LI

ai

Z

c 0

= ...,„-

7,) ...- )co -

• -

- - a

.)

.._. _

c > 0 c

,.... -

L.

.L, Q

..,.

Q

0 0

.

ca.

.4

. .... -CI ....

=

u

mi . ,..,

U

1E

10

>

=

4)

...,-' 0

-.

OU

0

=. •

•-•

0 °

cz ‘,..03 $..,

0

0

' -0

i- a. • -.

0 • -

a

1) -8

-,-... 5

o i-

..:4) z .>

' c4

• st 3

' P. • 0

C

I.


Asociat ii

me0e§ugare ti din judetul Iasi Programe §i proiecte culturale ale judetul Iasi finantate de Guvemul Romaniei

•

Consiliul Judetean Ta§i,

•

Primaria Municipiului Iasi,

•

Primariile local itatilor urbane §i rurale din Judetu l

..... 0

/I =

E

C.)

C..) iiii

0 0

5 ›.• 0

<C33 • .-.. N

0

e e .5

o

CL

'5

uI•

C.> (fr.

U • -

co o

E ,,... . _

cz z., 1 c) Kt: .B

U

u

tz ,t1 =

_

gO

1.-

, .. ,..1_. c t).

.. • ,0 t) .

.... =

- . "10

'''

ir) -0

7- .,..,

•-• 1-

Q. Q

. •

C.) ..--,

z • •

0

Z


•

Programe §i proiecte culturale care vizeaza

Asociatii

meOqugare§ti din regiunea Moldovei Programe si

proiecte regionale fmantate de Guvernul Romaniei

C

C4

)

o). 0

›. .0

0

co 0

I-. -17 >

(-) O

-

0 0

-> "0

• 2

0

• ::-.: 2 ‘-5 6

0 a)

• Z

. 17. T•3

= • ••

-0 a 0

-, c.)

" t0

=

0 . 0 • - a)

• •-,

,.. - -

rn•• 1.-.

77,,, 0

>5 1..) ,12 : ::::

co .,-,g co

0

6' u

>cr

6-

• • - • '

-. ,vs

N

ti)

.-. • - ...

0

0

> r4

..,

c.) •

0

0

,... a)

0 0

" e

7:' ' tu

• - to L

.,) c .....

=

E =

0

.:

..,9 •-•

s..r co

c

•-• 0 .-

--. 4:-. .0 2 • El a

.... > o

co 0

1-. co

c • - v

g

. rx • 0.c

.)r-,•

00

,


•

Pro . rame $i

Asociatii meOqugare§ti din judetul Iasi Programe s

i proiecte

culturale ale judetului Iasi finantate de Guvernul Romaniei

•

Consiliul Judetean Iasi,

•

Primaria Municipiului Iasi,

•

Primariile localitatilor urbane si rurale din Judetul la§i

. m

0 0

n (co

•23, ....

CD . E;

NI

=

0

...>

¢

C•ZS 0

3.. ;

1-i 0

OC

0 5

LI •

CA.

° •-

0

cl LA. C

I • •-'

CZ

.... 0

CCS

.3) ..

C.) )0

.=

0

3.. .__,

....

.5.. tg

) S

.40

0 'S

0

1....

. -,-,.

4.) ....,

... =

r, k.., 70 4.,)

74 -

co • r.".

0

6

5 = 0., ra, •

C.) 1-..

•

• .-


•

Programe §i proiecte culturale care vizeaza

• -. al

.z.. t o, . M

I .

GO Cle

o

E

0

Q'

cam)

Guvernul Romaniieii

ly 0

os

0

•N d

.N

es --,

tuo 3

6

=

0 0

.

a)

0

._

1.. co

.... .6... el

c >

el

4,) es

u - •

.... 6.

ta

ok

cle c'S

v

1.. 0

Organizatii de reglementare internationals

•

Programe si proiecte culturale de proiecte culturale dimensiune care vizeaza nationala colaborarea dintre • Politici cultura le Romania si nationale Republica Moldova

•

Politici culturale cu incidents la nivelul relat i i lor culturale dintre Romania si Republica Moldova

• — a) )0

CO

0:

cA. .-...

,...i ....,

,--. .—

. 0

0 Fl ".•:

1!).1. I...

0 =

1

,34)

0

=

. .- ...

. • •• "a

..... g

t:1

.....,

,"

•B'

5.. 5

-E 0 ,.(3

-

"c..)

(..) tu i•-•

g 4 . —

'0 -03

co ° .i.3

as to

0)

7.5

=

>

0

U

= ..-"

:: ' ''' =

°

,... a., .0 2

2 .E.0 a.

0 o

T >u , :520 ,

• a )

1-

•

C) )

=

...- 0 =

—6

0.) .>

as g 1..

B' co -

., cn-

.- -

m

u,•• ._ .1.0 .0 )0•E

'a '''''' 0 -5

r. 7.3 -0

, 0 -cs ri -0 0- ., • . E - , .

tl) e0 :::-..1

13. c%1 c 0

a0

g tu

> P

• —,

N • =1 '7

Kts elb°

0 0,- -0

0 .... _,— ()

—

u 0

4104 0 .

7::; et . -5 .:"

0 2.

ti.) ..- .= >

Q

= ••''

-5 o

0

=

0 —

-0 •

to •- 0., .›...a.) -6

o .••• OA

I-. 01 2

= .0

ca. c...) •

c) =

=—

c.) T.) a.) .> E a C 0 . — v

CA. CCI

71. ..

OS

•• ""

.—.

C.) 1C.3 • .= • •

•

40.•••

ow

, m

••• 4

..... Z

•i

= "

.. =

44

5.

0(1

)

"I°

to5.

..=

a

l. T.; -o

g o

• •-, 0

JUDEfUL IASI CONSULT JUDETEAN IASI

Anex3 la tACrea

rdr _

Anul . .. L, 2 3. MAI. 2018

A.2 Analiza SWOT (analiza ntediului intern Si extern, puncte taxi, puncte slabe, oportunitliti,

amenin(Iiri)

intrucat in acest moment Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi nu si-a inceput Inca activitatea

hind in faza de angajare a personalului si de acumulare a resurselor materiale necesare

functionArii, efectuarea unei analize SWOT este limitatA Ia profilul cvasiteoretic al mediului

intern, care nu °fell insa un camp consistent de analizA asupra relatiei sale cu mediul extern.

insa, intrucat functionarea institutiei trebuie sä se bazeze pe o strategie de management care sA

tins seama de mediul extern in care aceasta va functiona se impune, chiar si Ia acest nivel

incipient de activitate, o analizA de tip SWOT, aceasta find prezentata in Tabelul 2:

Tabelul 2: Analiza SWOT a institutiei Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi la data prezentarii Proiectului de Management

MEDIUL INTERN al Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi

Puncte tari - S (Strenghts): Puncte slabe - W (Weaknesses):

Sl. Resurse financiare disponibile prin W I. Lipsa dotarilor necesare functionarii subventii acordate din Bugetul Consiliului institutiei (costume populare, instrumente Judetean Iasi muzicale, elemente de recuzita, echipamente si

S2. Existenta unui sediu al institutiei alocat sisteme audio, alte dotari functionale). cu titlu gratuit de catre Consiliul Judetean Iasi W2. Spatii insuficiente alocate pentru desfAsurarea S3. Costuri mici ale produselor cultural- activitatilor sectiei de muzica sau sectiel de artistice realizate de institutie; acestea se vor dansuri (exists un singur spatiu atribuit de CJ Iasi realiza cu impl icarea exc lus ilia a care poate asigura desfasurarea activitatile doar personalului angajat uneia dintre celor doua sectii, desi aceste activitati

S4. Posibilitatea existentei unor competente urmeazA sä se desthsoare simulat) distinctive in arii-cheie: Statul de functii al W3. Inexistenta, in acest moment, a personalului institutiei faciliteaza angajarea unor angajat pe posturile din Statul de . functii al specialisti cu un nivel ridicat al competentelor ansamblului profesionale W4. Inexistenta, in Statul de fiinctii, a posturilor

de Corepetitor — cod COR 265204, si Magaziner — COR 432102 W5. Lipsa unei baze de date referitoare la resursa umanA disponibila la nivelul judetului Iasi pentru angajare in cadrul ansamblului W.6 Neinscrierea, pans la aceasta data, a Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi in Registrul Artelor Spectacolului, conform prevederilor art. 19 din Legea 353/2007 W7. Imaginea institutiei este mai curand defavorabild, din cauza unor articole publicate in presa [Ocala W.8 Desi institutia are o denumire, ansamblul nu are un nume, iar acest aspect este perceput defavorabil de catre publicului Iarg; este singurul ansamblu folcloric din Romania care se afiA intr-o astfel de situatie.

19

MEDIUL EXTERN in care functioneaza Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi

Oportunit - 0 (Opportunities): 01. Nivel inalt al consumului cultural in domeniu folclorului muzical-coregrafic $i cererea in cre$tere pentru produs scenic de tipul spectacolului de folclor 02 Aparitia in permanenta a unor not consumatori de produs cultural-artistic cu tematica folcloricd, din categoriile institutiilor de educatie formals $i/sau non-formal, a organizatilor publice locale, regionale $i nationale, a entitatilor de stat sau private care au ca obiect de activitate valorificarea actului cultural-artistic $i a resursei de timp liber existents la diverse grupuri tinta etc. 03 Existenta in Ia$i a institutiilor de invatamant preuniversitar universitar in domeniile muzica coregrafie care pot oferi ansamblului resursa umana specializata in cele doua domenii-cheie ale functionarii acestuia (folclor muzical folclor coregrafic). 04 Integrarea institutiei pe verticals intr-un sistem articulat de institutii publice, datorita organizarii Ansamblului Folcloric al Judetului ca institutie cu personalitate juridica subordonata Consiliului Judetean Ia$i. 05 Cadrul legislativ actual care faciliteaza cre$terile salariale ale personalului bugetar $i ale personalului angajat in institutiile de spectacole $i concerte. 06 Diversitatea $i bogatia folclorului muzical $i coregrafic din zona folclorica la$i.

Ameninfari - T (Threats): Tl. Riscul prelungirii momentului inceperii activitatii din cauza intarzierilor aparute in angajarea personalului institutiei T2 Riscul unei functionari deficitare a institutiei, pentru o perioada importanta de timp, cauzata de intarzierea amenajarii spatiilor, indeosebi a celor destinate desfa$urarii activitatii sectiei muzicei $i/sau sectiei dansuri T3. Insuficienta fondurilor alocate pentru inceperea activitatii ansamblului, in conditiile in care, la momentul actual institutia nu are fonduri proprii nici posibilitatea de a atrage alte finantari T4. Tendinta de cre$tere a consumului productiilor subculturale pseudoculturale asociate domeniului folcloric, promovate agresiv la nivelul unor grupuri tinta vizate de institutia noastra T5 Riscul transpunerii la nivelul climatului organizational al institutiei a unor sari improprii actului de creatie, prin actiuni ale unor salariati care, tributari unor interese personale formate in alte contexte ale mediului extern, vor manifests comportamente atitudini aflate in neconcordanta cu normele, regularitatile de cornportament, valorile dominante $i regulile care vor fi stabilite la nivelul Ansamblului Folcloric al Judetului la$i.

JUDETUL 1A$1 r7ONSIL1111..JUDETEAN 1A$1

Arie0 la Hot5r5rea

An"i

2 3. MAI. 2018

A.3 Analiza imaginii existente a institutiei fipropuneri pentru imbumillitirea acesteia

Repere:

" in acceptiunea generala, imaginea este ansamblul de reprezentari pe care institutia reu$e$te

fats perceput de catre publicul sau... lmaginea se AA intr-o stransa conexiune cu mesajele pe

care le transmite institutia, constituindu-se drept un mesaj total, complex, format din multiple

componente, generate de activitatea organizatiei... imagines a fost definita drept acea "impresie

generala" pe care o produce informatia perceputa despre o institutie" (Victor Moraru, Relatiile

publice,instrument d epromovare a imaginii institutiilor publice, 2015).

20

JUDETUL IASI JUDETEAN IASI

Anexa !

Anul .„ 2 3. MAI. 2018

"Cultivarea unei imagini, tie ca vorbim de imaginea unui produs sau a unei institut. dureaza

multi ani "(S.H.Kenedy, 1977).

"Tot ceea ce face, produce sau vinde o organizatie, tot ceea ce spune, scrie sau prezintA

publicului contribuie la constructia identitatii sale... Faurirea imaginii unei organizatii se

datoreaza enumul dor de misiune, viziune si valori pe care si le asuma" (Olins Waily, apud

Stefan Liute, 2004).

La momentul actual tend Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi Inca nu si-a inceput practic

activitatea ca institutie de spectacole, nu putem vorbi despre o „imagine" a acestei institutii.

ExistA insa trei elemente care, in acest moment determinA, intr-o oarecare masura, conturarea

unor perceptii ale publicului cu privire la ansamblu si anume:

1) Exprimarea publica a misiunii pe care si-o asumA Ansamblul Folcloric al Judetului

realizata prin postarea pe site-ul Consiliului Judetean Iasi a unor documente oficiale referitoare la

institutie (in Capitolul II al CAIETULUI DE OBIECTIVE pentru concursul de proiecte de

management organizat de Consiliul Judetean Iasi in vederea ocupArii functiei de manager al

Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi publicat in HOTARAREA nr.59 privind organizarea

concursului de proiecte de management in vederea ocuparii functiei de manager al Ansamblului

Folcloric al Judetului Iasi) — este un aspect care Mfluenleazei pozitiv imaginea institutiei.

2) Faptul ca Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi nu are un nume constituie un aspect care

influenteaza negativ imaginea institutiei, in conditiile in care in mintea multor iubitori de folclor

din Judetul Iasi si din tarn exists Inca vie amintiea Orchestrei "Doina Moldovei" din Iasi — o

institutie profesionistA etalon a folclorului muzical romanesc care si-a incetat activitatea in anul

1990 si a carei reinfiintare a fost incercatA prin HotArarea CJ Iasi Nr. 66 din 2004, acest demers

nefiind finalizat.

3) Exprimarea in cateva articole publicate on-line in presa ieseana a unor opinii, mai degraba

negative, cu privire la necesitatea infiintarii anasamblului si la modul in care acst lucru s-a

realizat.

Chiar si la acest nivel incipient al activitati Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi se impun cu

stringenta cateva masuri pentru initierea de urgenta a demersului de promovare a imagini

ansamblului si anume:

1) Atribuirea unui nume ansamblului care sa fie reprezentativ atat pentru obiectul lui de

activitate cat si pentru spatiul folcloric iesean.

2) Initierea unui dialog permanent si coerent cu toata mass-media ieseanA.

3) Organizarea an regim de urgentA a compartimentului de Marketing, Organizare si Promovare

al institutiei.

21

JUDETUL IASI CONSIIAII,JUDETEAN IASI

Anexla Hot5rdrea

Anul ..... MAI 2018 A.4 Propuneri pentru cunoa.yterea categoriilor de beneficiari (studii de consum, c'ercetari,alte.

surse de informare)

intruat Judetul Iasi are o populatie numeroasA in comparatie cu alte judete ale !aril (este cel mai

mare ca numar de locuitori conform Anuarului statistic al ROMalliel publicat de INSSE, cu o

populatie la nivelul anului 2011 — anul ultimului recensamant al populatiei efectuat in tara

noastra — de 772 348 locuitori care traiesc in 5 orase si 93 de comune), diversa sub aspectul

nivelului de educatie (lasul este un puternic centre universitar al tarii in care invatA peste 60 000

de studenti in 5 universitAti de stat si an doua universitAti private) find totodata si un important

spatiu cultural si interetnic al Romaniei, delimitarea grupurilor tinta ale Ansamblului Folcloric al

Judetului Iasi trebuie sa se realizeze in baza unor caracteristici ale indivizilor relevante pentru

activitatea institutiei. Aceste caracteristici ale grupurilor de beneficiari (directi si indirecti) vor fi

identificate in baza unor criterii precum: (1) varsta, (2) educatia, (3) statut profesional, (4) mediul

de rezidenta, (5) mediul de provenientA, (6) domeniu profesional (7) interesul situational in

raport cu actul folcloric, (8) resursele disponibile de timp liber, (9) pasiuni, hobby. In functie de

prioritatile ansamblului analizele vor utiliza si alte criterii cu un grad mai ridicat de specificitate.

Pentru a identifica aceste categorii de beneficiari precum si structura altor grupuri tinta de

interes, ansamblul va initia si desfasura anual, la nivelul populatiei Judetului Iasi, studii

calitative (de tipul focus-grupurilor, interviurilor etc.) si cantitative (anchete pe baza de

chestionar) aplicand metode specifice de atragere in aceste studii entitati si persoane specializate

(prin parteneriate) precum si subiecti (participanti) relevanti pentru diverse grupuri tinta (prin

acordarea de reduceri sau gratuitAti la spectacolele ansamblului, stimulente sau recompense care

pot fi acordate in conditiile legii). Un rol important in culegerea de date necesare realizarii

studiilor it va juca platforma on-line ce va functiona pe site-ul institutiei, site care se va realiza in

prima lung a de implementare a prezentului proiect managerial.

A.5 Grupurile-linto ale activitiltilor institutiei pe termen scurt/mediu

Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi va desfasura 3 categorii principale de activitati specifice :

I. ActivitAti pentru realizarea repertoriului

II. Activitati de cercetare, documentare, informare

III. Activitati educationale

Fiecare dintre aceste trei categorii vor avea atat dimensiuni manageriale cat si dimensiuni

corespunzAtoare specificului fiecarui compartiment/sectie al/a ansamblului. Pentru a produce

rezultatele stabilite prin proiectul de management, activitatile care vor alcAtui aceste categorii vor

fi puternic interconectate insa, in anumite secvente ale desfAsurarii lor, se vor adresa doar unor

anumite grupuri tints si/sau categorii de beneficiari. 0 privire de ansamblu asupra relatiei dintre

categoriile de activitati ale ansamblului si grupurile tinta vizate (delimitate pe criteriile

22

JUDETUL 1A$1 CONSILIIJI. JUDE-MAN IASI

Anex5 la Wt_agrea _

Anul . 113..MAL 2018:

mentionate la punctul A.4) corespunzator duratei proiectului managerial este prezentata in

Tabelul 3.

Tabelul 3 Grupurile-iintci vizate de Ansamblului Folcloric al Judo.'lui Iasi corespunzcitor tivitati si perioadei proiectului managerial

Criteriu Caracteristica Anul 2018

Anul 2019

Anul 2020

Anul 2021

041111r1' 11111

Anul 2022

111 14 114 III

Varsta Sub 15 ani 15 - 20 ani +it

20 - 35 ani > ±1t 1+111 1+11+ III 1+11+111

35 - 50 ani 1 I Hit 1+111 1 1-11-tit

Peste 50 ani , 1+11 I1-I1 1+11+111 l frit-iti

Nivel de educatie

Mai putin de 10 clase I

H II 1.111 1-11+111

10 clase fmalizate I 1+11 i f Iii ' 1+11+111

Studii preuniversitare I I I 1+ 11 14 11+111

Studii universitare II 1+-11 1 l 111 1+11+ Ill

Statut profesional

Patron II 1+11 1+11 I+ 11

Salariat 1.11 H II 1+11,111 i+11+111

Lucrator pe con propriu i I

Pensionari H 11+111 t+it+tii

omer II

I+ II • 111

11+111

Elev, student NI +11+111 I+41+111. 1 1 l 11+1II

Mediul de rezidentA

Urban 1+11 1+11+111 1+11+111 1-11i 111 1+11+111

Rural 1+11 1+11+111 1+11+111 1'11+111 14-11+111

Mediul de provenienta

Urban j l+ti+tit t+it+tit 1+11+1H 1+11+111

Rural 1+11+111 1+11 i 111 1+11+111 1+11+111

1-ii+iii Domeniu profesional de activitate

CulturA, arta II 1+11

Educatie 1+11 11+111 1+11+111 1+11+111

Industrie, economie, comert, agriculturA

1 1+11 1+11+111 1+11+111 1+1I+I1i

Profesii liberale II 1+11+111

Criteriu Caracteristica Anul 2018

Anul 2019

Ann! 2020

Anul 2021

Anul 2022

Interesul situational in raport cu actul folcloric

Folclorul privit ca activitate practicatA in timpul liber

114 111 1111 Folclorul privit ca resursa educationald

II

Folclorul privit ca creatie artisticA destinata consumului cultural

+11+111 1 11+11( 1 I 11

Pasiuni, hobby

Exprima pasiuni, hobby-uri 11 11 III 1+11+111

Nu exprima pasiuni. hobby-uri i i tii 111 1+11+11111++11+111

B. Analiza activitatii inslitutici si, in functie de specific, propuneri privind imbumitatirea

activitatii acesteia

B.1 Analiza programelor fi proiectelor instituflei

De la infiintare si !Ana in prezent Ansamblul Folcloric al Judetul Iasi nu a derulat nici un

program sau proiect. ExistA un Program cultural minimal propus de conducerea interimara a

23

JUDE UL JUDETEAN 1A$1

Anexi) la Hotftr5rea Nr

Anul . ...... 12„xlmiont „

ansamblului care enumera 12 actiuni, insa niciuna dintre acestea nu s-a desfasurat. Programul

este prezentat mai jos:

" Programul cultural al Ansamblului Folcloric In anal 2018 se va intitula CULTURA

POPULARA IESEANA — TEZAUR IN COROLARUL CENTENARULUI NATIONAL,

cuprinzand un numar de 20 proiecte minimale §i 50 activitati.

In continuare enumerain cateva proiecte minimale posibile in 2018:

1. UNITATEA $1 IDENTITATEA NATIONALA — COORDONATE ALE

CIVILIZATIEI ROMANIEI IN EUROPA — promovarea valorilor istoriei nationale, a culturii

traditionale romane0. Project dedicat marilor sarbAtori istorice 24 lanuarie, 9 Mai, 1 Decembrie

etc., obiceiuri datini strAmw0 reflectate in mitologia autohtona. Prin acest proiect se va

promova turismul cultural iar spectacolele vor avea ca tematicA activitatile legate de datinile §i

obiceiurile de peste an.

2. POVESTEA MARTI$ORULUI — spectacole folclorice In care sunt oglindite

obiceiurile traditionale de primavard.

3. ARMONII DE CANTEC $1 DE JOC ROMANESC — se va urmAri identificarea §i

promovarea tinerelor talente prin concursuri intre ansambluri Si formatii de amatori in vederea

selectionarii viitorilor angajati.

4. SARBATORILE PASCALE — DIMENSIUNI RELIGIOASE SI LAICE —

promovarea valorilor traditionale, ale datinilor i obiceiurilor practicate la romani cu ocazia

acestor sArbAtori.

5. FOLCLORUL ROMANESC IN DIALOG CU ARTELE $1 CULTURA

EUROPEANA — largirea cadrului de audienta privind valoarea culturii traditionale in tara in

Europa — promovarea imaginii a Romaniei prin schimburi culturale, programe artistice

sustinute pentru delegatii straine.

6. IN GRADINA LUI ION — ecouri ale satului romfinesc — spectacole in parteneriat cu

toate comunitatile care au organizat hramuri §i sarbatori locale, dar §i ansamblurile §i formatiile

artistice ale minoritatilor etnice.

7. VALORI PERENE — programe artistice destinate diferitelor comunitati urbane sau

rurale cu prilejul unor sarbatori speciale de ziva lor, cinstindu-i prin cantec si joc pe locujtorii

awzArii.

8. PE URMELE TIMPULUI — IN CAUTAREA RADACINILOR NEAMULUI

NOSTRU

9. NUNTA LA ROMANI — spectacole oferite cuplurilor care pa§esc impreuna pragul

nuntii de aur.

24

A nul

JUDEPil, IA51 CONSILIUL JUDETEAN IASI

Ane0 la HotAr5rea 74r 2.0g

MAL2g19"

10. ETHNOSUL IESEAN, FOLCLORUL IESEAN IN MASS-MEDIA — testament

pentru nemurire (culegeri folclorice, inregistrari audio $i filmAri video), asigurarea continuitatii

parteneriatelor cu centre de cultures traditionala din la$i, din tail $i din strAinatate. In cadrul

proiectului se inscriu toate inregistrArile $i filmarile la posturile radio $i TV.

11. TRAISTA CU DATINI STRABUNE — IN AJUN DE MOS CRACIUN — colinde

$i cantece de stea, descoperirea $i aducerea in scenes a celor mai valoroase datini $i obiceiuri de

iarna.

12. LA HOTARUL DINTRE ANI — datini $i obiceiuri stramo$e$ti de lama; spectacole

cu cele mai reprezentative cantece $i obiceiuri strAmo$e$ti de lama (jocul ursului, jocul caprei,

plugu$orul, steaua, semAnatul, sarbatorile Anului Nou etc.)"

B.2 Concluzii

B.2.1 Reformularea mesajului, dupes caz

intrucat nici un project din programul minimal nu s-a implementat, nu se pot desprinde concluzii

cu privire la mesajul transmis de acestea.

B.2.2 Descrierea principalelor chi-cern pentru indeplinirea misiunii

Proiectele mentionate anterior, propuse de conducerea interimara vor fi preluate in noul project

managerial $i, in masura in care se mai incadreaza in perioada de timp eligibila vor fi

implementate, aceasta realizandu-se in doua variante:

a) ca proiecte distincte, a$a cum au fost propuse

b) ca dimensiuni ale altor proiecte care urmeaza a fi propuse in noul Program minimal

C. Analiza organizarii institutiei si propuneri cle restructurare reorganizare, dupes

caz

C.1 Analiza reglemetttdrilor interne ale institutiei fi a actelor normative incidente

Regulamentul de organizare $i functionare al Ansamblului Folcloric al Judetului la$i a fast

aprobat prin Hotararea Consiliului Judetean la$i Nr. 390 din 26 septembrie 2017.

Regulamentul de organizare functionare al Ansamblului Folcloric al Judetului la$i este

structurat pe 6 capitole, fiecare cuprinzand articole alineate cu urmAtorul continut:

• Capitolul I, intitulat Dispozitii generale tontine 3 articole (Art.1 — Art.3) care

reglementeaza urmatoarele aspecte:

- Art.1 defme$te forma juridicA a institutiei Ansamblului Folcloric al Judetului la$i, ca institutie

culturala de interes judetean institutie publica de spectacole $i concerte in sensul reglementat

de OG 21/2007 modificatd prin Legea 353/2007.

25

..lt•DETUL IAS1 CONSILII IL JUDETEAN LAST

Anex5 NT-

Anil.... . .„ IA MAI. 2018,,,

- Art. 2 stabilqte relatia de subordonare a Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi fats de

Consiliul Judetean Iasi

- Art. 3 precizeaza cadrul legal national de functionare a ansamblului fa'cand trimitere la Ordinul

Ministrului Culturii §i Cultelor nr. 2193/2004

Art. 4 precizeaza sediul la care va functiona Ansamblul Folcloric al Judetului

• Capitolul II, intitulat Scopul obiectivul de activitate contine 4 articole (Art.5 — Art.6)

care reglementeaza urmatoarele aspecte:

- Art.5, are doua alineate care fac referire la urmatoarele reglementari:

- Art.5 (1) prezinta rolul institutiei, prin enumerarea a cloud scopuri si prin a tailor prin care

acestea vor fi atinse,

- Art.5 (2) define§te trei dimensiunile de baza ale campului obiectivelor asumate de institutie §i

enumerA 7 objective prioritare ale acesteia,

- Art.6 precizeaza atributiile principale ale ansamblului sub forma unor categorii de activitati,

acestea avand rolul de a asigura indeplinirea obiectivelor asumate,

- Art. 7 stabilete formele sub care se vor concretiza activitatile ansamblul: programe, proiecte,

stagiuni, numAr de spectacole, numar de repetitii, alte obligatii specifice

- Art. 8 reglementeazA spectrul colaborarilor viitoare ale ansamblului, fAcand precizari exprese Ia

neimplicarea acestei institutii in colaborAri cu organizatii care prezinta interese de grup (politice,

religioase, altele).

• Capitolul III intitulat Patrimoniul contine un singur articol (Art. 9), cu trei alineate prin

care se reglementeaza urmatoarele aspecte:

- Art.9 (1) - forma de constituire a patrimoniului Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi,

- Art. 9 (2) - formele de completare, imbunatAtire §i dezvoltare ale patrimoniului ansamblului,

- Art.9 (3) - cadrul legal de gestionare a bunurilor mobile si imobile aflate in gestionarea

Ansamblului Folcloric al Judetului Ia$i.

• Capitolul IV intitulat Personand ci conducerea contine 7 articole (Art. 10 — Art. 16) prin

care se reglementeazA urmatoarele aspecte:

- Art.10 are doua alineate care fac referire Ia urmatoarele reglementari:

- Art.10 (1) prezinta structura generala a organigramei Ansamblului Folcloric al Judetului Ia$i

(personal de conducere, de specialitate si auxiliar),

- Art.10 (2) face trimitere la cadrul legal care trebuie respectat in conditiile angajArii, eliberarii

din functie sau incetarea raporturilor de muncA,

- Art. 11 are trei alineate care fac referire la urmatoarele reglementari:

- Art. 11 (1) precizeazA forma de aprobare a numarului de posturi Ia nivelul ansamblului,

26

JUDET1IL IASI CONSILWI,JUDEITEAN IASI

Anex5 la HoOr6rea Nr

Anul

- Art. 11 (2) face trimitere la fisa postului si la obligativitatea respectArii prevederilor acesteia de

cAtre salariatii institutiei,

- Art.I 1 (3) Obligativitatea formarii continue a personalului de specialitate si, dupe caz, a celui

auxiliar, precum si frecventa/periodicitate acestui tip de formare,

- Art.12 are patru aliniate care fac referire la urmAtoarele reglementari:

- Art.12 (1) stabileste forma de conducere a Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi facand

trimitere la cadrul legal specific actului de management:

- Art.12 (2) detaliaza atributiile principale ale managerului,

- Art.12 (3) prezinta modalitatile prin care managerul isi exercita atributiile,

- Art.12 (4) prezinta forma de delegare a atributiilor de conducere in absenta managerului,

- Art. 13 are trei alineate care fac referire la urmAtoarele reglementAri:

- Art. 13 (1) reglementeaza existenta in organigrama a functiei de contabil sef si forma generala

prin care aceasta functie este ocupata,

- Art. 13 (2) stabileste relatia de subordonare a contabilului — sef fats de manager si atributiunile

principale ale contabilului — sef:

- Art.13 (3) prezinta forma de delegare a atributiilor contabilului-sef in absenta acestuia,

- Art.14 are doua alineate care fac referire la urmatoarele reglementAri:

- Art.14 (1) prezintA obligativitatea constituirii Consiliului de Administratie al ansamblului ca

structure de conducere colectivA cu caracter deliberativ,

- Art.14 (2) prezinta componenta si structura Consiliului de Administratie,

- Art. 15 reglementeazA activitatea Consiliului de Administratie (intrunire, legalitatea intrunirilor

respectiv a deciziilor conditionate de cvorumul, conducerea sedintelor, forma de consemnare

scrisa a hotararilor luate de Consiliul de Administratie),

- Art. 16 are doua alineate care fac referire la urmatoarele reglementari:

- Art. 16 (1) stabileste atributiile principale ale Consiliului de Administratie al Ansamblului

Folcloric al Judetului Iasi

- Art. 16 (2) Modalitatea de exercitare a atributiilor Consiliului de Administratie (prin emiterea

de hot-drat-O.

• Capitolul V intitulat Bugetul de venituri cheltuieli contine doua articole (Art. 17 si

Art.18) care reglementeaza urmatoarele aspecte:

- Art. 17 reglementeaza forma de finantare a cheltuielilor curente si de capital ale Ansamblului

Folcloric al Judetului Iasi (din venituri proprii si din subventii acordate de la bugetul Judetului

Iasi)

Art. 18 reglementeaza modalitatile prin care ansamblul poate realiza venituri extrabugetare.

27

JUDE-11Th 1A$1 CONS11..W1, JUDETE.AN 1A$1

Anexa la Hot5r5rea _

2 3. MAI. 2018

Anul

• Capitolul VI intitulat Dispozifii finale cuprinde douA articole (Art.19 si Art.20) care

reglementeazA unnatoarele aspecte:

- Art.19 are douA alineate care fac referire la urmAtoarele reglementAri:

- Art.19 (1), existenta stampilei si sigiliului Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi,

- Art.19 (2), existenta arhivei proprii a Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi,

- Art. 20 are trei alineate prin care fac referire la urmatoarele reglementAri:

- Art.20 (1) — la completarea regulamentului cu actele normative in vigoare,

- Art.20 (2) — la necesitatea elaborarii de cAtre manager a Regulamentului Intern al institutiei,

- Art.20 (3) — modalitatea de modificare a Regulamentului de Organizare $i Functionare al

Ansamblului Folcloric al Judetului

C'.2 Propuneri privind inodifiearea reglementorilor interne:

In calitate de manager, conform prevederilor Art.20 alin.(3) din ROF, voi sustine in Consiliul

de Administratie emiterea unei hotarari prin care sä se propund Consiliului Judetean Iasi

urmAtoarele compleari si modificari ale ROF:

1) La Art. 1 sä se precizeze tipul de institutie atribuit Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi,

prin inlocuirea continutului "este... institutie publicA de spectacole si concerte" cu expresie "face

parte din categoria institutiilor publice de spectacole si concerte, find o institutie de

repertoriu". Necesitatea acestei modificAri derivd din prevederile OG 21/2007 completata prin

Legea 353/2007 in care se defmesc tipurile de institutii de spectacole $i concerte, in sensul ca: (a)

o institutie poate fi "de spectacole" sau "de concerte", jar institutiile "de spectacole" pot fi la

randul for doar "de repertoriu" sau "de proiecte" (Art.5 $i Art. 6 di OG 21/2007) si (b) in mai

multe articole din ROF functionarea Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi este reglementata

prin apelarea unor caracteristici specifice "institutiilor de repertoriu" ( a se vedea Art. 5(1), Art.7

si Art.12 (2)).

2) Atribuirea unui nume Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi.

3) Formularea unor objective Clare care sä exprime in primul rand calitatea de institutie publicA

de spectacole — de repertoriu pe care o are Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi, astfel fuck

aceste objective sA nu se mai confunde cu obiectivele Centrul Judetean pentru Conservarea

Promovarea Culturii Traditionale Iasi. Precizez cA, in acest moment, toate cele 7 objective ale

ansamblului prezentate in ROF la Art.5 (2) apar in aceeasi formulare printre cele 13 „atributii"

ale CJCPCT Iasi (aceste "atributii" sunt disponibile pe site-ul acestei institutii la adresa

www.traditii-iasi.ro si le-am accesat pentru studiu la data de 20.04.2018).

28

JI nETUL 1A$1 CONS11.11.1.JUDETEAN IAS1

AnexA la ot5r5rea

g--- Ainul 1.24. MAI 2011-:

C.3 Analiza capacitatii institutionale din pima de vedere al resurselor umane proprii fl/sau

externalizate

Organigrama $i Statul de functii al Ansamblului Folcloric al Judetului la$i au fost aprobate in

forma initials prin Hotararea Consiliului Judetean Iasi Nr. 390 din 26 septembrie 2017 $i au fost

modificate ulterior prin HCJ Nr. 58 din 20 februarie 2018.

Fata de forma actuala a Organigramei $i Statului de functii, pentru buna organizare a institutiei,

consider ca se impune:

1) infiintarea unei functii de Magaziner — cod COR 432102 — odata cu inceperea activitatii,

ansamblul va beneficia de o garderoba de costume populare, instrumente muzicale, sisteme de

lumini sonorizare precum $i de alte obiecte de inventar $i mijloace fixe valoroase, ceea ce face

ca existenta unei persoane angajate care sa gestioneze toate aceste bunuri sa fie absolut necesara.

In plus, $i acesta este un aspect extrem de important, persoana care va ocupa aceasta functie va

avea printre atributiuni si intretinerea anumitor elemente din gestiune (spre exemplu curatarea si

pregkirea costumelor populare, a elementelor de recuzitA si decorurilor etc.), frecventa de

exercitare a acestor atributii find mare in raport cu programul de lucru.

2) inflintarea unei functii de Corepetitor — cod COR 265204. Aceasta persoana va asigura

acompaniamentul muzical pe durata pregatirii zilnice a dansatorilor i va colabora cu dirijorul

orchestrei pentru stabilirea aspectelor muzicale specifice acompaniamentului orchestral al

momentelor coregrafice. intrucat programul de lucru al dansatorilor $i membrilor orchestrei se

suprapune, corepetitorul nu poate fi un membru al orchestrei.

3) Transformarea functiei de Consultant artistic in functia de Regizor artistic — cod COR

265410. intrucat cele mai importante rezultate ale Ansamblul Folcloric al Ansamblului la$i vor fi

productiilor artistice sub forma de spectacole, rolul unui regizor in conceperea realizarea

acestor spectacole este esential. In plus, in etapele de realizare a momentelor scenice, soli$tii

vocali $i mai ales dansatorii trebuie sa parcurga secvente de pregAtire specifice continutului

disciplinei teatrale Arta actorului , iar acest lucru trebuie realizat sub coordonarea unui

specialist. De asemenea, prezenta regizorului artistic in organigrama Ansamblului Folcloric al

Judetului la i va facilita dezvoltarea diversificarea activitatii acestei institutiei pe dimensiuni

care pot valorifica la un nivel superior sincretismul dintre folclor $i diverse forme de teatru,

creandu-se astfel premise solide de colaborare cu diverse entitki culturale sau educationale din

domeniul teatru.

29

JUDETUL IASI (.70NSII.!1.71. JUDETEs‘N IASI

Anexa la Hotar6rea

44- 1.2n3, mg 2011,, Anal

C.4 Analiza institutionale din punct de vedere al spatiului si patrinioniultri

institutiei, propuneri de imbutuitiitire

Spatiul in care Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi isi va desfasura activitatea a fost atribuit cu

titlu gratuit prin Hotararea Consiliului Judetean Iasi Nr. 389 din 26.09.2017. Conform Art. 1 al

acestei Hotarari, spatiul se afla in Iasi Ia adresa $oseaua Bucium nr. 80, Corp A $i este compus

din unnAtoarele incdperi: cloud birouri cu suprafata totals de 36,65 mp (14,59 mp $i 22,06 mp)

situate Ia etajul I al clAdirii $i sala de Ia parter in suprafata de 183,58 mp. Aceste spatii atribuite

vor avea urmatoare destinatii:

I) Un birou va fi utilizat manager iar celdlalt va fi destinat compartimentului financiar-contabil $i

contabiluluilef.

2) Sala de Ia parter va fi destinata activitatii sectiei dansuri.

Pentru a face posibild functionarea Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi mai suet absolut

necesare urnuitoarele

1) Un spatiu cu suprafata de cel putin 45 mp pentru functionarea sectiei muzica (orchestra si

solisti). Precizez ca programul de activitati al sec(iei muzicii va coincide cu cel al sec(iei dansuri

iar spatiul de Ia parter nu poate fi folosit simultan de care cele cloud sectii.

2) Un spatiu pentru amenajarea magaziei in care vor fi depozitate $i intretinute costumele

populare $i celelalte materiale care vor face parte din patrimoniul institutiei.

3) Doua spatii care sd fie transformate in vestiar pentru bdieti, respectiv vestiar pentru fete.

Precizez ca accesul dansatorilor in sala de dans se va face, conform normelor igienico sanitare in

vigoare $i a bunelor practici care tin de activitatile cu specific coregrafic, doar cu o costumatie

adecvatA activitatilor de dans care nu a fost utilizatd anterior in afara acestui spatiu.

4) Un spatiu in care sAli desfasoare activitatea compartimentul Marketing, Organizare,

Promovare.

5) Un spatiu care sa fie transformat dusuri pentru bdieti $i dusuri pentru fete.

In ceea ce priveste analiza patrimoniului, intrucat la momentul actual Ansamblul Folcloric al

Judetului Iasi nu are Inca un patrimoniu constituit, nu se poate realiza o analizA a acestuia.

C.5 Viziunea proprie asupra utilizarii institugei delegiirii, ca modalitate legaill de asigurare a

continuitatii procesului managerial

0 definitie de lucru a "delegarii" utild abordarii acestui concept in prezentul proiect de

management poate fi unnatoarea: "Prin delegare se intelege procesul de atribuire de cAtre un

manager, pe o perioada limitatd, a unora dintre sarcinile sale, unui subordonat, impreund cu

30

JUDETUL JUDETEAN IASI

AnexA la iot5r3rea

Anul 121MAI. 2018. competentele $i responsabilitatile aferente" (M. Gheorghe — Metodologia delegarii, stabilirea „yi

comunicarect sarcinilor delegate in cadrul sistemultd de management)

Delegarea este utilizata de manager indeosebi pentru degrevarea acestuia de anumite sarcini

pentru anumite perioade de timp sau pentru a se asigura continuitatea procesului de management

pe o perioada in care acesta lipse$te din institutie. Delegarea mai poate fi utilizata $i ca o

modalitate de identificare a unor calitati manageriale la anumiti angajati sau de stimulare a

angajatilor in vederea orientArii acestora spre o carierA manageriala.

Delegarea respects urmatoarele caracteristici de bald:

(1) Transferul de sarcini, competente $i responsabilitati de Ia manager la subordonat este

temporar, altfel poate fi invocatA necesitatea descentralizarii.

(2) Fac obiectul delegarii toate elementele care definesc un post: sarcini, competente (inclusiv

dreptul de a decide) responsabilitati.

(3) Delegarea se poate realiza doar intre un manager $i un subordonat direct, nemijlocit al

acestuia.

(4) Delegarea este asociata cu fenomenul de dedublare a responsabilitatii, in sensul ca

raspunderea este $i a persoanei delegate dar $i a managerului care a efectuat delegarea.

Cateva reguli privind delegarea:

(1) Nu se deleagA sarcini de importantA strategics, de importanta deosebitA, sarcini cu impact

deosebit la nivelul resursei umane deosebit sau sarcini care definesc postul de management.

(2) Managerul este obligat sA creeze $i sa mentind un climat propice de manifestare a persoanei

delegate pe tot parcursul delegarii.

(3) Delegarea se face cu transmiterea in scris a sarcinilor, competentelor $i responsabilitatilor

care vor fi preluate temporar de persoana delegata precum $i a rezultatelor care se a$teapta de Ia

acesta pe perioada delegArii.

(4) Evaluarea controlul persoanei delegate va fi centrat pe rezultate $i nu pe modalitatile in

care se obtin acestea (in conditiile respectArii legalitatii).

Elaborarea procedurii de delegare trebuie sä tina seama cel putin de urmatoarele aspecte:

• Se impune identificarea prealabilA de cAtre manager a activitatilor ce pot fi delegate.

• Delegarea se realizeazA ate o persoana potrivit din perspectiva competentelor, experientei $i

disponibilitatii de a se implica in actul de delegare (disponibilitate care se exprimA prin obtinerea

acordului persoanei vizate spre desemnare);

• Durata maxima a perioadei de delegare se stabile$te cu exactitate $i se comunica persoanei

desemnate;

• Se realizeaza informarea colectivului institutiei cu privire la delegarea persoanei $i la statutul

acesteia pe perioada delegarii 31

JUDETV1.. I.A5l CONS!LI1.1.11:DETEAN

Anex3 la ot3r5rea

Anul ail MAI. 201a ..... „ • Se real izeaza informarea si se obtine acordul de principiu al managerului amplasat pe nivel

ierarhic superior celui care deleaga.

Selectia subordonatilor care vor putea prelua sarcini prin delegare sa va realiza in baza unor

criterii de tipul:

(1) Natura pregatirii subordonatilor,

(2) Vechimea in domeniul activitatii, respectiv vechimea in munca,

(3) Rezultatele obtinute in munck

(4) Imaginea la nivelul colectivului de salariati,

(5) Calitatile manageriale de care dispune subordonatul vizat pentru a fi delegat.

Consider ca institutia delegarii, ca modalitate legala de asigurarea continuitatii procesului

managerial este un procedeu util si va fi aplicat la nivelul managementului Ansamblului

Folcloric al Judetului

D. Analiza situatiei economico-financiare a institutiei

Analiza financiara, pe baza datelor cuprinse in caietul de objective:

D.1 Analiza datelor de buget din caietul de objective, dupil caz, completate cu informa(ii

solicitate/obtinute de la institufle:

D. L1 Buget de venituri (subvenfii/alocatii, surse atrase/venituri proprii)

Veniturile totale aprobate pentru anul 2018 sunt in suma de 1.108.680 lei, din care venituri

proprii 0,00 mii lei si venituri din subventii de la bugetul local al Judetului Iasi — Consiliul

Judetean Iasi 1.108.680 lei astfel:

1.Veniturile proprii in cuantum de 0,00 lei - in anul 2018 nu au fost estimate a se realiza

venituri proprii, justificarea conducerii interimare fiind aceea ca, intrucat pans in tuna

septembrie, cand se va organiza ultimul concurs pentru ocuparea posturilor, ansamblul nu va

putea desfa§ura activitati generatoare de venituri proprii, in aceasta perioada urmand a fi

achizitionate instrumente muzicale si a se proceda la organizarea ansamblului din punct de

vedere al repertoriului muzical-coregrafic.

2.Veniturile din subventii de la bugetul local al Judetului Iasi — Consiliul Judetean lasi in

cuantum de 1.108.680 lei cuprind urmatoarele:

2.a) Suma de 1.028.680 lei venituri din subvenlii pentru institutii publice destinate fmantarii

cheltuielilor sectiunii de functionare. Aceste venituri se vor utiliza pentru finantarea urmAtoarelor

cheltuieli:

• suma de 728.680 lei pentru cheltuieli de personal,

• suma de 300.000 lei pentru bunuri si servicii.

2.b) Suma de 80.000 lei venituri din subventii pentru institulii publice destinate sectiunii de

32

JUDETUL IA$1 CONSULT JUDETEAN IA 1

Anex5 la otA 'reit

Nr

Anul .

dezvoltare. Aceste venituri se vor utiliza pentru finantarea cheltuielilor de capital pentru

obiectivele de investitii pe care institutia nu le poate asigura din veniturile proprii.

In sintezd, sumele aprobate la venituri pentru anul 2018 si estimarile pe anii 2019-2021

se prezintd astfel:

Denumirea indicatorilor Prevederi 2018

Estimari 2019

Estimari 2020

Estimari 2021

TOTAL VENITURI 1.108.680 1.448000 1.447.000 1.444.000

Veniturile sectiunii de functionare 1.028.680 1.448.000 1.447.000 1.444.000

Venituri din serbari si spectacole scolare, manifestdri culturale, artistice si sportive

0 0 0 0

Alte venituri 0 0 0 0

VArsaminte din sectiunea de functionare

pentru finantarea sectiunii de dezvoltare

a bugetului local

0 0 0 0

Alte transferuri voluntare 0 0 0 0

Subventii pentru institutii publice 1.028.680 1.448.000 1.447.000 1.444.000

Veniturile sectiunii de dezvoltare 80 0 0 0

Varsaminte din sectiunea de functionare 0 0 0 0

Subventii pentru institutii publice destinate sectiunii de dezvoltare

80 0 0 0

D.1.2 Bugetul de cheltuieli (personal, bunuri servicii din care: cheltuieli de intretinere,

colaboreiri, cheltuieli de capital)

II. Cheltuielile totale aprobate pentru anul 2018 sunt in sums de 1.108.680 lei.

Cheltuielile totale aprobate pentru anul 2018, in sums de 1.108.680 lei, cuprind cheltuieli de

personal — 728.680 lei, cheltuieli cu bunuri si servicii — 300.000 lei si cheltuieli de capital -

80.000 lei.

Finantarea cheltuielilor totale in anul 2018, in suma de 1.108.680 lei, se realizeazd integral din

subventii de la bugetul local al Judetului Iasi — Consiliul Judetean Iasi astfel:

1. Suma de 728.680 lei aprobatA pentru cheltuieli de personal se va utiliza astfel:

• 670.680 lei — salarii de bazA, aici find incluse sumele necesare pentru plata salariilor de

incadrare, sporului de vechime, in conformitate cu prevederile Legii nr.193/2016 si ale Legii

nr.153/2017 si salariile restante;

• 7.500 lei — indemnizatii de delegare pentru plata indemnizatiilor de delegare a personalul

propriu;

33

JUDETUL IA$I CONSILIMUDETEAN

Anex5 la Hotararca

N r

Arm! .. 1,23, MAL 201 • 31.900 lei — alte drepturi salariale sume destinate platii unor arti$ti invitati $i platii dreptului

de autor;

• 2.260 lei — contributii de asigurari sociale de stat pentru plata contributiei la asigurarile sociale

de stat datoratA de angajator, in procent de 15,80% pentru conditii normale de munca,;

• 80 lei — contributii de asigurAri de $omaj pentru plata contributiei de asigurari de $oniaj

datorata de angajator, in procent de 0,50%;

• 1.5001ei — contributii de asigurAri sociale de sAnAtate pentru plata contributiei de asigurAri

sociale de sanAtate datorata de angajator, in procent de 5,20%;

• 50 lei — contributii de asigurAri pentru accidente de munca $i boll profesionale pentru plata

contributiei de asigurari pentru accidente de munca $i boli profesionale datorata de angajator;

• 250 lei — contributii pentru concedii $i indemnizatii pentru plata contributiei pentru concedii

indemnizatii datorata de angajator, in procent de 0,85%.

• 14.460 lei —pentru plata contributiei asiguratorie de munca datoratA de angajator, in procent

de 2,25% potrivit prevederilor OUG nr. 79/2017 pentru modificarea $i completarea Legii nr.

227/2015 privind Codul fiscal.

In sinteza, cheltuielile de personal aprobate pentru anul 2017 $i estimarile pe anii 2018-

2020 se prezintA astfel:

Denumirea indicatorilor Prevederi

2018

Estimari

2019

Estimari

2020

Estimari

2021

Cheltuieli de personal — total, din care: 728.680 1.028.000 1.026.000 1.024.000

Subven!ii de la bugetul local -total, din care:

- salarii 728.680 1.028.000 1.026.000 1.024.000

- drepturi de natura salarialA stabilite prin

hotarari judecatore$ti 0 0 0 0

Venituri proprii — total, din care: 0 0 0 0

- salarii 0 0 0 0

- drepturi de natura salariala stabilite prin

hotarari judecAtore$ti 0 0 0 0

2. Suma de 300 mil lei aprobata pentru cheltuieli cu bunuri servicii se va utiliza astfel:

• 2.000 lei — Furnituri de birou, aici fiind incluse fondurile necesare pentru procurarea

rechizitelor de birou (hartie, creioane, pixuri, cernealk agrafe, dosare, plicuri, bibliorafturi etc.),

a riboanelor pentru imprimante, a fiFlor $i altor imprimate tipizate utilizate in activitatea

financ iar-contabila);

34

DETUL IASI

CONSII.11 - 1. JI:DLI- E.AN

Anc0 Hor5rfireo

Anui - 2iiviMAI 2018 • 2.000 lei — Materiale pentru cureitenie, aici find incluse fondurile necesare pentru procurarea

materialelor de curatenie pentru intretinerea u§ilor, ferestrelor, pardoselilor, grupurilor sanitare,

precum Si materiale pentru deratizari, deparazitari;

• 24.000 lei — incalzit. iluminat ,Fi foga motricei - pentru plata consumultii de energie electrica

a agentului termic pentru sediul din Ia0, str. Bucium nr.80;

• 14. 000 lei — Apo', canal si salubritate - pentru plata consuinului de apa a taxelor pentru

canal, a serviciilor de salubritate, precum §i plata lucrarilor privind curatirea canalizarilor,

caminelor de apa §i a altor cheltuieli ocazionate de acestea;

• 4.000 lei — Transport - pentru plata transportului materialelor i obiectelor de inventar care se

efectueaza de terti (sisteme de sonorizare si tumuli de scena, instrumente muzicale grele precum

tambal, contrabas etc., alte elemente de recuzita pentru spectacol);

• 10.000 lei — Posta., telecomunicatii, radio, tv, internet, pentru plata timbrelor potale §i a

expeditiilor potale de valori, a formularelor §i taxelor potale, a taxelor pentru casuta potala, a

abonamentelor convorbirilor in retelele de telefonie fixa §i mobila, a abonamentelor pentru

radio televiziune, a abonamentului la internet.

• 10.000 lei — Materiale .yiprestari de servicii cu caracter pentru plata serviciilor de

cazare, masa, transport pentru colaboratorii care vor participa la activitatile care vor fi organizate

de institutia noastra, plata drepturilor de autor, a materialelor auxiliare Si consumabile, a

serviciilor de acordaj pentru piane, a abonamentului la programul legislativ etc.

• 90.000 lei — Alte bunuri si servicii pentru 1ntretinere si functionare, pentru plata materialelor

necesare prevenirii incendiilor (solutii pentru extinctoare, nisip, dotare pichete PSI), serviciilor

de imprimerie-legatorie, serviciilor de arhivare documente, serviciilor de deratizare §i dezinsectie

efectuate de unitati specializate, serviciilor de intretinere pentru programele informatice si a

programului de evidenta contabila bugetara, serviciilor de creare i mentenanta site, serviciilor

de paza, servicii de contabilitate efectuate de firma autorizata CECCAR pana la ocuparea prin

concurs a postului de contabil §ef.

• 31.500 lei — Reparatii curente, pentru plata materialelor pentru instalatiile electrice, articole

sanitare, materiale de constructii, vopsele, lacuri, pensule, bidinele, si alte materiale necesare

pentru lucrarile de intretinere si reparatii curente executate in regie proprie la cladirea institutiei

noastre din str. Bucium nr.80, amenajare sala si birouri.

• 55.000 lei — Unifbrme $i echipament, pentru plata echipamentelor de lucru, a costumelor

populare pentru spectacol §i a costumatiei pentru repetitii (dansatori), a incaltamintei pentru

repetitii pentru spectacole. Fundamentarea sumelor s-a realizat tinand cont de necesitatea

35

JI DET[1.1A`:;1 coNsii.!: ,.1..JuDETE,AN IASI

Anextt is HoQr5rea Nr

Al1111 .

confectionarii costumelor de scena la sectiile muzica si dans pentru personalul nou angajat in

cursul anului 2018, de preturile orientative pentru produse similare ofertate in S.E.A.P.

• 20.000 lei — Alte obiecte de inventar, pentru achizitionarea de accesorii muzicale de natura

obiectelor de inventar pentru orchestra, in vederea sustinerii concertelor artistice, pupitre pentru

partituri muzicale, alte obiecte de inventar pentru buna desfasurare a activitatii institutiei etc. La

inomentul inceperii activitatii ansamblului se considers strict necesara si achizitionarea unui fax,

a unui calculator pentru contabilitate, a unui calculator pentru manager, doua imprimante, scaune

si birouri pentru toate compartimentele institutiei.

• 5.000 lei — Carli, publicatii materiale documentare, pentru achizitionarea colectiilor

constituite anual din abonamente la publicalii (ziare, reviste), pentru plata abonamentului la

Monitorul Oficial, procurarea de carti pentru biblioteca muzicala, procurarea de standarde si

colectii de acte normative.

• 2.500 lei — Pregeitire profesionala pentru plata serviciilor, constand in pregatirea profesionala

a angajatilor (pregatire reprezentanti lucratori din cadrul CSSM cf.L.319/2006; perfectionare

domeniul financiar-contabil; perfectionare sistemul de control managerial; expert achizitii

publice — Legea 98/2016; perfectionare in managementul resurselor umane; perfectionare in

domeniul juridic); cheltuielile prevazute sunt pentru participarea unui numar de 5 salariati la

programele de pregatire profesionala, tinand cont de noutatile legislative aparute.

• 5.000 lei — Protectia muncii pentru plata materialelor documentare pentru protectia muncii:

panouri, brosuri, instructiuni pentru locuri de munca, costului echipamentelor de protectie,

costului serviciilor de medicina muncii.

• 10.000 lei — Reclamei si publicitate pentru plata serviciilor de reclama publicitate, precum

anunturi in ziare, bannere si spoturi publicitate, cheltuieli cu anunturile privind licitatiile

organizate de institutia noastra, servicii publicitare in sistem Wink, transmiterea on-line a

concertelor si spectacolelor Ansamblului Folcloric. Fundamentarea sumelor s-a realizat tinand

cont de rolul reclamei si a publicitatii in asigurarea "vizibilitatii" institutiei.

• 5.000 lei — Chiriilor pentru spatii de desfasurare a unor spectacole si pentru echipamente

(modem, device). Fundamentarea sumelor s-a realizat tinand cont de faptul ca institutia noastra

va sustine, conform planului minimal, in cursul anului 2018, concerte si spectacole in Iasi,

Pascani, Harlau, Tg. Frumos, Raducaneni etc.

• 10.000 lei — Alte cheltuieli cu bunuri servicii, pentru plata contractelor civile incheiate

potrivit Codului civil (pentru personalul auxiliar de deservire, pentru servicii privind

manipularea de instrumente grele pentru spectacol (tambal, cotrabas), elemente de recuzita si

decoruri, pentru comisiile din concursuri, a onorariilor pentru colaboratori, a drepturilor de autor

36

JUDETUL 1A$1 CONSILIITI,JUDETEAN 1A$1

Anex3 la Hot3r5rea

Anul 2 3, MAI Mt_ (soli§ti, arti§ti instrumentiO — care vor suplimenta orchestra in anumite spectacole, arti§ti lirici

etc.), in conformitate cu agenda de lucru, nivelul artistic al interpretului invitat, amploarea

colaborArii acestuia, gradul de noutate, dificultatea tehnica i interpretativa a programului

prezentat. Fundamentarea sumelor s-a realizat Orland cont de faptul ca, in cursul anului 2018

institutia noastra va sustine, conform programului minimal, un nuniar de 12 spectacole artistice.

Precizam faptul ca institutia nu inregistreaza plAti restante si arierate la data de

31.12.2017.

In sinteza, cheltuielile cu bunuri servicii aprobate pentru anul 2018 Si estimarile pe anii

2019-2021 se prezinta astfel:

Denumirea indicatorilor Prevederi

2018

Estimari

2019

Estimari

2020

Estimari

2021

Bunuri si servicii — total, din care:

Subventii de la bugetul local 300.000 420.000 421.000 420.000

Venituri proprii 0 0 0 0

3. Suma de 80.000 lei aprobata pentru cheltuieli de capital se va utiliza conform precizarilor

din nota de fundamentare privind cheltuielile de investitii pentru anul 2018, astfel:

• Instrumente muzicale:75mii lei — Alte active fixe (cod 71.01.02)

Achizitiile se refers la dotarea ansamblului cu instrumente de calitate superioarA, cu preturi

conform ofertelor selectate din aplicatia SEAP prin care se vor face achizitiile de mijloace fixe.

Conducerea interimard a institutiei a solicitat achizitionarea urmatoarelor instrumente, la

urmAtoarele preturi: acordeon — 10.000 lei, contrabas — 8.000 lei, tambal — 10.000 lei, trompeta —

10.000 lei, viori — 6 buc. X 4.000 lei/buc = 24.000 lei, nai - 4.000 lei, fluier — 4.000 lei, taragot —

5.000 lei. In functie de structura orchestrei care va fi definitivata cu implicarea dirijorului, in

cuantumul sumei aprobate se va definitiva lista cu instrumentele necesare care vor fi

achizitionate.

• Programed infOrmatic pentru contabilitate bugetara - pret 5.000 lei.

In sintezA, sumele propuse la cheltuieli de capital pentru anul 2018, fait estimarile pe anii 2019-

2021 pentru investitii, se prezinta astfel:

Denumirea indicatorilor Cod

indicator Propuneri

2018 Estimari

2019 Estimari

2020 Estimari

2021 Cheltuieli de capital — total, din care:

80.000

Subventii de la bugetul local — total, din care:

80.000 0 0 0

Constructii 71.01.01 0

37

JUDETUI. 1A$1 CONSILIri. JUDETEAN IASI

Anexa la Hot5r5rea 204)

Anul I24 .M Alta

Ma§ini, echipamente i mijloace de transport

71.01.02 75.000

Alte active fixe 71.01.30 5.000 Venituri proprii — total, din care: 0 0 0 0 Ma§ini, echipamente qi mijloace de transport

71.01.02 0

Mobilier, aparatura birotica §i alte active corporale

71.01.03 0

Alte active fixe 71.01.30 0 Precizez ca toate aceste informatii au fost solicitate s-au obt. nut de la serviciu contabilitate a

Ansamblului Folcloric al Judetului la§i in vederea elaborarii proiectului manageriat.

D.2 Analiza comparativii a cheltuielilor (estimate si, dupe caz, realizate) in

perioada/perioadele indicatiilindicate in caietul de objective, dupti caz completate Cu informatii

solicitate/obtinute de la institutie

intrucat Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi nu a desraprat panA in acest moment programe §i

proiecte, el nefiind Inca organizat la nivelul sectiilor muzica gi respectiv coregrafie, nu se poate

realiza o analiza a cheltuielilor estimate §i realizate. Singurele cheltuieli realizate pans in acest

moment de institutie, pe trimestrul 1 al anului 2018 au fost cheltuielile cu salariile managerului §i

contabilului-Ff, in valoare totalA de 35.000 lei.

D.3 Solutii si propuneri privind gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a

cheltuielilor

D.3.1 Analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bath, specificei institutiei (in functie

de tipurile de produse/servicii oferite de institulia de culture — spectacole, eapozitii, servicii

infbdocumentare etc.) pe categorii de produse/servicii, precum si pe categorii de bilete/tarife

practicate: pre( intreg/pret redus/bilet profesional/bilet onorific, abonamente, cu memionarea

celorlalte facilitati practicate

PanA la acest moment Ansamblul Folcloric al Judetului la0 nu a realizat venituri proprii din

activitatea de bazA, specificA institutiei.

D.3.2 Analiza veniturilor proprii realizate din alte activiteiii ale instituflei

PAnd la acest moment Ansamblul Folcloric al Judetului la0 nu a realizat venituri proprii din alte

activitati.

D.3.3 Analiza veniturilor realizate din presteiri servicii culturale in cadrul parteneriatelor cu

alte autoriteiti publice locale

MIA la acest moment Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi nu a realizat venituri din prestAri

servicii culturale.

38

JUDETULIA;:i (20!•S11_111 JIIDETEAN IA$1

AnexA la Fint5r5rea

•Ir _Ace—

Anul 12 ALimatin

D.4 Solutii si prop/lied privind grad ol de crestere a so .selor atrase/venituri proprii in totalul

veniturilor

D.4.I Analiza ponderii I tic' dor de personal din totalul cheltuielilor

La momentul actual ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor este: 728.680

lei/I.108.680 lei X 100 = 65,72 %

D.4.2 Analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total

Ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total este: 80.000 lei/1.108.680 lei X 100 = 7,21%

D.4.3 Analiza gradului de acoperire a cheltuielilor cu salariile din subventie/alocatie

Gradul de acoperire a cheltuielilor cu salariile cu salariile din subventia acordata de la bugetul

local al Judetului Iasi — Consiliul Judetean Iasi este de 100 %.

D.4.4 Ponderea cheltuielilor efectuate in cadrul raporturilor contractuale, allele deceit

contraclele individuale de muncci (drepturile de autor, drepturi conexe, contracte conventii

civile)

Ponderea este 0,00% intrucat, panA in acest moment institutia nu a stabilit raporturi contractuale

care sA aiba ca obiect drepturi le de autor, drepturile conexe nici contracte sau conventii civile.

D.4.5 Cheltuieli pe bene/lciar

Acest indicator se va calcula utilizand date din tabelele de la punctele F.1 i F.2 in care sunt

prezentate sume aprobate pentru anul 2018 si estimari restul perioadei de management, precum

estimari ale numarului de beneficiari.

a) Cheltuieli pe beneficiar in raport cu subven(iile totale acordate (in anu12018) i estimate

pentru perioada 2019 — 2022:

2018 2019 2020 2021 2022

Subventii primite/preconizate

1.108.680 1.448.000 1.447.000 1.447.000 1.444.00

NumAr de beneficiari preconizati

30.050 beneficiari

45.080 beneficiari

65.100 beneficiari

65.100 beneficiari

65.100 beneficiari

Total subventii / total beneficiari

36,891ei/ beneficiar

32,12 lei/ beneficiar

22,26 lei/ , beneficiar



b) Cheltuieli pe beneficiar in raport cu venituri proprii estimate 0,00 lei

2018 20190 2020 2021 2022 Venituri proprii realizate/preconizate

0,00 80.000 90.000 100.000 110.000

Numar de beneficiari preconizati

30.050 beneficiari

45.080 beneficiari

65.100 beneficiari

65.100 beneficiari

65.100 beneficiari

Total venituri proprii/ total beneficiari






39

JUDETIA. 1A$1 (-)NS11.11 L JUDETEAN IA51

2c 23, MAI 2018

E. Strategia, programele si planul de actiune pentru indeplinirea misiunii specifice a

institutiei, conform sarcinilor formulate de autoritate

Propuneri, pentru intreaga perioada de management:

E.1 Viziune

Viziunea personalA pe care o afirm prin prezentul project managerial este aceea ca, la sfar$itul

perioadei de management Ansamblul Folcloric al Judetului Ia$i va deveni institutia de spectacole

reprezentativA pentru folclorul moldovenesc de dincoace $i de dincolo de Prut.

E.2 Misiune

Conform Caietului de objective pentru concursul de proiecte de management organizat de

Consiliul Judetean la$i in vederea ocuparii functiei de manager al Ansamblului Folcloric al

judetului — Capitolul 2, publicat in HCJ nr. 59 din 20.02.2018, misiunea Ansamblului

Folcloric al Judetului Iasi este cea de valorificare a folclorului din zona lasului, precum si din

intreaga Moldova, prin realizarea unor productii artistice in stagiuni permanente, de a pune in

valoare si de a promovafblclorul traditiile romcinesti pe plan national si international.

E.3 Objective (generale si specifice)

Obiectivele generale ale Ansamblului folcloric al Judetului la$i, prezentate la Cap. I al Caietului

de objective din cadrul HCJ 59/20.02.2018 sunt:

• Elaborarea unor proiecte atractive $i utile de educatie permanentA;

• Conservarea $i transmiterea valorilor morale, artistice tehnice ale comunitAtii locale,

precum $i ale patrimoniului cultural national $i universal;

• PAstrarea cultivarea specificului spatiului cultural in care ansamblul I i desfA$oarA

activitatea;

• Stimularea creativitatii $i talentului;

• Cultivarea valorilor $i autenticitatii creatiei populare contemporane $i artei interpretative

profesioniste (muzica, coregrafie);

• DesfA$urarea unor programe adecvate intereselor preocuparilor de petrecere a timpului liber

al populatiei, valorificand $i obiceiurile traditionale;

• Dezvoltarea schimburilor culturale pe plan judetean, national $i international.

in Capitolul 3 al Caietului de objective, aceste obiective generale au fost operationalizate in

urmatoarele categorii de activitati pe care pe care Ansamblul Folcloric al Judetului trebuie sA

le desfAware pentru a duce la indeplinire obiectivele generale $i misiunea asumata:

• Organizeaza $i desfA$oara activitati de educatie permanents ;

• OrganizeazA desfA$oara activitati cultural - artistice

40

JI 1 DETUL 1A$1 cONS11)11 1...11..1 DETE.NN 1A$1

Anex:1

n ... 1_11.14AL:2011!__

• EfectueazA culegeri de folclor $i cerceteaza culegerile de folclor depozitate in diverse locatii

in vederea imbogatirii repertoriului (muzicA , dans, port popular, etc.) ;

• PromoveazA obiceiurile $i traditiile populare autentice precum $i valorile creatiei populare

contemporane ;

• Initiaza $i desra$oara proiecte $i programe de conservare $i transmitere a valorilor artistice ale

spatiului cultural in care i$i desfkoarA activitatea $i ale patrimoniului national $i universal;

• SprijinA fonnatiile artistice de amatori prin organizarea sustinerea concursurilor $i

festivalurilor folclorice;

• Participa la proiecte $i schimburi culturale judetene, interjudetene, nationale internationale;

• OrganizeazA $i realizeaza $i alte activitati in conformitate cu obiectivele institutiei;

• Promoveaza cultura traditionalA valorificand produse proprii achizitionate (C.D., casete

audio $i video, pliante, tiparituri, produse me$te$ugAre$ti, suveniruri, picturi pe sticIA $i lemn,

obiecte de cult) prin vanzarea la punctul de desfacere al institutiei;

• PastreazA $i cultivA specificul zonal;

• Promoveaza turismul cultural de interes local;

• Organizeaza $i desfaward activitati de tipul sustinerii expozitiilor temporare sau permanente,

elaborarii de monografii, sustinerii editArii de carti publicatii de interes local, cu caracter

cultural, sustine realizarea unor filme documentare, artistice cu specific traditional;

• Organizeaza cursuri, concerte-lectie, de educatie permanentA pentru tanara generatie;

• Desfa$oarA activitate cinematografica.

E.4 Strategia culturald pentru intreaga perioadd de management

Pe baza analizei SWOT prezentata la punctul A.2 din cadrul prezentului proiect de management,

la nivelul Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi se pot aplica urmAtoarele tipuri de strategii,

sau combinatii ale unor aspecte caracteristice acestora:

1. Strategiile S-O care utilizeaza punctele tari pentru a profita de oportunitatile mediului extern

(sunt strategii agresive care urmaresc crearea unui avantaj 6.0. de concurenti);

2. Strategiile S-T utilizeaz:a punctele tari pentru reducerea amenintarilor exprimate prin situatii

nefavorabile $i sunt strategii de diversfficare;

3. Strategii W-O in care oportunitatile sunt valorificate in sensul imbunatatirii caracteristicilor

interne ale institutiei sau pentru evitarea disfunctionalitAtilor acesteia. Acestea sunt strategii de

reorientare;

4. Strategii W-T urmaresc evitarea amenintarilor mediului extern in conditii de influents

puternicA a punctelor slabe. Aceste strategii sunt defensive i se aplicA in situatii nefavorabile

institutiei (lupta pentru supravietuire, diminuarea unor pierderi majore etc.);

41

JUDETUL IASI CONS11_11 JUDEITAti IASI

Anex1 la Hotir5rea

Aniii

Privind dintr-o perspective calitativA aspectele identificate prin analiza SWOT aFciatA $i

considerand ca influentele acestor aspecte asupra functionarii institutiei au intensitati diferite,

am lust decizia de a pozitiona actul managerial intr-un punct de pornire care, in primul rand sd

faciliteze progresul institutiei prin valorificarea tuturor punctelor tarn: de care aceasta beneficiaza

$i tuturor oportunitatilor oferire de mediul extern, oferind in acelasi timp conditiile de a depa$i

posibilele situatii neprevazute care pot afecta din exterior sau din interior functionarea institutiei.

Astfel, varianta de strategie manageriala care va fi aplicata la nivelul Ansamblului Foicloric al

Judetului Ia$i reprezinta o combinatie a celor mai influente aspecte identificate. Aceste aspecte

precum si elementele de baza ale strategiei (care include strategia culturala a institutiei) sunt

prezentate mai jos

• Intrarea Ansamblului Fokloric al Judetului la.yi pe "piata" produselor .yi serviciilor

cultural-artistice se va realiza prin urmcitoarele strategii de tipul S-O:

Valorificand relatiile S1 — 01 si S3 — 01 (a se vedea Tabelul 2) se propune urmatoarea strategie:

stabilirea prin programul minimal a unui nutriar optim de creatii artistice de tip spectacol

folcloric precum si promovarea eficace $i eficienta a acestor spectacole nivelul tuturor grupurilor

tints vizate de institutie.

Valorificand relatiile SI — 02, S3 — 02 $i S4 — 01 se propune urmatoarea strategie:

diversificarea produselor cultural artistice realizate corespunzator cerintelor diverselor categorii

de stakeholderi (De exemplu: spectacole-lectie $i materiale educationale pentru diverse institutii

de invAtarnant artistic si non-artistic iesean, regional, sau national, culegeri de teren pentru

institutii de cercetare a folclorului muzical, coregrafic, inregistrari muzicale suport pentru

ansambluri sau solisti etc., coordonarea unor activitAti de timp liber cu tematicA folclorica

organizate de institutie sau de alte categorii de stakeholderi etc.)

Valorificand relatiile SI — 03 $i S3 — 03 se propune urmatoarea strategie: asigurarea cu titlu

gratuit a unor stagii de practice in domeniul folclorului pentru elevii si studentii invatamantului

muzical si coregrafic iesean, la solicitarea institutiilor educationale de profil; asigurarea de care

institutie, cu titlu gratuit, a personalului specializat in domeniul folclorului muzical si coregrafic

necesar parcurgerii, la nivelul institutiilor de educatie artistica Iasi, a unui invAtAmant centrat pe

elev respectiv centrat pe student, la solicitarea acestor institutii. AceastA strategie se bazeazA pe

faptul ca una dintre caracteristicile importante ale invatAmantului centrat pe educabil — elev sau

student - o constituie facilitarea de cAtre profesori a contactului dintre educabil si persoane

specializate in domeniile de interes pentru actul educational.

Valorificand relatiile S1 — 04, S2 —04 si S3 — 04 se propune urmatoarea strategie: implicarea

cu titlu gratuit a ansamblului in proiecte initiate sau de interes pentru Consiliului Judetean la$i, in

42

JUDETT_TIA$1 CONSILIIT JUDETEAN 1A$1

Anex5 la HotAr5rea 2AS7

Anul ...

parteneriat cu celelalte institutii de culturA si artA din judetul nostru, proiecte care se vor derula in

diverse locatii sau la sediul Ansamblului Folcloric al Judetului

Valorificand relatiile Si — 05 si S4 — 05 se propune urmatoarea strategie: stabilirea unor niveluri

ridicate ale competentelor profesionale si transversale solicitate Ia angajarea personalului artistic

in Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi, care sa faciliteze atragerea in corpul de artisti a celor

mai valorosi practicati de folclor muzical si coregrafic disponibili in judetul Iasi (si, daca este

cazul, in regiunile limitrofe) precum si a unor persoane cu specializari necesare functionarii si

dezvoltarii institutiei.

Valorificand relatiile SI — 06 si S3 — 06 se propune urmatoarea strategie: asigurarea premiselor

pentru valorificarea scenicA si educationala a intregului potential existent la nivelul folclorului

muzical si coregrafic al judetului Iasi si a zonei folclorice Iasi (zona care, conform rezultatelor

studiilor cu specific etnofolcloric efectuate, depaseste limitele administrative ale judetului nostru,

cuprinzand inclusiv partea sudicA a Judetului Botosani, o parte importantd din judetul Vaslui

precum si zone din partea dreapta al Siretului, pans aproape de zona Carpatilor Orientali

corespunzatoare judetelor Neamt si Bacau).

Valorificand relatia S2 — 01 se propune urmatoarea strategic: organizarea, Ia sediul institutiei (la

interior sau in exterior) a unor spectacole de folclor muzical-coregrafic pentru grupuri de

spectatori reduse numeric.

Valorificand relatiile S2 — 02 si S4 — 02 se propune urmatoarea strategic: organizarea, la sediul

institutiei a unor spectacole-lectie pentru institutiile de invatamant sau a unor spectacole de

folclor muzical-coregrafic pentru diverse categorii de stakeholderi importante pentru institutie

sau pentru Consiliul Judetean Iasi (reprezentati ai oficialitatilor locale, regionale, nationale si

internationale, grupuri de strAini, finantatori, grupuri de specialisti in domeniu folclorului etc.).

Valorificand relatia S2 — 03 se propune urmatoarea strategic: organizarea la sediul institutiei a

unor experiente de invatare in domeniul folclorului coregrafic si muzical, ca parte a curriculum-

ului parcurs de elevii si/sau studentii institutiilor iesene de invatamant artistic de profil.

Valorificand relatia S2 — 06 se propune urmatoarea strategic: realizarea, la sediul institutiei, a

unui centru de documentare in domeniul folclorului muzical si coregrafic specific zonei

folclorice

Valorificand relatiile S3 — 05 si S4 — 05 se propune urmatoarea strategic: abordarea unor directii

inovatoare pentru realizarea produselor culturale care necesita implicarea unor persoane cu

specializari interdisciplinare multiple (de exemplu: elaborarea unor cursuri metodice de predare a

dansului folcloric respectiv a muzicii populare vocale si instrumentale la diverse forme si

niveluri de invatamant, realizarea unor baze on-line cu dansuri folclorice din zona Iasi scrise in

43

JUDETIII... IASI CONSII,II 'I, Ji..:DETE..V.ti IASI

Anc70HotAr5rea

—rr 2067— A n ul

MAI 261t— sistemul international Laban de notare a dansului, utilizarea unor soft-uri performante pentru

cercetarea diversA a folclorului coregrafic $i muzical in vederea valorificarii lui scenice etc.).

Valorificand relatia S4 — 03 se propune urmatoarea strategie: initierea unor demersuri de

dezvoltare $i formarea profesionala a salariatilor institutiei prin completarea $i diversificarea de

studii in domenii de interes pentru institutie, prin parteneriate incheiate intre ansamblu $i diverse

institutii de educatie din Judetul

Valorificand relatia S4 — 04 se propune urmatoarea strategie: Implicarea personalului institutiei

in proiecte care vor fi elaborate cu sprijinul sau prin intermediul Consiliului Judetean prin

care se urmAre$te atragerea de resurse catre Ansamblul Folcloric al Judetului la$i.

Valorificand relatia S4 — 06 se propune urmatoarea strategie: initierea $i sustinerea unor

demersuri in vederea infiintarii in cadrul Departamentului de Coregrafie din cadrul FacultAtii de

Teatru a Universitatii Nationale de Arte "George Enescu" din la$i a unei specializAri universitare

in domeniul folclorului coregrafic.

• //. Evitarea amenintarilor mediului extern asupra activitatii Ansamblului Fokloric al

Juderului Iasi se va realiza prin urmatoarele strategii de tipul — T:

Valorificand relatiile SI -T1, SI — T2, S2 — T1 si S2 — T2 se propune urmatoarea strategie:

elaborarea unui calendar precis pentru angajarea personalului pentru amenajarea spatiilor $i

respectarea cu strictete a acestui calendar; utilizarea unor spatii de rezervA pentru desfa$urarea

activitAtii sectiei muzicA $i sectiei dansuri [Ana Ia finalizarea amenajarii spatiilor institutiei.

Valorificand relatiile S3-T3 S4 — T3 se propune urmatoarea strategie: Realizarea de montari

coregrafice adaptate (pentru perioada de inceput) costumatiei pentru spectacol care va putea fi

achizitionata cu fondurile alocate. Incheierea unor parteneriate de colaborare cu diverse institutii

care detin garderobe de costume populare.

Valorificand relatiile S3 — T4 si S4 — T4 se propune urmatoarea strategie: realizarea unor creatii

artistice adaptate, sub aspectul atractivitatii impactului, diverselor categorii de grup tints vizate

de ansamblu; promovarea acestor creatii prin aplicarea de metode eficace eficiente.

Valorificand relatia S4 — T5 se propune urmatoarea strategie: utilizarea culturii organizationale a

institutiei ca instrument managerial, prin realizarea a unor analize specifice referitoare Ia

tendintele care apar atat Ia nivelul vizibil cat respectiv nivelul invizibil al acestei culturi care

se formeazA in interiorul ansamblului primele doua luni de functionare cu intreg personalul

angajat (septembrie — octombrie 2018), precum transpunerea rezultatelor obtinute in

reglementAri specifice pe parcursul lunii noiembrie 2018.

• III - IV Strategiile de tipul W-O respectiv W — T se vor axa, in prima parte a actului

managerial, pe eliminarea tuturor punctelor slabe mentionate in analiza SWOT $i mai putin pe

reorientarea specificului produsului cultural-artistic care se va realiza Ia nivelul Ansamblului

44

JtIDETULIA$1 CONSILRII,JUDETEAN IASI

Alex t la Hol5r5ren

Anul

Folcloric al Judetului Iasi sau pe adoptarea unei pozitii de "supravietuire" a institutiei in once

conditii. Practic, acele puncte slabe ale institutiei care vor necesita elaborarea unor strategii de

tipul W-O respectiv W-T vor fi identificate abia dupa inceperea functionarii efective a institutiei,

atunci cand toate punctelor slabe mentionate acum in analiza SWOT vor fi fost deja eliminate.

E.5 Strategia fi phinul de marketing

In calitate de manager al Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi voi orienta marketingul

institutiei pe urmatoarele directii de actiune: (a) Realizarea unor studii de piata §i orientarea

productiilor artistice conform rezultatelor acestor studii; (b) Segmentarea pietei conform

grupurilor tints stabilite in Tabelul 3 0 centrarea pe categorii distincte de beneficiari a productiei

artistice care se va realiza la nivelul institutiei; (c) Utilizarea celor patru instrumente ale mixului

de marketing: produsele sau serviciile, pretul, distributia promovarea; (d) Monitorizarea

comportamentului satisfactiei beneficiarilor realizarea ajustkilor necesare, aplicarea unor

instrumente moderne de asigurare a calitAtii interne (spre exemplu metoda QFD - Quality

Function Deployment); (e) Valorificarea folclorului muzical, literar, coregrafic i a obiceiurilor

traditionale sub forma de spectacole, gezatori, expozitii etc., astfel incat repertoriul Ansamblului

Folcloric al Judetului Iasi sä reflecte prioritar identitatea culturala locals, regionala in contextul

sau national; (f) Consolidarea extinderea gamei de servicii cultural-artistice oferite de

ansamblu §i diversificarea acestora; (g) Actualizarea i initierea unor studii de specialitate

orientate catre cunoWerea profunda a caracteristicilor categoriilor de beneficiari ai ansamblului

nostru; (h) Se va analiza posibilitatea realizarii, la sediul ansamblului, a unei mici expozitii

permanente de costume traditionale reprezentative pentru intreg arealul folcloric al spatiului

moldovenesc de dincoace i de dincolo de Prut; (i) Asigurarea conditiilor pentru ca expozitia de

costume sä poata capata §i un caracter itinerant; (j) Realizarea unui studio profesional de

inregistrki audio pentru realizarea de CD-uri cu interpretii de muzica populara ai ansamblului si

cu persoanele implicate in programul minimal al ansamblului; (k) Solicitarea spre aprobare

adresata Consiliului Judetean Iasi pentru diversificarea serviciilor de inregistrki audio catre terti,

ca sursd de venituri proprii ale ansamblului; (k) Organizarea la nivelul ansamblului a unui

ansamblu de copii a unei orchestre de copii, pentru a asigura premisa schimbului generatiilor

viitoare.

Pentru cre§terea vizibilitatii institutiei se va acorda o mare importanta promovkii actiunilor

ansamblului

De maxima importantA este atribuirea unui nume ansamblului, atractiv §i reprezentativ pentru

folclorul iwan si moldovenesc, realizarea unei sigle, a unei identitAti grafice pe care publicul

larg sA o perceapa asociatA imaginii ansamblului.

45

Anexi'l la Hot5r3rea

Anul 2 3. MAI. 2018

Fiecare spectacol fiecare actiune a ansamblului va fi promovatA in press, pe site-ul institutiei

prin realizarea §i distribuire de materiale promotionale specifice (afi§e, banne-re, roll-up-uri,

invitatii, programe, alte materiale de prezentare).

Pentru o promovare coerentA, ansamblul va incheia parteneriate cu institutii media din Iasi din

Romania, o atentie deosebita acordandu-se parteneriatelor cu institutiile care pot asigura

vizibilitate ansamblului nostru in Republica Moldova i nordul Bucovinei (regiunea CernAuti —

Herta — Noua Sulita din Ucraina).

O atentie deosebita se va acorda participarii Ia emisiuni transmiterii spectacolelor ansamblului,

live sau sub forma de secvente inregistrate, la posturile de radio TV cu audienta Ia diverse

grupuri tints vizate de ansamblu. Se va avea in vedere realizarea de CD-uri, DVD-uri cu aceste

spectacole care pot fi comercializate in timpul unor concerte sau ulterior prin magazine §i retele

specializate. Ansamblul Folcloric al Judetului Ia.i va desemna reprezentanti care sA participe Ia

seminarii, simpozioane si conferinte pe teme de folclor i va sprijini desfurarea unor astfel de

actiuni.

Ansamblul va incheia acorduri de colaborare, in scopul promovarii reciproce, cu librarii, muzee

locale, hoteluri.

Pentru transmiterea corectA §i eficientA a informatiilor legate de intreaga activitate a institutiei, se

vor transmite comunicate de presA, se vor realiza articole de prezentare a manifestarilor insotite

de imagini elocvente. 0 importanta deosebita trebuie acordata organizarii conferintelor de presA

care vor avea caracter periodic cu ocazia unor activitati importante din viata ansamblului. Se

va acorda atentie promovArii pe diverse retele de socializare si realizArii unui Calendar de

evenimente, in limbile romans, engleza, francea germand i italiand, actualizat constant

promovat atat pe site-ul institutiei cat pe Facebook / Twitter etc.

Pentru obtinerea unui feedback corect, activitatea ansamblului va fi "mAsuratA" prin sondaje de

opinie, analizA statistics, forum de internet si chestionare adresate publicului .

E.6 Programe propuse pentru intreaga perioadd de management

intrucat organizarea Ansamblului Folcloric al Judetului lasi va fi finalizata in luna septembrie,

atunci cand sectia dansuri va fi functionala (sectia muzica find functionala din tuna iulie,

conform situatiei pe luni a salariilor aprobata la nivelul Consiliului Judetean Iasi) programul

minimal va avea douA parti: (I) o parte corespunzatoare anului 2018 pentru care exists deja un

program minimal propus de Conducerea interinnara a ansamblului §i aprobata la nivelul

Consiliului Judetean (II) o parte corespunzatoare diferentei panA Ia finalizarea contractului

de management (2019 - 2023)

JUDETUL CONSILIULJUDETEAN IASI

46

JUIDEIVL 1A$1 CONSUL:1_ JUDETEAN 1/.41

AnexA la Mot.' y_00 4

2 3. MAI 2018 Anti,

(I) Sectiunea de program minimal care se va desfasura in anul 2018 se nume§te "Cultura

populard iwand — tezaur in corolarul centenarului national". AceastA sectiune a fost propusA

de Conducerea interimarA a ansamblului §i a fost aprobatA de catre Consiliul Judetean

Ii) Sectiunea de program minimal al Ansamblului Folcloric al Judetului Iasi care se

destasura perioada 2019 — 2023 va avea trei componente:

II.A) Componenta Cultural — Artistica intitulata "Timpill sacru in viata comunitatii"

Aceasta componentA are ca obiectiv general valorificarea traditiilor populare moldovene§ti

asociate sArbatorilor traditionale de peste an §i a sArbatorilor traditionale legate de ciclul vietii,

prin intermediul creatiei folclorice specifice artei spectacolului. Aceasta componentA a

programului minimal va cuprinde manifestari §i evenimente culturale, relevante prin natura for

pentru obiectivele asumate de institutie. Componenta programului va viza categorii de public

tints identificate la nivel local, judetean, national §i international. Programul cultural-artistic i§i

va dovedi eficienta printr-o promovare eficientA §i eficace la nivelul categoriilor de public tints

vizate de proiectele programului §i prin asigurarea unui nivel ridicat al organizarii proiectelor §i

calitatii prestatiilor cultural-artistice din pe parcursul activitatilor din proiecte.

II.B) Componenta educationala intitulata "Foklorul — resursd pentru educatie".

Are ca obiectiv general valorificarea potentialului educational §i creativ al folclorului muzical —

coregrafic, la nivelul generatiilor tinere. Aceasta components a programului se va realiza prin

parteneriate care vor fi incheiate intre Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi §i institutii

educationale de nivel preuniversitar §i universitar din Judetul Iasi, regiunea Moldova, Republica

Moldova §i din nordul Bucovinei (Regiunea Cernauti - Ucraina).

II.C) Componenta de cercetare - conservare a folclorului muzical-coregrafic intitulata

"Puterea mollenirer va avea ca obiectiv general revigorarea cercetarii folclorului muzical-

coregrafic moldovenesc existent in spatiul geografic situat dincoace §i dincolo de Prut precum §i

in nordul Bucovinei (Regiunea Cernauti — Herta — Noua SulitA, Ucraina). Aceasta componentA a

programului se va implementa cu sprijinul unor echipe de cercetare folcloricA din care vor face

parte §i salariati ai institutiei noastre, salariati care, in prealabil, vor beneficia de formare

specifice in domeniu.

E. 7 Proiecte din cadrul programului

E.7. L Proiectele din cadrul sectiunii de program minimal intitulata "Cultura populard iefeand —

tezaur in corolarul centenarului national" care se va desfA§ura in anul 2018 sunt cele aprobate

de Consiliului Judetean Iasi au Inca perioadd eligibila de desfa§urare:

I.1. "Unitatea identitatea nationala — coordonate ale civilizatiei Romciniei in Europa" —

proiect cultural-artistic prin care se urmare§te promovarea valorilor istoriei nationale, a culturii

47

JUDE UL IASI CONSIL1111.. JUDETEAti 1A$1

Anexb la Hrf )r5rea

Nr

Anul

LiKmAL DIE traditionale romanesti. Proiectul este dedicat Zilei de I Decembrie. Prin acest proiect se va

promova turismul cultural iar spectacolele vor avea ca tematicA activitAtile legate de datinile si

obiceiurile de peste an. Proiectul se va desfasura in Municipiul Iasi. Bugetul necesar desfasurarii

proiectului este de 200 lei (cheltuieli de transport)

1.2. "Armonii de cdntec .yi de joc romcinese — proiect cu specific educational prin care se va

urmari identificarea tinerelor talente prin 5 spectacole — lectie si concursuri educationale

organizate cu participarea ansamblurilor si formatiilor folclorice de amatori din Judetul Iasi in

vederea selectionarii viitorilor angajati ai ansamblului. Proiectul se va desfasura in luna August

in 5 localitati din Judetul Iasi, bugetul necesar hind de 5.000 de lei (cheltuieli de transport).

1.3. Foklorul romcinesc in dialog cu artele ci cultura europeand - proiect cultural-artistic prin

care se urmAreste largirea cadrului de audienta privind valoarea culturii traditionale in tail si in

Europa — promovarea imaginii lasului si a Romaniei prin schimburi culturale, programe artistice

sustinute pentru delegatii straine. Proiectul se va desfAsura in Municipiul Iasi in perioada

Septembrie — Decembrie si va confine un numar de cel putin 4 spectacole. Buget necesar 800 lei

(cheltuieli pentru transport).

1.4 "In gradina lui Ion" - proiect cultural-artistic alcAtuit din spectacole in parteneriat cu toate

comunitatile care au organizat hramuri si sarbAtori locale, dar si ansamblurile si formatiile

artistice ale minoritatilor etnice. Perioada de desfasurare a proiectului este Septembrie —

Noiembrie 2018. In cadrul acestuia se vor sustine un numAr de 3 spectacole, bugetul necesar

find 0,00 lei (toate cheltuielile vor fi acoperite de comunitatile locale in care se vor sustine

spectacolele).

1.5 "Ethnosul iwan, foklorul iecean in mass-media"- program de cercetare a folclorului

muzical-coregrafic moldovenesc — testament pentru nemurire (culegeri folclorice, inregistrAri

audio si filmAri video) prin care se vizeazA asigurarea continuitatii parteneriatelor cu centre de

cultura traditionalA din Iasi, din tarn si din strainatate. In cadrul proiectului se inscriu toate

inregistrarile si filmArile la posturile radio si TV. Proiectul se va desfasura in lunile Noiembrie —

Decembrie 2018 si va cuprinde culegeri de folclor muzical-coregrafic in 3 vetre folclorice ale

judetului Iasi. Bugetul total 2 000 lei (1 500 lei cheltuieli de transport si 500 lei diurna)

1.6. "Traista cu datini strabune — in ajun de Moy Craciun" proiect cultural-artistic prin care se

va organiza un spectacol de colinde si cantece de stea avand ca scop descoperirea si aducerea in

scena a celor mai valoroase datini si obiceiuri de lama. Spectacolul se va desfAsura la o data

cuprinsa in intervalul 20 — 23 Decembrie 2018 si va avea ca invitati pastrAtori ai traditiilor

folclorice de lama din zona Iasi. Buget necesar 5.000 lei (din care: 3.000 lei onorarii invitati,

1.000 lei transport, 1.000 lei cheltuieli pentru masa invitatilor).

48

JUDETUL 1.A$1 CONSILIIT JUDETE.AN IA.$1

Anex la :• , tArSrea

Anul

1,43, to. al 1.7 "La hotarul dintre ani" - proiect cultural — artistic prin care se va desf4ura un spectacol de

datini 4i obiceiuri stramw§ti de lama care va cuprinde cele mai reprezentative traditii de lama

din zona folclorice a judetului Iasi (jocul ursului, jocul caprei, plugu§orul, steaua, semanatul,

sarbatorile Anului Nou etc.). Spectacolul se va desf4ura la o data cuprinsA in intervalul 27 — 29

Decembrie 2018 i va avea ca invitati grupuri traditionale de pAstratori ai traditiilor folclorice de

iarna din zona Iasi. Buget necesar 10.000 lei (din care: 4.000 lei onorarii invitati, 4.000 lei

transport, 2.000 lei cheltuieli pentru inasa participantilor).

E.7. II. In cadrul sectiunii de proiect minimal corespunzatoare perioadei 2019 — 2023,

corespunzator celor trei componente ale programului se vor desfA§ura unnatoarele proiecte:

A) Proiecte care alcAtuiesc Componenta Cultural — Artistica intitulatA "Timpul sacru in viata

coin uniffirii" :

A.1 Proiectul cu titlul "Anotimpuri"

Scopul proiectului — crqterea consumului cultural in domeniul productiilor folclorice asociate

tematicilor specifice perioadelor de trecere dintre anotimpuri.

ActivitAti: in fiecare an se vor realiza 4 spectacole de folclor muzical-coregrafic diferite, ate

unul in preajma echinoctiilor de primavarA i warn* respectiv in preajma solstitiilor de vary

iarnA.

Anul 2019 2020 2021 2022 2023

Buget anual al proiectului (estimare) — lei - 2.000 2.500 2.500 2.500 2.600

A.2 Proiectul cu titlul "..Sarbatoare la zi mare"

Scopul proiectului - crqterea consumului cultural in domeniul productiilor folclorice asociate

tematicilor specifice sArbatorilor cre§tine de peste an.

Activitati: in fiecare an se vor realiza sustine 3 spectacole diferite cu tematicA adecvatA perioadei

premergAtoare postului Pa$telui, postului Sfintei Maria MicA si postului CrAciunului.

Anul 2019 2020 2021 2022 2023 Buget anual al proiectului (estimare) — lei - 1.500 1.800 2.000 2.000 2.200

A.3 Proiectul cu titlul"Omule — pomule"

Scopul proiectului — cre§terea consumului cultural in domeniul productiilor folclorice asociate

tematicilor specifice sarbatorilor din viata omului.

Activitati: in fiecare an se vor realiza 3 spectacole diferite avand ca tematici: nwerea, casAtoria

moartea. Acestea vor fi prezentate publicului in contexte culturale adecvate.

Anul 2019 2020 2021 2022 2023

Buget anual al proiectului (estimare) — lei - 5.000 5.300 5.400 5.600 5.600

49

J(!DE1111... IASI CONS:1.311 JUDETFAti IASI

Anul

Anex5 Id Hot5r5rea Ir grii

!2 3. MAI, 2018u,

B) Proiecte care alcatuiesc Componenta educational A intitulata -Fo/c/orld — resursit' pentru

educape".

B.1 Proiectul cu titlul "Folclor pe strada Scoalei"

Scopul proiectului — valorificarea educationala a folclorului muzical-coregrafic moldovenesc.

Activitati: se va realiza, promova $i distribui un pachet informational referitor la folclorul

muzical-coregrafic moldovenesc, util diverselor categorii de educabili. Continuturile acestui

pachet se vor dezvolta $i imbunatatii anual.


B.2 Proiectul cu titlul "Puiul de privighetoare"

Scopul proiectului — promovarea copiilor talentati in domeniul cantecului popular moldovenesc.

Activitati: anual se vor identifica, selecta $i sprijinii cu suporturi muzicale inregistrate cu titlu

gratuit $i promova pe parcursul a douA spectacole, un numAr de 20 de copii din judetul la$i care

dovedesc talent in interpretarea cantecului vocal moldovenesc.

Anul 2019 2020 2021 2022 2023 Buget anual al proiectului (estimare) — Id - 10.000 11.000 11.000 12.000 12.000

B.3 Proiectul cu titlul "De la Barhu Lautaru '

Scopul proiectului — promovarea copiilor talentati in domeniul folclorului muzical instrumental.

Activitati: anual se vor identifica, selecta $i sprijinii cu suporturi muzicale inregistrate cu titlu

gratuit $i promova pe parcursul a cloud spectacole, un numAr de 10 copii din judetul la$i care

dovedesc talent deosebit in interpretarea folclorului muzical interpretat instrumental.


B.4 Proiectul cu titlul "Jocu-i din bcitrani leisat"

Scopul proiectului — promovarea copiilor/elevilor care dovedesc talent in interpretarea dansului

folcloric moldovenesc

ActivitAti: anual se vor identifica, selecta $i sprijinii cu suporturi muzicale inregistrate cu titlu

gratuit, $i promova pe parcursul a douA spectacole, un numar de trei grupuri de dansuri populare

formate din copii/elevi din mediul rural $i urban al judetul la$i, care dovedesc un nivel

corespunzAtor de pregAtire in interpretarea dansului folcloric moldovenesc.


50

JUDETUL1A$1 CONSI1,111. JUDETEAN IA5!

Anex5 la Hot5r5rea

Jr

Anul

C) Proiecte care alcatuiesc Componenta de cercetare - conservare a folclorului muzical-

coregrafic intitulata "Puterea maytenirir:

C.1 Proiectul cu titlul „Specificul jocului popular moldovenesc"

Scopul proiectului — Realizarea Atlasului dansultd folcloric moldovenesc.

ActivitAti: pe parcursul a doi ani (2019 - 2020) se vor efectua culegeri de folclor coregrafic in

regiunea Moldova — Romania, Republica Moldova $i nordul Bucovinei (Regiunea Cernauti —

Herta — Noua Sulita). Pe parcursul anului 2021 se vor selecta materialele infonnationale rezultate

in unna cercetArii $i se vor procesa informatiile obtinute, in anul 2022 se va edita in format

digital Adasul dansului Folcloric moldovenesc §i se va distribui on — line, cu titlu gratuit.


C.2 Proiectul cu titlul „Interculturalitate in spatiul folcloric moldovenesc"

Scopul proiectului — cre$terea dialogului intercultural la nivelul minoritatilor etnice din regiunile

Moldova — Romania, Republica Moldova $i nordul Bucovinei (Regiunea CernAuti — Herta —

Noua Sulita).

Activitati: Anual se va organiza o serie de manifestari cultural artistice cu durata de 5 zile

alcatuita din intalniri de lucru, mese rotunde spectacole folclorice, la care vor participa, alAturi

de Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi, formatii folclorice reprezentative pentru minoritatile

etnice care trAiesc in spatiul geografic mentionat anterior.


C.3 Festivalul International de Folclor _Moldova mcindra griidiner

Scopul proiectului — Promovarea la nivel international a potentialului folcloric al judetului 1a$i

Activitati: Festivalul se va desfapra in la sfar$itul lunii martie a fiecarui an, va avea o durata de

4 zile $i va contine spectacole folclorice, ateliere de lucru, mese rotunde $i simpozioane cu teme

folclorice. La festival vor participa doar ansambluri folclorice profesioniste din Romania precum

$i ansambluri din strainAtate selectate la nivelul Conducerii Ansamblului Folcloric al Judetului

Ia$i pe baza unor criterii care vor asigura festivalului un nivel malt al calitatii.


51

J1 DEMI.- IASI JUDETEAN IA51

A nex:1 la HotSr5rea Nr Sop

Anul.. ... I211. MAL ..2a1- E.8 Alte evenimente, activitdri specifice institutiei, planificate pentru perioada de management

In perioada de management Ansamblul Folcloric al Judetului Iasi va mai desfasura urmatoarele

activitAti:

E.8.1 Va participa la actiuni cultural artistice organizate de terti precum:

- Festivalul "Din Batrani, din oameni buni", organizat de CJCPCT Iasi si Consiliul Judetean Iasi,

- Festivalul "Trandafir de la Moldova" organizat de CJCPCT Iasi si Consiliul Judetean Iasi,

- Festivitatile dedicate Zilei Unirii Principatelor Romane,

- Festivalul "Muzici si Traditii in Cismigiu" organizat de PrimAria Bucuresti,

- Festivalul National de Folclor "loan Macrea" de la Sibiu — organizat de Ansamblul Folcloric

„Cindrelul — Junii Sibiului" din Sibiu,

E.8.2 Alte participari:

- Va participa la emisiuni de folclor organizate de Televiziunea RomanA Bucuresti si TVR

- Va efectua turnee artistice peste hotare, fiind vizate cu prioritate tArile membre ale Uniunii

Europene si Republica Moldova,

- Poate participa la spectacole de binefacere si strangere de fonduri pentru cazuri sociale sau

pentru ajutorarea unor tineri talentati in diverse domenii ale artei muzicale si coregrafice, in

conditiile legii si reglementarilor interne ale institutiei. s

F. Previzionarea evolutiei economico-financiare a institutiei publice de cultura, cu o

estimare a resurselor financiare ce ar trebui alocate de catre autoritate, precum si a

veniturilor institutiei ce pot fi atrase din alte surse:

F.1 Proiectul de venituri si cheltuieli pe perioada managenicntului

Nr. Crt.

Categorii Anul 2018

Anul

2019

Anul

2020

Anul

2021

Anul

2022

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) 1 TOTAL VENITURI, din

care:

1.108,68 1.814,00 1.667,00 1.665,00 1.664,00

1.a Venituri proprii, din care: - 80,00 90,00 100,00 110,00

1.a.1 Venituri din 50,00 60,00 68,00 80,00

activitatea de bazA -

I .a.2 Surse atrase - 30,00 30,00 30,00 30,00

1.a.3 Alte venituri proprii 206,00 40,00

1.b Subventii/alocatii 1.108,68 1.448,00 1.447,00 1.447,00 1.444,00

1.c Alte venituri - - - - -

52

JIIDETUL IASI CONSILIIII.,JUDETEAN IAS

AnexA Ia Hotkarea

2 TOTAL CHELTUIELI, din care: 2.a Cheltuieli de personal, din care:

2.a.1 Cheltuieli cu

1.108,68

728,68

728,68

1.814,00

1.028,00

1.028,00

1.667,00

1.026,00

1.026,00

1.665,00

1.024,00

1.024,00

1.664,00

1.024,00

1.024,00

salariile - - - - - 2.a.2 Alte cheltuieli de

personal 2.b Cheltuieli cu bunuri si servicii din care:

300,00 586,00 591,00 591,00 590,00

2.b.1 Cheltuieli pentru proiecte

2.b.2 Cheltuieli cu colaboratorii

2.b.3 Cheltuieli pentru reparatii curente

2.4.b Cheltuieli de intretinere

2.b.5 Alte cheltuieli cu bunuri si servicii

35,00

10,00

31,50

-

223,5

316

25,00

15,00

-

230,00

316

30,00

15,00

-

230,00

316

30,00

15,00

-

230,00

315

30,00

15,00

-

230,00

2.c Cheltuieli de capital 80,00 200,00 50,00 50,00 50,00

F.1.2 Numdrul estimat al beneficiarilor pentru perioada de management:

Nr. estimat beneficiari

2018 - 2019 2019 - 2020 2020 - 2021 2021 -2022 2022 - 2023

F.1.2.1 La sediu

50 80 100 100 100

F.1.2.2 In afara sediului

30 000 45 000 65 000 65 000 65 000

F.2 Programul minimal estimat pentru perioada de management aprobata

Nr. Crt.

Program Scurta descriere a programului

Nr. proiecte in cadrul

programului

Denumirea proiectului

Buget prevazut

pe . program

Anul 2018, perioada august - decembrie 1 Cultura

popular ii iefeand — tezaur in corolarul centenarului national

AceastA sectiune a fost propusA de Conducerea interimarA a ansamblului si a fost aprobata de catre Consiliul Judetean Iasi.

7 proiecte

de joc romcinesc"

"Unitatea §.i ideniitatea nalionalci — coordonate ale civilizatiei Romciniei in Europa"

23.000 lei

"Armonii de cdntec $i

"Foklorul romiinesc in dialog cu artele qi cultura europeanii" "In gradina lui Ion"

"Ethnosul ie.Fean, folclorul leqean in

53

JVDETUL CONSILR JUDETEAN

Ancxl) la Hot5r5rea

11-

mass-me is —

"Traista cu datini strahune — in ajun de mos craciun" "La hotarul dintre cmi"

Anul 2019 1 Componenta

Cultural — Artistica intitulatA "Timpul sacru in viata comunitigir

Are ca obiectiv general valorificarea traditiilor populare moldovenesti asociate sarbatorilor traditionale de peste an $i a sarbatorilor traditionale legate de ciclul vietii, prin intermediul creatiei folclorice specifice artei spectacolului

3 proiecte "Anotimpuri"

8.500 lei

"S'arbatoare la zi mare"

"Omule — pomule"

2 Componenta educationala intitulata "Folclorul —

resursti pentru educatie"

Are ca obiectiv general valorificarea potentialului educational si creativ al folclorului muzical — coregrafic, la nivelul generatiilor tinere

4 proiecte "Folclor pe strada

scoalei" 47.000 lei

"Puiul de privighetoare" "De la Barhu

Lautaru" "Jocu-i din batrcini

lasat"

3 Componenta de cercetare - conservare a folclorului muzical- coregrafic intitulatd "Puterea moOenirir:

Are ca obiectiv general revigorarea cercetarii folclorului muzical- coregrafic moldovenesc existent in spatiul geografic situat dincoace si dincolo de Prut precum si in nordul Bucovinei (Regiunea Cernauti — Herta Ucraina).

3 proiecte „Specificul jocului popular moldovenesc"

- culegere -

238.000 lei

„Interculturalitate In spatiul folcloric moldovenesc"

Festivalul International de Folclor

„Moldova, mcindra grading"


Cultural — Artistica intitulata "Timpul sacru in viata comunitatiP

Are ca obiectiv general valorificarea traditiilor populare moldovenesti asociate sarbatorilor traditionale de peste an $i a sarbatorilor traditionale legate de ciclul vietii, prin intermediul creatiei folclorice specifice artei spectacolului

3 proiecte "Anotimpuri" 9.600 lei

"Sarbatoare la =i

mare"

"Omule — pomule"

54

JUDETUL IASI r.:ONSILIt II, JUDETEAN FASI

Anex5 la Hot5r5rea

Anul 2,01A1.11*- 2 Componenta

educationala intitulata "Folclorul —

resursii pentru educatie"



.Fcoalei" 35.000 lei "Puiul de

privighetoare" "De la Barbu

Lautaru" "Jocu-i din batrani

lasat"

3 Componenta de cercetare - conservare a folclorului muzical- coregrafic intitulata "Puterea moytenirir:

Are ca obiectiv general revigorarea cercetArii folclorului muzical- coregrafic moldovenesc existent in spatiul geografic situat dincoace si dincolo de Prut precum si in nordul Bucovinei (Regiunea Cernauti — Herta Ucraina).

3 proiecte „Specificul jocului

popular moldovenesc" - culegere -

245.000 lei

„Interculturalitate in spatiul folcloric moldovenesc"

de Festivalul

Fo International

lclor „Moldova, mcindra gradina"


Cultural — Artistica intitulata "Timpul sacru in viata comunitatii"

Are ca obiectiv general valorificarea traditiilor populare moldovenqti asociate sarbAtorilor traditionale de peste an §i a sarbAtorilor traditionale legate de ciclul vietii, prin intermediul creatiei folclorice specifice artei spectacolului

3 proiecte "Anotimpuri " 9.900 lei

"Sarbatoare la zi mare"

"Omule — pomule"

2 Componenta educationala intitulatA "Folclorul —

resursd pentru educatie"



4. coalei" 35.000 lei

"Puiul de privighetoare" "De la Barbu Lautaru" "Jocu-i din beitrcini Icisat"

3 Componenta de cercetare - conservare a folclorului muzical- coregrafic intitulata "Puterea maytenirir:

Are ca obiectiv general revigorarea cercetArii folclorului muzical- coregrafic moldovenesc existent in spatiul geografic situat dincoace si dincolo de Prut precum si in nordul Bucovinei (Regiunea Cernauti — Herta Ucraina).



290.000 lei

„Interculturalitate in spatiul folcloric moldovenesc"

de Festivalul

F International olclor

„Moldova, mandrel gradina"

55

JUDETUI. CONSILIMIUDETEANIA$i

Ane0 la Hot5r5rea N;r 2of

Anul


Cultural — Artistica intitulata "Timpul sacra in viata comunittilit"'

Are ca obiectiv general valorificarea traditiilor populare moldovene$ti asociate sarbatorilor traditionale de peste an

i a sarbatorilor traditionale legate de ciclul vietii, prin intermediul creatiei folclorice specifice artei spectacolului

"Anotimpuri" 10.100 lei 3 proiecte

"Seirbaloare la zi mare"

"Omule — pomule"


resursa pentru educarie"

Are ca obiectiv general valorificarea potentialului educational §i creativ al folclorului muzical — coregrafic, la nivelul generati ilor tinere


.ycoalei" 43.000 lei "Puiul de privighetoare" "De la Barbu Lautaru" "Jocu-i din beitrcini lasat"

3 Componenta de cercetare - conservare a folclorului muzical- coregrafic intitulata "Puterea moftenirir:

Are ca obiectiv general revigorarea cercetarii folclorului muzical- coregrafic moldovenesc existent in spatiul geografic situat dincoace Si dincolo de Prut precum §i in nordul Bucovinei (Regiunea Cernauti — Herta Ucraina).



284.000 lei

„Interculturalitate in spallul folcloric moldovenesc" Festival

de Fo International ul

lclor „Moldova, mcindra gradina"


Cultural — Artistica intitulata "Timpul sacra in viam comunitiitii"

Are ca obiectiv general valorificarea traditiilor populare moldovene§ti asociate sarbatorilor traditionale de peste an §i a sarbatorilor traditionale legate de ciclul vietii, prin intermediul creatiei folclorice specifice artei spectacolului

3 proiecte "Anotimpuri"

10.400 lei

"Seirbatoare la zi mare"

"Omule — pomule"


resursii pentru educatie"

Are ca obiectiv general valorificarea potentialului educational i creativ al folclorului muzical — coregrafic, la nivelul generatiilor tinere


scoalei" 40.000 lei

"Puiul de privighetoare" "De la Barbu Lautaru" "Jocu-i din batrcini leisat"

56

3 Componenta de cercetare - conservare a folclorului

Are ca obiectiv general revigorarea cercetarii folclorului muzical- coregrafic moldovenesc



283.000 lei

„Interculturalitate in

muzical- existent in spatiul spafiul folclaric

coregrafic geografic situat moldovenesc"

intitulata dincoace i dincolo de Festivalul International

de Folclor "Puterea Prut precum i in nordul „Moldova, mandra maytenirir: Bucovinei (Regiunea gradina"

CernAuti — Herta Ucraina).

*) Buget alocat pentru programul minimal.

JUDI-TIUL IASI rONS11.111 1_JUDETEAN; IASI

Arlex:1 la t area

Anui . ZIMAL.20111m:,

57

JUDE UL CONS11,111,RIDETEAN

Anex3 la Hot5Aiirea

'fir --L

Anui

L,2:14 , .2A1t J ANEXA I

Caracteristici ale lotului de subiecti din cadrul studiului

"Deniers investigativ cu privire la 'Wed cadrelor didactice in valorificarea potemialului

educational al dansului traditional la nivelid ciclului primar de invatilmant"

derulat in Iasi, in anul 2013

• sub 30 an. M30 35 an. 1.135- 45 ant M45 55 an. 1peste 55 an,

Fig. 1. Reprezentarea graficci a lotului de subiecti pentru variabila "vcirster

Fig. 2 Reprezentarea grafica a lotului de subiecti pentru variabila "gen"

Fig. 3 Reprezentarea graficd a lotului de subiecti pentru variabila "mediul de activitate"

58

Fig. 4 Reprezentarea grafica a lotului de subiecti pentru variabila "mediul de rezidenta"

Fig. 5 Reprezentarea grafica a lotului de subiecti pentru variabila "mediul de provenienta"

Item 9 "Desfafurati cu elevii dumneavoastrd activittiti de dans traditional ?"

Figura . Procentajul raspunsurilor la item 9 pe intreg lotul de subiecti

• J1. 1 1DETUL 1A$1 CONSILRI JUDEFEAN IASI

Anex5 la tlfzirea Nr

Anul !Ain.? 3. MAI-M4

59

hotararea nr - icc.ro · permanente, de a pune in valoare si de a promova folclorul si traditiile...

Documents