hotarare zona montana update 27.01.2014

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane (2014 – 2020)

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 11 lit.f) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art.1 Se aprobă strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane (2014 – 2020), prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1779/2004 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei montane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1024 din 5 noiembrie 2004.

PRIM-MINISTRU Victor Viorel PONTA

StrategiaNaționalăpentruDezvoltareaDurabilăazoneimontane(2014–2020)

1

ANEXA:

StrategiaNationalapentruDezvoltareaDurabilaazonei

montane(2014–2020)


2

I. Introducere ............................................................................................................................................. 3

1. Importanța Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane ............................................ 3

2. Perioada implementării .................................................................................................................................. 3

3. Modalitate de elaborare ................................................................................................................................. 4

II. Informaţii generale relevante ............................................................................................................. 4

1. Descrierea zonei montane din România ......................................................................................................... 4

2. Caracteristici socio‐economice ....................................................................................................................... 6

III. Priorităţi, politici şi cadru juridic existente ..................................................................................... 15

1. Corelare cu documentele programatice de la nivel naţional........................................................................ 15

2. Corelare cu documentele programatice de la nivel european ..................................................................... 16

IV. Obiective generale și specifice ........................................................................................................ 16

Obiectiv general 1: Creșterea competitivității economice .................................................................................... 16

Obiectiv general 2: Creșterea atractivității Carpaților zonei montane și stabilizarea populației montane .......... 17

Obiectiv general 3: Ameliorarea calităţii factorilor de mediu din zona montană şi conservarea biodiversităţii .. 17

Obiectiv general 4: Conservarea și valorificarea resurselor culturale ................................................................... 17

V. Principii fundamentale .................................................................................................................... 17

VI. Direcţii de acţiune ........................................................................................................................... 18

VII. Rezultate şi indicatori de performanţă ............................................................................................. 24

1. Creșterea competitivității economice ........................................................................................................... 24

2. Creșterea atractivității Carpaților și stabilizarea populației montane .......................................................... 25

3. Îmbunătăţirea caracteristicilor de mediu în zona de munte ........................................................................ 26

4. Conservarea și valorificarea valorilor culturale ............................................................................................ 27

VIII. Proceduri de monitorizare, evaluare ................................................................................................ 27

IX. Implicaţii pentru buget .................................................................................................................... 28

X. Implicaţii juridice ............................................................................................................................ 28

XI. Etape ulterioare şi instituţii responsabile ......................................................................................... 28


3

I. Introducere

1. Importanțastrategieinaţionalepentrudezvoltareadurabilăazoneimontane(2014‐2020)

ZonamontanăaRomâniei constituieun teritoriu special, de interesnaţional, cuun imenspotențialeconomic,social,culturalşidemediu.Strategiaprezintăprincipaleledirecțiideurmatpentruasigurareacreșteriiatractivitățiișidezvoltării durabile a zonei montane, prin punerea în valoare a resurselor, stabilizareapopulaţiei, menținerea identității culturale, creşterea puterii economice la nivel local, încondiţiilepăstrăriiechilibruluiecologicșiprotecţieimediuluinatural.

Prinîndeplinireaobiectivelorstabilitesevarealizadezvoltareadurabilăeconomică,socialăşi de mediu a zonei montane prin protejarea şi valorificarea responsabilă a resurselormontane, ţinând seama şi de efectele schimbărilor climatice, prevenindu‐se depopulareaacestor zone şi degradarea tradiţiilor, îndeletnicirilor şi specificităţii culturale a acestora.Asigurareamijloacelorpentrudezvoltarea echilibrată a resurselormontane, la paritate cualte zone din România și U.E. , în privinţa veniturilor şi condiţiilor de viaţă, trebuie săbeneficiezedesprijinintenspreventivșieficientdinparteastatului.

Zoneledemuntetrebuiesăbeneficiezedeopoliticăspecificădefinităconformprincipiilordezvoltării durabile, care asigură necesitățile prezentului fără a compromite șanselegenerațiilor viitoare. De asemenea, strategia vizează reducerea dezechilibrului întreregiunile mai favorizate și cele montane defavorizate, marcate de constrângeri naturalepermanente, vizând ansamblul problematicii economice, sociale, culturale și de mediuînconjurător.

Politicile montane trebuie să faciliteze cooperarea inter‐comunală și inter‐regională încadrulnațional,cooperareatrans‐frontalierășitrans‐națională.

2. Perioadaimplementării

Implementareaobiectivelorstrategicenaționalepentrudezvoltareadurabilăazonei montanesevarealizataînintervalul2014–2020șicoincidecuperioadadeprogramareafondurilorșipoliticilorUniuniiEuropene(2014–2020).


4

Implementarea obiectivelor strategice de către toți factorii implicați din România va fimonitorizatășievaluatăpeparcursulimplementării.

3. Modalitatedeelaborare

Elaborareastrategieinaționalepentrudezvoltareadurabilăazonei montane(2014–2020)s‐a realizat în urma unui proces transparent și consultativ, prin analizarea situației socio‐economice actuale a zonei montane din România cu utilizarea datelor obținute de laInstitutulNaționaldeStatistică(INS),MinisterulAgriculturiișiDezvoltăriiRurale(MADR),Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), Ministerul Culturii(MC),MinisterulMediului și Schimbărilor Climatice (MMSC),AutoritateaNațională pentruTurism(ANT).AcestprocesafostsusținutșicudatecolectatedelainstitutedecercetarealeAcademiei Române și Academiei de Științe Agricole și Silvice precum și din mediuluniversitarșicuinformațiiadunateîntimpuldezbaterilorpubliceceauavutloc.

La elaborarea strategiei s‐a utilizat delimitarea zoneimontane din România așa cum esterealizată în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013. Aceastădelimitares‐afăcutînbazaprevederilorart.36(a)(i)alRegulamentului(CE)nr.1698/2005şi art. 18 al Regulamentului (CE) nr. 1257/1999 și este conformă cu prevederile art. 32[paragrafele (1)(a) şi (2)] din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.1305/2013privindsprijinulpentrudezvoltareruralăacordatdinFonduleuropeanagricolpentrudezvoltarerurală(FEADR).

Învedereaidentificăriișielaborăriistrategieinaționalepentrudezvoltareadurabilăazoneimontane, la nivelul Secretariatului General al Guvernului (SGG) a fost creat un ComitetInterministerial din care fac parte reprezentați ai ministerelor mai sus menționate.Comitetuls‐areunitînmaimulterânduri,fiecareministerimplicatcontribuindlatrasareaobiectivelor strategice. Activitatea comitetului a fost coordonată de CompartimentulÎnaltuluiReprezentantpentruDezvoltareDurabilădincadrulCancelarieiPrimuluiMinistru,obiectivelestrategiceelaboratefiinddiscutateșiagreatedecătretoţimembriiacestuia.

II. Informaţiigeneralerelevante

1. DescriereazoneimontanedinRomânia

ZonamontanădinRomâniaesteconstituitădinsumasuprafeţelorunităţiloradministrativ‐teritoriale(UAT)desemnateconformurmătoarelorcriterii:

‐Unităţileadministrativ‐teritoriale (UAT) situate laaltitudinimediimaimari sauegale cu600m,limiteleacestorafiindaceleaaleblocurilorfizice(identificateînSistemulIntegratdeAdministrareşiControl)careaparţindeacesteUAT;


5

‐UATsituate laaltitudinimedii între400–600mşicareauopantămedieegalăsaumaimare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în SistemulIntegratdeAdministrareşiControl)careaparţindeacesteUAT.

Lista completăaUAT, conformProgramuluiNaționaldeDezvoltareRurală(PNDR)2007–2013, Anexa 4A, se regăsește în Anexa 1 a acestui document. Delimitarea a fost făcutăconformart.18alRegulamentului(CE)1257/1999.

Conformacesteidelimitări,zonamontanăaRomânieicuprinde657UAT1reprezentând20%dinnumăruldeUATexistentînRomânia,cuosuprafaţătotalăde71.341kmp,respectiv30%din teritoriul național (238.391 kmp. În zona montană trăiesc 3.270.793 locuitori,reprezentândaproximativ20%dinpopulațiațării.

Zona montană include cca. 64 areale (bioarii) tradiţionale (bazine, văi), cu importantediferenţierigeo‐climatice,tradiţionaleşieconomice,întrebioariiletradiţionaleşichiarîntremicrozone.

Zoneledemuntesedistingdealteregiuniprindezavantajenaturale,cenupotfischimbate(altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioademai scurte de vegetație,) șiprin dezavantaje structurale, precum scăderea populației tinere, distanțele mari față decentrele decizionale și administrative, izolare față de căile de comunicație și piețele dedesfacere.

Zonamontană,prin limitareaconsiderabilăaposibilităţilordeutilizarea terenuluiagricol,din cauza condiţiilor de climă, pantelor și substratului geologic, este consideratădefavorizată.Acestarealestefragildinpunctdevedereecologic,antrenândeforturimari,curestricţii în exercitarea unor activităţi economice şi în utilizarea terenurilor, implicând ocreştere a costurilor tuturor activităților și lucrărilor, aspecte ce conferă producătoriloragricolicrescătorideanimale,undreptnaturalladiferenţăşicompensare.

1municipii și orașe, comune, cu sate


6

2. Caracteristicisocio‐economice

2.1Resurseumane

Zonele montane defavorizate, rămase în urmă în ceea ce privește dezvoltarea economică șisocialădatorităcondițiilornaturaledificile,auînceputsăfieabandonateînultimeledeceniiîntr‐un ritm din ce în ce mai accelerat. În special tinerii din zona montană părăsesc treptat șidefinitivmunteleîncăutareaunorcondițiideviațămaiușoareșiveniturimaimariobținutecueforturi mai reduse, în mediul urban sau în alte țări. Acest fenomen, cu implicații grave petermenmediușilung,aufostsesizateșiînțăriledezvoltatedinvestulEuropeicarefaceforturiconsiderabilepentrudiminuareaprocesuluidemigrareapopulațieimontane,demenținere afermeloragricoleșiagospodăriilor.Celmaiimportantfactordeinfluențăînechilibrulecologicmontanîlreprezintăomul,producătorulagricol‐crescătortradiţionaldeanimale.

Înultimiiani,populațiadinzonamontană,avândmareleavantajdeafiadaptatăatâtfiziccâtșipsihicconstrângerilornaturale,s‐aredusconstant,ajungândîn2011la3.270.793locuitorifațăde3.361.070locuitoriînanul2005(conformdatelorfurnizatedeINS).

Reducereaprincipală (16%), s‐a înregistratpentru categoriadepersoane cuvârste cuprinseîntre0și19ani,lacategoriadevârstăpeste65deaniînregistrându‐seocreștere(2,6%),ceeaceindicăotendințădeîmbătrânireapopulației.Lacelelaltecategoriidevârstă(20‐45aniși46‐65ani)creștereaafostde1,8%,respectivde0,6%.Aceeașiconcluziepoatefitrasășidindatele


7

AgențieidePlăți și IntervențiepentruAgricultură (APIA). În jurde60%din fermierii careaudepuscererideplatăpentruplățilepesuprafațăîn2012aupeste60deani,întimpcefermieriisub30deaniocupăunprocentde8%.

Reducerea la categoriadevârstă0‐19ani a fost influențatăde scădereanatalității și creșteriimigrației2 către alte regiuni sau țări. Migrația se datorează în mare parte reducerii oferteilocurilordemuncășiaccesuluideficitarlaserviciideinteresgeneral(reducereanumăruluideșcolișispitaleînspecialînzonarurală,infrastructurădetransportprecară).

Analizapopulațieipemedii(rural‐urban)indicăfaptulcăînjurde48%dinpopulațietrăieșteînmediul urban. Populația urbană este concentrată în orașelemari din depresiuni și văi, restulpopulațieiregăsindu‐seînsatedispersate.

Dindateleanalizate,înperioada2005‐2011,numărulelevilorînscrișiînînvățământulprimarșigimnaziala scăzutcu13%,pecândnumărulunitățilorde învățământprimarșigimnazial s‐aredus cu 37%. Având în vedere această reducere, în condițiile geografice deosebite, se poateaprecia că aceasta este un factor care poate duce la abandonul școlar timpuriu și poate aveainfluențenegativeasupragraduluidepregătirealtinerilordinzonamontană.

În ceea ce privește învățământul liceal, atât numărul elevilor cât și numărul unităților deînvățământlicealaucrescutcu17%,pefonduluneinatalitățimairidicateînperioadaanilor‘90.

Învăţământul profesional agricol adaptat specificităţiimontane,nua fost creat.O iniţiativă înacest scop, în parteneriat între Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Agriculturii şiDezvoltăriiRurale,ComisiaUNESCO,ForumulMontandinRomâniaşiMinisterulEducaţieidinAustria, însuşită şi finanţată, a fost întreruptă din curs, în fază avansată, în 2009. Niciînvăţământul gimnazial nu este adaptat specificităţii marcante a economiei agrozootehnicemontane,mediuluişimoduluideviaţă,montan.

Analizândsistemuldesănătate,înaceeașiperioadă,s‐aconstatatcănumărulpaturilordespitala scăzut cu 18%, în timp ce populația s‐a redus cu doar 3%, o scădere mai accentuată anumărului de paturi (20%) înregistrându‐se în mediul rural, ca urmare în mare parte aprogramului de comasare/închidere a unităților spitalicești din anii 2010 și 2011. Numărulmedicilor de familie, dar și al celor din sectorul privat a crescut, o creștere mai mareînregistrându‐seînmediulurban,undecondițiiledeviațăsuntmairidicate.

Învedereastabilizăriipopulațieimontane,suntnecesarepoliticidedicatecaresăpunăaccentpecreșterea calității procesului de învățământ adaptat specificității montane, organizarea decursurideinstruireșiperfecționaredarșidecursuriderecalificare.

2.2Agricultură

AgriculturareprezintăprincipalaactivitateeconomicădinzonaruralăaCarpațilorromânești.Înanul 2005 numărul IMM‐urilor care se ocupau de agricultură în zona montană era de1925,numărulacestoracrescândconstantșiajungând,în2011,la2583.Aceastăcreșteresedatorează

2 343.724 de persoane în perioada 2005-2009; in perioadele economice favorabile (2006-2008) plecările fiind mai mari (in jur de 78.000 de persoane pe an)


8

înmareparteexistențeifonduriloreuropenedestinateagriculturiișidezvoltăriiruraleaccesateatât în perioada de pre‐aderare, cât și după 2007, dar și politicii de susținere a fermelor dinzonademunte.

ConformunuistudiuelaboratdeComisiaEuropeană3,înzonamontanăseregăsește19,7%dinsuprafațaagricolăutilizată,18,5%dinforțademuncădirectimplicatăînagricultură,17,6%dinnumărultotalalfermelorși19,5%dinnumărulanimalelor.

Conformaceluiașistudiu,dimensiuneamedieafermeiestede3,9ha(atreiaceamaimicădintrețările montane). Dimensiunea economică a fermei raportată la un ha este de 253 Euro, iarraportatălaunitateademuncăanualăestede1631Euro(ceamaimicădințărilecumunțidinUE), rezultând de aici slaba productivitate a fermelor montane românești, și, respectiv,veniturilemicialefermierilor.

Agriculturaestepracticată înmareparte (peste65%) în fermemici și foartemici (sub2ha),principalaactivitatefiindcreștereaanimalelor(bovine,ovine,caprine)pentrulapteșiîntr‐omaimicămăsurăpentrucarne.Secultivăpomifructiferișiviipe47.000ha,iarsuprafețelearabile(peste500.000ha)suntcultivateînprincipalcucartofșiporumb.

Datoritălipseidepiețededesfacerepentruanumiteproduseagricoleșiprețurilorfoartejoasealemateriilorprime,(lână, lapte)numărulanimalelors‐aredusconstant,ajungândîn2010 la558.000bovine,1.921.000ovine,184.000caprineși113.000cabaline4.Scădereaceamaimares‐a înregistrat labovine(cu50%),urmatdeovine(20%)și cabaline(20%)comparatcuanul2000.5Reducereanumăruluideanimaleareun impactmajoratâtasupracalitățiipășunilorșifânețelor, datorită sub‐pășunatului, reducerii volumului de îngrășăminte organice, sau ne‐întrețineriipajiștilor,darșiasuprasatelorși tradițiilorcubunepractici,acesteariscândsăsepiardăcutimpul.

Zonamontanădispunedesuprafețeextinsedepajiștinaturale(2,1milioaneha),celemaimultedintre acestea (60%) cu o înaltă valoare naturală, menținute în această condiție prinpracticarea, de‐a lungul timpului, a unei agriculturi tradiționale extensive bazată pe folosireaîngrășămintelor naturale. Cu toate acestea, în ultimii ani, calitatea pășunilor și fânețelor s‐adegradat datorită reducerii numărului de animale și implicit a îngrășămintelor organice,abandonului sau lipsei lucrărilor de întreținere a pajiștilor. Conform studiuluimenționatmaisus, densitatea animală este la cca. 50% fațăde încărcăturamaximă. Dindatele furnizatedeAPIA,suprafaţapecareseaplicăpracticiagricoleextensive,cuimpactredusasupramediului,promovateprinMăsura214–plăţideagro‐mediuaPNDR2007‐2013,estede1.236.480,91ha(60%dinsuprafațaacoperităcupășunișifânețedinzonamontană).

Fermele existente sunt slab utilate și mecanizate (1tractor/88 ha teren arabil, 1motocositoare/69hapășuneșifâneață)ceeaceducelaunconsummultmaimaredeenergie,forță de muncă, și ca atare, costuri suplimentare. Lipsa bazinelor colectoare de purin și aplatformelorpentrubălegarduclafolosireaineficientăaîngrășămintelornaturale,darşilaunimpact demediumanifestat prin scăderea calităţii apelor şi degradarea calitativă a structuriifloreipolimorfe,furajere.

3 European Commission (2013), Labelling of agriculturaland food products of mountain farming, JRC Scientific and Policy Reports 4 Conform datelor Recensământului General Agricol din 2010 5 Conform datelor Recensământului General Agricol din 2000


9

Unhandicapalzoneimontaneîlreprezintăaccesibilitateascăzutălapiețelededesfacere,darșilaunitățiledeprocesare,iaracesteaauinfluențămareasupracosturilordetransportșiasupracosturilorfinalealeproduselorprocesate.

Datorită distanțelor mari și a calității slabe a infrastructurii de transport dar și a lipseiconcentrării ofertei, produseledin zonademuntenu sunt valorificate la întreaga lor valoare.Lipsesc în mare parte unitățile de procesare a cărnii, laptelui, lânii, fructelor de pădure îninteriorulzoneimontane.Conformaceluiașistudiu,producțiaagricolămontanăreprezintădoar1,8%dintotalproducțieagricolă,iarproducțiaanimalăreprezintă50%dinproducțiaagricolămontană,ceeacedenotăoslabăvalorificareaproducțieivegetale.

Rasele de animale existente, adaptate la condițiile naturale sunt principalele furnizoare dematerii prime de calitate ce pot fi mai bine valorificate în viitor datorită creșterii cererii deprodusetradiționaleșidecalitate,darșidatoritaaccentuăriicrizeialimentarelanivelmondial.Existența tradițiilor și cunoștințelor legate de producerea și procesarea produselormontane,coroborată cu noua legislație europeană privind etichetarea produselor montane este ooportunitatepentrudezvoltareazonelormontane,prindiversificareaactivitățilorturistice.

Dezvoltareaagriculturii înzonamontanătrebuiesă fierealizată înmoddurabil,maialesprinvalorificareaproduseloragroalimentarecuînaltăvaloarebiologică,urmărindu‐seoarmonizarepetermenlungîntreproducțieșiconsumpedeoparte,cuprotejareaunuimediuprielnicpedealtă parte, marcând totodată trecerea de la măsuri corective la cele preventive. Organizareaproducătorilor înasociaţiicooperatistecucapacităţipropriidetransformareşicomercializareşisporireavenituriloracestora,constituieunobiectivdebazăpentruodezvoltaredurabilă înruralulmontan.

Mărimea, complexitatea şi specificitatea economico‐socială şi de mediu montane, marilediferenţetehnologice,geo‐climaticeşitradiţionale,nufacposibilăodezvoltaredurabilăfărăoabordare specială, diferențiată, a agriculturii montane faţă de marea agricultură din zonelenemontane.

2.3Turism

Numărulunitățilordecazaredinzonamontanăacrescutcu22%înultimiiani(2005–2011).Dintre acestea, creșterea cea mai semnificativă au înregistrat‐o pensiunile turistice șiagroturistice (cu 23%) datorită în mare parte existenței fondurilor europene de dezvoltareruralăpreșipostaderare.Ceamaimarecreștereîncazullocurilordecazares‐aînregistratlapensiunileturisticeșiagroturistice(40%).Cutoatecănumărullocurilordecazareacrescut,cela înnoptărilor ascăzutcu6%,celemaimariscăderi înregistrându‐se încazul înnoptărilor întaberele școlare, satele de vacanță, moteluri și hoteluri. S‐a înregistrat o creștere cu 48% aînnoptărilor înpensiunileagroturistice.78%din înnoptări s‐au înregistrat înhoteluriledepeValeaPrahoveișiînstațiunilebalneoclimaterice(înjurde4milioane,78%dintotalînnoptări),darcutoateacestea,graduldeocupareafostdestulderedus(25%dintotallocurizile).

Aceastădezvoltarenus‐arealizatdeomanierădurabilășicelmaifrecventnuafostcorelatăcudezvoltarea infrastructurii de transport, a serviciilor și unităților de agrement. Este încăprecarăinfrastructuradeturismînprivințamarcajelorturistice,acabanelormontane,traseelor


10

turistice montane, locurilor de popas, zonelor de campare sau a deservirii monumentelornaturale și istorice. Dezvoltarea infrastructurii de turism din zonele protejate trebuie făcutăastfel încât aceasta să nu dăunezemediului iar locuitorii să poată beneficia înmoddirect deinvestițiilerespective.

Existența condițiilor naturale (ape minerale, termale, fond peisagistic pitoresc și variat)favorabilepracticăriiturismuluiînaerliber(drumeţii,sporturideiarnă,cicloturism,alpinism,turism ecvestru, turism activ, turism de aventură, eco‐turism, observarea faunei, plantelor șinaturii în general, vânătoare și pescuit sportiv, turism cultural etc.) poate fi o oportunitatepentru creșterea veniturilor locuitorilor din zona de munte, dar și pentru dezvoltareaeconomicăaunorregiunidependenteîntrecutdemarileindustrii.

În ceea ce privește cicloturismul6, se poate aprecia că zona montană dispune de un realpotențial,deșiacesttipdeactivitatederecreereestepuțindezvoltatăîncomparațiecualtestatedin UE din cauza numărului de practicanţi, cantității şi calității infrastructurii cicloturisticeexistente sau a lipsei materialelor informative şi promoţionale. Totuși, „pădurile virgine şicomunităţileizolatealeCarpaţilor[…]atraganualaproximativ3.000–4.000cicloturiştistrăinişisub1.000cicloturiştiromâni”.Deșidateleoficialeînacestdomeniulipsesc,organizaţiilecarepromovează ciclismul/ cicloturismul estimează, la nivel național, pe lângă practicanțiicicloturismuluimontan,unnumărde4.000–5.000cicloturiştiromânicarefacieşirideweekend(maxim3zile),precumșiaproximativ20.000românicare facexcursiipebicicletăocazionalesauscurte/locale.

Existența unei rețele funcționale de arii naturale protejate de interes naţional şi comunitarpoatefiunpuncttarepentrudezvoltareaeco‐turismului,observareafaunei,plantelorșinaturii,îngeneral,cucondițiaîmbunătățiriiinfrastructuriideturismdinzonelerespective,avându‐seînvedere totodată respectarea legislației ariilor naturale protejate.Din cele 29 de arii protejatemajore stabilite în România (parcuri naţionale, parcuri naturale şi Rezervaţia Biosferei DeltaDunării),exceptândsiturileNatura2000,22deparcurinaţionalesinaturalesuntsituateînzonamontană. Pe lângă parcurile naționale menționate mai sus, mai există și alte tipuri de ariiprotejate(site‐uriNatura2000,rezervațiietc.)atribuiteînadministraresaucustodie,carepotcontribuiladezvoltareadurabilăacomunităților.Structuriledeadministraresaucoordonareaparcurilor naționale și naturale, precum și a siturilorNatura2000, oferă informații legate dereguliledevizitare,faună,floră,traseeșilocuripentrucazare.

Dezvoltarea turismului nu poate avea loc fără un program de formare al operatorilor dinindustriaturistică,precumșilanivelulcomunitățilorși,nuînultimulrând,aturiștilor.

2.4Mediuldeafaceri

Agriculturașiexploatarea lemnuluierauprincipaleleactivitățiale locuitorilordinzonarurală,în timp ce zonele urbane erau centre importante, adeseamonoindustriale, care absorbeau omare parte a forței demuncă locale dar și din afara regiunii. Odată cu închiderea celormaimulteunitățiindustriale,omareparteaforțeidemuncăfieamigratînzoneledeproveniență

6TANASĂ, L. (2013), Practicarea cicloturismului rural şi implicaţiile acestuia în dezvoltarea durabilă a economiei rurale. Studiu de caz: judeţul Neamţ, Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane”, Academia Română, Filiala Iaşi


11

sau în alte zone cupotențial economic, fie a început noi activități economice în alte domenii.Majoritatea populației fiind specializată în domenii pentru care oferta locurilor demuncă s‐aredus drastic sau chiar a dispărut, odată cu închiderea unităților industriale, este necesarăorganizareadecursuridecalificare,recalificaresaureconversieprofesională.

Deșiexistăresursenaturalediverse,exploatareaacestoranuecompetitivădatorită, înprimulrând, lipsei resurselor financiarepentrumodernizarea tehnologică, dar șidin cauza reduceriipiețelordedesfacerecaurmareacrizeieconomiceși financiare. Oanalizăadatelorstatisticedinperioada2005‐2011indicăfaptulcănumărulunitățiloreconomiceacunoscutocreștereînperioada2007–2009,caapoisăînregistrezeotendințădescrescătoare.Cutoateacestea,suntanumite domenii (agricultura, construcțiile, intermedieri financiare și asigurări) în carenumărul unităților e mai mare în 2011 comparativ cu 2005, iar alte domenii (industriaprelucrătoare, comerț, tranzacții imobiliare, închirieri, prestări servicii) în care numărulunităților economice s‐a redus. Sectorul cu cea mai mare creștere a numărului unitățiloreconomiceesteagricultura,silviculturașipescuitul,cuocreștere,în2011fațăde2005,de35%.Sectorulcuceamaimarereducereestecelimobiliar,închirieri,prestăriserviciiîncarenumărulunităților s‐a redus cu85%. Industriaprelucrătoarea cunoscuto reducere constantă,nefiindinfluențatădecreștereaeconomicădinperioada2007‐2008,numărulunitățilorfiindîn2011cu21%maimiccaîn2005.

În ceea ce privește posibilitățile de finanțare, acestea sunt destul de reduse în zonamontanărurală,majoritateafilialelorșiagențiilorbancaresituându‐seînmediulurban.

2.5Mediu

Dinpunctdevederealprotecțieimediului,zonamontanăreprezintăozonăcuaerșiapepuținpoluate,cupădurișiterenuriagricolecuînaltăvaloarenaturală.Mareadiversitateafloreișiafaunei sălbatice a condus la includerea a 57% din suprafața zoneimontane în cadrul rețeleiecologice Natura 2000. În zonamontană se regăsesc 197 situri Natura 2000, adică 37% dinnumărul siturilor de la nivel național, și a 67% din suprafața protejată la nivel național. Dintotalul de 531 situri de pe întreg teritoriul României, numai 2 au planurile de managementaprobate.

Reprezentativă pentru România este prezenţa carnivorelor mari aflate într‐o stare deconservarefavorabilă,conformdatelorprezentatedeautorităţiledemediu.Astfel,populaţiadelup(Canislupus)esteestimatăla2.500deexemplare,adicăaproape40%dinpopulaţiaaflatăpe teritoriulUniuniiEuropene,populaţiaderâs(Lynx lynx)esteestimată la1.200exemplare,iar cea de urs brun (Ursus arctos arctos) la 6.000 exemplare, adică peste 60%din populaţiaeuropeană. Aceste trei specii de carnivore reprezintă un simbol şi un indicator al stării desălbăticieahabitatelor.MenţinereaînRomâniaaunorpopulaţiistabileşiviabiledecarnivoremaripoatefiosursăpentrurepopulareînaltezonedinEuropaîncareacestespeciisuntpecalededispariţie.

Riscurile identificate privind populaţiile de carnivore mari din România sunt legate deschimbarea utilizării terenurilor cu impact din perspectiva reducerii suprafeţei habitatelorimportante.


12

Cerereamaredeenergieelectrică,precumșicaracterulneregenerabilalsurselorconvenționaledeenergie,aucondusînultimiiani,atâtlanivelinternațional,câtșilanivelulUniuniiEuropene,la recunoașterea importanței valorificării surselor regenerabile de energie (apele curgătoare,vântul,soarele,bio‐masă).

După cum menționează și politica energetică europeană, utilizarea resurselor energeticeregenerabilecontribuienunumailalimitareadependenteideresurseleenergeticeprimaredinimport,darși,maiales,lareducereaimpactuluinegativalsectoruluienergeticasupramediului.

Deși investițiile în infrastructura energetică trebuie să se facă respectând cele trei obiectivepropuse la nivel european, și anume, durabilitate, competitivitate și siguranță, multe dintremicro‐hidrocentraleleșicentraleleeolieneaufostconstruitefărărespectareaacestorobiective,avândcarezultatdistrugereacursurilorunorrâuri, ,cuimpactsemnificativasupraspeciilorşihabitatelor, a siturilor Natura 2000, precum și a peisajelor. Astfel, deși benefică, exploatarearesurselor regenerabile în zona montană a condus în numeroase cazuri la exercitarea uneipresiuniasupraelementelordemediuprinnerespectareaprevederilordelaniveleuropean.

O soluție pentru evitarea acestor probleme este dezvoltarea planificată, prin stabilirea unorzone de excludere pentru aceste infrastructuri, în principal în ariile naturale protejate. Acestprocestrebuiesăsedesfășoareîntr‐unmodtransparentcuparticipareacomunitățilorlocaleladesemnareaacestorzoneșilaluareadeciziilor.

Dezvoltarea turismului a dus la creșterea cantității de deșeuri, în special de deșeurinedegradabile, iar lipsa unor sisteme de colectare a deșeurilor poate avea efecte negativesemnificativepetermenlungasupramediului, implicitcu impactnegativşiasuprapopulaţiei.Deasemenea,înunelecazuri,dezvoltareainfrastructuriideturismsausuportfărăoanalizadeimpactasupramediuluipoateaveaoinfluențănegativăsemnificativăasupraariilorprotejate.

Pelângăinvestițiilenecesareînvedereaimplementăriiplanurilordemanagementpentruariilenaturaleprotejate (echipamentede laborator,echipamentepentrumonitorizare,echipamenteIT pentru cartare), sunt necesare fonduri pentru plățile compensatorii pentru deținătorii deterenuri forestiere cu rol deprotecție, dar și pentruactivități privind instruireapersonalului,dar și a locuitorilor și turiștilor în vederea reducerii poluării și creșterii gradului deconștientizareaimportanțeimediuluipentrudezvoltareaeconomicășisocialăazonei.

Deasemenea,planuriledemanagementlaniveldebazinhidrograficjoacăunrolimportantîncontextul dezvoltări durabile și sunt necesare investiții în vederea implementării măsurilorecologicepentrureducereariscurilorlainundații.

2.6Păduri

În zona montană pădurile reprezintă una dintre cele mai importante resurse creatoare devaloareadăugatăprinutilizareaînmoddurabilatâtalemnuluicâtșiaproduselornelemnoase(fructedepădure,ciuperci,vânatș.a.).

Avândînvederecăaproximativ60%dinsuprafațaacoperităcupăduridinRomâniasegăseșteînzonamontană,acestsectornecesităoatențiedeosebită.Suprafațaocupatăcupăduriînzonademunteestede4,4milioaneha,dincarecca.40%seaflăînproprietateprivată,diferențafiind


13

în proprietate publică a statului sau a unităților administrativ teritoriale (Regia Națională aPădurilor,consiliilocale).

Slabadezvoltare a rețelei de accesibilizare a fondului forestier (densitateamedie dedrumuriforestiere este de 6,5 m/ha, comparativ cu Austria, 36 m/ha, Elveţia, 40 m/ha şi Franţa,26m/ha) a condus la concentrarea exploatărilor forestiere în arealele ușor accesibile,degradarea solului ca urmare a depășirii frecvente a distanțelor optime de colectare amaterialuluilemnos,creștereacosturilordeexploatare,precumșidepreciereamaseilemnoasedecalitate,careesterecoltatăcuîntârziere, faptcareconducelascădereavaloriieconomiceaproduselorrecoltate.

Exploatarealemnuluisefacedecătreunitățieconomicemici,slabmodernizate,careutilizeazămetode și tehnici învechite, neperformante. Ca urmare, este necesară susținerea financiară aacestor unități pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale angajaților, pentru creștereaproductivitățiișipentrurealizareadeinvestițiiînechipamentemaipuțindăunătoaremediului.

Concentrarea industriei forestiere în mari unități de prelucrare primară, cu capacitați deabsorbțieaunor cantități zilnice semnificativede lemn, conduce ladispariția întreprinderilormicișimijlocii,carenupotfacefațăconcurențeimarilorunități.

Datorită gradului ridicat de sărăcie din zonele rurale, precum și a altor factori de ordinadministrativ, economic și social, cum ar fi supra‐reglementarea administrării pădurilor,creșterea cererii de material lemnos pe piața internă și în special cea externă, fenomenultăierilor ilegale de material lemnos a devenit tot mai frecvent. Conform datelor puse ladispozițiedeMinisterulMediuluișiSchimbărilorClimatice(inclusivDepartamentulpentruApe,PădurișiPiscicultură)șiRegiaNaționalăaPădurilor,volumultotalaltăierilorilegaledinfondulforestierînperioada2005‐2011afostde633.500m.c.Avândînvederevolumulmediude217m.clemn/ha,rezultăcăînperioadaanalizatăs‐atăiat/defrișatilegalpădureapeosuprafațăde2919hectare.

ExploatareaneraționalăaresurselorforestiereînRomâniaareefectenegativemajorenunumaiasupraeconomieișiacomunitățilorlocale,darșiasupramediului(creștereadezechilibrelorînunele bazine hidrografice, formarea de torenți, inundații, alunecări de teren, suprafețe cudoborâturidevântș.a.).

2.7Infrastructură

Subdezvoltarea infrastructurii în zonamontană, în principal înmediul rural, afectează foartemultdezvoltareaeconomicăşicalitateavieţii.

Drumurile,deşireprezintăprincipalarutădetransportdinaceastăzonă,rămânîncontinuaredepartedeceeaceînseamnăstandardeeuropeneînacestdomeniu.Atâtdezvoltareascăzutăcâtşicalitateaacestoraafecteazăfoartemulttraficuldinacestezone,accesullapensiuni,lastâneşiferme. Dezvoltarea în condiții optime a rețelei de drumuri poate contribui, de asemenea, lascădereapresiuniiantropiceasupraariilornaturaleprotejate.


14

Rețeauadecaleferatăadouaalternativăcarutădetransportdinaceastăzonăacunoscutodegradareînultimaperioadășinecesităinvestițiiînmodernizareaatâtainfrastructuriicâtșiaparculuidevagoane.

Lungimearețeleidealimentarecuapăpotabilăacrescutcu45%,adicădela62073kmînanul2005,la90222kmînanul2010.Astfel,dacăînanul2005existau448UATcarebeneficiauderețeadeapăpotabilă,inanul2011numărulacestoraajunsesela500UAT,ceeacereprezintăocreșteredenumai11,6%.Ceamaimarecreșteres‐aînregistratînzonarurală(65%).Cutoateacestea, reţeauadedistribuţie a apeipotabiledin zona ruralămontană rămâne în continuaredeficitară influenţând negativ calitatea vieţii, dezvoltarea economică și potențialii investitori.Dincauzalipseirețeleideapăpotabilășicalitățiiprecareaapei,mortalitateainfantilăestemultmairidicatăînzonarurală(10,8%în2010)comparativcumediaUE27(4,2%).

Reţeaua de canalizare din zona rurală montană este o problemă majoră pe care Româniatrebuiesăorezolveînurmătoriiani.Datelestatisticeneindicăfaptulcăînzonaruralămontană,deșis‐aînregistratocreșterealungimiirețeleidecanalizarede338%(dela1920kmîn2005la8408kmîn2011),aceastaestede15orimairedusăfațădelungimeareţeleideapăpotabilă.CureferirelaUATcarebeneficiazăderețeadecanalizare,numărulacestoraacrescutcunumai32% în perioada 2005 – 2011, respectiv de la 178 la 236. Există localităţi unde reţeaua dealimentarecuapăs‐adezvoltatsemnificativînultimiiani,darnuexistădelocreţeadecanalizaresau alte soluții de epurare a apelormenajere, acestea infiltrându‐se în pânza freatică sau înapele de suprafaţă.Menţinerea în continuare a acestui decalaj, fără identificarea unor soluțiialternative (micro‐stații de epurare, fose ecologice, fose septice) convenabile din punct devederealmediuluișialcostuluiconduceinevitabil lapoluareaapelordesuprafaţăşiapânzeifreaticecuconsecinţecepotfiuneorigravepetermenmediuşilung.Studiileefectuateînultimiianineindicăfaptulcăapelesubteranedinzonaruralăauocalitatedinceîncemaislabăacoloundenuexistăreţeauadecanalizaresauaceastaestepuţindezvoltată.

Reţeauadedistribuţieagazelorînzonaruralămontanăestemaidezvoltatădecâtrețeauadecanalizare.Dacă înanul2005aceastaaveao lungimede35107km, înanul2010aajuns laolungime de 44948 km, adică o creștere de 28%. Un ritm de creștere mai sporit(55%) s‐aînregistratînzonarurală.Cutoateacestea,mareamajoritateasatelordemunte(peste3500întotal),acătunelorşifermelordinzonademuntenusuntracordatelareţeauadegaze,încălzirearealizându‐seînprincipalpebazădelemndefocşialteresurseenergeticeneconvenţionale,înevoluţie.

2.8Cultură

Zonamontanăesteozonăîncaretradițiileeconomiceșiculturaleaufostpăstrateșiconservatede‐alungultimpuluișicaredispunedeunbogatpatrimoniuculturalmaterialșiimaterial.

Înceeacepriveștepatrimonialmaterial,incadrulcelor657decomuneşioraşedincadrulzoneimontane, repartizatepe suprafața a27de judeţe, numărulmonumentelor istorice înscrise inLista Monumentelor Istorice (2010) se ridică la 5.265 de obiective dintr‐un total de peste29.000,ceeacereprezintă18%dintotalulnațional.


15

Cureferirelaserviciileculturale,zonamontanănumăra,lanivelulanului2011,unnumărtotalde2153debiblioteci,dincare,597bibliotecipublice.Dintreacesteadinurmă,525seaflă înmediul rural, iar 72 în mediul urban. Dintre bibliotecile publice din zona montană, 334 debiblioteci au fost dotate cu un număr de 1387calculatoare conectate la Internet, în cadrulProgramuluiBiblionet,facilitându‐seastfelaccesullainformațiealcomunitățilorbeneficiare7.

Inceeacepriveștemuzeele, înperioada2005‐2011seremarcăocreștere de la177la189,anumăruluiacestora.Repartițiaurbanruralurmeazăacelașitrendcrescător:dela87demuzeeinmediulurbanin2005, la92în2011șide la90demuzeeînmediulrural în2005, la97, în2011.

Lipsa fondurilor adus însă ladegradarea continuăamultormonumente istoriceprecumși ainfrastructurii aferente, în timp ce migrarea populației a dus la abandonarea a numeroaselocuințetradiționale.Lipsapiețelordedesfacerepentruproduseleartizanalemeșteșugăreștișilipsa interesului tinerilor pentru aceste activități au condus la dispariția unormeșteșuguri șimetodetradiționaleîndiverseariideactivitate.

Modernizareaaccentuatăasatelor,împreunăcuinfluențeleculturaleexogene,auduslaoseriede mutații în ceea ce privește valorile culturale și tradițiile specifice mediului rural, subimpactul globalizării și al societății consumeriste. Dacă o serie de influențe sunt necesare,acesteamarcând evoluția firească și necesară amediului rural românesc în ceea ce priveșteconfortul vieții la sat (de exemplu, modernizarea locuințelor sau sistemul decanalizare/epurare), altele au permis preluarea ca atare a unor valori străine nu numai despecificul unei zone anume, ci chiar de specificul românesc (de exemplu, tipologia și stilularhitectonic al noilor construcții sau materialele utilizate pentru înlocuirea/modernizareaelementelordetâmplărie).

III. Priorităţi,politicişicadrujuridicexistente

Prevederilestrategieipropuseaufostcorelatecucelelalteprevederiîndomeniu,identificateîncadrulunordocumenteprogramaticede lanivel naţional şi european,precumProgramuldeguvernare2013‐2016,StrategiaNaţionalădeDezvoltareDurabilă2013‐2030,Strategiapentrudezvoltareadurabilăazoneimontane(2004),StrategiaEuropa2020,ConvenţiaCarpatică.

1. Corelarecudocumenteleprogramaticedelanivelnaţional

În cadrul Programului de guvernare 2013‐2016, dezvoltarea durabilă ocupă un locimportant, alături de dezvoltarea agriculturii şi a satului românesc, acestea din urmă fiinddeclaratepriorităţiabsolutepentruperioadadereferinţă.Maiexact,revigorareaşidezvoltareazoneimontane figurează ca obiectiv în cadrul liniilordeacţiunepropusepentrudezvoltareaagriculturiişiasatuluiromânesc.

7 Datele au fost furnizate de Fundația IREX, care implementează Programul Biblionet în România.


16

Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă ‐ Obiective 2013‐2020‐2030, identificăpriorităţile pentru implementarea unui proces de dezvoltare durabilă al întregii Românii, pefiecaredomeniurelevatînparte.Zonamontanăaparereliefatăîncadrulacestuidocumentatâtîncontextulîmbunătăţiriimediuluişispaţiuluirural,precumşiînceeacepriveşteracordareala normele şi standardele europene privind calitatea vieţii ce trebuie să fie însoţită derevitalizarea,înmodernitate,aunormoduridevieţuiretradiţionale,înspecialînzonelemontaneşiceleumede.

Măsurile din cadrul prezentei strategii sunt în acord cu prevederile din cadrul Legii nr347/2004amuntelui,republicatăcarereglementeazămodalitățilededezvoltare șiprotecțieazoneimontane prin punerea în valoare a resurselor, pentru stabilizarea populației, creștereaputeriieconomicelanivellocalșinațional,încondițiilepăstrăriiechilibruluiecologicșiprotecțieimediuluinatural.Laelaborareaviitoarelordocumentedepoliticipublicesevaaveaînvederecorelareaacestoracuprevederileprezenteistrategii.

2. Corelarecudocumenteleprogramaticedelaniveleuropean

Actuala strategie este în acord cu cele treipriorităţi interconectate ale StrategieiEuropa2020caredefinescviziuneacomunitarăasupraeconomieisocialedepiaţăpentrusecolulXXI:

a) creştereainteligentă:dezvoltareauneieconomiibazatepecunoaştereşiinovare;

b) creştereasustenabilă:promovareauneieconomiimaiecologiceşimaicompetitive,caresăutilizezemaieficientresursele;

c) creştereainclusivă:promovareauneieconomiicugradînaltdeocupare,caresăgenerezecoeziunesocialăşiteritorială.

“Convenţia Carpatică” (Convenția cadru pentru protecția și dezvoltarea durabilă aCarpaților),adoptatăînanul2003şiratificatădeRomâniaînanul2006,prevedeunnumărde13măsuripentruasigurareauneidezvoltăridurabileazoneiCarpaților.PrezentastrategieesteînacordcuprevederileConvenției.ConvenţiaCarpaticăpropuneoseriedemăsuriînariicaresunt acoperite şi de actualul document, cum ar fi: biodiversitatea, planificarea teritoriului,agricultură şi silvicultură, transportul şi infrastructura, turismul, industria şi energia,patrimoniulculturalşitradiţiile,conştientizarea,educareaşiparticipareapublicului.

IV. Obiectivegeneraleșispecifice

Obiectivgeneral1:CreștereacompetitivitățiieconomiceObiectivespecifice:a) Creștereaveniturilorfermierilor


17

b) Sporireagraduluideinstruireșiinformarealfermierilorînvedereadezvoltăriideactivităţispecificeșifacilitareaaccesuluiproduselorlorpepiețelededesfacere

Obiectivgeneral2:CreștereaatractivitățiizoneimontaneșistabilizareapopulațieimontaneObiectivespecifice:a) Menținereapopulațieitinereînzonelemontane,cuaccentpezonaruralăb) Încurajareadiversificăriiactivitățiloreconomiceînzonamontanăc) Revitalizarea turismului montan pe principiile turismului durabil prin modernizareainfrastructurii specifice, creșterii calității serviciilor în vederea dezvoltării și promovăriipotențialuluinaturalșiculturaldinzonamontanăd) Modernizareainfrastructuriidetransportșipentruserviciiledebază

Obiectivgeneral3:AmeliorareacalităţiifactorilordemediudinzonamontanăşiconservareabiodiversităţiiObiectivespecifice:a) Gestionareadurabilăaresurseloragricoleşiforestiereb) Conservarea biodiversității, prin consolidarea reţelei de arii protejate, elaborarea/implementareaplanurilor /măsurilor demanagement ale ariilor naturale protejate, precum șiprin păstrarea și/sau îmbunătățirea funcționalității și conectivității aferente rețelei de ariinaturaleprotejate,inclusivalerețeleiNatura2000(prinmenținereașicreareainfrastructurilorecologice,inclusivcoridoareecologice‐coridoaredemigrare/deplasarepentruspecii)c) Implementareamanagementuluidurabilaldeșeurilor

Obiectivgeneral4:ConservareașivalorificarearesurselorculturaleObiectivespecifice:a) Protejarea, promovarea și menținerea vie a patrimoniului imaterial și a creațieicontemporaneb) Promovarea,conservareașipunereaînvaloareapatrimoniuluiculturalmaterial

V. Principiifundamentale

Evoluția situației zonei montane din Romania trebuie să se ghideze în primul rând dupăprincipiul fundamental al dezvoltării durabile (sustenabile) care urmărește o armonizare petermen lung întreproducție și consumpedeoparte, cuprotejareaunuimediuprielnicvieții,culturiișitradițiilorpedealtăparte.


18

Dezvoltarea durabilă a zonei montane presupune creșterea rațională a atractivității șidezvoltareaeconomico‐socialăîncontextulasigurăriibunăstăriipopulațieifărăapuneînpericolexistențagenerațiileviitoare.

FactorulprincipalaldezvoltăriidurabileazoneimontanedinRomânia îl reprezintăelementuluman,“managerul”acestuiareal,omulșiînprincipalagricultorul–crescătoruldeanimale,fiindcel carea creat șimenținutzonamontanăașa cumseprezintăeaastăzi, camunțipopulați șiactividinpunctdevedereeconomicdincelemaivechitimpuri.Omultrăieșteîncomuniunecunatura, asigurând managementul durabil al acestui areal, de aceea managementul durabil alresurselor și consolidareagospodăriilor familiale trebuie să reprezintepriorități înelaborareatuturorpoliticilorșistrategiilorviitoarecarevizeazăzonamontană.

Principiifundamentale:

‐ principiuldezvoltăriidurabile(sustenabile)‐ principiileprecauțieișiprevenirii‐ parteneriatul‐participareapubliculuișiimplicareafactorilorinteresați‐ abordareprogramatică‐ menținerea echilibrului ecologic al ecosistemelor, conservarea biodiversității și a

habitatelornaturale‐ acordareadeșanseegalelaunniveldeviațădecentpentrutoțilocuitorii

VI. Direcţiideacţiune

Înrealizareaobiectivelordelacap.IV...

Strategia ...vizează în principal o serie de acţiuni de natură să sprijine, cu respectarea prevederilor legale în materie în vigoare, dezvoltarea durabilă a zonei montane, cu precădere prin abordarea următoarelor teme: agricultura, resursele umane, populația tânără, activitățile din sferaeconomică, turismul, infrastructura de transport și serviciile de bază, resursele forestiere,biodiversitatea, managementul deşeurilor, patrimoniul imaterial și creaţia contemporană șipatrimoniulculturalmaterial.

Astfel, în ceea ce privește agricultura, s‐a avut în vedere necesitatea creșterii veniturilorfermierilor, pe de o parte, prin stimularea formelor asociative și a formării profesionale afermierilor,iarpedealta,prinsusținereaactivitățiloragricolecumodernizărilecompatibilecumediul, în general. Prin măsurile prevăzute se mai urmărește conservarea și promovarearesurselorgeneticemontanelocaleșiconservareapajiștilorcuînaltăvaloarenaturală.

Măsuriavuteînvedere:

1. Sprijinirea creării și dezvoltării formelor asociative ale fermierilor pentru comercializareaproduselor;

2. Susținerea investițiilor pentru modernizarea fermelor inclusiv pentru eficientizareautilizăriiresurselorîncadrulfermei;

3. Sprijinireaproduceriișivalorificăriiproduselorlocale;

4. Sprijinireaactivitățiloragricoleînzonademunteprinplățicompensatorii;

5. Facilitareaaccesuluilacapital(bănci,IFN).


19

Tot în domeniul agriculturii, cu referire la resursele umane, respectiv sporirea gradului deinstruireșiinformarealfermierilorşi,astfelîncurajăriidezvoltăriideactivităţispecifice,trebuieavuteînvedereoseriedemăsuriprivindformareaprofesionalăşidezvoltareadeserviciideconsultanţăşiconsiliere,ajustatenevoilorfermierilor.


1. Promovarea serviciilor de consultanță și consiliere care să răspundă nevoilor deinformare/formarealefermierilor;

2. Organizarea de cursuri de formare profesională pentru procesatorii și fermierii mici șimijlociicuaccentpepăstrarea/deprindereapracticiloragricoleextensive;

3. Adaptarea învăţământului gimnazial la specificul economiei agrozootehnice şi rurale,mediuluişimoduluideviaţă–montan.

Menținerea tinerilor în zona montană este in obiectiv deosebit de important datoritătendințeidinultimaperioadădereducereanatalității,darșiacreșteriimigrațieișiabandonuluizonelor rurale în special. S‐a avut în vedere pregătirea profesională și ajustarea curriculeișcolilor profesionale, în acord cu cerințele pieței muncii din zonamontană, dar și sprijinireatinerilorantreprenoridinzonamontanăpentrudemarareauneiafaceri.


1. Sprijinireatinerilorantreprenoridinzonamontanăpentrudemarareauneiafaceri;

2. Corelareaoferteidespecializăridincadrulînvățământuluiprofesionalcucerereadepepiațamuncii,

3. Sprijinireainstalăriitinerilormedicișicadrelordidacticetinereînmediulrural;

4. Încurajareainstalăriitinerilorfermieriînzonademunte.

Cuprivirelaactivitățiledinsferaeconomică,s‐aavutînvedere,înprimulrând,diversificareaacestorașicreștereacompetitivitățiieconomice,prinpregătireaprofesionalăaacestorașiprinasigurarea de diverse stimulente pentru dezvoltarea afacerilor din zonă. Accentul se pune peformareprofesională,recalificare,darșisprijinfinanciarpentrudemarareasaudezvoltareauneiafaceri.


1. Sprijinirea IMM‐urilorșia celorlalte formedemici întreprinzători (întreprinderi familiale,întreprinderi individuale, persoane fizice autorizate) în vederea diversificării activităților,creșterii competitivității economice și sporirii locurilor de muncă în localităţile montanepunându‐seaccentpeutilizarearesurselorregenerabilesausecundare.

2. Sprijinirea IMM‐urilor/a persoanelor ce derulează activități specifice menite să sprijineturismul:

‐ Meșteșuguri/produselocaledeartizanat,


20

‐ activitățiagricolesinon‐agricole,

‐ activitățidemarketing,

‐ piețededesfacerepentruproduseșiserviciilocale,

‐ certificareaproduselorspecificeregionale/aproduselordinzonelemontane.

3. Organizareade cursuri pentru antreprenori, în vedereadiversificării activității și creșteriivaloriiadăugateaproduselor,adaptatecerințelorpieței;

4. Organizarea de cursuri pentru șomeri și reorientarea profesională a forței de muncă, cuaccent pe aspectele legate de mediu, pe tehnologii inovative privind recuperarea materiilorprimesecundareșirecuperareaechilibrelordemediu.

Cureferirelasectorulturistic,s‐aurmăritrevitalizareaturismuluimontanatâtprinsusținereaacțiunilor de comunicare și promovare, a lucrului în parteneriat și a cooperării factorilorresponsabilidinsectorulturisticcâtșiprinintermediulfinanțăriiinvestițiilordirecte.Realizareainvestițiilor în unitățile de cazare ar trebui să țină cont de specificul zonei și de arhitecturatradițională.Acesteaartrebuicorelateșicuproduseleșitradițiilelocale.Creareadenoimijloacepentrupetrecereatimpuluiliberartrebuisăfierealizatecuunimpactminimasupramediului.


1.Formareapersonaluluidespecialitate(ghizi,ghizispecializaţi,administratoridestructurideprimireturisticecufuncţiunidecazare,manageridestinaţiituristiceetc.);formarea/educarealanivel de comunitate, regional şi naţional privind potenţialul natural şi cultural și asupramodalitățilordeutilizaredurabilășicompetitivăprinturismalzoneimontane;

2. Susținerea investițiilor în infrastructura de turism (renovarea/reabilitarea unităților decazare, campinguri/refugii/adăposturi/cabane, crearea de noi mijloace pentru petrecereatimpului liber, marcarea traseelor turistice montane, crearea traseelor/potecilor tematice,amplasareapanourilorinterpretativeprecumșiaindicatoarelor)

3.Punereaînevidențașipromovareamonumentelornaturaleșiaaltortipurideariiprotejateșiatracțiinaturale,creareadefacilităţideinformareșiinterpretare,câtşiinfrastructurădevizitare–parcări,toalete,amenajărișimodernizăridepeșteri,accesbelvedere,amenajareaizvoarelor,pistedeciclismmontan;

4. Îmbunătățirea infrastructurii de vizitare specifice ariilor naturale protejate din interiorul șivecinătatealor,precumşiaserviciilorasociate;

5. Implementarea unor proiecte pilot cu titlu de exemple de buna practică pentru destinaţiileecoturistice;

6.Dezvoltarea şipromovarea strategiilordemarketingpentruzonamontanăcare sănu fie încontradicție, ci să fie integrate în strategiile de promovare/marketing deja existente în zonarespectivă;

7. Stimularea creării asociaţiilor de dezvoltare şi promovare turistică la nivelul destinaţiilorturistice;


21

8.Stimulareacreăriicentrelorşipunctelordeinformarelaniveluldestinaţiilorturisticeînbazaunui plan de dezvoltare a turismului în zona respectivă, astfel încât acestea să fie amplasatestrategic,sărespecteunanumitconceptșisă fie înnumărsuficient,dar înstrânsăcorelarecunevoiadeacoperireazonei.

9. Stimulareadezvoltării unor reţelenaţionalepentru ecoturism lanivelulMunţilorCarpaţi îngeneral,respectivînzonaariilornaturaleprotejate,înparticular.

Modernizarea infrastructurii de transport și pentru serviciile de bază, precondiție agenerăriidezvoltăriieconomiceșistabilizăriipopulației,constituieunaltpunctimportantavândînvederestareaprecarăaacesteiaînzonademunte.Esteimportantcadezvoltareadrumurilordin această zonă să se bazeze pe principiul integrării armoniase în peisaj, drumurile asfaltateluându‐se în considerare pe lângă alte opțiuni. Investițiile verzi8 joacă un rol esențial înpăstrarea conectivității între habitatele cheie pentru specii (în particular pentru carnivorelemari)șiariilenaturaleprotejate,deaceeaenevoiedeidentificareazonelorundeacesteatrebuiecreateșiintegrarealorînplanurilededezvoltareteritorială.

Trebuiepromovate,deasemenea,investițiilepentrucreștereaatractivitățiisatelormontaneprininovarelaniveldegospodărie/fermă(prinmăsurideeficiențăenergetică‐ex.izolareaclădirilorfolosindprodusedinfermă,ex.lâna‐șiprinutilizareasurselordeenergieregenerabilă‐panourifotovoltaiceetc.).


1. Realizarea de investiții în serviciile de bază (învățământ, sănătate. energie electrică, gaze,etc);

2. );

3. Realizareadeinvestițiiîninfrastructuradetransportapopulațieișiamărfurilor;

4. Sprijinireainvestițiilorîntehnologiiinovative.

Gestionareadurabilăa resurselor forestiere reprezintă un element important al prezenteistrategii având în vedere proporția importantă a suprafețelor împădurite prezente nu numairaportat la teritoriul național (59,24%), ci și ca proporție în cadrul zonei montane în sine(56,13%).Înaceastădirecțieaufostastfelvizatenunumaiactivitățidetrainingaleresurselorumanedindomeniu,cișiactivitățipentruprotejareașidezvoltareadurabilăafonduluiforestier,precumșivalorificareasuperioarăaproduselorforestiere.Sevorpromovatehnologiicuimpactredus asupramediului care să contribuie la refacerea ecosistemelor naturale și la diminuareaexploatărilornesustenabilealefonduluiforestier.


1. Creșterea suprafeţelor împădurite și diminuarea tăierilor ilegale de arbori din fondulforestier;

8 Infrastructura verde este o abordare de amenajare a teritoriului și de planificare a investițiilor legate de infrastructurile construite al cărui obiectiv este recrearea unui sistem ecologic stabil și puternic, care să permită speciilor și comunităților lor să circule și să se adapteze schimbarilor de mediu întroduse de om.


22

2. Sprijinirea retehnologizării unităților care exploatează lemnul în vederea reduceriicosturilorșipentruprotecțiamediului;

3. Încurajareavalorificăriisuperioareaproduselorforestiere;

4. Dezvoltarearețeleideaccesibilizareafonduluiforestier;

5. Încurajareamențineriipădurilorcuroldeprotecție;

6. Sprijinirea asocierii deținătorilor de păduri în vederea exploatării durabile a pădurilor șiutilizăriiîncomunadrumurilorforestiere;

7. Organizareadecursurideinstruirepentrudeținătoriideterenurișipentruadministratoriidepăduri.

Conservareabiodiversităţii reprezintă un alt aspect important, tratat de prezenta strategie.Pentruatingereaacestuiobiectivs‐auidentificatcaprioritareacţiunicevizeazăunmanagementmai eficient al informaţiilor şi al parteneriatelor din acest domeniu, dotări corespunzătoare,precum şi activități desfășurate la nivelul ariilor naturale protejate, inclusiv a siturilorNatura2000șiaspeciilorpecalededispariţie/amenințate.Pelângăacesteasevaîncercareaducereaîntr‐o stare de conservare favorabilă a ecosistemelor degradate. Pentru promovareatehnologiilorinovativesevacreaunfonddeinvestițiidestinatinventiciidemediușidezvoltăriidetehnologiiinovativecuimpactpozitivasupramediuluidincaresevorpremiaanualcelemaiinovativeproiecte.


1. Elaborarea și implementarea planurilor / măsurilor de management atât pentru ariilenaturaleprotejatecâtșipentrubazinelehidrografice;

2. Protejareașiameliorareafloreinaturaleapășunilor,fânețelorșiazonelorcuÎnaltăValoareNaturală (HNV), inclusivprin creareademecanisme financiare șioportunitățidepiațăpentrusistemeleagricolecaremenținastfeldepeisaje.Creareadeparteneriatepentrupăstrareași/saupromovarea serviciilor de mediu în / și în afara ariilor naturale protejate prin acțiunicorespunzătoare. Identificarea activităților specifice de sprijin pentru monitorizarea șiîmbunătățireastatutuluideconservarealspeciilorprotejate,cuprioritatealcarnivorelormari;

3. Identificareamăsurilornecesarepentruasigurarea condițiilordedezvoltarea speciilorpecalededispariție;

4. ReconstrucțiaecologicăahabitatelorcuprinseîncadrulsiturilorNatura2000/re‐naturare;

5. Managementul datelor, cartografiere/cartare și achiziționarea echipamentelor specificeacţiunilordeprotecțieşiconservare(laboratoare,logisticăoperaționalăînteren,etc.);

6. Sprijinireaprogramelordeeducațieecologică;

7. Finanțarea și promovarea cercetărilor, studiilor și colaborărilor internaționale carerealizează tehnologii moderne și inovative cu feed‐back pozitiv de mediu, identifică factoriibiologici din ecosistem ce pot asigura re‐echilibrarea mediului natural și lupta împotrivaefectelorîncălziriiglobaleînzonamontană;


23

8. Promovareainvestițiilordeprevenireşireducerearisculuilainundații,incendiidepădure,alunecărideteren,viituri.

Implementareaunuimanagementdurabilaldeşeurilor în zonamontană s‐a reliefat ca unadintre problematicile acestei zone, ce necesită pe de o parte, investiţii directe în colectarea,sortareaşiprocesareadeşeurilor,darşiosporireagraduluideconștientizareacomunităţilorşiafactorilorinteresaţiînacestdomeniu.


1. Sprijinirea investițiilor pentru crearea punctelor de colectare și sortare a deșeurilormenajereșipentruunitățideprocesareadeșeurilormenajeresiasimilabilecelormenajere;

2. Organizareadecursuripentruconștientizareaefectelornegativealepoluării;

3. Simplificarea procedurilor pentru realizarea planificărilor specifice astfel încât să seadresezeuniformmaimultorUAT‐uri.

Înceeacepriveștepatrimoniulimaterialșicreaţiacontemporană,avândînvederebogățiașidiversitatea resurselor culturale tradiţionale, precum și a formelor de expresie, s‐au avut învedere activități de comunicare și training pentru protejarea acestora, precum și asigurareacondițiilornecesaredezvoltăriideactivitățieconomicespecifice.

Măsuriavuteinvedere:

1. Stimularea antreprenorialului socio‐cultural în vederea păstrării și transmiteriimeșteșugurilorșitradiţiilorpopulare;

2. Dezvoltareașisprijinireaserviciilorculturaledinzonamontană;

3. Digitizareapatrimoniuluispecificzonelormontane;

4. Încurajarea creării formelor asociativepentruprotejarea cunoștințelor tradiționale (mărcicolective)șipentrucomercializareaproduselorartizanale;

5. Susținereadezvoltăriipiețeideartăpopularășiareţelelordedistribuţie;

6. Organizareadetârguri/festivaluri/șezătoricuspecificlocalînzonereprezentative/vizibile;

7. Sprijinirea inițiativelor, campaniilor de informare și a activităților de instruire pentruvalorificareaşiconservareapatrimoniuluiimaterialșisusținereacreațieicontemporane;

8. Dezvoltareașiprofesionalizarearesurselorumanedinsectorulcultural.

Cu referire la patrimoniul cultural material din zonele montane, au fost identificate cuprecădereactivitățidecomunicare,precumșimăsuricevizeazăprotejareapatrimoniuluideomanierăsustenabilă,darșipăstrareașipromovareaarhitecturiitradiționaleprinelaborareadereguli,strategiilocale.

Măsuriavuteinvedere:


24

1. Sprijinireaprotejării,restaurăriișipuneriiînvaloareamonumenteloristorice(monument,ansamblu,sit)șiazonelorprotejate;

2. Îmbunătăţirea accesibilităţii la/ și a infrastructurii destinate turismului pentru siturilearheologiceșialtemonumenteistoricecupotenţialridicat;

3. Conservarea şi restaurarea clădirilor cu valoare culturală semnificativă și păstrareaintegritățiiistoriceaacestora;

4. Sprijinirea iniţiativelor private sau comunitare privind crearea de muzee ale satelor /regiunilorlanivelrural;

5. Realizareadestrategiiculturalededezvoltaredurabilăpentruzonelemontane;

6. Sprijin pentru o mai bună reprezentare a resurselor culturale și păstrarea arhitecturiitradiționaleîncadrulmasterplanurilor,strategiilorintegratededezvoltaredurabilăprecumşiaplanurilordeamenajareateritoriului;

7. Sprijinpentrucampaniideinformareşipromovareapatrimoniuluiculturalnaţional.

VII. Rezultateşiindicatorideperformanţă

Indicatorii de performanță aferenți obiectivelor specifice vor fi măsurați în perioada deprogramare2014‐2020.Informațiileastfelcolectatevorficomparate,acoloundeesteposibil,cudatele existente pentru perioada 2007‐2013. Pentru fiecare indicator în parte se va identificaevoluția,atâtînperioada2014‐2020,câtșiraportatlaperioadaanterioarădeprogramare,2007–2013.Datelevorficolectatedeministereleimplicateînelaborareaprezenteistrategii,rezultatatâtalimplementăriiprogramelorcufinanțarenaționalărelevante,câtșialproiectelorfinanțatedinfondurieuropene.

Încadrulactualeistrategiiafostprevăzutunsetminimaldeindicatorideinputșioutputcaresăcuantificerezultateledirecteșiimediateobținutedinimplementareadiverselormăsuri.

1. Creștereacompetitivitățiieconomiceaagriculturii1.1. CreștereaveniturilorfermierilorIndicatoridemăsurare:i. Număruldefermemodernizateii. Valoareaproiectelordemodernizareafermeloriii. Numărul de fermieri beneficiari ai plăților compensatorii acordate pentru zonele care se

confruntacuconstrângerinaturaleiv. Valoarea plăților compensatorii acordate pentru zonele care se confrunta cu constrângeri

naturalev. Număruldefermiericareaudezvoltatafaceripropriivi. Numărulformelorasociativeconstituitedefermierivii. Valoareaproducţieivalorificatedeformeleasociativesprijinite


25

1.2. Sporireagraduluide informareal fermierilorşi încurajareadezvoltăriideactivităţispecificeIndicatoridemăsurare:i. Numărulfermierișiprocesatoriparticipanțilacursurideformareii. Numărulcursurilordeformareorganizateiii. Valoareacursurilororganizateiv. Numărulșivaloareaacțiunilordeinformareorganizate

2. CreștereaatractivitățiiCarpațilorșistabilizareapopulațieimontane

2.1.Menținereatinerilorînzonelemontane

Indicatoridemăsurare:i. Număruldetinerifermieriinstalațiînmediulruralii. Numărul de cursuri pentru antreprenori, în vederea diversificării activității/ Număr de

participanți/Numărdeantreprenoricareaudemaratnoiafaceriiii. Număruldedosaredepusedeșcolileprofesionaleînvedereacorelăriioferteideformarecu

cerereadepepiațamunciișiaprobateiv. Numărultinerilorantreprenorisprijinițiv. Valoareasprijinuluipentruantreprenoriitineri

2.2.ÎncurajareadiversificăriiactivitățiloreconomiceînzonamontanăIndicatoridemăsurare:i. Număruldeantreprenorisusținuțifinanciarpentrudemarareadenoiafaceriii. NumăruldeIMM‐urifinanțateiii. ValoareaproiectelorimplementatedeIMM‐uriiv. Numărulșivaloareacursurilororganizatepentruantreprenori/șomeriv. Numărulparticipanțilorlacursurileorganizate

2.3.Revitalizareaturismuluimontanpeprincipiileturismuluidurabilprinmodernizareainfrastructuriispecifice,creșteriicalitățiiserviciilorînvedereadezvoltăriișipromovăriipotențialuluinaturalșiculturaldinzonamontanăIndicatoridemăsurare:i. Numărul de proiecte privind formarea/conştientizarea comunităţilor locale, cât şi a

personaluluidespecialitatedindomeniulturismuluiii. Numărul de proiecte de investiţii publice, private şi realizate în parteneriat public‐privat

derulatelaniveluldestinaţiilorturistice


26

iii. Numărulcampaniilordemarketingrealizatelaniveluldestinaţiilorturisticeiv. Numărul asociaţiilor de dezvoltare şi promovare turistică organizate/care funcţionează la

niveluldestinaţiilorturistice.v. Număruldecentreșipunctedeinformarecarefuncționeazălaniveluldestinațiilorturistice2.4.ModernizareainfrastructuriidetransportșipentruserviciiledebazăIndicatoridemăsurare:i. Lungimeastrăzilororășeneștimodernizate/reabilitate‐kmii. Lungimeadrumurilordinmediulruralmodernizate/reabilitate–kmiii. Număr/valoare proiecte de investiții realizate în infrastructura de bază (învățământ,

sănătate,apă,canalizare,internet,telefonie)iv. Număr/valoareproiecteinovative

3. ÎmbunătăţireacaracteristicilordemediuînzonademunteIndicatorigeneralidemăsurare:

3.1. GestionareadurabilăaresurselorforestiereIndicatoridemăsurare:i. Număr/valoaresancțiuniaplicateii. Lungimedrumuriforestierecreate/reabilitateiii. Lungimecăiferateforestierereabilitate/createiv. Numărulunitățilordeexploatare/prelucrarealemnuluimodernizatev. Valoareaproiectelordemodernizareaunitățilordeexploatare/prelucrarealemnuluivi. Suprafațăîmpădurită–havii. Procentdesuprafațăacoperităcuvegetațieforestieră(conformnormelorsilvice)raportatla

totalsuprafațădefondforestierviii. Număruldesesiunideformarepentrudeținătoriideterenurișiadministratoriidepăduriix. Număruldeparticipanțilasesiuniledeformare

3.2. Conservareabiodiversitățiiprinelaborarea/implementareaplanurilor/măsurilordemanagementaleariilornaturaleprotejate

Indicatoridemăsurare:

i. Numărulplanurilordemanagementelaborateșiaprobateii. Numărul planurilor demanagement ale ariilor naturale protejate/masurilorde conservare

pentruhabitateşispeciideinterescomunitarimplementateiii. Numărulmăsurilordereconstrucţieecologicăpentruspeciişihabitatedeinterescomunitar

implementateiv. Numărulprogramelorecologiceimplementatev. Numărul de parteneriate încheiate/demecanisme de plăţi privind serviciile ecosistemelor

identificatevi. Numărul planurilor de monitorizare implementate pentru habitate şi speciile de interes

comunitar,înspecialpentrucarnivorelemari


27

vii. Numărul seturilor de date, cartografiere/cartare, echipamente specifice de protecţie şiconservareahabitatelorşispeciilordeinterescomunitar

viii. Numărulcoridoarelorecologiceidentificate/cartateșicreateși/saumenținuteix. Suprafaţa de terenuri agricole aflată sub un management extensiv în zone cu valoare de

mediu(HNV,terenuriagricoleimportantepentruunelespeciidepăsărişifluturi,etc.).x. Număruldedefermieribeneficiariaiplățilorcompensatoriiacordatepentruaplicareaunor

practiciagricoleextensive înzonecuvaloaredemediu (HNV, terenuri agricole importantepentruunelespeciidepăsărişifluturi,etc.).

xi. Valoareaplățilorcompensatoriiacordatepentruaplicareaunorpracticiagricoleextensiveînzonecuvaloaredemediu(HNV,terenuriagricoleimportantepentruunelespeciidepăsărişifluturi,etc.).

3.3. Implementareamanagementuluidurabilaldeșeurilor

Indicatoridemăsurare:

i. Număruldeunitățideprocesareadeșeurilorcreateii. Număruldepunctedecolectareselectivăcreateiii. Volumdeșeuricolectateselectiviv. Volumdeșeuriprocesate v. Numărul/valoareamăsurilorcarecontribuielareducereariscuriilor la inundații,viituri,

incendiidepădure,alunecărideteren,etc.

4. Conservareașivalorificareavalorilorculturale

4.1. Protejarea, promovarea și menținerea vie a patrimoniului imaterial și acreațieicontemporane

4.2. Promovarea, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului culturalmaterial

Indicatoridemăsurare:i. Numărul de localități din zonamontană pentru care s‐a realizat o strategie de dezvoltare

localacucomponentăculturalăii. Volumuldeinvestițiiîndomeniulculturiirealizateînzonamontanăiii. Număruldeproiecteîndomeniulculturalimplementateînzonamontanăiv. Numărulderesurseculturaledepatrimoniudigitizatev. NumăruldeIMM‐uricareaurealizatinvestițiiîndomeniulculturiiînzonamontanăvi. Număruldemonumenteistoricerestaurate

VIII. Proceduridemonitorizare,evaluare


28

Învedereamonitorizăriișievaluăriideomanierăcoerentășiunitarăaliniilorstrategicevaficreatăoplatformăon‐line,accesibilădinpaginawww.guv.ro/www.madr.ro.Informațiilecolectate,atâtcureferirelafinanțărileeuropene,câtșicelenaționale,vorfiincluse,încadrulplatformeion‐linedecătrefiecareminister/AutoritatedeManagementînparte,încondițiilelegii.

Monitorizare

Activitățiledemonitorizarevorfirealizate,încondiţiilelegii,defiecareminister/AMresponsabil,înparte, în domeniul specific de activitate, în funcție de obiectivele și măsurile menționate înprezentul document și care se regăsesc cuprinse în programele operaționale, în programul dedezvoltarerurală,precumșiîncadrulprogramelornaționale,cufinanțaredelabugetuldestat.

Astfel,datelecaresuntnecesarepentruconcepereadiverșilor indicatorivorfi transmisedecătreministerecătreSecretariatulGeneralalGuvernului,CompartimentulÎnaltuluiReprezentantpentruDezvoltare Durabilă/Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Informațiile cuprinse în cadrulplatformei on‐line vor permite vizualizarea acțiunilor realizate în zona montană, precum și afondurilordirecționatecătreaceastăzonă.

Evaluare

PentrurealizareaStrategiei,MADRvaaveaînvedereefectuareauneievaluăriunitareamăsurilorpentruzonamontană,sevorrealizaoevaluareintermediară–latreiani‐șiunafinală–lașapteani.Acesteevaluărivorconțineșioanalizăcalitativăporninddelavaloareaindicatorilorcantitativideperformanțășiarezultateloridentificateînteritoriu.

IX. Implicaţiipentrubuget

Fondurile necesare implementării actualei strategii provin din fondurile europene, accesibile înperioada2014‐2020,delabugetuldestat,bugetelelocalesaudinaltesurse,dupăcaz,încondiţiilelegii.

X. Implicaţiijuridice

Obiectiveleșimăsurilepropuseînactualastrategievoraveaunimpactlegislativasupraaspecteloradministrative generale privind gestionarea problematicilor specifice zonei montane, precum șiasupradefiniriiacesteia.Autorităţilepublicelanivelnaţionalşilocalvoraveaînvedereprevederileprezenteistrategiiînprocesuldeelaborareadocumentelordepoliticipublice,încondițiilelegii.

XI. EtapeleimplementăriiStrategieişiinstituţiiresponsabile

Acţiuni Termen Responsabil


29

IncludereaînProgrameleNaționaleaobiectivelorșimăsurilorcuprinseînactualuldocument

Iulie2014 Ministerele responsabilepentru elaborareadocumentelor programaticepentruperioada2014‐2020

Creareaplatformeion‐line

August2014 MADR

Rapoarteledemonitorizareaimplementăriiliniilorstrategice

Anual,începânddinianuarie2014(cuidentificareaacelorseturidedatecareaufostcolectateîncepânddin2010,pentruapermiteefectuareadecomparațiișianalize)

MADR cu sprijinulministerelorderesort

Rapoartedeevaluarealeliniilorstrategice

Decembrie2017‐Evaluareintermediară

Decembrie 2022 Evaluarefinală


Constituirea unei baze de date aONG‐urilor active în zonamontana (inclusă în cadrulplatformei on‐line) în vedereafacilitării schimburilor deexpertiză și know‐how întreONG‐uri

Decembrie 2014 și apoiactualizareanuală



30

Anexa1

ListaUATincluseînZonaMontanăDefavorizată

Judeţe SIRUTA Comune/OraşeALBA 1151 Abrud 2130 Albac 2309 AlmaşuMare 2381 Arieşeni 2577 AvramIancu 2915 BaiadeArieş 3039 Bistrasssss 3397 Blandiana 3459 Bucium 1455 Câmpeni 3841 Ceru‐Băcăinţi 4008 Ciuruleasa 4142 Cricău 1696 Cugir 4366 GaldadeJos 4525 GardadeSus 4767 Horea 4927 Ighiu 4981 Întregalde 5167 Livezile 5336 Lupşa 5577 Meteş 5826 Mogoş 6119 Ocoliş 6217 Pianu 6271 PoianaVadului 6397 Ponor 6468 Poşaga 6592 Râmetea 6627 Râmeţ 6761 RoşiaMontană 6976 Sălciua 7099 Săsciori 7197 Scărişoara 7446 Sohodol


31

7767 Stremţ 8014 Şugag 8229 VaduMoţilor 8425 Vidra 1936 ZlatnaARAD 9832 Archiş 10239 Brazii 10417 Chisindia 10649 Dezna 11058 Hălmagiu 11174 Hălmăgel 11478 Moneasa 12689 VârfurileARGEŞ 13891 AlbeştiideMuscel 13999 Aninoasa 14049 Arefu 14405 Berevoeşti 14673 Boteni 14753 Brăduleţ 14922 BugheadeJos 20063 BugheadeSus 13490 Câmpulung 15402 Cetăţeni 15448 Cicăneşti 15741 Corbeni 15830 Corbi 16329 Dâmbovicioara 16472 Dragoslavele 16908 Lereşti 17334 Mioarele 17771 Nucşoara 17968 PoienariideMuscel 18527 Rucăr 18554 Sălătrucu 18858 Stoeneşti 19141 Şuici 13524 ValeaMarePravăţBACĂU 21007 Agăş 21123 Asău 21196 Balcani


32

21418 Berzunţi 21597 Brusturoasa 20821 Comăneşti 22166 Dărmăneşti 22380 Dofteana 22718 Ghimeş‐Făget 23449 MănăstireaCaşin 23797 Oituz 23975 Palanca 20910 Slănic‐Moldova 25488 Solonţ 20965 TârguOcna 26289 ZemesBIHOR 26699 Aleşd 27560 Borod 27686 Bratca 27846 Budureasa 27935 Bulz 28709 Câmpani 28077 Căbeşti 28889 CriştiorudeJos 28941 Curăţele 29403 Finiş 29760 LazurideBeiuş 29948 Lunca 26920 Nucet 30336 Pietroasa 30844 Roşia 31379 Şinteu 31510 Şuncuiuş 31609 Tărcaia 27007 VaşcăuBISTRIŢA‐NĂSĂUD 32633 BistriţaBârgăului 32811 CăianuMic 32884 Cetate 32955 Ciceu‐Giurgeşti 33177 Coşbuc 179686 Dumitriţa 33248 Feldru 33337 IlvaMare


33

33364 IlvaMică 33514 Leşu 33603 LuncaIlvei 33621 Maieru 33729 MăguraIlvei 32544 Năsăud 179659 Negrileşti 34075 Nuşeni 34155 Parva 179720 PoianaIlvei 34235 PrunduBârgăului 34262 Rebra 34280 Rebrişoara 34333 Rodna 34360 Romuli 179944 RuncuSalvei 34397 Salva 32599 Sângeorz‐Băi 34547 Spermezeu 34618 Şanţ 34850 Şieuţ 35152 Târlişua 35054 Telciu 35090 TihaBârgăului 35429 ZagraBRAŞOV 40526 Apaţa 40633 Bran 40198 Braşov 40688 Budila 40704 Buneşti 40241 Codlea 40900 Cristian 42456 Crizbav 42480 Drăguş 40928 Dumbrăviţa 40991 Fundata 41113 Hârseni 41177 Hoghiz 42472 Holbav 41346 Lisa


34

41382 Măieruş 41471 Moieciu 41541 Ormeniş 41621 PoianaMărului 40303 Predeal 40367 Râşnov 41738 Recea 42464 SâmbătadeSus 40438 Săcele 41854 Şinca 42449 ŞincaNouă 42003 Tărlungeni 42058 Teliu 42101 Ucea 42183 VamaBuzăului 42236 Viştea 42398 Vulcan 40492 ZărneştiBUZĂU 45245 Bisoca 45389 Bozioru 45539 Brăeşti 45753 Calvini 45888 Căneşti 45959 Cătina 46108 Chiliile 46180 Chiojdu 46439 Colţi 46554 Cozieni 47079 GuraTeghii 47186 Lopătari 47630 Mânzăleşti 47916 Nehoiu 48021 Odăile 48227 Pănătău 48325 Pătârlagele 49233 Săruleşti 49484 Siriu 50068 ValeaSălciei 50228 VintilăVodăCARAŞ‐SEVERIN 50889 Anina


35

51243 Armeniş 50923 BăileHerculane 51305 Bănia 51332 Băuţar 51449 Berzasca 51546 Bolvaşniţa 51573 Bozovici 51662 BrebuNou 51699 Buchin 51751 Bucoşniţa 51804 Caraşova 51840 Cărbunari 51948 CiclovaRomână 52115 Cornea 52160 Cornereva 52570 Dalboşeţ 52721 Domaşnea 53700 EftimieMurgu 52936 Glimboca 53023 Iablaniţa 53069 Lăpuşnicel 53103 LăpuşnicuMare 53130 Luncaviţa 53210 Marga 53274 Mehadia 53327 Mehadica 51207 OţeluRoşu 53577 Prigor 50790 Reşiţa 53728 RuscaMontană 54056 Slatina‐Timiş 54163 ŞopotuNou 54270 Teregova 54387 Topleţ 54412 TurnuRuieni 54485 Văliug 54617 ZăvoiCLUJ 55918 Băişoara 56014 Beliş 56461 Călăţele


36

56568 CăpuşuMare 57083 Chiuieşti 57163 Ciucea 57225 Ciurila 57582 Feleacu 57902 Gilău 58008 Iara 58204 IzvoruCrişului 58357 Măguri‐Răcătău 58393 Mănăstireni 58464 Mărgău 58534 Mărişel 60169 Negreni 59041 Poieni 59238 Rişca 59434 Sâncraiu 59498 Sânmărtin 59283 Săcuieu 59327 Săvădisla 59880 Unguraş 60026 ValeaIeriiCOVASNA 63777 AitaMare 65113 Arcuş 63633 Barcani 63802 BăţaniiMari 63866 Belin 65121 Bixad 63893 Bodoc 64041 Brăduţ 64096 Breţcu 64194 Cernat 63553 Comandău 63526 Covasna 65147 Dalnic 64265 Dobârlău 65154 Estelnic 64318 Ghelinţa 64345 Ghidfalău 64390 Hăghig 63580 ÎntorsuraBuzăului


37

64461 Lemnia 64504 Malnaş 65105 Mereni 65139 Micfalău 64568 Moacşa 64602 Ojdula 64719 Poian 64826 Sânzieni 63688 SitaBuzăului 64871 Turia 64942 Vâlcele 64906 ValeaCrişului 65099 ValeaMare 64997 Vârghiş 65011 Zagon 65048 ZăbalaDÂMBOVIŢA 66223 Bărbuleţu 66330 Bezdead 66438 Buciumeni 65869 Iedera 68182 Moroeni 68404 Pietroşiţa 68565 Pucheni 179917 RâuAlb 68716 Runcu 69063 ValeaLungă 69447 Vârfuri 69303 Văleni‐Dâmboviţa 69394 VişineştiGORJ 78711 BaiadeFier 79308 Bumbeşti‐Jiu 79834 Crasna 80908 Muşeteşti 78258 Novaci 81095 Padeş 81184 Peştişani 81380 Polovragi 81576 Runcu 81987 Schela 82136 Stăneşti


38

82430 TismanaHARGHITA 83847 Avrămeşti 83428 BăileTuşnad 83464 Bălan 83936 Bilbor 83491 Borsec 83151 Brădeşti 84102 Cârţa 83963 Căpâlniţa 86461 Ciceu 83981 Ciucsângeorgiu 84086 Ciumani 84148 Corbu 84175 Corund 86446 Cozmeni 84380 Dârjiu 84237 Dăneşti 84264 Dealu 84344 Ditrău 83197 Feliceni 84415 Frumoasa 84460 Gălăuţaş 83561 Gheorgheni 84558 Joseni 84594 Lăzarea 86479 Leliceni 84629 Lueta 84656 LuncadeJos 84754 LuncadeSus 84825 Lupeni 86438 Mădăraş 84923 Mărtiniş 85056 Mereşti 83320 Miercurea‐Ciuc 85074 Mihăileni 85243 Ocland 83133 OdorheiuSecuiesc 83375 Păuleni‐Ciuc 85289 PlăieşiideJos 85341 Praid


39

86495 Racu 85412 Remetea 85680 Sâncrăieni 85760 Sândominic 85788 Sânmartin 85840 Sânsimion 86519 Sântimbru 86501 SatuMare 85467 Săcel 85528 Sărmaş 85626 Siculeni 85877 Subcetate 85920 Suseni 86453 Tomesti 83632 Topliţa 86133 Tulgheş 86188 Tuşnad 86222 Ulieş 86311 Vărşag 83749 Vlăhiţa 86339 Voşlăbeni 86366 ZeteaHUNEDOARA 87219 Aninoasa 87745 BaiadeCriş 87843 Balşa 87996 Baru 88092 Băiţa 87246 Baniţa 88216 Bătrâna 88261 Beriu 88350 Blăjeni 88449 Boşorod 87291 Brad 88788 Buceş 88868 Bucureşci 88920 BulzeştiideSus 89026 Bunila 86749 Cârjiţi 89151 Cerbăl 89240 CertejudeSus


40

87362 Crişcior 89348 Densuş 89561 Geoagiu 86883 Ghelari 90066 Lelese 90119 LuncaCerniideJos 90208 LuncoiudeJos 87059 Lupeni 90342 OrăştioaradeSus 87077 Petrila 86990 Petroşani 90538 Pui 90663 RapoltuMare 90878 RâudeMori 90725 Răchitova 90805 Ribiţa 91232 Sântămăria‐Orlea 91054 Sarmizegetusa 91116 SălaşudeSus 91447 Tomeşti 91535 Topliţa 87139 Uricani 91795 VaţadeJos 91937 Vălişoara 91982 Veţel 92097 Vorţa 87175 VulcanMARAMUREŞ 106318 BaiaMare 106684 BaiaSprie 107314 Bârsana 107154 Băiuţ 107270 Bistra 107403 BogdanVodă 106746 Borşa 107485 Botiza 107519 Budeşti 106782 Cavnic 107582 Cerneşti 107868 Coroieni 107920 Cupşeni


41

107975 Deseşti 108017 Dragomireşti 108151 Giuleşti 179622 GroşiiŢibleşului 108204 Ieud 108222 Lăpuş 108240 Leordina 108348 Moisei 108400 OcnaŞugatag 179864 Onceşti 108455 Petrova 108473 PoieniledesubMunte 179604 PoienileIzei 108552 Remeţi 108598 Repedea 108614 RonadeJos 108632 RonadeSus 108669 Rozavlea 108696 Ruscova 108874 Săcel 108892 SălişteadeSus 108945 Săpânţa 109005 Strâmtura 109041 SuciudeSus 179613 Şieu 109096 Şiseşti 106461 Tăuţii‐Măgherăuş 109354 ValeaChioarului 109425 VimaMică 109504 VişeudeJos 106979 ViseudeSusMEHEDINŢI 109924 BaiadeAramă 110456 Balta 111220 Cireşu 112904 Dubova 112245 Eşelniţa 111818 Godeanu 112263 Ilovăţ 112370 Isverna 110027 Obârşia‐Cloşani


42

112959 Podeni 112995 PonoareleMUREŞ 116126 ChiherudeJos 116493 Daneş 116545 Deda 116590 Eremitu 116796 Fântânele 117042 Ghindari 117319 Gurghiu 117426 Hodac 117550 Ibăneşti 118058 LuncaBradului 118094 Măgherani 118469 Nadeş 118511 Neaua 118931 Răstoliţa 119153 Ruşii‐Munţi 119331 SângeorgiudePădure 114854 Sovata 119625 Stânceni 120138 Vătava 120174 VeţcaNEAMŢ 121108 Agapia 124938 AlexandrucelBun 120968 Bicaz 121297 Bicaz‐Chei 121340 BicazuArdelean 121652 Borca 121732 Borleşti 122025 Ceahlău 122187 Crăcăoani 122249 Dămuc 122551 Farcaşa 122828 Gârcina 122864 Grinţieş 122953 Hangu 123601 Pângaraţi 123479 PiatraŞoimului 120726 Piatra‐Neamţ 123521 Pipirig


43

123790 PoianaTeiului 124493 Tarcău 124563 Taşca 124616 Tazlău 125016 Vânători‐NeamţPRAHOVA 131899 Adunaţi 132137 AriceştiiZeletin 130954 Azuga 136278 Bătrâni 132342 Bertea 132404 Brebu 131210 Buşteni 132486 Cărbuneşti 132574 Ceraşu 131336 Comarnic 132841 Cosminele 133795 Izvoarele 134096 Măneciu 134648 Poseşti 134755 Predeal‐Sărari 134853 ProviţadeJos 134899 ProviţadeSus 135128 Salcia 135226 Secăria 131540 Sinaia 131577 Slănic 135315 Starchiojd 135547 Şotrile 135618 Ştefeşti 135654 Talea 135681 Tătaru 135789 Telega 136107 ValeaDoftaneiSĂLAJ 140770 Cristolţ 143067 ZalhaSATUMARE 137407 CertezeSIBIU 143959 ArpasudeJos 143995 Aţel 144054 Avrig 144198 Biertan


44

146021 Boiţa 144535 Cârţişoara 143735 Cisnădie 143487 Cristian 144599 GuraRâului 144615 Hoghilag 144713 Jina 144731 Laslea 145202 Orlat 145275 PoianaSibiului 143502 Poplaca 145293 PorumbacudeJos 145355 Racoviţa 145382 RâuSadului 143520 Răşinari 145471 Sadu 145499 Sălişte 145827 Tălmaciu 145907 Tilişca 145934 TurnuRoşu 145961 ValeaViilorSUCEAVA 147205 Breaza 147241 Brodina 147358 Broşteni 146502 CâmpulungMoldovenesc 151503 CapuCâmpului 147713 Cârlibaba 151451 Ciocăneşti 151497 Coşna 147884 Crucea 148202 DornaCandrenilor 148131 Dorna‐Arini 148612 Frasin 148729 Frumosu 148765 FunduMoldovei 146584 GuraHumorului 149138 Iacobeni 149183 IzvoareleSucevei 149316 Mălini 149370 MănăstireaHumorului


45

149502 Moldova‐Suliţa 149539 Moldoviţa 149655 Ostra 149682 Panaci 149851 PoianaStampei 149931 Pojorâta 150043 Putna 150114 Raşca 150178 Sadova 150258 Slatina 150294 Straja 150356 Stulpicani 150418 Suceviţa 150445 ŞaruDornei 150702 Ulma 150935 Vama 146744 VatraDornei 150980 VatraMoldoviţeiTIMIŞ 157898 Nădrag 158136 Pietroasa 158895 TomestiVÂLCEA 167696 BăileOlăneşti 168559 Bărbăteşti 168675 Berislăveşti 168755 Boişoara 167794 Brezoi 169119 Câineni 167909 Călimăneşti 169253 Costeşti 169351 Dăeşti 170220 Goleşti 168041 Horezu 171021 Malaia 171539 Muereasca 172153 Perişani 172509 Racoviţa 172812 Runcu 172894 Sălătrucel 173230 Stoeneşti 174496 Titeşti


46

174021 Vaideeni 174254 VoineasaVRANCEA 175126 AndreiaşudeJos 175224 Bârseşti 175509 Chiojdeni 176551 Jitia 176686 Mera 176891 Năruja 178885 Negrileşti 176944 Nereju 177003 Nistoreşti 177101 Paltin 178910 Păuleşti 177263 PoianaCristei 177469 Reghiu 177762 Soveja 178965 Spulber 178117 Tulnici 178313 ValeaSării 178475 Vintileasca 178545 Vizantea‐Livezi 178750 Vrâncioaia

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Secţiunea I Titlul proiectului de act normativ - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane (2014 – 2020) Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea situaţiei actuale

În România există la acest moment o delimitare a zonei montane, care ţine seama de criteriile prevăzute de art. 18 al Regulamentului (CE) 1257/1999 şi art. 36(a)(i) al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005, preluate şi în art. 32(1)(a) şi (2) al Regulamentului (UE) nr. 1305/2013. Sprijinul adresat zonei montane, acordat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în cadrul măsurilor de investiţii şi al măsurilor de mediu şi climă, are în vedere această delimitare bazată pe criterii de altitudine şi pantă. Această delimitare este aprobată de Comisia Europeană prin Decizia C(2008)3831/16.07.2008.

În acelaşi timp, din perspectiva Convenţiei Carpatice, ratificată de România prin Legea nr. 389/2006, regiunea Carpaţi este desemnată ca zonă montană carpatică, aceasta fiind delimitată, pe teritoriul României, în conformitate cu criterii fizico-geografice, biologice, socioeconomice, legate de posibilităţile de utilizare a terenului şi modalităţile de raportare a populaţiei locale la condiţiile fizice specifice ale mediului înconjurător, precum şi cu criteriile Comunităţii Europene privind delimitarea regiunilor biomontane, stabilite în baza Directivei 92/43/CE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică. Astfel, sintagma regiunea Carpaţi, din articolul 1 paragraful 1 al Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, semnată la Kiev la 22 mai 2003, desemnează pe teritoriul României Munţii Carpaţi cu depresiunile intramontane, fără a include Platoul Transilvaniei şi dealurile subcarpatice.

Având însă în vedere obiectivele vizate de Strategie, precum şi faptul că acestea constituie în fapt un set de recomandări referitoare la gestionarea problematicilor specifice zonei montane, pe care autorităţile publice la nivel naţional şi local le vor avea în vedere în procesul de elaborare a documentelor de politici publice, pe domeniile specifice de competenţă, în contextul regulilor aplicabile sprijinului acordat din fonduri europene, delimitarea aplicabilă Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane (2014 – 2020) este cea prevăzută în PNDR.

Zona montană din România este constituită din suma suprafeţelor unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) desemnate conform următoarelor criterii:

- Unităţile administrativ-teritoriale (UAT) situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în Sistemul Integrat de Administrare şi Control) care aparţin de aceste UAT;

- UAT situate la altitudini medii între 400 – 600 m şi care au o pantă medie egală sau mai mare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale

blocurilor fizice (identificate în Sistemul Integrat de Administrare şi Control) care aparţin de aceste UAT.

Lista completă a UAT, conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013, Anexa 4A, se regăseşte în Anexa 1 a acestui document. Delimitarea a fost făcută conform art. 18 al Regulamentului (CE) 1257/1999.

Conform acestei delimitări, zona montană a României cuprinde 657 UAT (NUTS 51) reprezentând 20% din numărul de UAT existent în România, cu o suprafaţă totală de 71.341kmp, respectiv 30% din teritoriul naţional (238.391 kmp. În zona montană trăiesc 3.270.793 locuitori, reprezentând aproximativ 20% din populaţia ţării.

Zonele de munte se disting de alte regiuni prin dezavantaje naturale, ce nu pot fi schimbate (altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetaţie, izolare faţă de căile de comunicaţie şi pieţele de desfacere) şi prin dezavantaje structurale – îmbătrânirea populaţiei active şi tendinţele de exod în principal a populației tinere, ocupaţii restrictive, distanţe mari faţă de centrele decizionale şi administrative, infrastructuri insuficiente.

Zona montană, prin limitarea considerabilă a posibilităţilor de utilizare a terenului agricol, din cauza condiţiilor de climă, pantelor şi substratului geologic, este considerată defavorizată. Acest areal este fragil din punct de vedere ecologic, antrenând eforturi mari, cu restricţii în exercitarea unor activităţi economice şi în utilizarea terenurilor, implicând o creştere a costurilor tuturor activităţilor şi lucrărilor, aspecte ce conferă producătorilor agricoli crescători de animale, un drept la diferenţă şi compensare.

În vederea susținerii cadrului legislativ existent dedicat sprijinului locuitorilor din zonele montane, este necesară elaborarea unei Strategii naționale care să propună un set de obiective și măsuri care să aibă în vedere noile provocări economice, sociale și de mediu evidenţiate în noile documente strategice şi programatice comunitare .

2. Schimbări preconizate

Strategia prezintă principalele direcţii de urmat pentru asigurarea creşterii atractivităţii şi dezvoltării durabile a zonei montane, prin punerea în valoare a resurselor, stabilizarea populaţiei, menţinerea identităţii culturale, creşterea puterii economice la nivel local, în condiţiile păstrării echilibrului ecologic şi protecţiei mediului natural.

Prin îndeplinirea obiectivelor stabilite se va realiza protejarea şi valorificarea responsabilă a resurselor montane, ţinând seama şi de efectele schimbărilor climatice, prevenindu-se depopularea acestor zone şi degradarea tradiţiilor, îndeletnicirilor şi specificităţii culturale a acestora. Asigurarea mijloacelor pentru dezvoltarea echilibrată a resurselor montane, la paritate cu alte zone din România şi U.E., în privinţa veniturilor şi condiţiilor de viaţă, trebuie să beneficieze de sprijin intens preventiv şi eficient din partea statului.

Zonele de munte trebuie să beneficieze de o politică specifică definită conform principiilor dezvoltării durabile, care asigură necesităţile prezentului fără a compromite şansele generaţiilor viitoare. Se urmăreşte reducerea dezechilibrului între regiunile mai favorizate şi cele montane defavorizate, marcate de constrângeri naturale permanente, vizând ansamblul problematicii economice, sociale, culturale şi de mediu înconjurător.

Politicile montane trebuie să faciliteze cooperarea inter-comunală şi inter-

1municipii și orașe, comune, cu sate

regională în cadrul naţional, cooperarea trans-frontalieră şi trans-naţională.

Implementarea obiectivelor strategice naţionale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane se va realizata în intervalul 2014 – 2020 şi coincide cu perioada de programare a fondurilor şi politicilor Uniunii Europene (2014 – 2020).

Obiectivele și măsurile propuse în cadrul strategiei, constituie în fapt un set de recomandări referitoare la gestionarea problematicilor specifice zonei montane, pe care autorităţile publice la nivel naţional şi local le vor avea în vedere în procesul de elaborare a documentelor de politici publice, pe domeniile specifice de competenţă.

Implementarea acţiunilor de către toţi factorii implicaţi din România şi evaluarea contribuţiilor la obiectivele strategice va fi monitorizată şi evaluată pe parcursul implementării.

3. Alte informaţii În vederea identificării și elaborării strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane, la nivelul Secretariatului General al Guvernului (SGG) a fost creat un Comitet Interministerial din care fac parte reprezentați ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), Ministerului Culturii (MC), Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC) şi Autorităţii Națională pentru Turism (ANT). Comitetul s-a reunit în mai multe rânduri, fiecare minister implicat contribuind la trasarea obiectivelor strategice. Activitatea comitetului a fost coordonată de Compartimentul Înaltului Reprezentant pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Cancelariei Primului Ministru, obiectivele strategice elaborate fiind discutate și agreate de către toţi membrii acestuia.

Măsurile din cadrul prezentei strategii sunt în acord cu prevederile din cadrul Legii nr 347/2004-Legea muntelui, republicată, care reglementează modalităţile de dezvoltare şi protecţie a zonei montane prin punerea în valoare a resurselor, pentru stabilizarea populaţiei, creşterea puterii economice la nivel local şi naţional, în condiţiile păstrării echilibrului ecologic şi protecţiei mediului natural.

Secţiunea a 3-a Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ

1. Impactul macroeconomic

Adoptarea proiectului de hotărâre va sta la baza fundamentării prioritizării măsurilor care vizează zonele montane din cadrul programelor prin care sunt gestionate fondurile structurale și de investiții europene, având ca obiectiv dezvoltarea spaţiului rural montan şi alinierea României la nivelul de dezvoltare al celorlalte state membre ale Uniunii Europene cu zone montane, în domeniile agricultură, silvicultură, industrie alimentară, turism, cultură şi mediu.

11 Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

2. Impactul asupra mediului de afaceri

Implementarea în mod eficient a acţiunilor din Strategia 2014 – 2020 poate conduce la: dezvoltarea infrastructurii agricole, turistice şi silvice din zona montană, creşterea veniturilor fermierilor, diversificarea activităţilor economice, dezvoltarea de activităţi specifice, creşterea productivităţii muncii, promovarea produsului montan de calitate, sprijinirea formelor asociative pentru valorificarea produselor agroalimentare, sprijinirea micilor

întreprinzători din spaţiul rural montan. 3. Impactul social Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane (2014 – 2020)

pre unele acţiuni cu potenţial impact privind creşterea atractivităţii şi stabilizarea populaţiei în zona montană.

4. Impactul asupra mediului

Documentul propune măsuri cu impact potenţial din perspectiva îmbunătăţirii caracteristicilor de mediu în zona montană, prin gestionarea durabilă a resurselor, conservarea biodiversităţii şi implementarea unui management durabil al deşeurilor.

5. Alte informaţii - Secţiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

- mii lei -

Indicatori Anul curent Următorii 4 ani Media

pe 5 ani 1 2 3 4 5 6 7

1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) impozit pe profit (ii) impozit pe venit b) bugete locale: (i) impozit pe profit c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) contribuţii de asigurări


2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii b) bugete locale: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii


3. Impact financiar, plus/minus, din care: a) buget de stat b) bugete locale


4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare


5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare


6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare


7. Alte informaţii - Secţiunea a 5-a Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare 1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act

a. La data intrării în vigoare a prezentului proiect de Hotărâre a Guvernului se impune abrogarea Hotărârea Guvernului nr.

normativ: a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ; b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii.

1779/2004 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei montane deoarece: - aceasta nu mai corespunde cerințelor actuale, fiind elaborată în perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană - a fost adoptată în anul 2004 în baza art. 21 din Legea muntelui nr. 347/2004, Lege modificată ulterior prin Legea nr. 161/2008 privind aprobarea OUG nr. 21/2008 pentru modificarea Legii muntelui;- este necesară armonizarea cu legislaţia adoptată după 2007 pentru implementarea măsurilor de dezvoltare rurală din Politica Agricolă Comună; b. Obiectivele și măsurile propuse în prezenta strategi vor avea un impact legislativ asupra aspectelor administrative generale privind gestionarea problematicilor specifice zonei montane, precum și asupra definirii acesteia. Autorităţile publice la nivel naţional şi local vor avea în vedere prevederile prezenteei strategii în procesul de elaborare a documentelor de politici publice.

2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare


3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare


4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene


5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente

Convenţia Carpatică (Convenţia cadru pentru protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, ratificată prin Legea nr. 389/2006).

6. Alte informaţii

Proiectul de act normativ nu contravine dispoziţiilor Convenţiei europene a drepturilor omului şi ale protocoalelor adiţionale la aceasta, ratificate de România, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Proiectul de act normativ este în acord cu următoarelor prevederi comunitare:

a) Strategia Europa 2020; b) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1257/1999 privind

sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă(FEOGA) şi de modificare şi abrogare a unor regulamente;

c) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

d) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005;

e) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1290/2005 privind finanţarea politicii agricole comune;

f) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune

și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului

g) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului

Secţiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ 1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate. 2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de act normativ

1. Proiectul de act normativ a fost supus consultării membrilor Comisiei de dialog social din cadrul MADR, organizaţiilor nonguvernamentale reprezentative (WWF, Fundaţia ADEPT, Forumul Montan din România, Federaţia Agricultorilor de Munte – Dorna) şi a fost publicat pe site-ul instituţiei. 2. Organizaţiile non-guvernamentale cu care s-au făcut consultări activează în domeniul dezvoltării comunităţilor locale din zona montană şi protecţiei mediului, făcând parte din grupuri de lucru constituite la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi/sau din Comitetul de Monitorizare pentru PNDR.

3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei locale, în situaţia în care proiectul de act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

Proiectul de act normativ a fost supus consultării: - Asociației Comunelor din România; - Asociației Orașelor din România; - Asociației Municipiilor din România; - Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România.

4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente

În vederea identificării şi elaborării Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane, la nivelul Secretariatului General al Guvernului (SGG) a fost creat un Comitet Interministerial din care fac parte reprezentaţi ai ministerelor implicate în dezvoltarea durabilă a spaţiului montan (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Culturii, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Autoritatea Națională pentru Turism). Comitetul s-a reunit în mai multe rânduri, fiecare minister implicat contribuind la trasarea obiectivelor strategice. Activitatea comitetului a fost coordonată de Compartimentul Înaltului Reprezentant pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Cancelariei Primului Ministru, obiectivele strategice elaborate fiind discutate şi agreate de către toţi membrii acestuia.

5. Informaţii privind avizarea de către: a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării c) Consiliul Economic şi Social d) Consiliul Concurenţei e) Curtea de Conturi

Proiectul de act normativ a fost supus avizării Consiliului Legislativ

6. Alte informaţii -

Secţiunea a 7-a Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ

1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ

La elaborarea actului normativ au fost respectate procedurile prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi prevederile Hotărârii Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării - proiectul de act normativ a fost publicat pe site-ul MADR la data de 27 iunie 2013 (http://www.madr.ro/ro/proiecte-de-acte-normative/501-proiect-27-06-2013.html)

2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice


3. Alte informaţii Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

Secţiunea a 8-a Măsuri de implementare 1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente


Alte informaţii Implementarea obiectivelor strategice naţionale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane se va realizata în intervalul 2014 – 2020 şi coincide cu perioada de programare a fondurilor şi politicilor Uniunii Europene (2014 – 2020). Autorităţile publice la nivel naţional şi local vor avea în vedere prevederile prezentei strategii în procesul de elaborare a documentelor de politici publice, în condițiile legii. Implementarea obiectivelor strategice de către toţi factorii implicaţi din România va fi monitorizată şi evaluată pe parcursul implementării.

Faţă de cele prezentate, s-a întocmit prezentul proiect de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane (2014 – 2020)

hotarare zona montana update 27.01.2014

Documents