hotarare privind aprobarea planului de analiza si ...romania judetul prahova orasul valenii de munte...
TRANSCRIPT
ROMANIA JUDETUL PRAHOVA ORASUL VALENII DE MUNTE CONSILIUL LOCAL
HOTARARE
privind aprobarea Planului de analiza si acoperirea riscurilor al orasului Valenii de Munte
Avand in vedere prevederile legale cuprinse in :
- art.36 alin.(1), alin.(2), lit.d) si alin.(6), lit.a), pct.8 din Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
- art.3, alin.(1) lit.a) din Legea nr.481/2004, privind protectia civila, republicata cu modificarile si completarile ulterioare;
- art.13 lit.a) din Legea nr.307/2006 privind apararea impotriva incendiilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Ordinul M.A.I. nr.132/2007 pentru aprobarea metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperirea riscurilor si a Structurii – cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor;
Tinand cont de expunerea de motive a primarului, raportul intocmit de catre Oficiul protectie civila si raportul comisiei pentru amenajarea teritoriului si urbanism, protectia mediului si turism; In temeiul prevederilor art.45 din Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; Consiliul Local al orasului Valenii de Munte adopta prezenta hotarare:
Art.1. Se aproba Planul de analiza si acoperirea riscurilor al orasului Valenii de Munte, conform anexei, ce face parte integranta din prezenta hotarare.
Art.2.Hotararea se va comunica Compartimentului Protectie civila, I.S.U. Prahova,
Comitetului Local pentru situatii de urgenta si Serviciului buget – finante, impozite si taxe locale. Hotararea se va afisa la sediul Primariei orasului Valenii de Munte.
Afisarea si comunicarea se vor face de catre Biroul administratie publica locala.
PRESEDINTE DE SEDINTA, Nicolae Andrei
CONTRASEMNEAZA:
SECRETAR – Onoiu Elena – Adina
VALENII DE MUNTE, 31 martie 2016 NR. 28
Nr. ______/____________
EXPUNERE DE MOTIVE la proiectul de privind aprobarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor
al oraşului Vălenii de Munte
Având în vedere prevederile legale cuprinse în:
Ordinul nr. 132 din 29 ianuarie 2007 al Ministerului Administraţiei Publice pentru aprobarea
Metodologiei de elaborare a Planului de analiza şi acoperire a riscurilor stabileşte scopurile,
obiectivele, răspunderile, precum şi principalele elemente şi etape de parcurs care trebuie avute în
vedere la elaborarea planurilor de analiza şi acoperire a riscurilor. Planul de analiză şi acoperire a
riscurilor cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul UAT, măsurile, acţiunile şi resursele
necesare pentru managementul riscurilor respective.
Scopurile P.A.A.R. sunt de a asigură cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor
şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un
cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii
de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.
Obiectivele P.A.A.R. sunt:
• asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării
acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor în baza
concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu
riscurile teritoriale;
• amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forte destinate asigurării
funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;
• stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;
• alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionarii situaţiilor de
urgenţă;
În baza celor de mai sus, vă rog să aprobaţi Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor
pentru anul 2016..
PRIMAR,
FLORIN CONSTANTIN
ROMÂNIA JUDEŢUL PRAHOVA
ORAŞUL VĂLENII DE MUNTE PRIMAR
Str. Berevoiesti, nr.3A, Vălenii de Munte, 106400
Telefon: 0244/280.816; Fax: 0244/280631: e-mail:[email protected]
Nr. ______/____________
RAPORT DE SPECIALITATE la proiectul de privind aprobarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor
al oraşului Vălenii de Munte
Ordinul nr. 132 din 29 ianuarie 2007 al Ministerului Administraţiei Publice pentru aprobarea
Metodologiei de elaborare a Planului de analiza şi acoperire a riscurilor stabileşte scopurile,
obiectivele, răspunderile, precum şi principalele elemente şi etape de parcurs care trebuie avute în
vedere la elaborarea planurilor de analiza şi acoperire a riscurilor. Planul de analiză şi acoperire a
riscurilor cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul UAT, măsurile, acţiunile şi resursele
necesare pentru managementul riscurilor respective.
Scopurile P.A.A.R. sunt de a asigură cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor
şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un
cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii
de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.
Obiectivele P.A.A.R. sunt:
• asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării
acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor în baza
concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu
riscurile teritoriale;
• amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forte destinate asigurării
funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;
• stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;
• alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionarii situaţiilor de
urgenţă;
Faţă de cele menţionate anterior, va rugam sa aprobati prezentul proiect de hotarare privind
aprobarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al oraşului Vălenii de Munte.
COMPARTIMENT I.S.U.,
Referent,
Pisau Ion
ROMÂNIA JUDEŢUL PRAHOVA
ORAŞUL VĂLENII DE MUNTE PRIMAR
Str. Berevoiesti, nr.3A, Vălenii de Munte, 106400
Telefon: 0244/280.816; Fax: 0244/280631: e-mail:[email protected]
ANEXA NR. 1 la H.C.L. nr. ______/__________
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE JUDEŢUL PRAHOVA
Editia III – noiembrie 2015
AVIZAT, INSPECTOR SEF,
Col. POPESCU NICOLAE
APROB, PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ AL CONSILULUI LOCAL
PLANUL DE ANALIZA ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Coordonat de:
Numele şi prenumele Instituţia Funcţia Data Semnătura
Primar,
Florin Constantin
Primăria oraşului
Vălenii de Munte
Preşedinte
C.L.U.S. 23.03.2016
Viceprimar,
Jr. Vasile Gheorghe
Primăria oraşului
Vălenii de Munte
Vicepreşedinte
C.L.U.S. 23.03.2016
Cuprins Cuprins ...........................................................................................................................................6
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale.................................................................................................8
SECŢIUNEA 1-a.........................................................................................................................8
1. Definiţie, scopuri, obiective .....................................................................................................8
SECŢIUNEA a 2-a. .....................................................................................................................8
2. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor............................................................8
2.1. Consiliul local şi primăria ...............................................................................................10
2.2. Instituţiile publice descentralizate ...................................................................................12
2.3. Instituţii şi operatori economici.......................................................................................13
2.4. Acte normative de referinţă. ............................................................................................13
CAPITOLUL II: CARACTERISTICILE UNITATII ADMINISTRATIV TERITORIALE .............15
Secţiunea a 1-a: Amplasare geografică şi relief ..........................................................................15
Secţiunea a 2-a: Caracteristici climatice.....................................................................................16
Secţiunea a 3-a: Reţeaua hidografică ........................................................................................17
Secţiunea a 4-a: Populaţie..........................................................................................................17
Secţiunea a 5-a: Cai de transport................................................................................................18
Secţiunea a 6-a: Dezvoltarea economică ....................................................................................19
Secţiunea a 7-a: Infrastructuri locale..........................................................................................21
Secţiunea a 8-a: Specific regional ..............................................................................................22
CAPITOLU III: ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ......23
SECŢIUNEA a 1-a: Analiza riscurilor naturale..........................................................................23
SECŢIUNEA a 2-a: Analiza riscurilor tehnologice ....................................................................30
SECŢIUNEA a 3-a: Riscuri biologice........................................................................................30
SECŢIUNEA a 4-a: Riscurile de incendiu .................................................................................32
CAPITOLUL IV: Acoperirea riscurilor .........................................................................................33
SECŢIUNEA 1: Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie - intervenţie...............................33
SECŢIUNEA 2: Etapele de realizare a acţiunilor.......................................................................34
2.2.1. Prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de riscuri naturale ........................................35
2.2.2. Prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de riscuri tehnologice...................................36
SECŢIUNEA 3: Faze de urgenţă a acţiunilor.............................................................................45
SECŢIUNEA 4: Acţiuni de protecţie-intervenţie .......................................................................45
SECŢIUNEA 5: Instruirea.........................................................................................................46
SECŢIUNEA 6: Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare .......................46
SECTIUNEA 7: Situaţiile de protecţie civilă .............................................................................48
SECTIUNEA 8: Asigurarea legăturilor......................................................................................49
CAPITOLUL V: RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE......................................50
CAPITOLUL VI: LOGISTICA ACŢIUNILOR ............................................................................52
Anexe
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1-a
1. Definiţie, scopuri, obiective
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al localităţii Vălenii de Munte, denumit P.A.A.R.,
reprezintă documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivel de oraş, măsurile,
acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul P.A.A.R este acela
de a permite autorităţilor publice locale şi celorlalţi factori de decizie să facă cele mai bune alegeri
posibile referitoare la:
� prevenirea riscurilor;
� amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative;
� stabilirea concepţiei şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă;
� alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare.
Obiectivele P.A.A.R. sunt:
� crearea unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor
generatoare de situaţii de urgenţă;
� asigurarea unui răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc;
� cunoaşterea, de către toţi factorii implicaţi şi de către populaţie a sarcinilor şi atribuţiilor ce
le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă;
� optimizarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de
urgenţă.
Obiectivul fundamental al acestui plan se concentrează asupra realizării unui sistem
informaţional care să integreze toate informaţiile, toate tipurile de date, necesare managementului
dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-factum.
SECŢIUNEA a 2-a.
2. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor
Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care,
potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de
urgenţă în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice locale, inspectoratul judeţean pentru
situaţii de urgenţă, C.L.S.U. alte organe şi organisme cu atribuţii în domeniu). Planul de analiză şi
acoperire a riscurilor se întocmeşte de către comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de
către consiliul local.
Primarul localităţii Vălenii de Munte asigură condiţiile necesare elaborării planului de
analiză, acoperire a riscurilor şi alocării resurselor necesare pentru punerea în aplicare a acestuia,
potrivit legii.
Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi
acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate,
organism, operator economic şi/sau instituţie în parte, corespunzător sarcinilor şi atribuţiilor ce-i
revin.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte într-un număr suficient de
exemplare, din care unul va fi pus la dispoziţia Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban
Cantacuzino" al judeţului Prahova.
Personalul din inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, precum şi cel al celorlalte
forţe destinate prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă (S.V.S.U.) are
obligaţia să cunoască în părţile care îl privesc conţinutul planului de analiză şi acoperire a riscurilor
şi să îl aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.
Responsabilităţile cetăţenilor
Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situaţiilor de urgenţă trebuie să se
bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuţia comunităţii locale şi a fiecărui cetăţean.
Cetăţeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul şi datoria de a contribui activ
la construcţia ei cotidiană, printr-un comportament participativ şi responsabil. Cetăţeanul are
dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunităţii şi la măsurile
care trebuie luate pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Obligaţia primordială a cetăţenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament
preventiv, de a participa activ la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în cadrul comunităţii
locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acţiunilor pe care cetăţeanul le realizează
pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al
acestui tip de comportament este eliminarea neglijenţelor.
Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanţă, adică o
dublare a acţiunii umane cu sisteme automate de prevenire şi control. Întrucât redundanţa este
costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienţei, respectiv prin punerea în
balanţă a gravităţii şi probabilităţii producerii evenimentului alături de costurile implementării.
Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetăţeni trebuie să
constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul
procedurilor de prevenire a pierderilor, respectiv pentru:
� informarea generală şi permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta
viaţa şi proprietatea concetăţenilor;
� formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate şi eliminarea
/reducerea neglijenţelor din conduită;
� dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate în comunitatea locală;
� adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinţei
şi anexelor gospodăreşti cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea;
� respectarea, cunoaşterea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi responsabilităţi in
gestionarea situaţiilor de urgenţă privind protecţia, intervenţia, evacuarea şi restabilirea stării
de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă;
� participarea ca voluntari la acţiunile preventive, de salvare - evacuare a populaţiei afectate
de situaţiile de urgenţă, precum şi la acţiunile de intervenţie şi de refacere;
� încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre;
� cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea dezastrelor;
� respectarea măsurilor stabilite de organele în drept şi protejarea lucrărilor cu rol de apărare
împotriva situaţiilor de urgenţă.
2.1. Consiliul local şi primăria
Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie pregătite să facă faţă gestionării
situaţiilor de urgenţă prin comitetele judeţene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind
primele care iau contact cu fenomenul şi care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până
la intervenţia altor autorităţi şi structuri.
Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualităţii, astfel că deciziile
iniţiale trebuie luate la acest nivel, context în care creşterea capacităţii de prevenire şi răspuns locale
constituie prioritatea esenţială.
Principalele lor responsabilităţi, pe fazele dezastrului, sunt:
în faza pre-dezastru:
� instituie măsurile de prevenire a situaţiilor de urgenţă, analizează anual şi ori de câte ori este
nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;
� aprobă organizarea activităţii de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţii
administrativ - teritoriale;
� hotărăsc înfiinţarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, aprobă regulamentul de
organizare şi funcţionare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea şi finanţarea
cheltuielilor de întreţinere şi funcţionarea acestuia în condiţii de operativitate şi eficienţă în
conformitate cu criteriile minime de performanţă;
� aprobă planurile anuale şi de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi
financiare destinate prevenirii şi gestionarii situaţiilor de urgenţă;
� elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărţile de risc şi asigură respectarea
prevederilor acestor documentaţii;
� determină necesităţile comunităţii locale privind resursele mobilizabile, financiare, materiale
şi utilaje în caz de dezastre;
� asigură mobilizarea populaţiei la acţiunile de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă şi
organizează exerciţii şi aplicaţii, sub conducerea organelor abilitate în vederea pregătirii
intervenţiei operative;
� asigură organizarea şi instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acţiunile de
salvare-evacuare a populaţiei afectate de dezastre.
pe timpul dezastrului:
� desfăşoară activităţile cuprinse în legislaţia în vigoare privind managementul situaţiilor de
urgenţă;
� menţine în stare de funcţionare drumurile şi accesele în zonele calamitate;
� coordonează acţiunile de ajutor;
� înfiinţează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească şi
funcţia de transmitere a avertizării individuale a cetăţenilor în cazul în care sistemele de
înştiinţare - alarmare nu sunt disponibile, pe durata situaţiei de urgenţă;
� asigură condiţiile necesare pentru acordarea asistenţei medicale;
� asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite şi
condiţiile corespunzătoare de trai, evidenţa populaţiei evacuate, asigurarea primirii şi cazării
persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuaţi, recepţia şi depozitarea bunurilor
evacuate, securitatea şi paza zonelor evacuate;
� coordonează acţiunile pentru asigurarea necesităţilor esenţiale ale persoanelor sau
comunităţilor izolate.
post dezastru:
� participă la acţiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuinţelor şi
gospodăriilor afectate de dezastre;
� coordonează acţiunile de aprovizionare cu hrană şi îmbrăcăminte şi de distribuire a acestora,
precum şi pentru cazarea în locuinţe temporare;
� asigură condiţiile pentru asistenţa sanitară;
� coordonează activităţile de reconstrucţie şi restaurare a activităţii normale;
� organizează activităţi de ajutor financiar.
2.2. Instituţiile publice descentralizate
în faza pre-dezastru:
� identifică, localizează şi inventariază sursele de risc pe baza metodologiilor elaborate;
� monitorizează pericolele şi riscurile specifice, precum şi efectele negative ale acestora;
� coordonează elaborarea planurilor şi reglementărilor privind prevenirea şi intervenţia în
situaţii de urgenţă generate de riscurile specifice;
� elaborează strategii şi programe de prevenire a situaţiilor de urgenţă, ghiduri/ manuale
conţinând activităţile şi responsabilităţile autorităţilor locale în domeniul gestionării
situaţiilor de urgenţă şi a modului de acţiune;
� elaborează programe de educare şi pregătire a populaţiei privind riscurile specifice, a
modului de comportare şi al rolului protecţiei individuale în caz de situaţii de urgenţă;
� sprijină autorităţile administraţiei publice locale în vederea elaborării propriilor strategii de
protecţie împotriva dezastrelor;
� elaborează normele de securitate la incendiu specifice domeniului de competenţă;
� stabilesc metode şi proceduri pentru identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu
specifice domeniului de competenţă şi asigurarea băncilor de date necesare.
pe timpul producerii dezastrului:
� diseminează mesajele de avertizare în cazul situaţiilor de urgenţă şi avertizarea populaţiei şi
salariaţilor prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică;
� coordonează, sub aspect tehnic de specialitate, acţiunile de intervenţie operativă;
� asigură expertiza tehnică de specialitate pentru evaluarea situaţiei de urgenţă, pentru
evaluarea evoluţiei situaţiei de urgenţă în timp, pentru evaluarea consecinţelor asupra
populaţiei şi asupra mediului, precum şi formularea de recomandări cu privire la măsurile de
protecţie a populaţiei ce trebuie implementate de autorităţi.
post dezastru:
� participă la reabilitarea zonei afectate pentru obiectivele din coordonarea/ subordonarea sau
de sub autoritatea ministerului / instituţiei centrale;
� participă la elaborarea unor studii de evaluare a impactului economic, social şi de mediu ca
urmare a dezastrelor;
� analizează modul de comportare a infrastructurilor de apărare împotriva situaţiilor de
urgenţă;
� sprijină finanţarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă;
� asigură expertiza tehnică de specialitate pentru reabilitarea zonelor afectate.
2.3. Instituţii şi operatori economici
Instituţiile publice şi operatorii economici au un rol important în ceea ce priveşte prevenirea
şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Pe de o parte, pot suferi un impact direct ca urmare a
manifestării unui anumit risc, iar pe de altă parte, în numeroase cazuri, reprezintă chiar sursa de risc
şi punctul de declanşare a unei situaţii de urgenţă.
Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substanţe periculoase,
operatorii economici au următoarele obligaţii:
� să notifice autorităţilor competente inventarul de substanţe;
� să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul de securitate;
� să elaboreze un plan de urgenţă internă;
� să informeze imediat autorităţile competente în cazul producerii unui accident major;
� să informeze corect şi complet populaţia din zonele de planificare la urgenţă;
� să desfăşoare exerciţii de verificare a planurilor şi pregătire a forţelor proprii de intervenţie;
� să permită inspecţia autorităţilor competente;
� să ia toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor şi pentru a limita, în
cazul producerii, consecinţele acestora asupra sănătăţii populaţiei şi a calităţii mediului.
Din punct de vedere al accidentelor nucleare sau radiologice, instituţiile publice şi operatorii
economici au următoarele obligaţii principale:
� monitorizarea radioactivităţii mediului;
� întocmirea prognozelor şi predicţiilor cu privire la contaminarea radioactivă a mediului, a
produselor agroalimentare şi a populaţiei din zonele potenţial contaminate;
� notificarea autorităţilor asupra accidentului;
� elaborarea planurilor de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear /radiologic;
� desfăşurarea de exerciţii de urgenţă pe şi în afara amplasamentului.
Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituţiile publice şi operatorii economici
trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute în legislaţia specifică şi în Normele generale de
apărare împotriva incendiilor.
2.4. Acte normative de referinţă.
• OUG nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă cu
modificările şi completările ulterioare;
• Adresa I.S.U. nr. 3102170/15.02.2016 privind reactualizarea Planului de analiză şi acoperire
a riscurilor
• Legea nr.15/2005 pentru aprobarea O.U.G. Nr. 21/2004;
• Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
• O.U.G. nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice,
comunitare pentru situaţii de urgenţă;
• H.G.R. nr.1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului - cadru privind structura
organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru
situaţii de urgenţă;
• H.G.R. nr.2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le
asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind
prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;
• H.G.R. nr.1040/2006 pentru aprobarea Planului naţional de asigurare cu resurse umane,
materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;
• H.G.R. nr.762/2008 privind Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă.
• O.M.A.I. nr.718/2005 pentru aprobarea criteriilor de performanţă privind structura
organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă;
• O.M.A.I. nr.736/2005 privind instituirea serviciului de permanenţă la toate primăriile din
zona de risc, în caz de iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă;
• O.MA.I. nr.886/2005 privind aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional de
înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei;
• O.M.A.I. nr.1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea
activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;
• O.M.A.I. nr.1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea
activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;
• O.M.A.I. nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare şi a structurii-cadru a
Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;
• Regulamentul M.A.D.R. privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de
pădure;
• O.M.A.I nr.638/2005 şi O.M.M.G.A. nr.420/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
• O.M.A.I şi O.M.T.C.T. nr.708/923, privind comunicarea principalelor caracteristici ale
cutremurelor produse pe teritoriul României şi convocarea, după caz, a structurilor privind
gestionarea riscului la cutremure;
• OMAI 1160/2006 şi OMTCT 1995/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgentă specifice riscului la cutremure si/sau
alunecări de teren;
• H.G.R. 804/2007 privind Controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în
care sunt implicate substanţe periculoase;
CAPITOLUL II: CARACTERISTICILE UNITATII ADMINISTRATIV TERITORIALE
Secţiunea a 1-a: Amplasare geografică şi relief
Oraşul Vălenii de Munte este situat în partea de nord - est a judeţului, ocupând o parte din
pantele de sud ale carpaţilor şi se întinde până în zona de câmpie.
Situat intre Localităţile Teişani - Drajna la nord, Bughea de Jos la vest, Predealul Sărari la
est Gura Vitioarei la sud. Localitatea Vălenii de Munte corespunde în cea mai mare parte bazinul
hidrografic al râului Teleajen, având o suprafaţa de 21,6 Km ceea ce reprezintă 0,4 % din suprafaţa
judeţului Prahova şi o populaţie de 13.445 locuitori reprezentând aproximativ 1,66 % din populaţia
judeţului Prahova cu o densitate de 160 locuitori pe Km2 .
Pe globul pământesc, oraşul este situat la 45° 11' latitudine nordica şi 26°02 latitudine estică.
� Forme de relief - deal
• Dealuri subcarpatice: 21,6 km (0,4%);
Oraşul Vălenii de Munte datorita aşezării are un climat ce prezintă următoarele caracteristici
climatice:
zona montană zona de deal zona de câmpie
Radiaţia solară globală (Kcal/m2/an) 20
Durata de strălucire a soarelui (ore/an) 2300
Temperatura medie anuală (°C) 9 - 11
Temperatura medie a lunii ianuarie (°C) -1,7 şi-0,3
Temperatura medie a lunii iulie (°C) 22
Precipitaţii medii anuale (mm) 600
Nebulozitate (zile/an) 50
Zile de ninsoare/an 12
Zile cu strat de zăpadă / an 16
Grosimea stratului de zăpadă (cm) 7
Viteza medie anuală a vântului (m/sec.) 1-2
Sursa: Institutul Naţional de Meteorologie
� Caracteristici pedologice ale solului
În zona Vălenii de Munte sunt prezentate solurile brune podzolice si brune-roscate
favorabile culturilor furajere, livezilor, pomilor fructiferi si pajişti naturale.
Zonarea pedologica - calitatea solurilor
Solul s-e încadrează în clasa IV - terenul arabil ocupând cam 29,0% din totalul suprafeţei
localităţii.
Secţiunea a 2-a: Caracteristici climatice
Oraşul Vălenii de Munte este aşezat in zona de curbura a carpaţilor la 30 km de capitala
judeţului Ploieşti, in zona de deal.
Temperaturile medii anuale se încadrează intre 9°C si 110C. Precipitaţiile medii anuale sunt
cuprinse între : 600 mm si 800 mm.
Fenomene meteorologice deosebite
Datorita aşezării in zona de deal se poate spune ca fenomenele meteorologice deosebite apar
destul de rar.
Oraşul este traversat de curenţi de aer atât rece - toamna si iarna cât si cald - primăvara în
perioade scurte producând foarte rar pagube materiale.
Alte fenomene care se fac simţite in aceasta zona, dar tot pe perioade scurte, sunt: ceaţa,
chiciura si grindina în perioada de vară.
VĂLENII DE MUNTE
TEMPERATURA AERULUI - VALORI MEDII LUNARE, ANUALE,
EXTREME ( gr. C )
TEMPERATURI MEDII LUNARE ( gr. C ) LUNA
/
ANUL I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII.
MED
IA
ANU
ALA
2010 -0,1 1.0 6.4 9.3 14.5 16.8 21.6 20.7 14.7 11.0 2.9 -3.9 9.6
2011 -1.1 -0.3 6.5 7.9 15.7 19.1 21.4 18.1 14.0 9.3 6.5 -3.9 9.8
2012 -1.1 -5.3 1.0 7.9 18.4 19.2 19.7 20.4 33.2 7.6 5.5 0.2 8.9
2013 -2.8 0.0 4 8 10.0 13.5 17.8 19.6 18.9 14.6 10.6 5.3 1.3 9.5
2014 0.5 -2.1 1.7 9.2 15.5 16 8 19.6 19.2 5.5 9.2 3.1 0.4 9.1
NOR
MAL
A STAN
-2.1 -0.7 3.2 9.2 14.3 17.5 19.0 18.3 14.5 9.0 4.4 0.1 8.8
DARD
Sursa: Institutul Naţional de Meteorologie
� TEMPERATURA MAXIMĂ ABSOLUTĂ (INTERVALUL 2010 - 2014 ) :
41.0/23.06.2013
� TEMPERATURA MINIMĂ ABSOLUTĂ (INTERVALUL 2010 -2014) : -22.4/26.01.2010
PRECIPITAŢII ATMOSFERICE - CANTITĂŢI LUNARE. ANUALE,
EXTREME
CANTITĂŢI LUNARE DE PRECIPITAŢII (l/mp) LUNA/
ANUL I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII.
CANTITATI
ANUALE
2010 33.0 316 43.1 44.9 34.3 167.2 46.1 40 i 103.5 24.6 17.1 10.0 595.8
2011 5.1 0.8 0.7 37.1 25.1 121.2 178.8 86.8 47.0 62.2 66.0 93.0 723.8
2012 r 1 4 28.0 21.4 24.3 31.5 74.3 80.5 60.0 55 2 99 0 47.6 24.0 607.2
2013 36.3 17,7 25 0 44 9 4" ; îs I 189.7 61.4 69.1 33.6 97.6 22.9 693.9
2014 32.5 97.6 43.0 47.1 162.5 104.7 205.3 260.4 194.2 4.9 42.3 46.1 1240.6
NOR MAL
A STAN
DARD
422 46.5 40.9 58.3 94.8 112.4 103.4 82.3 48.8 45.4 57.7 53.5 786.0
Sursa: Institutul Naţional de Meteorologie
� VALOAREA MAXIMĂ ABSOLUTĂ ÎN 24 ORE (INTERVALUL 2010 - 2014):
118.4/20.05.2012
Secţiunea a 3-a: Reţeaua hidografică
Dependenta de toţi ceilalţi factori fizico-geografici şi de mediul natural, reţeaua hidrografică
a oraşului Vălenii de Munte însumează o lungime de peste 5 Km cursuri de apă cu o suprafaţă totală
a bazinului hidrografic de 13,5 Kmp.
Un tablou al principalelor cursuri de apa este prezentat în tabelul de mai jos:
Altitudine (m) Nr. crt.
Cursul de apa Lungime totala km
Lungime pe
teritoriul judeţului
amonte aval Suprafaţa
kmp Altitudinea medie (m)
1. Teleajen 122 122 1760 81 1656 493 Sursa: Apele Romane Prahova
Secţiunea a 4-a: Populaţie
Din totalul populaţiei oraşului Vălenii de Munte de 13.445 locuitori, 6.350 sunt bărbaţi şi
6.650 sunt femei. Densitatea medie în oraşul Vălenii de Munte este de 629,6 locuitori / kmp.
Populaţia ocupata în oraşul Vălenii de Munte este în număr de 6.822.
Gradul de ocupare al populaţiei ocupate se prezintă conform graficului:
Sursa: Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova
Structura demografica a populaţiei oraşului Vălenii de Munte este prezentata în tabelul de
mai jos:
din care: Densitatea locuitori /kmp Nr.
crt. LOCALITATEA
Popupaţia stabila la 1.01.2014
locuitori Masculin Feminin
1 ORAS VĂLENII DE MUNTE
13.445 6.350 7.095 629,6
Sursa: S.P.C.L.E.P. Valenii de Munte
Secţiunea a 5-a: Cai de transport
Principalele cai de transport din localitatea Vălenii de Munte sun şoselele reprezentate de
drumurile naţionale şi judeţene în lungime totala 12 km şi calea ferată pe o lungime de 5 km. Cele
două drumuri judeţene au o lungime a covorului asfaltic de 7 km.
Drumul naţional 1A traversează localitatea de pe direcţia Nord - Sud pe o lungime de 5 km
şi face legătura intre judeţele Braşov şi Prahova.
Drumul este folosit pentru transport marfa de maşini de tonaj mediu şi mare.
Drumuri judeţene care străbat oraşul sunt:
- DJ 102B, face legătura cu judeţul Buzău, pe raza oraşului Vălenii de Munte are o
lungime de 2 km, de la staţia PETROM pana la podul de peste Teleajen care face legătura
Forta de munca la nivelul anului 2014
41.20%
7.33%4.25%
22.47%
4.39%
2.56%
2.58%
4.37%
3.81%7.03%
Industrie
Energie el. termică, gaze şi apa
Construcţii
Comerţ
Transport depozitare posta
comunicaţii
Act. Bancara, f inanciare si
asigurări
Administraţie publica
Invătamânt
Sănătate si asistenta sociala
Alte act.
cu comuna Drajna. Este folosit pentru transport persoane (microbuze şi autobuze şi
transport marfa cu maşini în general de tonaj mediu şi mic).
- DJ 219, traversează oraşul pe o distanta de 5 km de la vest la est şi face legătura intre
localităţile Slanic - Teisani - Văleni - Predealul Sarari. Este un drum mai puţin folosit.
Cai de transport C.F. pe direcţia Sud - Nord şi face legătura dintre Ploieşti -Văleni - Maneciu
- 5 km.
Secţiunea a 6-a: Dezvoltarea economică
Localitatea Vălenii de Munte este dezvoltata din puncte de vedere economic. Pe teritoriul
localităţii îşi desfăşoară activitatea următoarele instituţii şi operatori economici:
Nr.
Crt.
Denumire operator
economic/instituţie Profil de activitate
Nr.
salariaţi
Tipuri de risc
ce pot genera
SC. TYMBARK MASPEX Alimentar 450 c/eup/ed/ez/ach/im
SC.TANEX SRL Confecţii 250 c/eup/ed/ez/im
SC ROBEL Tâmplărie lemn 160 c/eup/ed/ez/ach/im
SC.STICLOVAL SA Exploatare miniera 30 c/at/pt/Id/eup/ed/ez/im
SC. ARTIZANA
INTERNATIONA SRL
Articole de voiaj si
marochinărie 200 c/eup/ed/ez/ach/im
S.C. PIETTA GLASS
WORKING S.R.L. Prelucrarea geam 350 c/ach/atp/eup/ed/ez
S.C. NIALKONTRANS Panificaţie 25 c/at/pt/im/eup/ed/ez
S.C. TEJU S.R.L. Panificaţie 25 c/ach/im/eup/ed/ez
SC INFO SERV MILENIUL III Prelucrări prin aşchiere 46 c/im/eup/ep
S.C. PARIS GOLD S.R.L. Producţie saltele 15 c/im/eup/ep
S.C. CONCRIS CONSTRUCT
S.R.L. Staţii de betoane 34 c/Id/im/eup/ep/ez
S.C. ELIO S.R.L. Comerţ 56 c/im/eup/ed/ez
S.R.L. CHIVARAN COM
S.R.L. Transport persoane 96 c/im/ed/ez
Sursa: date proprii
Legenda: c - cutremur, at/pt – alunecări/prabusiri de teren, Id – inundaţii, im – incendii in masa, eup – eşecul
utilităţilor publice, ed – epidemii, ez - epizootii
Depozite rezervoare
- apa = 5500 tone;
- alimente = 450 tone;
- materiale de construcţii = 5000 tone;
- Produse petroliere = 500 tone
Fondul funciar agricol
Terenul agricol reprezintă cea mai importantă rezervă naturală a teritoriului localităţii care
acoperă peste 50 % din suprafaţa sa totală respectiv 1.118 ha. Structura pe folosinţe agricole pune în
evidenţă predominanţa terenurilor arabile cu 336 ha ( 30 % din suprafaţa agricolă).
Celelalte folosinţe au ponderi mai reduse şi sunt reprezentate de păşuni şi fâneţe cu 650 ha
(38,7 %), şi livezi cu 126 ha (6 %).
Atât structura suprafeţei agricole cât şi condiţiile pedoclimatice permit dezvoltarea unei
structuri complexe a producţiei agricole, toate tipurile de activitate specifică producţiei vegetale şi
animale întrunind condiţii favorabile de dezvoltare.
Fondul forestier
Vegetaţia forestieră acoperă 24 % ( 522 ha) din suprafaţa oraşului şi se situează printre
resursele naturale importante.
Posibilitatea anuală de masă lemnoasă este de 1000 m3.
Compoziţia pădurilor se caracterizează prin dominarea suprafeţelor ocupate de foioase -
100%.
Structura fondului forestier pe tipuri de proprietate relevă faptul că 68 % aparţine
domeniului public, respectiv Regia Naţională a Pădurilor - Ocolul Silvic Văleni şi 32 % proprietate
particulară.
Zonarea funcţională a pădurilor stabilită prin amenajamente silvice, pune în evidenţă
existenţa a două mari grupe funcţionale:
� grupa I cuprinde pădurile cu funcţiuni speciale de protecţie în suprafaţă de aproximativ 144
ha ( 20 %);
� grupa a II-a cuprinde păduri cu funcţiuni de producţie, unde se urmăreşte realizarea în
principal a masei lemnoase de calitate superioară şi alte produse ale pădurii şi concomitent,
protecţia calităţii factorilor de mediu, în suprafaţă de aproximativ 378 ha ( 80 %).
În raport cu funcţiunile speciale de protecţie, pădurile de grupa I se subdivid în următoarele
subgrupe:
Subgrupa % din suprafaţa
pădurilor din grupa I Păduri cu funcţiuni de protecţia apelor 44,6 Păduri cu funcţiuni de protecţie a terenurilor şi solurilor 56,4 Păduri cu funcţiuni de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
1,4
Păduri de recreere 24
Păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier
17,6
Sursa: Ocolul Silvic Vălenii de Munte
Resurse minerale
Oraşul Vălenii de Munte dispune de cantităţi foarte mari de nisip cuarţos care este exploatat
de SC.STICLOVAL SA, agent economic specializat pe extracţie de nisip.
Resurse naturale
Resurse de substanţe nisip cuarţos pentru industria sticlei.
Resursele silvice, peste 25 % din suprafaţa oraşului fiind acoperită de păduri, a căror
funcţiune principală este de protecţie şi producţie. Acestea sunt concentrate în zona de est - deal.
Resursele agricole, teritoriul oraşului fiind acoperit pe aproape 50 % din suprafaţă cu
terenuri agricole cu potenţial diferenţiat de dezvoltare a ramurilor specifice agriculturii şi
pomiculturii.
Resursele de apă relativ importante cantitativ, au un rol important în aprovizionarea cu apă a
populaţiei, industriei şi a altor categorii de utilizatori.
Resursele turistice sunt constituite din factori naturali favorabili dezvoltării odihnei
turismului de tranzit datorită vestigiilor istorice, monumentelor de arhitectură etc. Casa Memoriala
"Nicolae Iorga", Muzei de Etnografie al Văii Teleajenului, Muzeul de Cultura a Prunului, Muzeul
de Arta Religioasa. Oraşul are capacitate de cazare de 260 locuri la cele doua hoteluri şi pensiune.
Secţiunea a 7-a: Infrastructuri locale
Oraşul dispune de o Casa de Cultura cu o sala de 300 de locuri, o biblioteca (Miron Radu
Paraschivescu), cu un număr de 42.000 volume şi un centru pentru tineret.
Pentru activităţi sportive există un stadion şi patru Săli de sport.
Sănătatea populaţiei este asigurata prin:
� 1 Spital cu 120 paturi;
� 1 Policlinică;
� 15 medici;
� 98 cadre sanitare cu studii medii.
Pe raza oraşului mai funcţionează 13 cabinete medicale.
Pregătirea şcolară şi profesională se realizează prin intermediul a:
� 4 grădiniţe;
� 4 scoli de învăţământ primar;
� 1 Şcoală Gimnaziala;
� 1 Colegiu Naţional;
� 1 Liceu Tehnologic;
� 1 Scoală postliceala
In aceste unităţi predau 201 cadre didactice.
Utilităţile publice sunt asigurate prin:
� străzi orăşeneşti modernizate - 67km;
� reţele de distribuţie apa - 60 km;
� reţele de canalizare - 54 km;
� reţele de distribuţie gaze - 56 km;
� staţii de epurare apa potabila - 2
� rampa ecologica pentru gunoi menajer – 1
Reţeaua de alimentare cu energie electrica se compune din:
� reţea de înaltă tensiune - 110 KV şi 20 KV;
� posturi de transformare - 630 KVA şi 400 KVA;
� iluminat public - 67 km.
Pentru cazarea sinistraţilor sunt spatiile de cazare în hoteluri, pensiune, Săli de sport, Centrul
cultural.
Secţiunea a 8-a: Specific regional
Vecinătăţi - la nord localitatea Teisani şi Drajna, la sud localitatea Gura Viitoarei, la est
localitatea Predealul Sarari, la vest localitatea Bughea de Jos.
Prin aşezarea la întretăierea a doua cai de comunicaţii DN1A care face legătura zonei de sud
a judeţului şi a tarii cu zona de Nord cat şi cu judeţul Buzău prin DJ 102B - oraşul beneficiază de
schimburi culturale şi materiale şi este într-o schimbare permanentă.
Datorită aşezării într-o zonă de deal şi ţinând cont că pomicultura este o activitate
prioritară atât oraşul cât şi localităţile din împrejurimi sunt dominate de culturi de pruni
din care se fabrică renumita Ţuică de Văleni.
Ca recunoaştere a acestei activităţi la fârşitul luni octombrie, în fiecare an, are loc Festivalul
Ţuicii.
CAPITOLU III: ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE
URGENŢĂ
SECŢIUNEA a 1-a: Analiza riscurilor naturale
1. a) Fenomene meteorologice periculoase (furtuni, inundaţii, tornade, seceta, îngheţ, etc.)
Condiţiile geo-climaterice ale judeţului Prahova, precum şi explozia tehnologică a ultimelor
decenii au creat premisele existenţei pe teritoriul judeţului a unor surse de risc majore. Riscurile pot
fi categorisite în naturale şi tehnologice.
Dacă luăm în considerare factorii care pot declanşa manifestarea acestora ca dezastre, aceste
riscuri pot fi clasificate după cum urmează:
� Riscuri naturale, de origine non antropice;
Aceasta categorie include următoarele tipuri de risc:
o Cutremure;
o Fenomene meteorologice deosebite (ploi abundente şi de lungă durată, căderi masive
de zăpadă, furtuni, grindină, secetă, etc.);
o Inundaţii, altele decât cele generate de accidente la baraje şi lucrări hidrotehnice;
o Alunecări de teren;
o Incendii de pădure.
Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani,
caracteristicile principale situându-se între intensitatea deosebită a lor şi modul atipic de manifestare
faţă de caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice în care se afla localitatea Vălenii de
Munte, fără a neglija efectele secundare pe care acestea le-au avut (inundaţii, recolte distruse,
distrugeri ale cailor de comunicaţii rutiere), din punct de vedere cartografic nu se pot evidenţia zone
cu vulnerabilitate crescută;
În zona localităţii Vălenii de Munte se pot manifesta cu precădere ploi abundente urmate de
distrugeri de culturi şi inundaţii de scurta durata. În ultimii ani nu au fost semnalate furtuni
violente.
Din aceasta prezentare succinta a principalelor surse de riscuri naturale prezente şi potenţial
active de pe teritoriul judeţului, cu toate legăturile lor de interdependenţa cauzală, precum şi din
interpretarea sintetică a harţilor ce prezintă distribuţia acestora, se poate deduce uşor faptul ca
oraşul Vălenii de Munte este sub incidenţa unui factor de vulnerabilitate mare prin prezenta a cel
puţin doi sau trei factori de risc ce pot genera dezastre primare.
Din punct de vedere al frecvenţei şi al consecinţelor distructive în ultimii ani, un loc aparte
l-au ocupat inundaţiile, atât pe torenţi cât şi pe cursurile inferioare ale râurilor din judeţ
• inundaţii:
Din punct de vedere a impactului acestor fenomene un loc aparte îl ocupă inundaţiile din
anul 2013 (30.06.2013 – 701 l/mp) si 2014 (20.05.2014 650 l/mp) alunecările de teren.
Pentru a monitoriza şi a menţine în permanenta sub control nivelul râului Teleajen, precum
şi pentru a lua masurile ce se impun pentru înştiinţarea, alarmarea, prealarmarea populaţiei posibil a
fi afectate, funcţionează în regim permanent postul pluviometric de la Vălenii de Munte.
Situaţia meteorologică a judeţului este monitorizată prin 3 staţii meteorologice şi printr-un
număr de 45 posturi pluviometrice.
Această monitorizare se realizează permanent astfel:
- staţiile meteorologice;
1. precipitaţii lichide şi solide;
2. intensitatea şi direcţia vântului;
3. temperatură aer-sol;
4. radiaţia solară;
5. fenomene meteorologice extraordinare ( căderi masive de zăpadă, polei, chiciură,
vijelii etc.).
- staţiile hidrometrice monitorizează:
1. nivelurile râurilor;
2. temperatură apei şi a aerului;
3. fenomene de iarnă (gheaţă la mal, zăpoare, poduri de gheaţă);
4. debite lichide şi solide;
5. precipitaţii.
La aceste staţii hidrometrice, monitorizarea se efectuează zilnic, la orele 7.00 şi 17.00, în
situaţii normale, din trei în trei ore la introducerea codului galben, din două în două ore la
introducerea codului portocaliu, din oră în oră sau mai des la introducerea codului roşu.
De asemenea, staţiile hidrometrice monitorizează şi producerea de fenomene meteorologice
extraordinare care se produc în zona staţiei respective.
Staţiile meteorologice şi staţiile hidrometrice transmit informaţii zilnic, conform
programului de observaţii şi măsurători şi ori de câte ori situaţia o impune.
Aceste staţii sunt încadrate cu personal de specialitate, iar posturile pluviometrice sunt
deservite de angajaţii consiliilor locale sau de colaboratori externi.
Pe teritoriul oraşului Vălenii de Munte cantităţile de precipitaţii medii multianuale căzute
de-a lungul timpului sunt de 525 l/mp
Înştiinţarea, avertizarea, alarmarea populaţiei în zonele posibil a fi inundate se face prin
dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Prahova la telefon 112
1. b) Incendii de pădure
1. Generalităţi
Suprafaţa împădurită a oraşului Vălenii de Munte este de 522 ha păduri de foioase.
a) păduri de foioase şi amestec - 522 ha;
Zonele împădurite se întâlnesc de la cota 100 m (păduri de fag, anin, frasin, stejar), trecând
prin zona de deal cotele 500 m - 800 m (păduri de stejar, carpen, mesteacăn, fag), până la cota 2000
(păduri de brad, molid).
Vârsta pădurilor este variată, de la plantaţii de puieţi până la pădurile de stejar.
Accesul forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere folosite
pentru exploatarea masei lemnoase sau pe drumuri de munte zona împădurită a oraşului este relativ
accesibila.
Fondul forestier din zona de competenţă a oraşului Vălenii de Munte este gestionată de:
1. Ocolul Silvic Vălenii de Munte;
2. Pompierii militari care asigură intervenţia pentru stingerea incendiilor produse la fondul
forestier prin Garda de intervenţie Vălenii de Munte.
Zona de intervenţie este la Est în zona de graniţa cu localitatea Predealul Sarări unde este
pădure de stejar şi fag.
Fenomene distructive de origine geologică
c1) Cutremure
În ceea ce priveşte fenomenul seismic, este de notat faptul ca majoritatea cutremurelor sunt
de natura tectonica, cele mai puternice putând afecta tot teritoriul judeţului. Caracteristica generală
cutremurelor din România este aceea ca, în general, sunt cutremure de adâncime medie, cel mai
adesea cu epicentrul în zona de curbura a Carpaţilor, la confluenţa plăcii geologice Est-europene şi
respectiv a stratului sub-geologic Moesian şi Inter-Alpin. Profunzimea medie a epicentrelor se
situează la 100-150 km. adâncime, cu magnitudini de pana la M=7 pe scala Richter, intensităţi de
pana la VlI-IXpe scala MSK (Medvedev-Spoheuer-Karnik). Zona Vrancea coincide cu locul de
contact dintre trei plăci tectonice şi cu un fenomen de subducţie asociat cu fracturi ale plăcilor la
diferite adâncimi prin procese de rupere, lunecare, etc. Seismele din zona Vrancea sunt denumite
normale (h<60 km) sau intermediare (h=60- 150...220 km), în funcţie de adâncimea focarului. Zona
în care se produc cutremurele intermediare este bine identificată şi prezintă un mare interes datorită
particularităţilor sale specifice: izolare, concentrare şi regularităţi în modul de producere (câmp
macroseismic, mecanism focal, activitate seismică după şocul principal, ciclicitate etc.).
Zonele afectate de cutremure de mica adâncime (mai puţin de 10km) sunt: Azuga- Sinaia.
Datele statistice arata ca periodicitatea cutremurelor de mare amploare în VRANCEA este de circa
100 de ani, cu circa 3 perioade de activitate seismica intensa. Printre cutremurele importante ale
ultimului secol, cu epicentrul în VRANCEA sunt de notat cele din 1940, 1977, 1986. Din punct de
vedere seismic judeţul Prahova se afla în zona A partea de sud-est (Vălenii de Munte- Mizil- Urlaţi),
Zona B Partea de sud şi centrala (Ploieşti -Campina- Baicoi- Slanic) şi zona C restul judeţului
Analiza câmpurilor macroseismice ale cutremurelor istorice evidenţiază următoarele
aspecte:
- cutremurul din 26.10.1802 s-a caracterizat printr-o intensitate epicentrală I0 = IX-X,
urmata de o zona extinsa de intensităţi I = VIII MSK (in care a fost cuprins şi judeţul
Prahova), o zona importantă de grad I = VII MSK, acestea însumând cea. 50 % din
teritoriul României de azi. Restul ţării a fost afectat de intensităţi I = VI MSK (cea. 30 %)
şi I = V MSK (cea. 20 %);
- cutremurul din 10.11.1940 s-a caracterizat printr-o zona de intensităţi I = IX MSK
(relativ restrânsă), o zona importanta de grad I = VIII MSK la care trebuie adăugata o
amplificare de I = VIII în zona Ploieşti, o zona importanta de intensitate I = VII şi similar
I = VI MSK.Zonele de intensitate I = VI-IX MSK acoperă 50-60 % din teritoriu ; o
pondere de cea. 10 % a fost apreciata cu efecte I = V MSK;
- cutremurul din 4.03.1977 s-a caracterizat printr-o zona de intensităţi I = VIII de o
extindere moderata la curbura Carpaţilor la care trebuie adăugate amplificările cu I = VIII
de la Bucureşti, Zimnicea şi Iasi într-un cuantum total de 5-10 % din teritoriu. Aproape
45 % din teritoriu a fost afectat de intensităţi I = VII MSK. Dincolo de Subcarpati se
remarca o amplificare locala de grad I = VII în zona de munte a judeţului;
În urma acestui dezastru în judeţul Prahova au rezultat următoarele pierderi şi distrugeri: 39
de morţi, 335 răniţi, 4846 sinistraţi, 26 instituţii cu clădiri distruse, 228 instituţii cu clădiri avariate,
416 locuinţe distruse şi 5648 locuinţe avariate.
Cele mai mari distrugeri s-au produs în municipiile Ploieşti şi Campina şi în oraşele Plopeni,
Boldesti-Scaieni, Mizil şi Vălenii de Munte.
- izoseistele cutremurelor din 30/31.08.1986 şi respectiv 30/31.05.1990 arată că la
seismele de magnitudine apropiată de 7, zonele de intensitate I = VIII rămân concentrate
în jurul sursei Vrancea, zona de grad VII este importanta, iar zona de grad VI este extinsa
către S-V. în Moldova, Transilvania şi Dobrogea zonele de grad V sunt importante, dar
comparabile cu cele de grad IV, III şi II MSK.
În privinţa cutremurelor puternice, intermediare, (I0>VII MSK, M>6,7), pe baza experienţei
evenimentelor istorice se pot remarca următoarele caracteristici:
- izoseistele sunt puternic alungite în direcţia NE-SV pentru unele cutremure (1802, 1940,
1977) dar există şi date privind elipse izoseistice orientate pe o direcţie perpendiculară
faţă de aceasta (de. ex în 1990 - date instrumentale, 1471 - date istorice); seismele sunt
resimţite la mari distanţe (Moscova, St. Petersburg, Istanbul);3
- uneori apar amplificări locale ale intensităţilor la distanţe considerabile: 200-300 km;
- procesul de rupere este un eveniment multiplu (de exemplu în 1977 au fost 3 şocuri
principale) planul de rupere (falie inversă) fiind orientat N 40° E şi scufundat 70° către
NV, sub Munţii Carpaţi;
- şocurile principale sunt urmate de post şocuri pentru care diferenţa M0 - Mj>1,9; cele
mai mari post-şocuri nu sunt asociate cu o activitate post-şoc importantă;
- ciclicitatea este de cea. 100 ani, cu trei intervale de timp în care activitatea seismica este
mai intensă (pe ansamblu anii 5 ±; 35 ±; 80 ± din fiecare secol); conform mai multor
autori, următorul cutremur puternic (M>7,0) este prognozat pentru începutul secolului
XXI;
- ca urmare a studiului acestor caracteristici, rezultă că teritoriul României este afectat, în
cazul cutremurelor de Vrancea cu magnitudine M>7,0 şi intensităţi I>VII MSK, pe mai
mult de 50% din suprafaţă: cutremurele din Vrancea, de adâncime intermediara în sud-
estul tarii (cca.50% din teritoriu );
- pe bază instrumentală, la cutremurele din 4 martie 1977, 30 august 1986 şi 30 mai 1990
au fost remarcate mai multe situaţii în care acceleraţia de vârf a terenului a fost între 0,2
g şi 0,3 g. în aceeaşi zonă s-au mai produs cutremure puternice 30 august 1986 (M = 7,0),
30 mai 1990 (M=6,7) şi 31 mai 1990 (M=6,l).
După anul 1977, în urma studiilor întreprinse şi ţinând cont de ciclicitatea cutremurelor din
zona Vrancea s-au întreprins masuri privind disciplina în construcţii, de la proiectare şi pana la
execuţie după normative care au luat în considerare microzonarea seismica şi izoseistele.
În conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, prin:
- Cutremur - se înţelege, mişcare vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură
brutală în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale. Toate
localităţile urbane din judeţ sunt expuse la o intensitate seismica cuprinsa intre VII grade
pe scara MSK şi IX grade pe aceeaşi scara
Intensitatea seismică Numărul de locuitori
exprimată în grade MSK
Unitatea administrativ -
teritorială
Oraşul Vălenii de Munte 13.445 VIII
Sursa: Institutul Naţional pentru Fizica Pământului
Din datele prezentate rezulta că:
- fiecare categorie de clădiri, pe regim de înălţime şi material, perioada de construcţie şi
norme de proiectare antiseismica aplicate implica masuri specifice de protecţie în raport
cu expunerea locuitorilor din acestea la riscuri, ca urmare a acţiunii seismice;
- categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori si/sau prezintă
caracteristici de vulnerabilitate deosebite pentru viata acestora trebuie sa fie analizate
prioritar pentru a identifica potenţialele de vulnerabilitate, a evalua efectele şi măsurile
pentru a-i proteja şi educa adecvat pe locatari.
În aceste categorii pot fi incluse:
� Blocul C construit în anul 1960 cu 24 apartamente unde locuiesc 40 persoane.
� Blocurile 5 şi 6 de pe strada Aleea Alunilor construite în anii 1971 şi 1972 cu cate 20
de apartamente flecare şi locuiesc 120 persoane.
Aceste trei blocuri se încadrează în clasa a II a de risc seismic.
La aceste blocuri se mai adaugă 10 case cu 40 persoane care sunt încadrate tot în clasa a II a
de risc seismic.
Clădirile enumerate mai sus sunt monitorizate de compartimentul urbanism care transmite
date despre starea lor la cererea Inspectoratului Judeţean în Construcţii, iar la nivel de oraş, în cazul
producerii unui cutremur de grad apropiat celui din 4 martie 1977, sunt stabilite masurile şi
mijloacele pentru evacuare, spatiile unde vor fi cazaţi şi unităţile care vor asigura hrănirea
persoanelor afectate de seism.
Situaţie centralizatoare referitoare la blocurile expertizate tehnic şi încadrate în clasa
de risc seismic
Nr.
crt. Localitatea Adresa
Tip de
imobil
Clasa de
risc Locuitori Observaţii
1. Vălenii de
Munte Str. B. Delavrancea, nr. 1 P+3 II 36 pers./12 ap.
Expertizat în anul
1995
2. Vălenii de
Munte Aleea Alunilor, Bloc 5 P+4 II 60 pers./20 ap.
Expertizat în anul
1995
3. Vălenii de
Munte Aleea Alunilor, Bloc 6 P+4 II 60 pers./20 ap.
Expertizat în anul
1995
Sursa: Schema cu riscurile teritoriale a judeţului Prahova pe anul 2015
d2) Alunecări de teren
Alunecarea de teren reprezintă o deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care
formează versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii sau a unor
lucrări funciare, ce poate produce victime umane şi pagube materiale.
Alunecările de teren sunt provocate de precipitaţiile abundente care generează eroziunea la
baza versantului, cu declanşarea accelerării şi extinderii deformaţiei acestuia şi avansării masei de
alunecare pe rampa astfel creată şi denumită suprafaţă de alunecare.
În acelaşi timp, alunecarea terenurilor este provocată şi de existenţa unor râuri subterane
care, negăsindu-şi un spaţiu de deversare, se infiltrează în masa de pământ, îi slăbeşte coeziunea, şi
sub greutatea proprie, în zonele slăbite, de regulă cele formate de straturile de argilă prăfoasă,
alunecă atâta timp cât nu întâmpină un blocaj pentru sprijinire.
Sunt de menţionat o serie de caracteristici, specifice alunecărilor de teren, de care se ţine
seama în analizarea mecanismului de producere a evenimentului, şi în mod deosebit a efectelor post
dezastru, în cazul în care nu se întreprind măsuri adecvate, corespunzătoare.
Alunecările de teren sunt procese ce se desfăşoară în timp, acestea accelerându-se în
perioadele cu precipitaţii abundente sau intervenţii asupra zonelor caracteristice, care modifică
structura geologică naturală a terenului, în scopul construirii unor obiective industriale sau sociale,
după necesităţile economice ale unei perioade determinate.
Fenomenele de tip alunecare de teren care se întâlnesc în aproape 60% din localităţile
judeţului reprezintă un motiv în plus de îngrijorare pentru autorităţile locale, dar fiecare zonă
trebuie tratată individual, dat fiind faptul că o abordare globală pentru eliminarea cauzelor care le
provoacă este imposibilă. Posibilităţile legate de efectele dezastruoase asupra comunităţilor umane
sunt cele care primează în luarea deciziilor pentru apărare la dezastru.
În anii 2012 şi 2014, pe teritoriul oraşului au avut loc alunecări de teren care au afectat 7
gospodarii cu 14 persoane.
Cauzele principale au fost: ploile abundente şi amplasarea caselor în panta. Efectele
alunecărilor au constat în :
� distrugerea a 7 gospodarii cu 26 persoane;
� avarierea a 10 gospodarii;
� anexe gospodăreşti 27;
� distrugerea a 3 podeţe;
� colmatarea şanţurilor;
� ruperea pe porţiuni mari a amenajării pe râurile Valeanca si Tarsica;
� ruperi de maluri;
Masuri de protecţie;
� s-a întocmit un plan de protecţie şi intervenţie;
� foiţele pentru intervenţie au fost dotate cu mijloace şi materiale pentru intervenţie;
� a fost înştiinţată populaţia din zonele periculoase pentru a evacua locuinţele afectate cât şi
cei din zonele posibile a fi afectate;
� s-au organizat acţiuni de intervenţie pentru decolmatarea pâraurilor, şanţurilor;
� s-au întocmit proiecte pentru construire de podeţe noi, apărări de maluri cu gabioane,
repararea porţiunilor de beton rupte pe pâraul Valeanca si Tarsica.
SECŢIUNEA a 2-a: Analiza riscurilor tehnologice
a) Depozitare de produse periculoase
Uzina de apa are un depozit de clor folosit în etapele de tratare a apei pentru a deveni
potabila.
La nivel de oraş există un plan de protecţie şi intervenţie în caz de accident chimic ce
cuprinde masuri de intervenţie în cazul unui posibil accident chimic la acest depozit.
a 1) Transport rutier
Oraşul Vălenii de munte este traversat pe direcţia de Sud - Nord de drumul naţional 1 A,
drum pe care se circula din zona de sud Bucureşti - Transilvania şi în sens invers.
Ţinând cont de diferite tipuri de produse care se transporta în ambele sensuri în cadrul
planului la accident chimic, exista un capitol privind masurile ce se iau în cazul producerii unui
astfel de accident.
a 2) Transport feroviar
Calea ferata Ploieşti - Maneciu traversează şi oraşul Vălenii de Munte.
Transportul de produse periculoase nu se mai executa de când fosta Uzina Mecanică a fost
închisă, iar produsele cu adevărat periculoase care aprovizionau producţia respectiva, şi care erau
livrate depozitelor militare a fost închisă şi transformata în parc industrial, având la ora actuala
cantităţi nesemnificative de vopsele, tuburi de oxigen, diluanţi, textile, lemn etc.
Angajaţii unităţilor din Parcul industrial sunt organizaţi pentru a interveni în cazul unor
evenimente locale.
Ţinând cont ca în anul 2006 pe raza oraşului a fost descoperit un proiectil neexplodat din
timpul celui de al doilea Război Mondial, se continua instruirea în scoli pe aceasta linie.
SECŢIUNEA a 3-a: Riscuri biologice
1. Gripa obişnuită
Apare în fiecare an în timpul iernii şi poate afecta până la 10% din populaţie. Pentru cei mai
mulţi, ea reprezintă o infecţie neplăcută, dar care nu duce la deces atunci când este tratată la timp.
Grupul cu risc de îmbolnăvire gravă îl constituie copiii, bătrânii şi bolnavii cronici. Persoanele cu
risc de îmbolnăvire gravă au posibilitatea de a se vaccina anual cu medicamente antivirale.
Punerea la dispoziţie a unui vaccin are loc în momentul în care se cunoaşte virusul gripal
care a dus la apariţia epidemiei şi durează însă câteva luni.
Gripa care duce la pandemie
O pandemie poate apărea sporadic în orice perioadă a anului şi poate afecta în jur de 25%
din populaţie. Poate reprezenta o infecţie gravă pentru oricine iar in stare de risc de îmbolnăvire
gravă se află persoanele de orice vârstă.
Imediat după izbucnirea pandemiei nu este disponibil nici un vaccin potrivit, de îndată ce
acesta este produs şi pus în circulaţie, se imunizează întreaga populaţie. Medicamentele antivirale
sunt stocate în număr mare înainte de izbucnirea pandemiei; ele urmând să fie folosite în cel mai
eficient mod, în funcţie de evoluţia bolii.
Tratamentul cu medicamente antivirale poate reduce simptomele gripale şi durata bolii, dar
nu poate opri transmiterea bolii de la o persoană la alta.
Grupurile de persoane cu vulnerabilitate crescută, care au cea mai mare nevoie de vaccin,
sunt greu de identificat înainte de izbucnirea bolii.
În acest sens, un exemplu concret îl reprezintă noua gripă produsă de virusul AH1N1 pentru
care România a produs vaccinul antiviral pentru imunizare, dar care datorită reticenţei populaţiei în
utilizarea lui imediat după producere, a provocat pierderea unui mare număr de vieţi omeneşti.
Gripa aviară
Gripa pasărilor este o infecţie produsă de o serie de virusuri gripale aviare (ale pasărilor).
Aceste virusuri gripale apar natural la păsări. Păsările sălbatice poartă aceste virusuri în intestinele
lor, dar în mod normal nu se îmbolnăvesc şi răspândesc aceste virusuri în întreaga lume.
Cu toate acestea, gripa aviară este foarte contagioasă pentru păsări şi poate infecta unele
păsări domestice, inclusiv găinile, raţele şi curcanii şi să producă unele cazuri de boală gravă şi
chiar letală. Pasările infectate răspândesc virusul gripal prin salivă, secreţii nazale şi materii fecale.
Păsările susceptibile se infectează atunci când vin în contact cu excreţiile contaminate sau cu
suprafeţele care sunt contaminate cu excreţii. Se consideră că majoritatea cazurilor de infecţie cu
gripa aviară la oameni rezultă din contactul cu găinile infectate sau cu suprafeţe contaminate.
Răspândirea virusurilor gripale aviare de la o persoană bolnavă la alta a fost raportată foarte rar şi
transmiterea nu a fost observată la mai mult de o persoană.
In acest sens, se impune inventarierea şi analiza permanentă a surselor potenţiale de
izbucnire a unor epidemii, epizootii (construcţii/ferme zootehnice, secţiile de boli contagioase ale
spitalului de urgenţă, laboratoare de analize epidemiologice, colonii de muncitori, zone locuite
paupere - fără utilităţi publice, tabere de sinistraţi sau refugiaţi ş.a.), aplicându-se din primele clipe
măsurile stabilite prin planurile speciale de intervenţie.
In oraşul Vălenii de Munte nu există laboratoare de analize pentru populaţie. Conducerea
acţiunilor de protecţie-intervenţie se realizează de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă, sub conducerea prefectului, ca preşedinte al acestui comitet. Pentru desfăşurarea acţiunilor
de intervenţie din cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, se organizează un grup de
coordonare a acţiunilor de intervenţie, sub conducerea prefectului.
Un risc major îl reprezintă cadavrele de animale înregistrate la gospodăriile populaţiei, care
de obicei sunt înhumate în loc să fie incinerate în locuri special amenajate.
De asemenea, la unele gospodării nu este întrunit minimul de condiţii igienico-sanitare în
creşterea animalelor, nu se fac deratizări şi dezinsecţii periodice, existând riscul de transmitere mai
ales în sectorul porcin a unor boli contagioase ca: rujetul, trichineloza şi pesta,
In raza de competenţă, nu există ferme zootehnice de unde s-ar putea transmite eventuale
boli către alte sectoare sau gospodării.
Exceptând bolile virale specifice sezonului rece, în oraşul Vălenii de Munte nu au fost
înregistrate evenimente de masă care să necesite măsuri speciale de tratament şi carantină în unităţi
publice.
Virusul ZIKA
Virusul ZIKA este element patogen răspândit de ţânţari mai ales de cei din specia Aedes
albopictus, specie importată din America de Sud. Aceştia pot apărea in zonele cu umiditate mare
(subsoluri de blocuri, zone mlăştinoase, lacuri, iazuri, ştranduri, etc.)
SECŢIUNEA a 4-a: Riscurile de incendiu
Riscurile de incendiu sunt mai mari atât la operatorii economici care au depozitele cu
materiale şi produse ce pot lua foc.
Alte riscuri de incendiu reprezintă miriştile, pajiştile necosite şi zonele împădurite.
Pe teritoriul oraşului exista o subunitate de pompieri profesionişti ce aparţin de Inspectoratul
Judeţean pentru Situaţii de Urgenta Prahova ce intervin pentru localizarea şi stingerea eventualelor
incendii.
În cazul incendiilor de pădure sau mirişti ce se propaga pe suprafeţe mari, alături de formaţia
profesionistă participă şi salariaţi ai direcţiei de patrimoniu cu mijloacele din dotare (greble, sape,
lopeţi, maturi de nuiele, sticle cu apa etc.).
CAPITOLUL IV: Acoperirea riscurilor
SECŢIUNEA 1: Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie - intervenţie
Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în stabilirea
etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă, definirea
obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premizelor referitoare la
condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite, identificarea şi alegerea
alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat),
selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi
precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi cele de cooperare.
Pentru acoperirea riscurilor transfrontaliere se încheie protocoale de colaborare cu instituţiile
similare din tarile cu care exista graniţe comune, care prevăd modalităţi de informare asupra
pericolelor probabile, de avertizare/alarmare în cazul manifestării acestora, modalităţile de
intervenţie în oraş asupra riscurilor transfrontaliere, precum şi exerciţiile şi aplicaţiile cu participare
internaţionala.
Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor
acestora se realizează prin următoarele acţiuni:
• activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă;
• informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra
comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;
• exerciţii si aplicaţii.
• informarea preventivă;
• pregătirea populaţiei;
• constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale;
Activităţile preventive planificate, organizate si desfăşurate in scopul acoperirii riscurilor
sunt:
• controale şi inspecţii de prevenire;
• asistenţă tehnică de specialitate;
Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în plan se execută fără a primi alt ordin imediat
după identificarea pericolului, sau după producerea acestuia.
Despre locul, natura, data şi ora producerii evenimentului, urmările şi măsurile luate pe
teritoriul oraşului Vălenii de Munte se va raporta imediat la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
„Şerban Cantacuzino" al judeţului PRAHOVA tel/fax: 0244/595366 Apel unic de urgenţă 112.
Măsurile de protecţie şi intervenţie se aplică în funcţie de factorii de risc ce pot afecta oraşul
Vălenii de Munte:
• cutremure de pământ;
• inundaţii datorate precipitaţiilor, scurgerilor de apă de pe versanţi;
• epidemii, epizootii;
SECŢIUNEA 2: Etapele de realizare a acţiunilor
Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:
a. alertarea şi /sau alarmarea serviciilor profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă în vederea pregătirii şi executării intervenţiei;
b. informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;
c. deplasarea la locul intervenţiei;
d. intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului
preliminar de intervenţie;
e. transmiterea dispoziţiilor preliminare;
f. recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;
g. evacuarea, salvarea şi /sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;
h. realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;
i. manevra de forţe;
j. localizarea şi limitarea efectelor evenimentului (dezastrului);
k. înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului);
l. regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
m. stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia
acestuia;
n. întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;
o. retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;
p. restabilirea capacităţii de intervenţie;
q. informarea primarului şi a eşalonului superior.
Măsuri pe timpul producerii dezastrului:
a. salvarea (prevenirea şi protecţia) populaţiei, animalelor, bunurilor materiale şi valorilor
de patrimoniu, de acţiunile distructive ale dezastrelor prin înştiinţare, alarmare şi
evacuare sau dispersare temporară, adăpostire, descarcerare;
b. decontaminarea chimică radioactivă a personalului, terenului, clădirilor, instalaţiilor şi
echipamentului, în cazul producerii unor accidente nucleare sau chimice;
c. limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de utilitate publică;
d. izolarea focarelor epidemiilor sau epizootiilor;
e. acordarea primului ajutor, trierea şi evacuarea răniţilor la formaţiunile medicale fixe sau
mobile cele mai apropiate;
f. acordarea asistenţei medicale specializate şi spitalizarea persoanelor rănite, arse, iradiate,
contaminate, intoxicate;
g. amenajarea unor spaţii de locuit improvizate sau specializate, inclusiv a unor tabere de
sinistraţi (refugiaţi), pentru persoanele rămase fără locuinţe;
h. paza şi supravegherea zonelor calamitate; colectarea, depozitarea, transportul şi
distribuirea ajutoarelor umanitare de strictă necesitate pentru populaţia rămasă fără
locuinţe;
i. paza şi însoţirea convoaielor umanitare;
j. înlăturarea tuturor urmărilor dezastrelor şi participarea la refacerea condiţiilor pentru
reluarea, în stare de normalitate a activităţilor sociale şi economice;
Toate acestea se pot desfăşura succesiv sau simultan în faza de producere a dezastrului
precum şi după producerea acestuia (post-dezastru), în acest ultim caz, misiunile fiind împărţite în
misiuni post-dezastru pe termen scurt, pe termen mediu, respectiv pe termen lung.
2.2.1. Prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de riscuri naturale
Activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă generate de riscuri naturale presupune un
efort conjugat şi multidisciplinar, implicând resurse umane şi materiale deosebite. Cum
împiedicarea manifestării acestor riscuri nu este posibilă, activitatea de prevenire are în vedere
influenţarea caracteristicilor legate în primul rând de vulnerabilitatea populaţiei, bunurilor materiale
şi proprietăţii, prin măsuri şi acţiuni de apărare.
Obiectivele specifice sunt:
a. identificarea şi delimitarea zonelor expuse riscului;
b. întreţinerea şi realizarea de noi lucrări şi amenajări de apărare în zonele expuse riscului;
c. implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare;
d. întocmirea planurilor de apărare în vederea unei gestionări eficiente a situaţiilor de
urgenţă determinate de manifestarea riscului specific;
e. planuri de intervenţie;
f. planuri de înştiinţare-alarmare a populaţiei;
g. planuri de evacuare a populaţiei în cazul situaţiilor de urgenţă;
h. asigurarea logistică în cazul situaţiilor de urgenţă;
i. elaborarea hărţilor de risc pentru localităţile vulnerabile;
j. elaborarea politicilor de amenajare a teritoriului în concordanţă cu hărţile de risc;
k. implementarea unor sisteme de asigurări obligatorii pentru locuinţele din zonele de risc;
l. pregătirea populaţiei şi a autorităţilor privind responsabilităţile şi modul de acţiune în
fazele pre-dezastru, dezastru şi post-dezastru;
m. elaborarea unor programe naţionale şi locale care să vizeze strămutarea comunităţilor din
zonele de risc major, în care nu se pot aplica alte măsuri de reducere a riscului sau
acestea nu sunt viabile din punct de vedere al costurilor.
2.2.2. Prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de riscuri tehnologice
Din punct de vedere al riscurilor tehnologice, activitatea de prevenire are drept obiectiv
evitarea manifestării acestora prin aplicarea unor măsuri şi acţiuni încă din etapa de proiectare,
continuând în fazele de exploatare şi dezafectare în condiţii de siguranţă.
Accidente nucleare şi radiologice
Prevenirea accidentelor nucleare şi a urgenţelor radiologice constă în identificarea şi
monitorizarea surselor potenţiale generatoare de urgenţe radiologice, evaluarea informaţiilor şi
analiza situaţiei iniţiale, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor optime pentru reducerea
efectelor produse de radiaţiile ionizante concomitent cu îmbunătăţirea continuă a capabilităţii de a
utiliza şi asigura managementul deşeurilor, şi a materialelor radioactive a combustibilului nuclear,
într-o manieră care să asigure protecţia sănătăţii publicului şi securitatea mediului.
Principalele obiective sunt:
• asigurarea securităţii nucleare, a protecţiei sănătăţii publicului şi a mediului;
• asigurarea utilizării şi gospodăririi materialelor radioactive în condiţii de protecţie fizică;
• menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a capacităţilor proprii de intervenţie in caz de situaţii
de urgenţă;
• asigurarea unei pregătiri sistematice a personalului implicat în evaluarea situaţiilor de
urgenţă;
• menţinerea dotării corespunzătoare cu echipamente şi modernizarea centrelor de răspuns la
urgenţă, aflate pe amplasament, precum şi în zona de excludere;
• organizarea de exerciţii, pe baza unor scenarii de accident realiste, cu implicarea
organizaţiilor locale şi/sau naţionale care au responsabilitatea de a interveni în cazul
producerii unui eveniment real, în scopul verificării eficienţei modului de organizare, a
mijloacelor de comunicare şi a măsurilor prevăzute pentru atenuarea consecinţelor unui
accident;
• folosirea evaluărilor exerciţiilor de răspuns la urgenţă pentru identificarea acţiunilor necesar
a fi implementate pentru îmbunătăţirea planului de răspuns la urgenţă;
• realizarea educării şi informării corecte a populaţiei şi autorităţilor în probleme specifice
prevenirii urgenţelor nucleare şi radiologice;
• stabilirea şi menţinerea unor relaţii de deschidere, transparenţă şi încredere cu mass-media;
• îmbunătăţirea sistemului de alarmare în zonele de risc nuclear, care să asigure alarmarea şi
informarea populaţiei în eventualitatea producerii unui accident nuclear sau a unei urgenţe
radiologice.
Accidente pe timpul transportului materialelor periculoase
Prevenirea accidentelor pe timpul transportului materialelor periculoase constituie o
activitate de interes naţional şi este reglementată prin legislaţie specifică, în conformitate cu
acordurile internaţionale la care România este parte.
Principalele obiective sunt:
• realizarea hărţilor de risc cu rutele cele mai susceptibile la accidente de transport în care sunt
implicate materiale şi deşeuri periculoase;
• realizarea unui sistem de monitorizare a transporturilor de materiale periculoase în vederea
asigurării unei intervenţii oportune şi operative în caz de accidente;
• elaborarea unor planuri judeţene de răspuns la accidente de transport în vederea unei
gestionări adecvate.
SECŢIUNEA 2: Prevenirea incendiilor
Exercitarea autorităţii de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor prin activităţi de
reglementare, avizare, autorizare, atestare, control, organizarea apărării împotriva incendiilor,
supravegherea pieţei, recunoaşterea şi desemnarea organismelor pentru atestarea conformităţii
produselor cu rol în satisfacerea cerinţei securitate la incendiu, auditul de supraveghere a
persoanelor fizice şi juridice atestate, stabilirea răspunderii juridice şi sancţionarea persoanelor
vinovate de încălcarea prevederilor legii.
Optimizarea activităţii de avizare a proiectelor pentru anumite categorii de construcţii şi
autorizarea la punerea în funcţiune a acestora în vederea asigurării cerinţei esenţiale de securitate la
incendiu a construcţiilor şi instalaţiilor aferente şi ale exigenţelor utilizatorilor.
Implementarea codurilor de proiectare bazate pe performanţă şi a metodelor ingineriei
securităţii la incendiu în domeniul proiectării şi realizării investiţilor. Totodată se va acţiona pentru
cunoaşterea prevederilor reglementărilor privind noua clasificare europeană a produselor pentru
construcţii din punct de vedere al comportării la foc de către producători, patroni, utilizatori şi
proiectanţi, pentru a asigura un nivel competitiv pentru produsele şi serviciile de proiectare
naţionale.
Operaţionalizarea serviciilor publice voluntare pentru situaţii de urgenţă la nivelul
comunităţii locale în vederea reducerii numărului mare de victime şi incendii la gospodăriile
populaţiei.
Crearea unui cadru legislativ adecvat în vederea înfiinţării, echipării, dotării şi pregătirii
serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, având în vedere tendinţa dezvoltării aglomerărilor
competitive în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, în consonanţă cu iniţiativele europene de
politică industrială.
Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a incendiilor de către Serviciul
Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă,
preponderent la instituţii publice, operatori economici cu risc mare şi foarte mare de incendiu, ori
obiective în care se desfăşoară activităţi socio-economice şi culturale la care participă un număr
mare de persoane.
Elaborarea unei noi concepţii privind statistica incendiilor, bine definită şi de înaltă calitate,
care va determina optimizarea măsurilor preventive şi îmbunătăţirea calităţii produselor de protecţie
la incendii.
Elaborarea unor metode de evaluare a riscului de incendiu, armonizate cu reglementările
europene specifice.
Crearea unei culturi a prevenirii incendiilor prin informarea publicului asupra riscurilor
existente şi educarea populaţiei cu privire la măsurile practice pe care le poate lua pentru reducerea
vulnerabilităţii.
Dezvoltarea la nivel local a unei concepţii integrate de conştientizare a publicului, precum şi
a factorilor de decizie şi a celorlalţi factori implicaţi, pentru cunoaşterea diferitelor tipuri de riscuri
specifice, a măsurilor de prevenire a acestora, precum şi a comportamentului de adoptat în cazul
producerii lor. O astfel de concepţie este necesară pentru a crea o societate informată şi rapidă în
reacţii, capabilă să-şi reducă vulnerabilitatea la dezastre.
Crearea unei mentalităţi adecvate la nivelul comunităţilor locale prin angrenarea în acest
efort a celorlalţi factori educaţionali: şcoala, biserica, organizaţiile nonguvernamentale, etc.
Conducerea acţiunilor şi asigurarea cooperării:
Conducerea se asigură în funcţie de situaţia creată pe teritoriul oraşului Vălenii de Munte, de
la sediul Primăriei sau din punctul de comandă oraşului, prin serviciul organizat, cu personalul de
conducere al CLSU.
Conducerea acţiunilor de protecţie civilă se exercită, potrivit legii, de către autorităţile
administraţiei publice, prin Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul Judeţean
pentru Situaţiile de Urgenţă „Şerban Cantacuzino".
Conducerea acţiunilor de protecţie-intervenţie, în cazul producerilor riscurilor, se realizează
de către Comitetul Local Vălenii de Munte pentru Situaţii de Urgenţă.
Convocarea Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă se va face la ordinul primarului,
pentru a stabili măsurile ce se impun pentru înlăturarea urmărilor.
Conducerea forţelor şi mijloacelor fiecărui organism component al comitetului se va
realiza strict de către organul de conducere al organismului respectiv.
Conducerea acţiunilor de protecţie-intervenţie se va desfăşura pe etape şi va cuprinde:
• culegerea, centralizarea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor despre riscul produs;
• analiza situaţiei create;
• mărime, amploare;
• evaluarea urmărilor, pierderilor şi distrugerilor;
• evaluarea necesarului de resurse umane, materiale şi financiare;
• evaluarea nevoilor de sprijin;
• stabilirea celor mai urgente măsuri (alarmare, evacuare, restricţii);
• elaborarea deciziei pentru intervenţie şi transmiterea dispoziţiunilor de intervenţie (acţiune);
• organizarea cooperării;
• coordonarea, conducerea şi controlul desfăşurării acţiunilor;
• elaborarea sintezelor şi rapoartelor pentru eşaloanele şi organismele interesate;
• elaborarea comunicatelor de informare pentru populaţie şi transmiterea lor prin mass-
media;
• analiza stadiului de realizare a măsurilor stabilite.
Conducerea se va realiza atât de la nivelul Primăriei cât şi în teren, din zonele afectate.
Declanşarea sistemului de alarmare se execută în situaţia existenţei pericolului de risc, prin
sistemul centralizat de alarmare, de IJSU „Şerban Cantacuzino”.
Activităţi care se execută la producerea unei situaţii de urgenţă:
• Asigurarea protecţiei individuale (familială sau colectivă, funcţie de situaţie);
• Deplasarea în cel mai scurt timp la Primărie;
• Constituirea grupului de lucru, compus din consultanţii/experţi ai instituţiilor şi operatorilor
economici cu reprezentare în comitetul local;
• Verificarea prezenţei
• Emiterea de ordine referitoare la situaţia de urgenţă creată;
• Verificarea stadiului de activare al sistemului de acţiune;
o organismele de conducere;
o formaţiile de intervenţie;
o agenţii economici;
o sursa de risc;
o furnizorii de resurse.
Executarea înştiinţării organismelor şi celorlalte componente ale sistemului care nu sunt
încă activate.
Culegerea şi analizarea, împreuna cu membrii comitetului, a datelor şi informaţiilor
disponibile despre:
• caracteristicile situaţiei de urgenţă;
• urmările probabile ale acestuia şi cele cunoscute la momentul analizei.
• elaborarea şi transmiterea ordinelor preliminare de intervenţie pentru executarea unor acţiuni
de:
o cercetare-căutare şi observare;
o deconectare/întrerupere generala/parţială a distribuţiei de electricitate.
Culegerea datelor şi informaţiilor despre urmările situaţiei produse de la:
• sistemul de cercetare-căutare, observare;
• agenţii economici;
Analiza situaţiei create pe teritoriul oraşului Vălenii de Munte, ca urmare a acţiunii
factorilor distructivi asupra elementelor expuse:
• evaluarea caracterului, gravităţii si a volumului de distrugeri, pierderi si pagube;
• distribuţia acestora pe zone din cadrul oraşului Vălenii de Munte, agenţi economici,
instituţii;
• compararea cu datele din scenariile pre-dezastru, in vederea planificării intervenţiei;
• înscrierea situaţiei pe planul hartă generală a oraşului;
• culegerea propunerilor pentru iniţierea si desfăşurarea acţiunilor de intervenţie de la
membrii comitetului, pe domenii de specialitate, pentru limitarea si înlăturarea urmărilor
situaţiei de urgenţă;
• înscrierea propunerilor în jurnalul acţiunilor de intervenţie;
• stabilirea categoriilor acţiunilor de intervenţie, care trebuie să fie executate pentru limitarea
şi înlăturarea urmărilor, tehnicilor si tehnologiilor de desfăşurare a acestora;
• stabilirea şi repartiţia misiunilor de intervenţie la nivelul oraşului Vălenii de Munte;
• Comitetului local pentru situaţii de urgenţă;
• organismelor prevăzute în planurile de intervenţie/cooperare, specifice tipurilor de risc;
• formaţiilor de intervenţie profesioniste şi voluntare;
• stabilirea termenelor şi duratei de desfăşurare a acţiunilor de intervenţie (după caz);
• organizarea si desfăşurarea evacuării si cazării sinistraţilor, conform prevederilor planului de
evacuare;
• alocarea resurselor umane, materiale şi financiare;
• repartiţia formaţiilor de intervenţie;
• repartiţia specialiştilor pentru supraveghere si control a dezvoltării evenimentelor, a
declanşării unor dezastre complementare si/sau a declanşării şi dezvoltării unor
fenomene/evenimente care ar complica/împiedica realizarea acţiunilor de intervenţie;
• repartiţia mijloacelor de intervenţie de la nivelul Comitetului Local (echipamente, aparatură,
unelte, instalaţii - utilaje, mijloace de transport, etc.).
• elaborarea ordinului pentru intervenţie;
• elaborarea ordinului pentru evacuare si cazarea sinistraţilor/evacuaţilor
Transmiterea ordinului către organismele si formaţiile care urmează să execute acţiuni
de localizare şi înlăturare a urmărilor.
Ordinul se transmite:
• direct la conducătorii formaţiilor, prin componenţii grupului de lucru;
• telefonic (telefon, radiotelefoane, fax) şi alte mijloace specializate;
Stabilirea nevoilor de sprijin şi ajutor de la I.J.S.U. Prahova.
Nevoile de sprijin şi ajutor sunt date prin deficitul stabilit la alocarea resurselor şi se pot
referi la:
• formaţii de intervenţie;
• mijloace de intervenţie;
• resurse logistice;
• spaţii de cazare pentru sinistraţi.
• asistenţa pentru rezolvarea unor situaţii speciale care depăşesc posibilităţile comitetului;
• contaminare NBC;
• carantină;
Stabilirea nevoii si condiţiilor de introducere a stării de necesitate /urgentă în municipiu
se execută în funcţie de caracterul, gravitatea şi volumul de urmări ale situaţiei create, de
capacitatea de a face faţă acestora cu resursele comitetului.
Organizarea coordonării şi controlului referitor la:
• iniţierea şi desfăşurarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie;
• evoluţia situaţiei in zonele de risc şi în zonele de intervenţie;
• supravegherea şi controlul calităţii factorilor de mediu;
• pericolul unor dezastre complementare;
• pericolul unor fenomene/evenimente care ar complica sau împiedica realizarea acţiunilor de
protecţie şi intervenţie.
Ca urmare a acţiunii de coordonare si control, în vederea asigurării eficientei, se mai
realizează:
• corectări şi completări ale ordinului de intervenţie;
• manevre de forţe şi mijloace ale organismelor de intervenţie.
Organizarea cooperării:
• între formaţiile sistemului de intervenţie;
• cu formaţiile primite în sprijin şi ajutor;
• cu organizaţiile neguvernamentale;
Asigurarea logistica a intervenţiei care se refera la:
• organizarea schimburilor de lucru;
• organizarea hrănirii şi odihnei;
• asigurarea materialelor consumabile: energie, combustibil, piese de schimb etc.;
• asigurarea materialelor şi condiţiilor de protecţie şi siguranţă în executarea operaţiilor;
• organizarea depanării-întreţinerii echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport;
• asigurarea asistenţei medicale şi primul ajutor pentru formaţiile de intervenţie.
Urmărirea desfăşurării acţiunilor de intervenţie în vederea asigurării calităţii şi eficienţei
acţiunilor şi pentru:
• respectarea tehnicilor, procedurilor şi tehnologiilor adoptate;
• diminuarea riscului pentru victime, supravieţuitori şi operatori în cazul unor replici
periculoase;
• reducerea pericolului de declanşare a unor situaţii complementare, a unor evenimente /
fenomene care ar influenţa desfăşurarea intervenţiei;
• reluarea distribuţiei parţiale sau totale de utilităţi (energie electrică).
Urmărirea respectării restricţiilor si interdicţiilor în zona de risc în vederea asigurării:
• protecţiei victimelor, operatorilor şi a populaţiei valide din zona de intervenţie sau de risc;
• desfăşurării în condiţii optime a acţiunilor de intervenţie;
• desfăşurării evacuării şi cazării sinistraţilor;
• stării de sănătate a populaţiei în zona de risc;
• siguranţei în acţiune a sistemului de intervenţie.
Organizarea acţiunilor de pază, ordine, îndrumarea circulaţiei, prevenirii şi stingerii
incendiilor în vederea asigurării:
• continuităţii şi cursivităţii desfăşurării acţiunilor de intervenţie şi de evacuare;
• protejării - siguranţei bunurilor si valorilor materiale ale victimelor şi sinistraţilor din zonele
de intervenţie şi zonele de risc;
• diminuării producerii unor incidente şi accidente de circulaţie care ar complica sau influenţa
desfăşurarea acţiunilor de intervenţie şi evacuare;
• înlăturării pericolului de declanşare a unor incendii sau explozii în zonele de risc si
intervenţie;
• localizarea şi stingerea incendiilor.
• notificarea dezastrului se realizează de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă;
• transmiterea cererii pentru aprobarea declarării stării de necesitate/urgenţă, către Centrul
Operaţional Judeţean din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Prahova;
Informarea populaţiei din zonele de intervenţie şi zonele de risc asupra:
• situaţiei create;
• acţiunilor si măsurilor de protecţie care s-au planificat şi care se desfăşoară;
• evoluţiei situaţiei în zonele intervenţiei şi de risc;
• restricţiilor şi interdicţiilor impuse şi necesitatea respectării întocmai a acestora;
• modurilor de asigurare ale diferitelor nevoi şi cerinţe ale populaţiei;
• nevoilor (eventuale) de participare a populaţiei apte şi instruite la realizarea unor acţiuni de
protecţie şi intervenţie.
Elaborarea unor sinteze si rapoarte, pentru IJSU şi CJSU Prahova despre dezastru,
urmările lui şi acţiunile de protecţie - intervenţie realizate şi în curs de desfăşurare, despre
nevoile de asistenţă, sprijin si ajutor, despre acţiunile pe termen lung.
Restrângerea acţiunilor de intervenţie, prin:
• încetarea activităţilor de intervenţie, la ordin, din întreaga zona sau în anumite sectoare;
• retragerea formaţiilor din zona de intervenţie;
• desfăşurarea activităţilor de restabilire a capacităţii de acţiune a formaţiilor de intervenţie.
Analize, strategii si tactici pentru acţiunile pe termen lung în vederea realizării:
• demolării - curăţării zonelor de distrugeri;
• consolidării - restabilirii unor construcţii avariate;
• reabilitării unor activităţi economico - sociale;
• asigurării locuinţelor permanente şi a asistentei sociale pentru sinistraţi;
• asigurării asistentei medicale şi sociale a vătămaţilor;
• revenirii la situaţia iniţială.
Cooperarea se organizează cu scopul ducerii acţiunilor de intervenţie într-o concepţie
unitară şi pentru evitarea surprinderii şi conjugarea efortului formaţiunilor de intervenţie
împreună cu celelalte forţe ale sistemului naţional de apărare pentru realizarea intervenţiei
conform planurilor de protecţie civilă.
Cooperarea se realizează cu :
1. Poliţia Locală pentru:
• asigurarea pazei şi ordinii publice, controlul şi îndrumarea circulaţiei pe timpul situaţiilor de
urgenţă;
• executarea unor misiuni de cercetare în scopul determinării volumului distrugerilor rezultate
în urma atacului aerian sau dezastrului;
• asigurarea pazei unor obiective vitale;
• transmiterea unor comunicate către populaţie;
• sprijinirea pentru evacuarea populaţiei la punerea în aplicare a planului de evacuare;
• asanarea teritoriului de muniţia neexplodată şi identificarea cadavrelor necunoscute.
2. Detaşamentul de jandarmi pentru:
• paza şi apărarea punctelor de comandă;
• paza şi supravegherea zonelor contaminate precum şi a zonelor cu muniţie neexplodată;
• paza obiectivelor afectate de riscul produs;
• contracararea acţiunilor care să împiedice activitatea de intervenţie;
3. Spitalul orăşenesc şi filiala de Cruce Roşie Prahova pentru:
• organizarea acţiunilor de prim ajutor şi sprijinirea tehnică a formaţiunilor medicale din
SVSU;
• recrutarea donatorilor de sânge şi trimiterea acestora la punctele de recoltare;
• colectarea şi distribuirea de ajutoare pentru persoanele sinistrate;
4. Detaşamentul de pompieri pentru:
• participarea la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor incendiilor;
• informarea reciprocă despre producerea situaţiilor de urgenţă şi în mod special a incendiilor,
stabilirea măsurilor necesare ducerii acţiunilor de intervenţie;
• participarea la acţiunile de neutralizare a efectelor accidentelor produse pe timpul
transportului, cu substanţe toxice, chimice periculoase, pe teritoriul oraşului Vălenii de
Munte.
executarea intervenţiilor de descarcerare.
SECŢIUNEA 3: Faze de urgenţă a acţiunilor
În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor
pentru situaţii de urgentă sunt organizate astfel:
• urgenţa I - asigurată de SVSU la obiectivul afectat sau de serviciile private organizate la
operatorii economici;
• urgenţa a II-a - asigurată de subunităţile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă " Şerban
Cantacuzino" al judeţului Prahova;
• urgenţa a III-a - asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe;
• urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţa, în cazul unor intervenţii de amploare si
de lungă durată.
SECŢIUNEA 4: Acţiuni de protecţie-intervenţie
Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă,
pentru:
• salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor, evacuarea şi transportul
victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de
primă necesitate;
• acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea
populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici afectaţi;
• aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă
specifice;
• dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;
• diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror
integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civilă: staţiile de pompieri şi
sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii
de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor
de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei
şi/ sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele
de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de
pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte
substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;
• limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu
mijloacele din dotare.
SECŢIUNEA 5: Instruirea
Pregătirea forţelor profesioniste şi/sau voluntare de intervenţie se realizează în cadrul
instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă judeţean „Şerban Cantacuzino " şi aprobate de Comitetul Judeţean pentru
Situaţii de Urgenţă.
Primarul prin C.L.S.U., Compartimentul I.S.U. şi Poliţia locală şi conducerile tehnico-
administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor au obligaţia de a asigura cunoaşterea de
către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie/salariaţi, a modalităţilor de acţiune
conform planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor aprobate.
Pregătirea pentru intervenţie a forţelor operaţionale se va executa concomitent cu
îndeplinirea atribuţiilor de bază ce le revin. În perioada premergătoare perioadei la care vor
participa la operaţiuni de sprijin şi asistenţă, ele vor executa o pregătire particularizată intensivă, la
specificul fiecărei specialităţi.
Principala caracteristică a procesului de pregătire va fi standardizarea instruirii de bază la un
nivel maxim posibil pentru fiecare componentă a forţelor de protecţie civilă. O atenţie deosebită va
fi acordată problemelor specifice, procedurilor de întrebuinţare a tehnicii de intervenţie, punându-se
accent pe însuşirea deprinderilor practice.
Sarcina prioritară a instruirii o va constitui profesionalizarea personalului potrivit
standardelor naţionale prin şedinţe de pregătire, convocări şi specializări, exerciţii şi aplicaţii
conform programelor anuale de pregătire.
Personalul din serviciul voluntar va fi instruit în scopul menţinerii deprinderilor impuse de
utilizarea tehnicii de intervenţie necesară îndeplinirii misiunilor.
Treptat, după încadrarea integrală a SVSU, se va mări numărul antrenamentelor şi
exerciţiilor de specialitate. Instruirea va fi orientată către creşterea stării de operativitate a forţelor.
Forţele operaţionale de protecţie civilă vor respecta standardele de operativitate stabilite.
Acestea vor fi încadrate cu specialităţile şi necesarul tehnicii de luptă prevăzute în organizarea şi
respectiv normele de dotare. Pe măsură ce resursele necesare vor fi realizate, standardele operative
vor fi ridicate la niveluri cât mai înalte.
SECŢIUNEA 6: Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare
Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării,
detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării,
culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de
prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.
Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul evitării
surprinderii şi a luării măsurilor privind adăpostirea populaţiei, protecţiei bunurilor materiale,
precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare.
Înştiinţarea reprezintă activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa
producerii sau producerea riscurilor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei
publice centrale sau locale, după caz, şi cuprinde:
• înştiinţarea despre iminenţa producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă;
• înştiinţarea despre pericolul atacului din aer;
• înştiinţarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice,
convenţionale şi neconvenţionale.
Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova
"Şerban Cantacuzino", pe baza informaţiilor primite de la structurile care monitorizează sursele de
risc sau de la populaţie, inclusiv prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă.
Mesajele de înştiinţare despre pericolul atacurilor din aer vizează introducerea situaţiilor de
alarmă aeriană şi încetarea alarmei şi se introduc pe baza informaţiilor primite de la organismul de
conducere al Forţelor Aeriene, conform protocoalelor încheiate în acest sens.
Mesajele de înştiinţare despre iminenţa producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă
vizează iminenţa declanşării sau declanşarea unor tipuri de risc. Mesajele despre utilizarea
mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenţionale şi neconvenţionale vizează
pericolul contaminării, direcţia de deplasare a norului toxic şi se transmit pe baza datelor şi
informaţiilor primite de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forţe armate, pe baza
planurilor de cooperare încheiate conform legislaţiei în vigoare.
Prealarmarea reprezintă activitatea de transmitere către autorităţile publice locale a
mesajelor /semnalelor /informaţiilor despre probabilitatea producerii unor situaţii de urgenţă sau a
atacurilor din aer.
Prealarmarea se realizează de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă " Şerban
Cantacuzino" Prahova.
Alarmarea populaţiei reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenţa
producerii unor situaţii de urgenţă sau a unui atac aerian şi se realizează de către ISUJ " Şerban
Cantacuzino " sau autorităţile administraţiei publice locale, după caz, prin mijloace de alarmare
specifice, pe baza înştiinţării de la structurile abilitate.
Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă şi să asigure în bune condiţii prevenirea
populaţiei:
• oportună - dacă asigură prevenirea populaţiei în timp scurt şi se realizează prin mijloace şi
sisteme de alarmare care să poată fi acţionate imediat la apariţia pericolului atacurilor din
aer sau producerii unor dezastre.
• autentică - transmiterea semnalelor destinate prevenirii populaţiei se realizează prin
mijloace specifice de către personalul stabilit prin decizii ale preşedinţilor comitetelor pentru
situaţii de urgenţă.
• stabilă - prevenirea populaţiei şi operatorilor economici se realizează în orice situaţie creată
şi se obţine prin:
o menţinerea mijloacelor de alarmare în permanenţă stare de funcţionare;
o folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare care să se bazeze pe surse
energetice diferite de funcţionare: reţea industrială, grupuri electrogene,
acumulatoare;
o verificarea periodică a dispozitivelor de acţionare a mijloacelor de alarmare afectate
în urma riscurilor produse;
o intensitatea acustică a semnalelor de alarmare să fie cu cel puţin 6-10 dB mai mare
decât zgomotul de fond.
Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate
sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune locale, inclusiv prin
satelit şi cablu, care operează pe teritoriul municipiului, la solicitarea preşedintelui comitetului local
pentru situaţii de urgenţă
În cazul producerii unor dezastre locale, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu
aprobarea prefectului, primarului localităţii ori a conducătorului instituţiei publice sau operatorului
economic implicat, după caz, sau a împuterniciţilor acestora. Folosirea mijloacelor tehnice de
alarmare în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisă
Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localităţi, instituţii publice şi operatori
economici se întreţine şi se verifică periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii.
SECTIUNEA 7: Situaţiile de protecţie civilă
Alarmarea populaţiei şi salariaţilor, în situaţii de pericol de dezastre sau în cazul producerii
acestora, se realizează prin avertizarea sonoră produsă de sistemul de alarmare oraşului compus din:
- 5 clopote de la Bisericile: „Sf. Ioan”, „Sf. Nica Filip”, Sf. Nicolae Tabaci”,
„Mânăstirea”,”Sf. Spiridon” Vălenii de Munte;
- 3 sirene electrice: S.G.A. Vălenii de Munte, Electrica – Sucursala Văleni, S.C. Prahova
Industrial Parc S.A.
- 3 sirene electronice poziţionate astfel: Primăria, Grădiniţa Miuleşti, Şcoala Valea
Gardului.
SECTIUNEA 8: Asigurarea legăturilor
Înştiinţarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean Prahova despre introducerea
„prealarmei aeriene”, „alarmei aeriene”, „alarmei la dezastre” şi „încetarea alarmei” se asigură de
către:
• organele abilitate ale Forţelor Aeriene, prin reţelele radio şi de cooperare;
• Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, prin reţele radio de înştiinţare unilaterală,
telefon interurban
• reţeaua naţională de radio şi televiziune;
• mijloacele de transmisiuni cu fir, folosind sistemul de telecomunicaţii naţional;
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean Prahova înştiinţează despre pericolul
atacurilor din aer sau producerii unui risc autorităţile administraţiei publice locale, localităţile şi
operatorii economici prevăzuţi în schemele de înştiinţare, prin:
• mijloace de transmisiuni cu fir din reţeaua Sectorului de Telecomunicaţii Prahova
• reţeaua de radiotelefoane fixe;
Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetului ierarhic superior asupra
locului producerii unei situaţiei de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse,
precum şi asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.
Primarul, conducerile comitetului local pentru situaţii de urgenţă şi cele ale unităţilor social-
economice amplasate în zone de risc, au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale
a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi
de intervenţie.
CAPITOLUL V: RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE
Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi
acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu
resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de
comitetul local pentru situaţii de urgenţă.
Consiliul local prevede anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea
resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unitatea
administrativ - teritorială.
În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de
producere/manifestare, amploarea şi efectele posibile ale acestora se vor stabili tipurile de forţe şi
mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor în cadrul S.V.S.U., astfel:
• compartimentul de prevenire;
• echipaje/grupe de intervenţie;
• formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă;
• echipe căutare-salvare, NBC şi pirotehnice);
• echipe de cercetare - observare;
• alte formaţiuni de cooperare (Spital orăşenesc, Crucea Roşie, ş.a.);
• grupe de sprijin.
Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor
sunt:
• controale şi inspecţii de prevenire;
• asistenţa tehnică de specialitate;
• informarea preventivă;
• pregătirea populaţiei şi salariaţilor;
• constatarea şi propunerea spre sancţionare a încălcărilor de la prevederile legale;
• alte forme;
Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor de voluntari,
altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor
stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile
comerciale în planul de apărare specific.
Resursele financiare necesare acţiunilor şi măsurilor pentru prevenirea şi gestionarea unei
situaţii de urgenţă specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul local, precum şi din alte surse
interne şi internaţionale, în scopul realizării acţiunilor şi măsurilor de prevenire, intervenţie
operativă, recuperare şi reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale şi
tehnica necesare şi pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru pregătirea efectivelor, atât pentru
forţele profesioniste cât şi pentru forţele specializate voluntare din cadrul localităţii.
Costurile prevenirii sunt actuale, iar beneficiile viitoare. Având în vedere faptul că
prevenirea este o activitate permanentă, logistica trebuie să asigure derularea tuturor etapelor
apărării împotriva dezastrelor, astfel:
• asigurarea finanţării programelor pentru diminuarea riscurilor asupra vieţii şi sănătăţii
populaţiei, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale;
• asigurarea finanţării şi derulării programelor de îmbunătăţire a dotării pentru gestionarea
dezastrelor;
• asigurarea resurselor necesare funcţionării structurilor cu activitate în domeniul prevenirii şi
gestionării dezastrelor;
• finanţarea programelor pentru pregătirea autorităţilor şi populaţiei;
• constituirea prin bugete, procentual faţă de prevederile acestora, de fonduri pentru
intervenţie la dispoziţia autorităţilor cu atribuţiuni în managementul dezastrelor;
• constituirea şi împrospătarea stocurilor de materiale necesare în situaţii de dezastre.
Finanţarea acţiunilor preventive, de intervenţie şi reabilitare se face, potrivit legii, prin
bugetul local, precum şi ale instituţiilor şi operatorilor economici, din alte surse interne şi
internaţionale.
CAPITOLUL VI: LOGISTICA ACŢIUNILOR
Logistica acţiunilor de intervenţie cuprinde măsurile şi activităţile organizate, planificate şi
desfăşurate în scopul asigurării la timp şi fără întrerupere cu resurse materiale necesare îndeplinirii
misiunilor, menţinerii în permanenţă a stării de sănătate a personalului operativ, a stării de
funcţionare a tehnicii de luptă şi de comunicaţii. În acest scop, se va avea în vedere elaborarea şi
actualizarea, potrivit legislaţiei în domeniu a Planului judeţean de asigurare cu resurse umane,
materiale şi financiare. Logistica acţiunilor de intervenţie va asigura şi va avea în vedere:
asigurarea echipamentului de protecţie şi a tuturor accesoriilor şi materialelor necesare pentru
efectivul participant la misiune; dotarea conform normelor şi asigurarea menţinerii în stare de
funcţionare a tehnicii de luptă, a mijloacelor şi accesoriilor folosite pentru gestionarea situaţiilor de
urgenţă; realizarea rezervelor de carburanţi - lubrifianţi, piese de schimb, substanţe speciale de
stingere, materiale consumabile, precum şi mijloace de comunicaţii; asigurarea aprovizionării cu
materiale sanitare şi farmaceutice, prevenirea apariţiei îmbolnăvirilor şi acordarea ajutorului
medical de urgenţă.
Numărul
anexei Conţinutul anexei Observaţii
Anexa nr. 1
Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în
analiza şi acoperirea riscurilor în unitatea administrativ-
teritorială.
Anexa nr. 2 Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în P.A.A.R.
Anexa nr. 3 Componenţa nominală a Comitetului Orăşenesc pentru
Situaţii de Urgenţă a oraşului Vălenii de Munte.
Anexa nr. 4 Harta risc
Anexa nr. 5
Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de
reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a
consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri.
Anexa nr. 6 Schema de avertizare - alarmare a populaţiei în situaţii de urgenţă
Anexa nr. 7 Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de
urgenţă.
Anexa nr. 8 Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea populaţiei
în situaţii de protecţie civilă.
Întocmit,
Şef S.V.S.U. Pisău Ion,
Anexa 1 la Structura-cadru a P.A.A.R.
Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în localitatea Vălenii de Munte:
NR.
CRT. DENUMIRE
AUTORITATE COORDONATE AUTORITATE
PERSOANE DE CONTACT
ATRIBUTII IN P.A.A.R.
CONFORM FISEI NR.
1. PRIMAR
Str.Berevoiesti, nr.3A Tel.: 0244280.816 Fax: 0244280.631
Mobil: 0752132441
Florin Constantin Str. B. St. Delavrancea,
40B Tel. 0752132441
Fisa nr.1
2. VICEPRIMAR
Str.Berevoiesti, nr.3A Tel.: 0244280.816 Fax: 0244280.631 Mobil:0752132449
Gheorghe Vasile Str.Berevoiesti nr.13,
bl.Bl.E10, ap.12 Tel.: 0752132449
Fisa nr.2
Colegiul National “N. Iorga” Str. Berceni, nr.42 Telefon: 0244280905 Fax. : 0244280819
Marghiola Andrei Maria Com. Teisani, nr. 143 Tel. 0244/288.115
3. UNITATILE SCOLARE
Liceul Tehnologic „R. Constantinescu”
Str.Brazilor, nr.13
Ghencea Nicolae Comuna Maneciu, Sat Facaieni, DN1A, nr. 17,
Fisa nr.3
Telefon: 0244281555 Fax: 0244282555
Tel. 0244/295.558 Tel. 0722.504.315
Şcoala Gimanzială „ing. Gh.
Pănculescu” Str. Berceni, nr. 18 Tel. 0244280965 Fax. 0244280965
Vulpe Florea Str. Cismari 77
Tel. 0761136800
Gradiniţa nr. 1 Str. Berceni, nr. 18A
Tel. 0244280845 Fax. 0244280845
Str. B. Delavrancea, nr. 1 Bl, C, Sc. A, ap. 12 Tel . 0244282445
Mobil. 07236718633
4. S.C. HIDROPRAHOVA
S.A.
B-dul N. Iorga, nr.96 Tel. 0244281210 Fax: 0244281210
Ionescu Ionuţ Cristian
0751415575 Fisa nr.4
5. OCOLUL SILVIC
B-dul N. Iorga, nr.14 Tel. 0244280451 Fax: 0244280544
Tronaru Adrian
0761324282 Fisa nr.5
6. SPITALUL ORAS VALENII DE
MUNTE
B-dul N. Iorga, nr.10 Tel.: 0244280407 Fax.: 0244282525
Andrei Marian Str. Pictor Nicolae
Grigorescu, Nr. 0733066008
Fisa nr.6
7. POLITIA ORASENESCA VALENII DE
MUNTE
B-dul N.Iorga, nr.143 Tel/ 0244280820 Fax.: 0244280820
Panaite Daniel Tel. 0762233639
Fisa nr.7
8.
POLITIA LOCALA
Str.Berevoiesti, nr.3A Tel. 0244280.816 Fax: 0244280.631
Petcu Vasile Gura Vitioarei, str. Principala, nr. 238, Tel.: 0244-285663
0752132454
Fisa nr.8
9. D.S.P. VALENII DE MUNTE
Str. Berevoieşti, nr. 6 Toma Cornelia Fisa nr. 9
Anexa 2
la Structura-cadru a P.A.A.R.
Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în P.A.A.R.
Autoritatea: Primar Fisa nr. l I. Gestionarea riscurilor a. - monitorizarea permanenţă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici şi transmiterea datelor la autorităţile competente
Monitorizează şi evaluează prin C.L.S.U., Compartimentul I.S.U. şi Poliţia locală, prin serviciul de permanenţă tipurile de risc identificate la nivelul oraşului
b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă
c. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol
La primirea si/sau a informaţiilor privind manifestarea unui tip de risc pe teritoriul oraşului asigură informarea preventivă a populaţiei cu privire la intervalul prognozat şi a măsurilor specifice ce trebuie adoptate în funcţie de pericolul existent prin C.L.S.U., Compartimentul
I.S.U. şi Poliţia locală d. – exerciţii şi aplicaţii Coordonează împreună cu C.L.S.U. exerciţiile
executate la nivelul oraşului cu privire la gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce în funcţie de tipurile de risc identificate prin documente specifice.
II. Resurse necesare a. - monitorizarea permanenţă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici şi transmiterea datelor la autorităţile competente
Se realizează de comitetul local pentru situaţii de urgenţă, împreună cu celelalte instituţii existente la nivelul oraşului.
b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă -
c. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol
Informarea preventivă a populaţiei în funcţie de tipurile de risc identificate la nivelul localităţii, de intervalul în care acestea se pot manifesta, se face prin transmiterea mesajelor prin mijloace audio şi mass-media locală, prin comitetul local pentru situaţii de urgenţă cu mijloacele din dotare şi în cooperare cu celelalte instituţii existente la nivelul oraşului.
d. – exerciţii şi aplicaţii Participă împreună cu toţi factori decidenţi la exerciţiile tactice privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu forţele şi mijloacele avute la dispoziţie
III. Intervenţie
a. alarmare Prin Compartimentul I.S.U. şi Poliţia locală execută alarmarea populaţiei privind manifestarea tipului de risc, prin mijloacele avute la dispoziţie
b. - acţiuni de căutare/salvare/ descarcerare Activităţi întreprinse prin C.L.S.U.,
Compartimentul I.S.U. şi Poliţia locală – - instruirea C.L.S.U. Mijloace: - mijloace de legătura - unelte adecvate situaţiei - echipament de protecţie Timp de intrare în acţiune - H+30 min în raport de locaţiile în care se intervine şi mijloacele de transport avute la dispoziţie
c. - acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs
Adoptă măsurile specifice care se impun, potrivit legislaţie în vigoare pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs prin dispoziţii de evacuare şi transport a oamenilor, animalelor şi bunurilor acestora şi măsuri specifice pentru asigurarea hranei, adăpostului şi a unor condiţii minime de subzistenţă.
d. - acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol
Adoptă toate măsurile care se impun, împreună cu C.L.S.U. si instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat
Autoritatea: Viceprimar Fisa nr. 2 I. Gestionarea riscurilor a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici şi transmiterea datelor la autorităţile competente
Ce parametrii se măsoară: - in raport de natura evenimentului produs Periodicitate: de la producerea evenimentului, ori decate ori situaţia impune; Ce autorităţi informeza: - secretariatul tehnic ISU, Prefectura (structura raportului de informare) La data de ........... in oraşul Vălenii de Munte, locaţia .......................................................... s-a, produs .............................................................. Fata de situaţia creata s-au luat următoarele masuri:
b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă
In ce domeniu de competenta: - reguli de comportare in cazul producerii unei
situaţii de urgenta. c. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol
Periodocitate: trimestrial Ce controlează: - Politia locala - Politia orsanescu - Formaţiuni de asistenta medicala Domenii de competenta: - pregătirea personalului/verif.materialelor Informează pe: Primar, Consiliul local Periodicitatea controlului :trimestrial si ori de cate ori este nevoie
d. - exerciţii şi aplicaţii Cu cine: - cu toate forţele prevăzute pentru a acţiona si formaţiunile de voluntari In ce domeniu de competenta: - prevenirea riscurilor pe timpul inundaţiilor, furtuni, viituri, cutremure, alunecări de teren si alte riscuri
II. Resurse necesare a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici şi transmiterea datelor la autorităţile competente
Aparatura: mijloace de legătura din dotare Echipamentele din dotarea echipamentelor de intervenţie Loc de amplasare: Primăria
b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă
Materialele: - procese verbale de constatare - protocoale încheiate cu operatorii economici si alte instituţii. Echipamente necesare: - planul de analiza si acoperirea riscurilor; - planurile de intervenţie
c. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol
Materiale informative: ghid pentru situaţii speciale Documentare: mat.distribuite de ISU PH. Rapoarte Planuri de urgenta Pliante Mass media: televiziune prin cablu locala
d. - exerciţii şi aplicaţii Materiale/ echipamente necesare - ţinuta de protecţie - unelte si materiale adecvate in raport de natura evenimentului Loc de desfăşurare: la locul de munca al personalului si in perimetrul zonelor de risc
III. Intervenţie a. Alarmare b. - acţiuni de căutare/salvare/ descarcerare c. - acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs
d - acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol Adoptă toate măsurile care se impun, împreună cu C.L.S.U. şi instituţiile din oraş pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat
Autoritatea: UNITATILE SCOLARE Fişa nr. 3 1. Gestionarea Riscurilor a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor de la autorităţile competente
b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă
c. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportam, de adoptat în cazul manifestării unui pericol
d. - exerciţii şi aplicaţii - II. Resurse necesare a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor de la autorităţile
-
competente b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă
-
c. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportam, de adoptat în cazul manifestării unui pericol
-
d. - exerciţii şi aplicaţii - III. Intervenţie a. - alarmare - b. - acţiuni de căutare / salvare / descarcerare - c. - acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs
Participă la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/cooperare cu instituţiile/structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă
d. - acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol
Participă la executarea toate măsurile care se impun, împreună cu autorităţile si instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat
Autoritatea: HIDROPRAHOVA - Vălenii de Munte Fişa nr. 4 1. Gestionarea Riscurilor a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor de la autorităţile competente
-
b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă
-
c. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportam, de adoptat în cazul manifestării unui pericol
-
d. - exerciţii şi aplicaţii
Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe raza oraşului Vălenii de Munte.
II. Resurse necesare a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor de la autorităţile competente
Se realizează cu personalul şi tehnica/echipamente din dotarea acestora.
b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă
Se realizează cu personalul şi mijloacele din dotarea acestora.
c. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportam, de adoptat în cazul manifestării unui pericol
Se realizează prin mesaje, prin mass-media locală şi/sau prin emiterea de pliante cu riscurile şi măsurile specifice care se impun.
d. - exerciţii şi aplicaţii Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor exerciţii.
III. Intervenţie a. - alarmare - b. - acţiuni de căutare / salvare / descarcerare - c. - acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs
Participă la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/cooperare cu instituţiile/structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă
d. - acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol
Participă la executarea toate măsurile care se impun, împreună cu autorităţile si instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.
Autoritatea: OCOLUL SILVIC Vălenii de Munte Fişa nr. 5 1. Gestionarea Riscurilor a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor de la autorităţile competente
-
b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă
-
c. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportam, de adoptat în cazul manifestării unui pericol
-
d. - exerciţii şi aplicaţii
Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot
produce pe raza oraşului Vălenii de Munte. II. Resurse necesare a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor de la autorităţile competente
-
b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă
-
c. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportam, de adoptat în cazul manifestării unui pericol
-
d. - exerciţii şi aplicaţii Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor exerciţii.
III. Intervenţie a. - alarmare - b. - acţiuni de căutare / salvare / descarcerare - c. - acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs
Participă la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/cooperare cu instituţiile/structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă
d. - acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol
Participă la executarea toate măsurile care se impun, împreună cu autorităţile si instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.
Autoritatea: Spitalul orăşenesc Fişa nr. 6 1. Gestionarea Riscurilor a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor de la autorităţile competente
-
b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă
-
c. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportam, de adoptat în cazul manifestării unui pericol
-
d. - exerciţii şi aplicaţii - II. Resurse necesare a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi
-
transmiterea datelor de la autorităţile competente b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă
-
c. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportam, de adoptat în cazul manifestării unui pericol
-
d. - exerciţii şi aplicaţii III. Intervenţie a. - alarmare - b. - acţiuni de căutare / salvare / descarcerare - c. - acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs
Participă la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/cooperare cu instituţiile/structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă
d. - acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol
Participă la executarea toate măsurile care se impun, împreună cu autorităţile si instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.
Autoritatea: Poliţia Orăşeneasca VĂLENII DE MUNTE Fişa nr. 7 1. Gestionarea Riscurilor a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor de la autorităţile competente
-
b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă
-
c. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportam, de adoptat în cazul manifestării unui pericol
Participă la informarea preventivă a populaţiei, la solicitare, cu forţele şi mijloacele tehnice avute la dispoziţie
d. - exerciţii şi aplicaţii Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice privind
gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul oraşului
II. Resurse necesare a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor de la autorităţile competente
-
b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă
-
c. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportam, de adoptat în cazul manifestării unui pericol
Se realizează la solicitare, cu mijloacele tehnice din dotare
d. - exerciţii şi aplicaţii Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor exerciţii
III. Intervenţie
a. - alarmare Participă, potrivit competenţelor, la alarmarea populaţiei, la solicitare, cu forţele şi mijloacele tehnice avute la dispoziţie
b. - acţiuni de căutare / salvare / descarcerare
Participă, potrivit legislaţiei în vigoare alături de echipajele serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă la acţiunile specifice de căutare/salvare/descarcerare
c. - acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs
Participă la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/cooperare cu instituţiile/structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă
d. - acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol
Participă la executarea toate măsurile care se impun, împreună cu autorităţile si instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat
Autoritatea: Politia locala VALENII DE MUNTE Fişa nr.8 1. Gestionarea Riscurilor
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente
La primirea avertizărilor din partea ISU, Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea apelor vor semnala primirea acestora şefilor ierarhici Vor semnala zonele cu risc de viituri generatoare de revărsări importante susceptibile de a avea impact semnificativ la nivel local
b. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol
Pe timpul executării serviciului de patrulare sau a pazei zonei afectate vor informa cetăţenii despre măsurile ce trebuiesc luate în vederea evitării pericolelor şi luarea măsurilor de autoevacuare în cazul ivirii unui pericol iminent
c. - exerciţii şi aplicaţii Agenţii poliţiei locale vor participa la exerciţiile ce
se organizează de către CLSU pentru situaţiile de urgenţă
II. Resurse necesare
a. - controlul preventiv al autorităţilor pe domenii de competentă
Agenţii poliţiei locale vor însoţi funcţionarii primăriei în activităţile de control asigurându-le la nevoie protecţia
b. - exerciţii şi aplicaţii La convocările lunare se vor reaminti activităţile şi măsurile ce trebuiesc luate în situaţii de urgenţă şi algoritmul de acţiune Agenţii vor acţiona în ţinută de serviciu
III. Intervenţie a. - alarmare Alarmează sau transmite semnalele de alarma
stabilite prin mijloacele avute la dispoziţie sau personal Acţionează din proprie iniţiativă la apariţia pericolului sau din dispoziţia preşedintelui CLSU
b. - acţiuni de căutare / salvare / descarcerare
Agenţii poliţiei locale vor acţiona independent şi în cadrul grupelor de voluntari în acţiunile de căutare, salvare sau descarcerare în raport de natura evenimentului Mijloacele ce vor fi folosite sunt cele din dotare şi cele puse la dispoziţie de CLSU
c. - asistenţă medicală La cerere, agenţii poliţiei locale vor acţiona în cadrul echipelor de salvare împreună cu personalul medical
d. - acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs
Izolarea zonelor afectate sau cu potenţialul de af. care pune în pericol viaţa persoanelor Evacuarea persoanelor din zonele de risc
e. - acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol
Împreună cu grupele de voluntari vor acţiona în luarea măsurilor pentru aducerea la starea de normalitate a vieţii cetăţenilor Se va avea în atenţie evoluţia situaţiei şi semnalarea celor constatate şefilor ierarhici
Autoritatea: D.S.P. Vălenii de Munte Fişa nr. 9 1. Gestionarea Riscurilor a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor de la autorităţile competente
Monitorizează şi evaluează permanent factorii care pot conduce la apariţia unor epidemii/îmbolnăviri în masă
b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă
Execută control de specialitate cu privire la respectarea normelor igienico-sanitare şi profilactice la instituţii şi agenţi economici
c. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportam, de adoptat în cazul manifestării
Informează operativ populaţiei cu privire la pericolul apariţiei unor epidemii/îmbolnăvirii în masă, sau oricăror factori care pot conduce la
unui pericol degradarea stării de sănătate şi emit măsurile specifice care se impun pentru protecţia acesteia.
d. - exerciţii şi aplicaţii
Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe raza oraşului Vălenii de Munte.
II. Resurse necesare a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor de la autorităţile competente
Se realizează cu personalul şi mijloacelor din dotare.
b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă
Se realizează cu personalul şi mijloacele din dotarea, inopinat sau planificat.
c. - informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice oraşului şi asupra comportam, de adoptat în cazul manifestării unui pericol
Se realizează prin mesaje, prin mass-media locală şi/sau prin emiterea de pliante cu riscurile şi măsurile specifice care se impun.
d. - exerciţii şi aplicaţii Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor exerciţii.
III. Intervenţie a. - alarmare - b. - acţiuni de căutare / salvare / descarcerare - c. - acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs
Participă la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/cooperare cu instituţiile/structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă
d. - acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol
Participă la executarea toate măsurile care se impun, împreună cu autorităţile si instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat.
Anexa 4 la Structura-cadru a P.A.A.R.
Anexa 5 la Structura-cadru a P.A.A.R.
MĂSURI CORESPUNZĂTOARE DE EVITARE A MANIFESTĂRII RISCURILOR, DE
REDUCERE A FRECVENŢEI DE PRODUCERE ORI DE LIMITARE A
CONSECINŢELOR ACESTORA, PE TIPURI DE RISCURI
RISCUL DE PRODUCERE A INUNDAŢIILOR
Activităţi preventive (de prevenire, de protecţie şi de pregătire).
Aceste acţiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potenţiale generate de
inundaţii prin:
� evitarea construcţiei de locuinţe şi de obiective sociale, culturale şi/sau economice în zonele
potenţial inundabile, cu prezentarea în documentaţiile de urbanism a datelor privind efectele
inundaţiilor anterioare; adaptarea dezvoltărilor viitoare la condiţiile de risc la inundaţii;
promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor şi a terenurilor agricole şi
silvice;
� realizarea de măsuri structurale de protecţie, inclusiv în zona podurilor şi podeţelor;
� realizarea de măsuri nestructurale (controlul utilizării albiilor minore, elaborarea planurilor
bazinale de reducere a riscului la inundaţii şi a programelor de măsuri; introducerea
sistemelor de asigurări etc.);
� identificarea de detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc natural la inundaţii de pe
teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, înscrierea acestor zone în planurile de urbanism
general şi prevederea în regulamentele de urbanism a măsurilor specifice privind prevenirea
şi atenuarea riscului la inundaţii, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor;
� implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare pentru cazuri de inundaţii;
� întreţinerea infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor şi a albiilor
cursurilor de apă;
� execuţia lucrărilor de protecţie împotriva afuierilor albiilor râurilor în zona podurilor şi
podeţelor existente;
� comunicarea cu populaţia şi educarea ei în privinţa riscului la inundaţii şi a modului ei de a
acţiona în situaţii de urgenţă.
Activităţi de management operativ (managementul situaţiilor de urgenţă) ce se
întreprind în timpul desfăşurării fenomenului de inundaţii:
� detectarea posibilităţii formării viiturilor şi a inundaţiilor probabile;
� prognozarea evoluţiei şi propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă;
� avertizarea autorităţilor şi a populaţiei asupra întinderii, severităţii şi a timpului de apariţie al
inundaţiilor;
� organizarea şi acţiuni de răspuns ale autorităţilor şi ale populaţiei pentru situaţii de urgenţă;
� asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judeţean pentru intervenţia
operativă;
� activarea instituţiilor operaţionale, mobilizarea resurselor etc.
Activităţi ce se întreprind după trecerea fenomenului de inundaţii:
� ajutorarea pentru satisfacerea necesităţilor imediate ale populaţiei afectate de dezastru şi
revenirea la viaţa normală;
� reconstrucţia clădirilor avariate, a infrastructurilor şi a celor din sistemul de protecţie
împotriva inundaţiilor;
� revizuirea activităţilor de management al inundaţiilor în vederea îmbunătăţirii procesului de
planificare a intervenţiei pentru a face faţă unor evenimente viitoare în zona afectată,
precum şi în alte zone.
Reducerea riscurilor la inundaţii se poate realiza prin:
� împădurirea zonelor defrişate;
� amenajarea văilor cu caracter torenţial prin baraje de stingere a torenţilor;
� realizarea şi întreţinerea în bună stare de funcţionare a rigolelor de scurgere de pe marginea
drumurilor.
� promovarea de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor;
� gabaritarea corespunzătoare prin decolmatări şi reprofilări ale albiilor;
� menţinerea curăţeniei pe albiile râurilor
RISCUL DE PRODUCERE A SEISMELOR
Măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor pot fi:
a. măsuri aplicabile cu menţinerea configuraţiei şi funcţiunii existente a construcţiei,
respectiv consolidarea/repararea elementelor structurale sau a sistemului structural în
ansamblu şi, după caz, a elementelor nestructurale ale construcţiei existente şi/sau
introducerea unor elemente structurale suplimentare;
b. măsuri aplicabile cu modificarea configuraţiei şi/sau a funcţiunii existente a construcţiei,
cuprinzând reducerea numărului de niveluri şi/sau înlăturarea unor porţiuni de
construcţie, cu comportare defavorabilă la acţiuni seismice sau care prezintă un risc
ridicat de dislocare şi prăbuşire.
Zona de intervenţie cuprinde totalitatea elementelor de construcţie - structurale şi
nestructurale – asupra cărora se acţionează prin măsuri de intervenţie, în baza documentaţiei
tehnico-economice verificate, avizate şi aprobate în condiţiile legii.
Măsurile de intervenţie includ şi desfacerea şi refacerea instalaţiilor, echipamentelor,
finisajelor, precum şi alte lucrări strict necesare din zona de intervenţie şi, după caz, lucrări de
îmbunătăţire a terenului de fundare.
Refacerea instalaţiilor şi echipamentelor în zona de intervenţie include, după caz, înlocuirea
acestora şi/sau a obiectelor aferente, precum şi executarea unor lucrări de termoizolaţie şi/sau
hidroizolaţie, lucrări justificate de reglementările tehnice în vigoare şi de soluţia de intervenţie din
documentaţia tehnico-economică aprobată.
Demolarea totală a construcţiei existente, ca alternativă la măsurile de intervenţie pentru
reducerea riscului seismic, se fundamentează distinct de către expertul tehnic atestat pentru cerinţa
de calitate A1 - rezistenţă şi stabilitate.
RISCUL DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR DE TEREN
Măsuri de protecţie şi intervenţie la alunecări de teren:
� întocmirea şi aplicarea planurilor de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă;
� constituirea stocurilor de mijloace şi materiale pentru intervenţie;
� instruirea populaţiei asupra modului de realizare a măsurilor de protecţie şi de respectare a
regulilor de comportare;
� înştiinţarea şi alarmarea populaţiei - alunecările de teren, cu rare excepţii, nu se produc chiar
prin surprindere oferind posibilitatea alarmării în astfel de situaţii;
� introducerea măsurilor de ordine şi pază în zona calamitată;
� prevenirea şi combaterea panicii;
� asigurarea măsurilor de prim ajutor victimelor şi a asistenţei medicale în zona calamitată;
� organizarea acţiunilor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor alunecărilor de teren;
� desfăşurarea acţiunilor de intervenţie pentru reabilitarea climatului social;
� evacuarea populaţiei, animalelor şi bunurilor materiale;
� asigurarea condiţiilor de trai pentru sinistraţi - organizarea cazării, asigurării cu apă,
alimente şi medicamente a persoanelor sinistrate.
Anexa 6 la Structura-cadru a P.A.A.R.
SCHEMA DE AVERTIZARE - ALARMARE A POPULAŢIEI ÎN SITUAŢII DE
URGENŢĂ Structuri care monitorizează sursele de risc Populaţie
F 1001 A DA
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Prahova
Staţie radio DA
Tel: 0244.595.366
Fax: 0244.595.367
SMS e-mail: isu_ph@isuprahova.
ro
F1001 Staţie radio Tel: 0244.546067
Fax: 0244.519584
F 1001 B Staţie radio Tel: Fax: SMS e-mail:
C+0’
C+n’
C+0’ C+0’
Anexa 7 la Structura-cadru a P.A.A.R.
REGULI DE COMPORTARE ÎN CAZUL
PRODUCERII UNEI SITUAŢII DE URGENŢĂ
RISCURI NATURALE INUNDAŢII
Producerea inundaţiilor
Inundaţia apare atunci când albia unui râu nu poate prelua toată apa căzută din cer. Apele
râurilor mari cresc şi scad mai încet decât cele ale râurilor mici. Astfel, într-un bazin hidrografic
mic, este posibil ca apele unui râu să crească sau să scadă într-un interval de câteva minute sau
câteva ore. În cazul râurilor mari creşterea şi descreşterea apelor poate dura mult. În consecinţă, în
cazul râurilor mari, inundaţiile pot dura câteva zile, deoarece e nevoie de timp ca toată apa care
cade în amonte să se scurgă.
Conducerea acţiunilor de intervenţie la inundaţii
Primarul pune în aplicare planul de apărare împotriva inundaţiilor şi trece la asigurarea
mijloacelor tehnice şi materiale specifice acestei situaţii. Procedura de codificare prin culori
Avertizarea hidrologică se emite atunci când se prevede posibilitatea depăşirii cotelor de
apărare sau posibilitatea producerii altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante pe
versanţi, torenţi, văi nepermanente, pâraie), pe baza prognozelor meteorologice.
Alerta hidrologică se emite atunci când se prevede depăşirea iminentă a cotelor de apărare
si/sau producerea altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanţi, torenţi,
văi nepermanente, pâraie), pe baza prognozelor meteorologice şi a stării râurilor.
Pentru marcarea intensităţii fenomenului de producere de viituri corespunzător unui areal
sau unui sector de râu se vor folosi următoarele coduri de culori:
� galben: risc de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei, neconducând la pagube
semnificative, dar care necesită o vigilenţă sporită în cazul desfăşurării unor activităţi
sezoniere si/sau expuse la inundaţii;
� portocaliu: risc de viituri generatoare de revărsări importante, susceptibile de a avea
impact semnificativ asupra vieţii colectivităţilor şi siguranţei bunurilor şi persoanelor;
� roşu: risc de viituri majore. Ameninţare directă şi generalizată asupra siguranţei
persoanelor şi bunurilor.
Codurilor de culori le corespund următoarele semnificaţii după cum urmează:
a) galben corespunde situaţiei de atenţie
Consecinţele intrării în situaţia de atenţie sunt:
� îndesirea observaţiilor şi măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului şi
pentru prognoza evoluţiei sale;
� verificarea construcţiilor cu rol de apărare şi urmărirea asigurării condiţiilor de
scurgere a apelor mari;
� informarea despre posibilitatea producerii unei poluări accidentale.
b) portocaliu corespunde situaţiei de inundaţie - este caracterizată printr-o evoluţie a
fenomenelor în direcţia în care poate conduce la un anume pericol (de exemplu: creşterea în
continuare a nivelurilor pe cursul de apă, creşterea debitelor infiltrate prin construcţiile hidrotehnice
de retenţie şi a antrenării de materiale din corpul acestora, creşterea intensităţii precipitaţiilor sau a
vitezei vântului, poluări accidentale confirmate care necesită intervenţii şi altele).
Declanşarea stării de alarmă conduce la intrarea în situaţia operativă a comitetelor pentru
situaţii de urgenţă. Activităţile desfăşurate sunt atât activităţi menite să stăpânească fenomenul, cât
şi activităţi pregătitoare pentru eventualitatea declanşării situaţiei de pericol.
c) roşu corespunde situaţiei de pericol - Situaţia de pericol este declanşată în momentul în
care pericolul devine iminent şi este necesară luarea unor măsuri excepţionale pentru limitarea
efectelor inundaţiilor (evacuarea populaţiei, a animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite
în exploatarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, restricţii de
circulaţie pe unele drumuri şi poduri, precum şi pe căile navigabile), precum şi pentru combaterea
poluărilor accidentale cu efecte grave asupra ecosistemului (modificarea parametrilor de calitate a
apei, distrugerea faunei şi ihtiofaunei, a mediului înconjurător şi altele, sau care depăşesc teritoriul
de competenţă).
Avertizările sau alertele hidrologice se reînnoiesc de fiecare dată când situaţia impune
modificarea codului de culoare.
Regulile de bază în caz de inundaţii
� învaţă semnalele de alarmare transmise prin sistemul protecţiei civile;
� ascultă informaţiile oficiale şi buletinele meteorologice;
� semnalează autorităţilor locale inundaţiile, alunecările de teren şi accidentele majore;
� păstrează la îndemână un stoc de provizii pentru câteva zile;
� la evacuare, ia cu tine alimente pentru a le folosi pe drum.
Cum apare viitura. Viitura este provocată de un aport de apă (ploaie torenţială, furtună,
topirea zăpezii) asupra unui râu. Viiturile apar atunci când toate apele afluente unui râu primesc apă
în exces. Într-o albie ce are deja un volum de apă curgătoare, viitura împinge apa existentă, astfel că
valul principal este o apă curată, urmată de apă tulbure încărcată cu pietre, sol, vegetaţie. În albiile
seci, efectul este mai mare, pentru că acestea permit viiturii să atingă viteze mari. După viitură,
nivelul apei scade, cu excepţia cazurilor când debitul ploii creste. La râurile mari, revenirea apei la
debitul normal poate dura zile sau săptămâni. În cazul unor succesiuni de precipitaţii, vor apărea
mai multe valuri de viitură.
Reguli în caz de viitură. Dacă eşti în aproprierea apei, înainte de viitură vei simţi un curent
de aer neobişnuit. Încearcă să ajungi pe un loc cât mai ridicat, pentru evitarea pe cât posibil a
impactului cu viitura. Nu fugi prin apă şi nu înota, pentru că riscul de hipotermie creste prin udarea
completă a corpului. Dacă ai rămas izolat cu un grup, poziţia optimă de aşteptare este în doi, aşezaţi
şi grupaţi spate în spate pentru a reduce pierderile de căldură. Economiseşte lumina şi hrana şi pune
repere pentru a urmări evoluţia nivelului apelor. Nu uita că cei prinşi de viitură în locuri izolate nu
au murit niciodată de frig sau de foame, ci întotdeauna pentru că au încercat să înfrunte apele
furioase. Singura salvare în acest caz este echipa de salvare care vine după retragerea apelor.
Reguli pentru cetăţeni în caz de inundaţii
În caz de surprindere. Adu în casă sau pune culcate la pământ într-un loc sigur mobila de
curte, uneltele de grădină sau alte obiecte care se pot fi suflate de vânt sau luate de apă. Blochează
ferestrele astfel încât ele să nu fie sparte de vânturi puternice, apă, obiecte care plutesc sau aluviuni.
Evacuează animalele şi bunurile de valoare în locuri de refugiu cunoscute. Încuie uşile casei
şi ferestrele după ce închizi apa, gazul şi instalaţiile electrice. Dacă inundaţia este iminentă. Mută
obiectele care se pot mişca în partea cea mai de sus a casei. Deconectează aparatele, părăseşte
locuinţa şi mergi spre etaje superioare, acoperişuri, înălţimi.
Dacă se dispune evacuarea. Respectă ordinea de evacuare stabilită: copii, bătrâni, bolnavi şi
în primul rând din zonele cele mai periclitate. Înainte de părăsirea locuinţei întrerupe alimentarea cu
apă, gaze, energie electrică şi închide ferestrele. Scoate animalele din gospodărie şi dirijează-le
către locurile care oferă protecţie. Ia cu tine documentele personale, alimente, apă, trusa sanitară, un
mijloc de iluminat, un radio. După sosirea la locul de refugiu, comportă-te cu calm, ocupă locurile
stabilite, supraveghează copiii, respectă măsurile stabilite.
La reîntoarcerea acasă. Nu intra în locuinţă în cazul în care aceasta a fost avariată sau a
devenit insalubră. Nu atinge firele electrice. Nu consuma decât apă fiartă. Consumă alimente numai
după ce au fost curăţate, fierte şi după caz, controlate de organele sanitare. Nu folosi instalaţiile de
apă, gaze, electricitate decât cu aprobare. Acordă ajutor victimelor inundaţiilor. Execută lucrări de
înlăturare a urmărilor inundaţiei, curăţirea locuinţei şi mobilierului, dezinfectarea încăperilor,
repararea avariilor.
Prevenirea bolilor. Prin vaccinare împotriva febrei tifoide şi a hepatitei A, dezinfectarea cu
var cloros a fântânilor, caselor şi beciurilor în care a băltit apa. Consumul apei se va face la 30 de
minute de la fierbere. Se păstrează igiena corporală, se evită expunerea prelungită la frig, se anunţă
la la telefon 112 simptomele de febră, dureri de burtă, stare de vomă.
Boli grave post inundaţii. Leptospiroza, boală cauzată de un grup de microorganisme ce o
duc bine în sol umed şi apă caldă, dar rezistă şi la temperaturi joase păstrându-se până la un an în
gheaţă. În apa bazinelor deschise pot rezista 10 -20 zile, în urină - câteva săptămâni, în produse
alimentare - câteva zile. Leptospirele nu rezistă la uscăciune şi temperaturi înalte şi sunt sensibile la
acţiunea razelor solare. Substanţele dezinfectante (cloramina, clorura de var, fenolul) distrug uşor
leptospirele, care sunt, de asemenea, sensibile la antibiotice. Sursele principale animale sunt
bovinele şi porcinele, dar circulaţia leptospirelor este menţinută de şobolani. Transmiterea bolii de
la animale la om se face uşor, pe diferite căi: la îngrijirea animalelor, la contactul cu urina
animalelor bolnave, sau pe cale alimentară cu produse contaminate de rozătoare. Simptome:
frisoane, febră, slăbiciune generală, insomnie, greaţă, vomă, dureri lombare. Toţi bolnavii de
leptospiroză trebuie spitalizaţi.
FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE
Procedura de codificare prin culori.
Atenţionările şi avertizările meteorologice constau într-un mesaj de tip text, însoţit de o
hartă la nivel naţional, cu menţionarea regiunilor/judeţelor ce urmează să fie posibil afectate, cu
precizarea intensităţii fenomenului pentru fiecare regiune/judeţ, precum şi a intervalului de
prognoză.
Fenomenele meteorologice ce intră sub incidenţa acestui cod sunt:
� vânt puternic (cu intensificări);
� ploi importante cantitativ;
� ninsori abundente şi polei;
� descărcări electrice frecvente;
� caniculă (valori de temperatură egale sau mai mari de 35 grade C);
� ger (valori de temperatură sub -10 grade C).
Procedura de codificare prin culori reprezintă varianta simplificată de transmitere a
atenţionărilor si/sau avertizărilor meteorologice astfel:
Codul verde nu indică nici o precauţie particulară pentru perioada imediat următoare, dar nu
implică o vreme frumoasă sau neapariţia în următoarele zile a unor fenomene meteorologice
periculoase ce pot perturba diverse activităţi.
Codul galben se va folosi pentru fenomene meteorologice temporar periculoase pentru
anumite activităţi, dar altfel obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specificată. Se recomandă
urmărirea periodică a evoluţiei fenomenelor meteorologice pentru detalii cu privire la intensitatea
fenomenelor în zilele următoare.
Codul portocaliu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un
grad de intensitate mare.
Codul roşu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad
de intensitate foarte mare şi cu efecte dezastruoase.
Codul galben este similar unei atenţionări meteorologice.
Codul portocaliu şi codul roşu vor fi similare unei avertizări meteorologice, iar buletinele
meteorologice emise de două ori pe zi (dimineaţa şi la prânz) explicitează fenomenele atmosferice
de la codurile portocaliu şi roşu, precizând evoluţia fenomenelor specificate, acoperirea spaţială a
acestora, intensitatea şi durata lor.
FURTUNI
Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul vântului puternic pot fi
următoarele:
Cod portocaliu:
� întreruperi ale curentului electric şi ale legăturilor de comunicaţii pe durate relativ
importante;
� acoperişurile şi coşurile caselor pot fi avariate;
� se pot rupe ramuri, crengi de copaci;
� circulaţia rutieră poate fi perturbată, îndeosebi pe rutele secundare şi în zonele
forestiere;
� funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi perturbată.
Cod roşu:
� avertizare de furtună foarte puternică;
� întreruperile de electricitate şi de comunicaţii pot fi de lungă durată;
� se pot aştepta pagube numeroase şi importante pentru locuinţe, parcuri şi zone
agricole;
� zonele împădurite pot fi puternic afectate;
� circulaţia rutieră poate deveni foarte dificilă pe zone extinse;
� transportul aerian, feroviar şi maritim poate fi serios perturbat;
� funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi complet
perturbată.
Furtunile sunt fenomene rezultate din mişcarea rapidă şi puternică, cu forţe distrugătoare şi
de lungă durată a aerului. După pagubele pricinuite, pot fi comparate cu cutremurul de pământ.
Furtuna distruge clădiri durabile, demolează construcţiile uşoare, stâlpii de înaltă tensiune sau de
comunicaţii, rupe şi smulge din rădăcini copacii, scufundă vase, deteriorează magistral auto, căi
ferate.
Reguli pentru cetăţeni în caz de furtună
Deconectează energie electrică. Adună membrii familiei acasă. Închide bine uşile,
geamurile, orificiile pentru ventilare. Geamurile mari pot fi protejate cu scânduri. De pe acoperiş,
balcoane, logii, ia obiectele ce pot fi luate de vânt. Uneltele din gospodărie trebuie duse în încăperi.
Stinge focul în sobe. Ţine în ordine beciurile, subsolurile pentru a fi folosite în caz de necesitate.
Când furtuna a început, stai în clădire, atent să nu te răneşti cu cioburi de sticlă. Nu se recomandă
ieşitul în stradă imediat după ce a încetat vântul, deoarece o rafală se poate repeta.
În caz de surprindere. Dacă vijelia te-a găsit în loc deschis, nu fugi, mai bine e să te
adăposteşti într-un şanţ, groapă, orice adâncitură, lipit de pământ, cu mâinile acoperind capul. Nu
ceda în faţa panicii, acţionează conştient, reţine pe alţii de la fapte disperate. Furtuna poate fi
însoţită de fulgere, ploaie, grindină. Nu te apropia de obiectele metalice, de stâlpii de tensiune, de
paratrăsnete. Pe loc deschis, dacă stai culcat, fulgerul poate trece peste picioare şi vei rămâne în
viaţă. Poziţia în picioare e cu mult mai periculoasă. Stai departe de copacii izolaţi, dar nici nu te
depărta mult de ei.
Fulgerul nu loveşte des, nu nimereşte repetat în acelaşi loc şi de obicei atinge obiectul cel
mai înalt sau cel mai masiv.
PLOI IMPORTANTE CANTITATIV
Reguli pentru cetăţeni în caz de ploi însemnate cantitativ
Ploile însemnate cantitativ, de regulă, preced inundaţiile. Dacă eşti surprins de ploi
importante cantitativ, adăposteşte-te, evită udarea hainelor. Caută locuri de adăpostire ce pot oferi
pe cât posibil posibilităţi de încălzire şi de uscare a hainelor dacă acestea s-au udat. Evită pe cât
posibil locurile de adăpostire situate în zone joase sau în apropierea cursurilor de apă, în caz de
inundaţii acestea pot fi inundate. Dacă poziţia adăpostului este izolată încearcă să comunici locul
unde te găseşti.
Pregăteşte-te pentru o eventuală inundaţie. Ploile pot fi însoţite de fulgere şi grindină - în
acest caz aplică regulile specifice prezentate pentru aceste cazuri.
Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul ploilor importante
cantitativ pot fi următoarele:
Cod portocaliu:
� se prevăd precipitaţii intense ce pot afecta activităţile socio-economice;
� sunt posibile inundaţii importante în zone cu risc ridicat de inundaţie, în bazinele
hidrografice ale zonelor respective;
� se pot produce cantităţi importante de precipitaţii în timp scurt, ce pot local provoca
viituri pe râurile mici şi scurgeri pe versanţi;
� risc de deversare a reţelelor de canalizare;
� condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni dificile pe drumurile secundare şi se pot
produce perturbări ale transportului feroviar;
� se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică.
Cod roşu:
� se anticipează precipitaţii foarte intense ce pot afecta activităţile socioeconomice pe
o durată de câteva zile;
� sunt posibile inundaţii deosebit de importante, inclusiv în zonele cu risc scăzut de
inundaţii şi în bazinele hidrografice ale zonelor respective;
� se pot produce acumulări foarte importante de precipitaţii pe intervale scurte de timp,
ce pot provoca local viituri rapide pe râurile mici şi scurgeri pe versanţi;
� condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni foarte dificile;
� risc ridicat de deversare a reţelei de canalizare;
� se pot produce întreruperi de durată ale alimentării cu energie electrică.
DESCĂRCĂRILE ELECTRICE
Reguli în caz de descărcări electrice
Încearcă să te adăposteşti pe cât posibil în construcţii solide, evită să te adăposteşti sub pomi
sau copaci, în apropierea reţelelor de utilităţi sau a elementelor metalice. Atenţie fenomenele sunt
de regulă previzibile şi se produc în mare parte asociate cu ploi. Dacă semnele vremii prevestesc
ploi importante sau de intensitate mare părăseşte locurile deschise. Dacă te găseşti într-o încăpere,
întrerupe energia electrică, ascultă pe cât posibil mesajele transmise folosind un aparat de radio
portabil. Pregăteşte-te pentru un eventual incendiu, cesta se poate produce mai ales dacă încăperea
nu este prevăzută cu instalaţii de protecţie împotriva descărcărilor electrice.
Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul descărcărilor electrice
pot fi următoarele:
Cod portocaliu:
� furtunile intense însoţite de descărcări electrice pot provoca local pagube importante;
� locuinţele şubrede şi instalaţiile improvizate pot suferi pagube importante;
� în situaţii de furtuni asociate cu descărcări electrice, subsolurile şi punctele joase ale
locuinţelor pot fi inundate rapid;
� trăsnetele neînsoţite de precipitaţii pot provoca incendii de pădure.
Cod roşu:
� fenomenele electrice numeroase şi foarte violente pot provoca local pagube
importante;
� pericolul este maxim pentru locuinţe, parcuri, zone agricole şi plantaţii (pomi
fructiferi, viţă de vie etc.);
� zonele forestiere pot suferi local pagube foarte importante şi pot izbucni incendii
spontane ca urmare a trăsnetelor frecvente;
� locuinţele şubrede şi instalaţiile improvizate pot fi puse în real pericol şi pot fi uşor
distruse;
� în situaţii de furtuni asociate cu descărcări electrice, subsolurile şi punctele joase ale
locuinţelor pot fi inundate rapid în zonele râurilor mici şi mijlocii.
GERUL
Gerul, de regulă are caracter aparte privind măsurile de protecţie, în sensul că acest gen de
situaţie de urgenţă, cu rare excepţii, se formează în perioadele de iarnă, este mai accentuat pe timpul
nopţii sau în zonele cu altitudine mare şi există posibilitatea de a lua unele măsuri, astfel încât mare
parte din efectele acestora să fie reduse.
În aceste împrejurări se recomandă tuturor cetăţenilor aflaţi în zonă să se informeze
permanent asupra condiţiilor meteorologice şi să rămână în locuinţe, asigurându-se necesarul de
hrană, apă, combustibil pentru încălzit, iluminat şi eventual lopată dacă sunt premise şi de
producere a ninsorilor.
Evitaţi orice fel de călătorie dacă nu este absolut necesară.
Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul gerului pot fi
următoarele:
Cod portocaliu:
� gerul (frigul puternic) poate pune în pericol persoanele vulnerabile sau izolate, mai
ales persoanele în vârstă, cele cu handicap, cele care suferă de boli cardiovasculare,
respiratorii, endocrine sau de diferite patologii oculare, persoanele care au probleme ale
sistemului nervos sau sindromul Raynaud;
� este necesară o supraveghere specială a copiilor;
� în cazuri cu sensibilitate ridicată la ger (zona buzelor şi a mâinilor), trebuie consultat
un farmacist;
� unele tipuri de medicamente pot avea contraindicaţii de a fi luate în caz de frig
puternic şi este necesar să se consulte medicul;
� sportivii şi unele persoane care lucrează în aer liber trebuie să acorde atenţie sporită
hipotermiei şi agravării simptomelor preexistente.
Cod roşu:
� orice persoană este ameninţată, chiar şi persoanele cu o stare de sănătate bună;
� pericolul este mai mare şi poate fi major pentru persoanele vulnerabile sau izolate,
mai ales pentru cele în vârstă, cele cu handicap, cele ce suferă de boli cardiovasculare,
respiratorii, endocrine sau de diferite patologii oculare, persoanele care au probleme ale
sistemului nervos sau sindromul Raynaud;
� este necesară o supraveghere specială a copiilor;
� în cazuri de sensibilitate ridicată la ger (zona buzelor şi a mâinilor), trebuie consultat
de urgenţă un farmacist;
� unele tipuri de medicamente pot avea contraindicaţii de a fi luate în caz de frig
puternic si, în consecinţă, este necesar să se ceară sfatul medicului;
� sportivii şi persoanele care lucrează în aer liber trebuie să acorde atenţie sporită
hipotermiei şi agravării simptomelor preexistente, astfel frisoanele şi amorţirea
extremităţilor constituie semne de alarmă.
Reguli pentru cetăţeni, pe timp de ger când sunt surprinşi în afara locuinţei Interesaţi-vă de
starea drumurilor, luaţi îmbrăcăminte groasă, călătoriţi numai ziua şi folosiţi şoselele principale.
Luaţi-vă măsuri pentru asigurarea combustibilului necesar încălzirii şi a rezervei de apă. În cazul
acestor fenomene poate să apară eşecul utilităţilor publice (energie electrică, gaze naturale, apă). Nu
fiţi cutezători şi temerari; opriţi, întoarceţi-vă sau cereţi ajutor.
Dacă sunt premise şi de producere a ninsorilor aplicaţi măsurile specifice în acest caz.
Pentru conducerea intervenţiei în caz de îngheţ, ger se desfăşoară următoarele acţiuni:
recunoaşterea locului şi estimarea urmărilor; organizarea dispozitivului de acţiune şi repartizarea
formaţiunilor şi mijloacelor pe puncte de lucru; stabilirea căilor de acces şi asigurarea legăturilor
între diferite formaţiuni şi punctele de lucru, stabilirea legăturilor, organizarea corectă a lucrărilor
de salvare şi evacuare a acestora, asigurarea protecţiei împotriva degerăturilor, îngheţului.
Organizaţi operaţiunile, folosind personalul în ture cu durată scurtă de acţiune, dacă situaţia
concretă permite, sistaţi operaţiunile. Se va evita pe cât posibil contactul persoanelor cu apa sau
zăpada.
CANICULA
Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul caniculei pot fi
următoarele:
Cod portocaliu:
� creşterea temperaturii poate pune în pericol persoanele în vârstă, persoanele cu
handicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele
care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate;
� atenţie suplimentară pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în
aer liber.
Cod roşu:
� sunt afectate toate persoanele, chiar şi cele cu o stare de sănătate bună;
� creşterea temperaturii poate pune în mare pericol persoanele în vârstă, persoanele cu
handicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele
care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate;
� atenţie maximă pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în aer
liber.
Reguli pentru cetăţeni pe timpul caniculei
Temperaturile de vară îşi fac simţită prezenţa şi în locuinţele noastre, unde adesea ajungem
să ne petrecem timpul, în lipsa concediului sau în căutarea unui loc umbros, care să ne scape de
caniculă.
Tocmai din această cauză, redecorarea căminului pe timp de vară este necesară. Elimină
piesele de mobilier de dimensiuni mari din camerele de zi.
Pe durata lunilor caniculare, cuverturile închise la culoare se înlocuiesc cu cearşafuri albe, al
căror aspect relaxează. Trage draperiile în camerele expuse soarelui. Menţine ferestrele închise atât
timp cât temperatura exterioară este mai mare decât cea din interior (până la lăsarea serii):
Deschide-le noaptea, provocând curenţi de aer. Nu ezita să faci duşuri dese. Dacă stai la bloc, la
ultimul etaj, acoperă-ţi ferestrele. Dacă nu se mai face ventilaţie, lasă ferestrele deschise, dar pune
în geamuri cearşafuri umede care să reţină aerul uscat şi căldura.
O temperatură optimă la serviciu stimulează lucrul, creste eficienţa. Senzaţia de bună stare
fiziologică apare atunci când diferenţa dintre temperatura aerului şi cea a suprafeţei încăperii nu
depăşeşte 2 - 3°C. Temperatura aerului recomandată pentru munca intelectuală în poziţia şezând
este de 21 - 23°C, iar pentru munca uşoară în poziţia şezând este de 19°C. În stabilirea temperaturii
optime trebuie să se ia în calcul şi mişcarea şi umiditatea aerului. Mişcarea aerului trebuie să fie mai
mică de 0,2 m/s; în cazul lucrărilor delicate care cer o imobilitate prelungită a corpului, nu trebuie
să depăşească 0,1 m/s. În încăperile încălzite umiditatea relativă a aerului să fie cuprinsă între 50 şi
70 %. Dacă acestea nu se păstrează, apar efecte negative.
Protecţia persoanelor angajate pe vreme caniculară a fost reglementată din anul 2000, prin
O.U.G. nr.99, iar amenzile pe care le riscă angajatorii pentru nerespectarea legii sunt de 15 - 25
milioane de lei. Astfel, dacă în două zile consecutive se înregistrează temperaturi ale aerului care
depăşesc 37°C sau care, corelate cu umiditatea, pot fi echivalate la 37°C, angajatorii sunt obligaţi să
ia următoarele măsuri:
Pentru ameliorarea condiţiilor de muncă
� reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice
� asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă
� alternarea efortului dinamic cu cel static
� alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus
Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor:
� asigurarea apei minerale, câte 2 - 4 litri/persoană/schimb
� asigurarea echipamentului individual de protecţie
� asigurarea de duşuri
� asigurarea transportului la o unitate sanitară a celor afectaţi
Angajatorii care nu pot asigura aceste condiţii sunt obligaţi să ia, în acord cu sindicatele,
una din următoarele măsuri:
� reducerea duratei zilei de lucru;
� eşalonarea zilei de lucru până la ora 11.00 şi după ora 17.00;
� întreruperea colectivă a lucrului.
Angajatorii au două variante pentru a recupera timpul nelucrat şi a stabili modalităţile de
plată:
� prin recuperarea în următoarele 6 luni a timpului de muncă nelucrat, cu menţinerea
drepturilor salariale avute anterior;
� fără recuperarea timpului de muncă nelucrat, cu acordarea drepturilor salariale
proporţional cu timpul efectiv lucrat.
Dacă seful îţi ignoră aceste drepturi, adu-i aminte de ele, sau sună la Inspectoratul Teritorial
de Muncă Prahova.
Din cauza temperaturilor ridicate, produsele alimentare se alterează mult mai rapid. Aşadar,
procură alimente din locuri autorizate, care dispun de condiţii tehnice şi sanitare pentru
comercializare, în scopul evitării maladiilor în cauză. Pe lângă aceasta, toate fructele şi legumele ar
trebui spălate în două ape înainte de a fi consumate. Din categoria produselor cu grad sporit de
alterare fac parte carnea şi produsele din carne, laptele şi produsele lactate, pestele şi produsele
marine, torturile, prăjiturile. Cele mai periculoase rămân ciupercile. Medicii interzic consumul
ciupercilor culese din parcuri, în preajma gropilor de gunoi, de pe marginea şoselelor şi căilor
ferate, deoarece acestea au acumulat substanţe toxice. Înainte de preparare, ciupercile trebuie fierte
în două - trei ape, timp de cel puţin 15 minute. Un alt produs periculos este îngheţata, când are
aspect neomogen, granulat, este neuniform colorată sau parţial dezgheţată.
Produsele alimentare proaspete (lapte, produse lactate, carne şi preparate din carne, peste
etc.) se alterează rapid şi se pot contamina uşor cu microorganisme, dacă nu sunt manipulate corect
şi păstrate în condiţii speciale. Cumpără produse alimentare perisabile numai în limita strictului
necesar şi consumă-le rapid. Imediat după achiziţionare, produsele alimentare proaspete trebuie
depozitate în frigider sau congelator până în momentul consumului. Nu recongela un produs care a
fost dezgheţat în vederea preparării sau care s-a decongelat accidental. Nu lăsa produsele alimentare
proaspete expuse decât în timpul necesar porţionării sau preparării lor. Evită achiziţionarea
borcanelor cu capacul neetanş! Deschide conservele numai în momentul utilizării. Ceea ce nu s-a
consumat, trebuie pus imediat la rece şi consumat, de preferinţă, în aceeaşi zi.
Datorită temperaturilor de peste 32 de grade, se produce o creştere corespunzătoare a
transpiraţiei, care are rol de regulator termic şi care împiedică astfel supraîncălzirea corpului. O dată
cu apa, organismul pierde şi săruri minerale (mai ales pe cele solubile), antrenând astfel multe
consecinţe negative: astenia fizică, perturbări ale proceselor metabolice, creşterea simptomatologiei
bolilor cronice. Pentru evitarea unor asemenea neplăceri se impun măsuri de înlocuire a pierderilor
provocate de transpiraţie, a pierderilor de apă, săruri minerale şi vitamine, pentru refacerea
condiţiilor normale de funcţionare a organismului. Acest lucru poate fi realizat prin consumarea în
medie a doi litri de lichide de zi, care nu vor fi băute prea reci (se elimină înainte de a hidrata
organismul). În afară de lichidele propriu-zise, se vor consuma cât mai multe fructe şi legume,
datorită pe de o parte a rezervelor de apă, săruri minerale şi vitamine pe care le conţin, cât şi
datorită faptului că în organism ele cedează apă sub formă de efect retard, asigurând în mod
constant şi pe termen lung lichidul. Expunerea la soare, mai ales la ora prânzului, considerată oră de
vârf, trebuie evitată pe cât posibil.
Dacă, totuşi, ieşiţi, câteva mijloace de protecţie sunt binevenite: pălării, umbrele, ochelari de
soare, îmbrăcăminte subţire, în culori deschise. Consumul zilnic de lichide trebuie crescut la cel
puţin patru litri pe zi, iar alimentaţia să fie cât mai săracă în grăsimi. Eforturile fizice, în perioada
zilei în care temperatura atinge valorile maxime, activitatea din agricultură, şantiere de construcţii,
hale industriale, sunt recomandate a se desfăşura dimineaţa şi seara. Evitarea excesului de cafea şi a
consumului de băuturi în comun sau din încăperi neclimatizate trebuie pe cât posibil evitate. Copiii
nu trebuie lăsaţi să aştepte perioade lungi în interiorul autovehiculelor parcate la soare, de
asemenea, trebuie evitate transporturile pe distanţe lungi în vehicule fără posibilităţi de climatizare.
şi persoanele vârstnice, în special cele cu afecţiuni cardiace şi respiratorii, vor evita deplasările şi
frecventarea locurilor aglomerate, care le pot dăuna sănătăţii. Bolile specifice caniculei
Boala diareică acută (BDA) - se manifestă prin apariţia unor fenomene ca febra, crampele
abdominale, greaţa, vărsăturile alimentare urmate de emiterea scaunelor apoase. Profilaxia bolii
diareice acute este la îndemâna oricui: spălatul mâinilor cu apă şi săpun înaintea meselor şi ori de
câte ori este nevoie, precum şi prepararea şi menţinerea alimentelor în condiţii igienice.
Hepatita acută virală A (boala mâinilor murdare) - are o perioadă de incubaţie mult mai
lungă, de până la 60 de zile. Perioada de vară reprezintă momentul propice infectării cu virusul
hepatitei A, cu atât mai mult cu cât aceasta este o boală a copilăriei, cei mici fiind mai puţin
supravegheaţi şi mai tentaţi de consumul fructelor nespălate
Răcelile de vară - au o incidenţă deloc de neglijat şi sunt favorizate de variaţiile de
temperatură şi umezeală. Alimentaţia fără vitamine şi consumul exagerat de alcool conduc la
scăderea rezistenţei organismului, cu apariţia iniţial a unei viroze respiratorii ce s poate complica cu
pneumonie sau afecţiuni respiratorii grave
Dizenteria - ca şi hepatita, este o boală a mâinilor murdare, datorându-se condiţiilor de trai
în care nu se respectă regulile de igienă. Apare atât în mediul rural, cât şi în cel urban, afectează
toate grupele de vârstă putând reveni la aceeaşi persoană de mai multe ori în decursul vieţii.
Simptome: dureri abdominale însoţite de febră, scaune frecvente, modificate şi în cantitate mică,
sub forma de mucus, puroi şi sânge. Tratamentul constă în sterilizarea tracului intestinal, adică
îndepărtarea microbilor prezenţi în intestine. Medicii recomandă respectarea regulilor de igienă,
testarea apei din fântâni şi prezentarea la medic la apariţia oricăror semne de boală diareică
Indigestiile stomacale - au, de multe ori, ca principală cauză consumul de legume
insuficient coapte, cel de produse lactate păstrate la temperatura camerei sau de carne de pasăre
preparate insuficient. E bine să ai la tine un medicament antidiareic, să bei suficientă apă plată şi
ceaiuri pentru a evita deshidratarea. Factori potenţiali de risc sunt şi apa de robinet sau cuburile de
gheaţă.
Câteva zile de regim sunt obligatorii
Arsurile solare - apar la 4 - 5 ore după expunere, însă pielea începe să se bronzeze cu
adevărat abia după 2 - 3 zile, bronzul fiind şi el o modalitate de apărare a pielii. Sunt binevenite
dusurile dese şi nu foarte reci. Se recomandă relaxarea într-o cameră răcoroasă şi întunecoasă. În
cazurile mai grave este indicat să te adresezi medicului. Insolaţia apare atunci când te expui pentru
o perioadă îndelungată la călduri puternice. Apare astfel riscul unei deshidratări severe, agravarea
unei maladii cronice sau un atac de căldură. Simptome: crampe musculare la nivelul braţelor,
picioarelor sau stomacului; oboseală, stare de rău, insomnii neobişnuite. Tratamentul insolaţiei
constă în ridicarea capului, înfăşurarea capului cu şerveţele umede şi reci, consumul de lichide şi
retragerea într-o cameră răcoroasă. Persoanele cu părul închis la culoare au un risc mai mare de a
face insolaţie.
Dacă te resimţi în urma expunerii la soare încetează activitatea fizică şi odihneşte-te într-un
loc rece bând multă apă sau sucuri de fructe
Ochelarii împotriva radiaţiilor solare - aleşi la întâmplare, fără un consult medical în
prealabil, poate duce în timp la afecţiuni grave ale globului ocular şi chiar la miopie. Drumul ce este
parcurs de o persoană care are nevoie de ochelari de vedere nu este de cele mai multe ori corect,
întrucât nu puţini sunt cei care cumpără ochelari de la comercianţii ambulanţi. Afecţiuni grave
precum arsuri ale globului ocular, pot fi provocate şi de ochelarii de soare de o calitate proastă care
în loc de lentile speciale cu protecţie împotriva razelor solare sunt prevăzuţi cu un simplu geam
colorat. În aceste condiţii, din cauza purtării ochelarilor de soare pot apărea dureri de cap, ameţeli,
înrosirea ochilor şi chiar lăcrimare. Ochelarii închisi la culoare nu sunt recomandaţi pentru că pot da
dependenţă
ÎNZĂPEZIRI
Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul fenomenelor de ninsori
abundente şi polei pot fi următoarele:
Cod portocaliu:
� sunt aşteptate căderi de zăpadă sau depuneri de polei în cantităţi importante pentru
regiunea respectivă;
� circulaţia poate deveni rapid foarte dificilă în întreaga reţea, dar mai ales în sectorul
forestier,
� unde arborii dezrădăcinaţi pot accentua dificultăţile semnalate;
� riscurile de accidente sunt mari;
� unele distrugeri pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie.
Cod roşu:
� sunt aşteptate căderi importante de zăpadă sau depuneri masive de polei, ce pot
afecta grav activităţile umane şi viaţa economică;
� circulaţia riscă să devină rapid impracticabilă în întreaga reţea (rutieră, feroviară şi
maritimă);
� distrugeri importante pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie, timp de mai
multe zile;
� există posibilitatea producerii de perturbări foarte grave ale transportului aerian si
feroviar.
Reguli în caz de înzăpezire
Înzăpezirile, de regulă au caracter aparte privind măsurile de protecţie, în sensul că acest gen
de situaţie de urgenţă, cu rare excepţii, se formează într-un timp mai îndelungat şi există
posibilitatea de a lua unele măsuri, astfel încât mare parte din efectele acestora să fie reduse.
În aceste împrejurări se recomandă tuturor cetăţenilor aflaţi în zonă să se informeze
permanent asupra condiţiilor meteorologice şi să rămână în locuinţe, asigurându-se necesarul de
hrană, apă, combustibil pentru încălzit, iluminat, lopată etc.
Evitaţi orice fel de călătorie dacă nu este absolut necesară.
Dacă înzăpezirea are loc în afara locuinţei. Interesaţi-vă de starea drumurilor, luaţi
îmbrăcăminte groasă, călătoriţi numai ziua şi folosiţi şoselele principale. Nu fiţi cutezători şi
temerari; opriţi, întoarceţi-vă sau cereţi ajutor.
Dacă călătoriţi cu maşina asiguraţi-o cu lanţuri pentru zăpadă, lopată, răzuitoare, cablu de
remorcare, combustibil de rezervă şi asiguraţi-vă că ştie cineva încotro plecaţi.
Cei aflaţi în mijloacele de transport să nu-si părăsească locul pentru că este pericol de
rătăcire. Daţi alarma cu claxoanele, aprindeţi focuri şi aşteptaţi ajutoare.
Încercaţi să scoateţi autovehiculul de pe partea carosabilă pentru a evita blocajele şi a facilita
intervenţia mijloacelor de deszăpezire.
Conducerea intervenţiei în caz de înzăpeziri
Se desfăşoară următoarele acţiuni: recunoaşterea locului şi estimarea urmărilor; organizarea
dispozitivului de acţiune şi repartizarea formaţiunilor şi mijloacelor pe puncte de lucru; stabilirea
căilor de acces şi asigurarea legăturilor între diferite formaţiuni şi punctele de lucru, stabilirea
legăturilor cu cei surprinşi de înzăpezire, organizarea corectă a lucrărilor de salvare şi evacuare a
acestora, asigurarea protecţiei împotriva degerăturilor, îngheţului.
ALUNECĂRILE DE TEREN / CUTREMURELE
Ce sunt alunecările de teren. Alunecările de teren sunt evenimente de multe ori previzibile,
de exemplu după precipitaţii intense, în zone predispuse la aceste fenomene şi au evoluţie
progresivă, astfel încât desfăşurarea lor se realizează într-un anumit interval de timp suficient pentru
realizarea unor măsuri de protecţie.
Atunci când începerea alunecării de teren poate fi semnalată, autorităţile publice locale
împreună cu Comitetul local informează instituţiile şi populaţia din zona respectivă asupra
pericolului creat şi acţiunilor de alarmare când alunecarea de pământ este iminentă, o dată cu
urmărirea evoluţiei fenomenelor în zonă. Semnele alunecării de teren
Fisuri (crăpături) pe pământ, pe asfalt, în pereţii clădirilor, copaci înclinaţi, stâlpi şi garduri
strămutate din loc, dispariţia bruscă a apei din fântâni şi izvoare, scârţâitul elementelor de
construcţie ale caselor, starea alarmată a păsărilor şi a animalelor.
Reguli pentru cetăţeni în caz de alunecare de teren. Ieşi imediat din casă pe un teren drept.
Înştiinţează şi vecinii, ajută pe cei ce au nevoie. Apelează la serviciile specializate (poliţie,
pompieri, salvarea). Ia măsuri pentru securitatea oamenilor şi păstrarea bunurilor materiale.
Reguli de pregătire antiseismică, protecţie, comportare şi acţiune a populaţiei în caz de
cutremur si/sau alunecări de teren
Cunoştinţe despre clădirile şi spaţiile în care locuim sau lucrăm, privind:
� evenimentele seismice precedente şi acţiunile lor asupra clădirii
� aplicarea măsurilor şi acţiunilor de evitare a distrugerilor parţiale sau totale asupra
clădirilor în cazul declanşării unui cutremur puternic şi anume pentru:
� executarea tuturor lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente pentru a menţine
caracteristicile de rezistenţă pe întreaga durată de exploatare/serviciu a clădirii;
� conştientizarea riscurilor la care s-ar expune dacă ar efectua modificări la clădire fără
un aviz privind proiectul intervenţiei şi autorizaţiile legale din partea unui expert; toate
modificările efectuate se înscriu în cartea tehnică a construcţiei;
� efectuarea unei expertize tehnice asupra clădirii, de către un expert autorizat sau de
către un institut specializat conform prevederilor legale;
� executarea lucrărilor de consolidare, refacere şi reparaţii atât la clădire cât şi la
instalaţiile aferente clădirii: apă, gaze, încălzire, electricitate, canalizare etc. numai pe
baza raportului de expertiză şi a proiectelor autorizate;
� respectarea unor principii simple şi sigure pentru execuţia de clădiri rezistente în
localităţi rurale, respectiv a cerinţelor legale privind calitatea construcţiilor în zone
urbane, precum şi luarea măsurilor privind reabilitarea clădirilor în conformitate cu
normele actuale;
� interzicerea intervenţiei asupra structurii clădirii - ex. lărgirea unor camere, mutarea
pereţilor, practicarea de goluri, supraetajarea, săparea de pivniţe sau garaje etc. -, fără a
avea un proiect întocmit de un specialist atestat pentru astfel de lucrări şi toate
autorizaţiile necesare, deoarece altfel, se pot declanşa, cu sau fără seisme, procese de
degradare rapidă sau chiar bruscă a clădirii, care pot periclita viaţa;
� întocmirea proiectelor de consolidare şi execuţia acestora precum şi recepţia
lucrărilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii,
cu modificările ulterioare şi ale regulamentelor în vigoare;
� cunoaşterea de către asociaţiile de proprietari/locatari ale clădirilor multietajate - tip
bloc - a modului în care firmele cu sediul în apartamente respectă măsurile de protecţie
antiseismică, precum şi pe cele de prevenire a unor incendii, explozii, deversări de
materiale combustibile, toxice şi chimice. În aceste spaţii se interzice depozitarea de
materiale pe planşee, peste sarcina pentru care au fost proiectate. Dacă firma este în
locuinţa personală cu 1 - 2 niveluri, se vor aplica toate
� măsurile de protecţie pentru a nu afecta clădirile învecinate în cazul producerii unui
cutremur, alunecare de teren, prin declanşarea de explozii, incendii etc.;
� interzicerea depozitării de materiale combustibile, explozive, substanţe toxice etc. în
clădiri de locuit; amplasarea şi fixarea obiectelor grele se va face după consultarea unui
specialist;
� fixarea antenelor de satelit de elementele structurale ale clădirii pentru ca în cazul
unui cutremur să se evite căderea lor şi producerea de accidente;
� cunoaşterea măsurilor necesare prevenirii şi stingerii incendiilor şi aplicarea lor de
către proprietarii, administratorii, locatarii din clădirile de tip bloc;
� cunoaşterea planului subsolului clădirii tip bloc şi a reţelelor de conducte din
subsolul clădirii, precum şi cunoaşterea locurilor de amplasare a robineţilor şi vanelor de
închidere a diferitelor utilităţi pe diferite ramificaţii;
� cunoaşterea şi verificarea periodică a tavanelor, podului, acoperişului, balcoanelor,
cornişelor, calcanelor, coşurilor, terasei şi învelitorii blocului/casei, astfel ca în cazul
unui cutremur să se evite
� căderea cărămizilor, placajelor, tencuielilor, ornamentelor, ţiglelor, olanelor,
jardinierelor, în zona intrărilor, aleilor înconjurătoare, străzilor sau la vecini. Se va
proceda similar la elementele ce ar putea să cadă dinspre clădirea învecinată, inclusiv
pentru îmbinarea cu blocul alăturat sau gardurile de zid ale vecinilor;
� consultarea unui expert autorizat la cumpărarea sau închirierea unei locuinţe sau
sediu de firmă, asupra evaluării rezistenţei antiseismice conform normativelor tehnice în
vigoare, în vederea evitării expunerii la un potenţial risc.
Protecţia antiseismică în interiorul locuinţei sau locului de muncă Măsuri de pregătire a
locului de muncă sau locuinţei pentru prevenirea distrugerilor provocate de efectele unui seism:
� evitarea aglomerării spaţiilor de la locul de muncă sau din locuinţă cu piese de mobilier sau
aparatură instabile la seism şi amplasate în vecinătatea locurilor în care se aglomerează de obicei
familia, sau în spaţiul de lucru;
� asigurarea pieselor de mobilier grele, zvelte, suprapuse şi înalte, între ele şi prin prindere de
un perete, grindă solidă în locurile unde se aglomerează de obicei persoane la locul de muncă
sau în familie;
� amplasarea echipamentelor tehnice şi aparatelor casnice mai grele sau a celor pe rotile - de
exemplu: copiatoare, calculatoare mari, maşini de spălat, frigidere etc., astfel încât să nu se afle
în vecinătatea ieşirilor din încăperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasarea lor accesul în
cazul unui seism;
� fixarea aparatelor în aşa fel încât racordurile să nu sufere deteriorări în caz de cutremur;
� amplasarea obiectelor fragile şi valoroase într-un loc mai jos şi sigur;
� amplasarea vaselor cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în
încăperi în care nu se locuieşte şi nu există pericolul de contaminare şi de incendiu;
� asigurarea uşilor dulapurilor cu închizători eficiente la oscilaţii, astfel încât deplasarea
veselei depozitate să nu producă accidente;
� procurarea în locuinţă a cel puţin unui extinctor şi amplasarea acestuia într-un loc cunoscut
şi accesibil în orice moment, lângă sursele potenţiale de incendiu; învăţaţi utilizarea acestuia;
� reţinerea locului de amplasare a comutatoarelor, siguranţelor, robinetelor generale şi locale
pentru apă, gaze şi electricitate şi a modului lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după
seism, să puteţi
� lua măsurile minime de intervenţie de urgenţă - închidere/deschidere;
� păstrarea la îndemână o unei truse de scule adecvate.
Dacă locuiţi într-o clădire multifamilială tip bloc, informaţi-vă personal sau prin
administraţia asociaţiei despre îndeplinirea obligaţiilor legale privind:
� evaluarea rezistenţei antiseismice actuale a structurii clădirii;
� reparaţiile şi consolidările necesare;
� proiectarea şi executarea lucrărilor necesare;
asigurarea pentru daune seismice, forme şi taxe necesare.
Reţineţi în memoria dvs. particularităţile localităţii, cartierului şi împrejurimile locuinţei
dvs., ale drumului pe care vă deplasaţi zilnic la serviciu, scoală sau cumpărături, având în vedere
eventualele pericole descrise mai jos:
� căderea unor elemente de construcţie nestructurare: tencuielii, cărămizi etc.;
� spargerea şi căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte;
� căderea unor obiecte, mobilier etc.;
� căderea unor stâlpi şi linii electrice;
� incendii rezultând din scurtcircuite electrice, conducte de gaz rupte, răsturnarea unor
instalaţii de încălzire etc.;
� alunecări de teren, avalanşe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoase.
Obişnuiţi-vă să vă protejaţi şi când vă aflaţi într-o altă situaţie: în concediu, în delegaţie, la
spectacole, în vizită etc.
Discutaţi cu toţi membrii familiei, vecinii sau colegii un plan despre ce aţi face fiecare în caz
de cutremur şi faceţi periodic repetiţii.
Reguli de comportare raţională, individuale şi de grup: loc de muncă, familie, pe stradă, în
timpul producerii seismului
Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi
femeile. Nu vă speriaţi de zgomotele din jur.
Preveniţi tendinţele de a părăsi camera sau locuinţa, deoarece faza seismică iniţială are o
durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mişcării seismice vă poate surprinde pe scări,
holuri, paliere, în aglomeraţie şi panică, conducând la accidente grave, nedorite.
Atenţie! Scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale
etajelor si, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este
extrem de periculoasă. Chiar dacă ieşirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuinţă parter ar fi în
principiu posibilă şi fezabilă în scurt timp, în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte
riscuri: calcane şi coşuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.
Rămâneţi în încăpere sau locuinţă, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta
protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente
spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa
unor astfel de posibilităţi vă puteţi proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi şi coate,
cu faţa în jos iar cu palmele împreunate vă veţi proteja capul, ceafa, iar cu antebraţele pe lateral
capul. Această recomandare implică o cunoaştere prealabilă a acelor elemente de construcţie
rezistente, prin consultarea unui specialist atestat.
Dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât puteţi mai repede iar dacă a luat foc ceva
interveniţi imediat după ce a trecut socul puternic.
Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, evitaţi
aglomeraţia, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideţi uşa locuinţei spre exterior, spre a preveni
blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mişcării seismice.
Nu alergaţi în stradă.
Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de clădire, feriţi-vă de
tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi în
stradă. Nu fugiţi pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur.
Acordaţi prim ajutor persoanelor rănite.
În cazul în care sunteţi surprinşi de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate,
căutaţi să vă protejaţi capul şi membrele sau să vă asiguraţi supravieţuirea; ulterior veţi căuta să
alarmaţi prin diferite metode vecinii cât şi echipele de salvare-intervenţie de prezenţa dvs.
Comportarea după producerea unui cutremur:
1. Nu părăsiţi imediat spaţiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins seismul.
Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele intrate în
panică sau speriate, în special copiii de vârstă mai fragedă.
2. Ajutaţi pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să
se degajeze. Nu mişcaţi răniţii grav - dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi
suplimentar din alte cauze - până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.
3. Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte şi
încălţăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanşat seismul, în vederea unei
eventuale evacuări din locuinţă sau clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la
câteva zile.
4. Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către organismul cu
însărcinări oficiale în privinţa intervenţiei post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu
bloca circuitele telefonice.
5. Dacă s-a declanşat un incendiu, căutaţi să-l stingeţi prin forţe proprii.
6. Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apă, canal, verificaţi vizual starea
construcţiei în interior. În cazul constatării de avarii, închideţi alimentarea locală sau
generală şi anunţaţi unitatea pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis.
7. Părăsiţi cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi scara şi
drumul spre ieşire spre a nu vă expune la pericole.
8. Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi
etc. la ieşirea din clădire utilizând o cască de protecţie sau în lipsa acesteia un
scaun/taburet ori alt obiect protector: geantă, ghiozdan, cărţi groase etc.
9. Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi,
iar acestea au vitraje, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi a
zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază etc. Dacă se constată că în ascensor sunt
persoane blocate, liniştiţi-le, mai întâi, după care solicitaţi concursul persoanelor
autorizate.
10. Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce
trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile. Evitaţi să
fiţi confundat cu răufăcătorii pătrunşi în astfel de clădiri, nu aglomeraţi fără rost zonele
calamitate.
11. Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.
12. Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale si recomandările de
acţiune imediată ale organelor în drept.
13. Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări
seismice - aşa numitele replici - fără a intra în panică. Nu daţi crezare zvonurilor care
apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de aşa-zişi
specialişti!
14. La evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor şi ascultaţi
întocmai recomandările salvatorilor.
Experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveţi cunoştinţe necesare
supravieţuirii până la intervenţia echipelor de salvare în cazul unei situaţii extreme în care, de
exemplu, aţi fi surprinşi sub nişte dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră, incintă, ascensor
etc. blocată, prin înţepenirea uşilor sau din alte cauze.
În primul rând trebuie să fiţi calmi, să îi liniştiţi pe cei şocaţi, să nu permiteţi reacţii de
panică, să acordaţi primul-ajutor celor răniţi iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are
posibilitatea de mişcare să faceţi un mic plan de salvare. Deblocarea căii de acces se poate încerca
numai dacă prin aceasta nu se înrăutăţeşte situaţia - de exemplu prin mişcarea dărâmăturilor sau a
mobilierului.
O variantă clasică de comunicare cu cei din afară, este să bateţi la intervale regulate cu un
obiect tare în conducte învecinate sau în pereţii incintei, iar dacă aţi stabilit contactul verbal,
furnizaţi informaţiile cerute şi cereţi primul ajutor necesar. Inspectoratul judeţean/local pentru
Situaţii de Urgenţă va concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile
cu persoane blocate.
Nu vă preocupaţi de durata timpului scurs până la salvare, deoarece în astfel de condiţii, deşi
timpul pare nesfârşit, corpul uman îşi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă
critică. În acest mod se explică durate extreme de rezistenţă de sute de ore în condiţii de blocare la
cutremur a unor persoane aparent fragile, înregistrate în ţara noastră în 1977 şi în mod similar în
întreaga lume.
Măsuri de verificare a stării clădirii, locuinţei:
� Daţi concursul dvs. organizaţiilor de intervenţie post-seismică pentru analiza stării
construcţiilor, precum şi pentru celelalte activităţi întreprinse de organele în drept.
� Verificaţi mai întâi afară şi apoi cu precauţii şi în interior starea locuinţei, a clădirii pentru a
vedea avariile. După primele observaţii proprii, este bine să vă adresaţi unui specialist-expert
autorizat în construcţii pe care îl cunoaşteţi din timp, sau cu care aveţi o înţelegere sau un
contract pentru astfel de situaţii - în cazul instituţiilor sau firmelor.
� Dacă starea structurii construcţiei prezintă avarii evidente iar echipele autorizate nu au sosit
încă, solicitaţi instituţiilor abilitate evaluarea de către specialişti a stării post-seismice a structurii
clădirii şi consolidărilor, cu concursul asociaţiei de proprietari sau locatari.
� În cazul în care clădirea în care locuiţi este într-o stare de avariere a structurii evaluată de
specialiştii abilitaţi legal ca fiind grav afectată de cutremur, va trebui să respectaţi dispoziţiile
legale şi să vă adaptaţi la condiţiile de sinistrat. În acest sens organele administraţiei publice
locale vor lua măsurile de relocare.
� Dacă aţi contractat o asigurare la o societate de profil, informaţi-vă cum trebuie să procedaţi
pentru înregistrarea în termen legal a daunelor complete produse de cutremur, în vederea
solicitării despăgubirilor.
Măsuri de revenire în normal a activităţii umane din zona afectată de cutremur După
producerea unui cutremur cu urmări deosebite, autorităţile publice locale împreună cu organismele
abilitate vor lua măsurile necesare revenirii la normal a activităţilor umane din zona sinistrată sau
calamitată.
Autorităţile publice locale vor întocmi pe baza investigaţiilor şi a expertizelor tehnice listele
de priorităţi ale clădirilor afectate pentru execuţia intervenţiilor/consolidărilor şi reabilitării
construcţiilor de locuit.
În acest sens investitorii, proprietarii si/sau administratorii clădirilor de locuit vor participa
la îndeplinirea măsurilor de investigare a clădirilor de locuit pentru a cunoaşte situaţia acestora după
dezastru, vor solicita efectuarea de expertize tehnice asupra clădirilor afectate, şi elaborarea de
proiecte de intervenţie/consolidare la clădirile avariate de cutremur, conform legislaţiei în vigoare.
Reguli de comportare în cazul alunecărilor de teren
Informarea şi alarmarea asupra alunecării de teren se realizează de către autorităţile publice
locale şi de comitetul local şi judeţean cu mijloacele specifice acestor tipuri de acţiuni. La
recepţionarea informării sau a unor semnale despre începerea alunecării terenului, în zona care ar
putea fi afectată se vor lua următoarele măsuri:
Pregătirea evacuării persoanelor, instituţiilor şi bunurilor potrivit planurilor de evacuare
pregătite anticipat.
Deconectarea, de către reprezentaţii autorizaţi - în caz de necesitate - a clădirilor de la
sistemul de alimentare cu energie electrică, gaze, apă, încălzire, canalizare etc. pentru a limita
eventualele efecte negative.
Sprijinirea formaţiilor de intervenţie ale comitetului local sau judeţean în acţiunile de oprire,
diminuare sau de deviere a alunecării de teren cu scopul de protejare a persoanelor şi construcţiilor,
pentru micşorarea efectelor distructive ale alunecării de teren.
Desfăşurarea acţiunilor sub conducerea comitetului local sau judeţean; vor fi luate în
considerare numai sursele oficiale locale şi recomandările organelor în drept, evitându-se
informaţiile bazate pe zvonuri.
La recepţionarea semnalului de alarmare în cazul alunecărilor de teren, care înseamnă că
pericolul alunecării de teren nu poate fi evitat, se vor lua următoarele măsuri:
Evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale în locurile desemnate în planurile de evacuare,
fără a lua lucruri inutile şi păstrând calmul.
Respectarea regulilor de convieţuire în locurile sigure în care Comitetul judeţean/local,
împreună cu autorităţile locale cât şi Societatea de Cruce Roşie vor lua măsurile necesare adăpostirii
şi desfăşurării vieţii.
După stabilizarea alunecării de teren organele abilitate vor face o analiză a avariilor şi
distrugerilor provocate la construcţii şi bunuri. În funcţie de avarii se vor lua măsuri de începere a
lucrărilor de reparaţii şi consolidări iar în cazurile de distrugeri se vor lua măsuri de construire de
noi clădiri pe alte amplasamente, autorizate. După caz se vor face demersurile necesare pentru
obţinerea despăgubirilor prin sistemul de asigurări pentru pagubele produse de către alunecările de
teren.
POLUĂRI ACCIDENTALE
Poluările accidentale sunt accidente majore de mediu care se produc în toate structurile
acestuia şi din motive foarte complexe. Analiza acestora presupune o clasificare a lor în funcţie de
mediul poluat(aer, apă, sol), produsul poluant şi cauzele producerii fenomenului. în toate cazurile
urmările acestor accidente de mediu sunt importante sub aspect social, ecologic şi economic. La fel
de importante sunt preocupările omului, ale societăţii, şi mai ales ale specialiştilor din domeniu,
pentru prevenirea lor şi pentru intervenţiile imediate în vederea reducerii şi eliminării pagubelor
produse.
Poluările accidentale pot fi:
� poluări accidentale produse din cauze tehnologice şi neglijente umane;
� poluări accidentale ale localităţilor şi terenurilor, cu produse petroliere, prin spargerea
conductelor de transport a acestor produse;
� poluări accidentale datorate accidentelor de circulaţie;
� poluări accidentale cauzate de factori naturali;
� poluări accidentale ale cursurilor de ape.
În toate situaţiile de poluări accidentale, populaţia din zonele afectate va acţiona pentru
anunţarea de urgenţă a autorităţilor locale, autorităţii teritoriale de mediu şi autorităţii teritoriale de
protecţie civilă!
RISCURI BIOLOGICE EPIDEMII
Epidemia reprezintă extinderea unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la
un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune etc. şi care determină perturbarea activităţilor
economice şi sociale. Termenul de epidemie poate fi aplicat oricărei creşteri semnificative a
numărului de îmbolnăviri pentru o anumită boală, nefiind aplicat doar pentru răbufnirile bruşte de
boală.
Măsurile antiepidemice
Prevenirea şi combaterea efectelor provocate în rândul populaţiei (îmbolnăvirilor) se
realizează prin măsuri cu caracter antiepidemic, care urmăresc înlăturarea:
� Surselor de infecţie: oameni sau animale bolnave;
� Căilor de transmitere a infecţiei: aerul, apa, alimentele, insectele şi rozătoarele
(vectori), obiectele contaminate.
Măsurile care se întreprind faţă de sursa de infecţie constau în:
� Respectarea de către populaţie a obligaţiilor ce le revin în cadrul stării de carantină
� Sprijinirea activităţilor de depistare şi izolare a bolnavilor cu semne de boală infecto-
contagioasă şi sesizarea organelor sanitare
� Respectarea măsurilor de izolare şi supraveghere a celor ce au venit în contact cu
bolnavii infectaţi
Măsurile care se întreprind împotriva transmiterii infecţiei constau în:
� Protejarea căilor respiratorii, a pielii şi mucoaselor, cu ajutorul mijloacelor speciale
sau simple de protecţie individuală;
� Ermetizarea uşilor şi ferestrelor la locuinţe;
� Evitarea consumării apelor din surse necontrolate de organele sanitare. Până la
avizarea calităţii apei, se va bea apă fiartă şi răcită sau apă îmbuteliată;
� Executarea indicaţiilor organelor sanitare privind dezinfecţia surselor de apă potabilă
(fântânilor);
� Respectarea indicaţiilor organelor sanitare privind consumarea legumelor, fructelor,
produselor de origine animală;
� Asigurarea colectării şi evacuării în mod igienic a gunoiului menajer;
� Executarea indicaţiilor organelor sanitare privind autocontrolul preventiv al corpului
şi îmbrăcămintei, distrugerea insectelor şi a rozătoarelor din locuinţe (loc de muncă),
magazii etc.;
� Vaccinările profilactice şi tratamentele pentru creşterea imunităţii.
EPIZOOTII
Epizootia reprezintă răspândirea în masă şi pe teritorii mari a unei boli contagioase la
animale domestice si/sau sălbatice.
Bolile caracteristice epizootiilor sunt:
� pesta ovină
� pesta porcină
� pleuro-pneumonia contagioasă a rumegătoarelor mari
� bruceloza
Măsurile antiepizootice pentru prevenirea si/sau limitarea epizootiilor, proprietarii,
deţinătorii sau îngrijitorii de animale sunt obligaţi:
� să aplice măsurile veterinare pentru prevenirea bolilor animalelor, precum şi pentru
controlul şi eradicarea acestora în teritoriu
� să aplice cerinţele de zooigienă, de adăpostire, îngrijire, de reproducţie şi utilizare raţională a
animalelor, precum şi măsurile suplimentare stabilite de autorităţile veterinare în aceste domenii
� să anunţe fără întârziere autorităţile veterinare locale şi administraţia publică locală despre
apariţia oricărei suspiciuni sau îmbolnăviri a animalelor
� până la sosirea medicului veterinar să izoleze animalele bolnave, moarte, ucise ori tăiate
� să nu consume carnea sau alte produse provenite de la animale bolnave
� să nu comercializeze carnea sau alte produse şi subproduse provenite de la animale bolnave,
fără aprobarea autorităţii veterinare locale
� să respecte masurile impuse în zona de carantină
� să accepte sacrificarea animalelor bolnave
Răspândirea gripei aviare Virusuri gripale aviare pot fi luaţi din focare active de gripă
aviară, dar şi de la păsări cu forme discrete de boală sau chiar aparent sănătoase. În primul caz
vorbim de epidemii şi de focare de gripă aviară, în al doilea doar de infecţii cu virusuri gripale.
Dintre păsările domestice, gripa aviară a fost semnalată cel mai frecvent la curcă, raţă, gâscă,
potârniche, fazani şi găină. Între speciile de păsări sălbatice, trebuie menţionate păsările acvatice,
pescăruşii, rândunelele de mare, păsările migratoare.
Sursele de infecţie primare sunt reprezentate de păsările bolnave, de cel trecute prin boală ca
şi de cele purtătoare şi eliminatoare de virus prin secreţii oculo-nazale şi prin fecale.
Măsuri de precauţie ce pot fi luate
Să nu-ţi mai laşi libere păsările, dar şi animalele care pot intra în contact cu ele: vite, cai şi
porci.
Toate păsările de curte trebuie ţinute închise, iar copiii nu trebuie să se joace cu ele. Nu
atinge păsările care par bolnave sau păsările moarte. Anunţă medicii veterinari din zonă orice caz de
boală semnalată la păsări, dar şi la alte animale. Nu consuma carne de pasăre care nu provine de la
un crescător autorizat, pentru că numai în marile ferme de păsări există şansa de garantare a
măsurilor de biosecuritate. Evită locurile şi suprafeţele contaminate cu fecale sau secreţii de păsări.
La fel ca la alte boli infecţioase, una dintre cele mai importante măsuri preventive este spălarea
frecventă şi cu grijă a mâinilor. Evită automedicaţia.
Pregătirea cărnii depinde de unde ai carnea de pasăre pe care o pregăteşti. Dacă nu ai dubii
asupra sursei, se aplică regulile obişnuite. Virusurile gripale sunt distruse prin căldură aşa că dacă
vrei să fii precaut, toate produsele provenite de la păsări, inclusiv ouăle şi sângele ar trebui
preparate termic la mai mult de 70 de grade. Nu consuma produse din păsări incomplet prelucrate
termic. Separă carnea crudă de cea prelucrată termic sau de alimentele gata de consumat. Nu folosi
acelaşi cuţit sau instrument de tăiat pentru a pregăti carnea crudă şi alimentele preparate. Spală-te pe
mâini între manipularea alimentelor crude şi a celor prelucrate termic. Nu pune carnea pe aceeaşi
farfurie pe care a fost aşezată înainte de a fi prelucrată. Spală ouăle cu apă cu săpun. Gălbenuşurile
de ouă nu trebuie să fie lichide sau să se prelingă. Nu folosi ouă fierte moi sau crude în alimente
care nu vor fi prelucrate termic.
Acţiunea în focarul de gripă viară
În cazul unui focar se aplică: tăierea sau uciderea integrală a păsărilor în efectivul afectat,
ecarisarea carcaselor şi a produselor provenite de la acestea, curăţirea, dezinfecţia. Repopularea se
face după cel puţin 21 de zile.
Acţiune în focarul infecţie Zika
În cazul unui focar se aplică: acţiuni de destantarizare, în zonele cunoscute a fi posibile de
înmulţire a ţânţarilor: zona parcurilor, subsolurile blocurilor, lacurilor, zone predomestice, piscine
în aer liber, jardiniere cu flori, containere de deşeuri, în jurul spitalului, canale de ape pluviale,
colecţii de ape stagnate de apa sau umiditate crescută, precum şi asanarea zonelor mlăştinoase.
Anexa 8 la Structura-cadru a P.A.A.R.
Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea populaţiei
în situaţii de protecţie civilă.
Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea populaţiei se realizează în scopul evitării
surprinderii şi al luării măsurilor privind adăpostirea populaţiei, protecţia bunurilor materiale,
precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare.
În cazul producerii unor dezastre, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu
aprobarea prefectului, primarului localităţii ori a conducătorului instituţiei publice sau a
operatorului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora.
Sistemul de alarmare al unei localităţi sau operator economic, în general, cuprinde: sirene
electrice şi/sau electronice acţionate centralizat sau local, centrale de alarmare, staţii de radioficare
şi radioamplificare.
Înştiinţarea, avertizarea şi alarmarea în situaţii de urgenţă reprezintă activitatea de
transmitere a informaţiilor autorizate, despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a
conflictelor armate, şi cuprinde:
• înştiinţarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice,
convenţionale şi neconvenţionale;
• înştiinţarea despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre;
• înştiinţarea despre pericolul atacului din aer.
Alarmarea populaţiei se efectuează după cum urmează:
• în situaţia producerii dezastrelor de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă;
• în situaţia atacului aerian şi a conflictului armat, de către Centrul Operaţional Judeţean prin
Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă vizate.
Semnalele de alarmare acustice a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici
sunt: alarmă aeriană, alarmă la dezastre, prealarmă aeriană şi încetarea alarmei.
PREALARMĂ AERIANĂ (DEZASTRE)
Prealarmează populaţiei despre posibilitatea producerii loviturilor aeriene, iminenţa
producerii unor dezastre naturale, tehnologice sau biologice.
ALARMĂ AERIANĂ
Previne populaţia despre apariţia pericolului imediat de lovire din aer a obiectivului
(localităţii).
ALARMA LA DEZASTRE
Previne populaţia asupra pericolului despre iminenţa producerii sau producerea unor
dezastre naturale, tehnologice sau biologice.
ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu
durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu,
de aceeaşi intensitate, cu durata de 1 minut.
• înştiinţarea populaţiei despre trecerea pericolului şi posibilitatea reluării normale a
activităţilor.
SCOPUL MĂSURILOR DE ÎNŞTIINŢARE, AVERTIZARE ŞI ALARMARE
SIRENE
SIRENE ELECTRICE
Pe timpul dezastrelor alarmarea se execută în scopul:
• Protecţiei populaţiei şi bunurilor materiale din zonele ameninţate;
• Luarea măsurilor iniţiale pentru apărare şi limitare a efectelor dezastrelor;
Pe timpul conflictului armat alarmarea se execută în scopul:
• protecţiei populaţiei şi bunurilor materiale din zonele în care urmează să se desfăşoare
acţiuni militare;
• diminuării impactului asupra utilităţilor (energie electrică, alimentare cu apă, gaz, etc.);
• reducerii numărului de victime în rândul populaţiei civile . Mesajele de înştiinţare vizează
iminenţa declanşării sau declanşarea unor tipuri de risc sau utilizarea mijloacelor chimice,
biologice, nucleare, radiologice, convenţionale şi neconvenţionale, pe timpul conflictului
armat. Acestea se transmit pe baza datelor şi informaţiilor primite de la centrul Operaţional
al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Prahova şi de către structurile
specializate, conform legislaţiei în vigoare .
Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare local asigură facilitarea înştiinţării prompte a
autorităţilor publice, alarmarea în situaţiile de urgenţă, informarea şi pregătirea din timp, a
populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă, măsurile de autoprotecţie ce trebuie
îndeplinite, mijloacele de protecţie puse la dispoziţie, obligaţiile ce îi revin şi modul de acţiune pe
timpul situaţiei de urgenţă. Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi
gratuit prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune,
inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul localităţii, la solicitarea preşedintelui
Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă.
ÎNŞTIINŢAREA, AVERTIZAREA ŞI ALARMAREA SE REALIZEAZĂ ÎN FUNCŢIE
DE TIPURILE DE RISC
ÎNŞTIINŢAREA ŞI AVERTIZAREA
Se realizează de către Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă al judeţului Prahova, pe baza
informaţiilor primite de la populaţie sau de la structurile centrale şi /sau locale care monitorizează
sursele de risc şi reprezintă activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa
producerii sau producerea dezastrelor şi /sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei
publice locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi realizării măsurilor de protecţie. Pentru
realizarea înştiinţării se folosesc echipamentele de înştiinţare şi alarmare din localitate, posturi de
radiofuziune şi televiziune locale, aparate telefonice fixe şi mobile conectate la sistemul de
telecomunicaţii teritorial, căi şi circuite fixe şi mobile conectate la sistemul de telecomunicaţii
teritorial, staţii de emisie - recepţie şi receptoare radio, radiotelefoane din înzestrarea Serviciului
voluntar pentru situaţii de urgenţă, precum şi ale operatorilor economici sursă de risc.
ALARMAREA populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale prin
mijloace acustice speciale (sirene electrice de diferite puteri, motosirene) şi prin mijloace acustice
obişnuite (fluiere cu aburi ,sirene de mână, portavoce, megafoane.)
Realizarea înştiinţării - pe timpul conflictului armat
Mesajele pentru introducerea semnalelor de prealarmă aeriană, alarmă aeriană şi încetarea alarmei
se primesc de la Centrul operaţional judeţean Prahova şi vor viza :
♦ înştiinţarea şi avertizarea despre pericolul atacului din aer ;
♦ înştiinţarea şi alarmarea despre executarea loviturilor cu arme de nimicire în masă (nucleare,
biologice sau chimice);
♦ înştiinţarea şi alarmarea despre executarea loviturilor cu arme convenţionale din aer,apă sau
de pe uscat ;
Mesajele de înştiinţare despre pericolul atacurilor din aer, se referă la introducerea situaţiilor
de " prealarmă aeriană","alarmă aeriană " şi " încetarea alarmei "aeriene.
♦ PRELARMA AERIANĂ - se transmite când ţintele aeriene se găsesc la o distanţă
corespunzătoare de zbor,care să asigure informarea din timp a populaţiei şi operatorilor
economici despre pericolul atacului aerian şi să permită acestora luarea măsurilor specifice
şi desfăşurarea activităţilor ce se impun.
♦ ALARMA AERIANĂ - se transmite când ţintele aeriene se găsesc la o distanţă
corespunzătoare de zbor, care să permită populaţiei realizarea măsurilor de protecţie
individuală, împotriva loviturilor din aer prin adăpostire sau alte mijloace specifice.
♦ ÎNCETAREA ALARMEI AERIENE - se transmite când ţintele aeriene s-au depărtat
suficient şi existenţa pericolului atacului aerian a încetat. În urma atacului aerian,
transmiterea semnalului de " încetarea alarmei " revine în responsabilitatea Comitetului local
pentru situaţii de urgenţă, în situaţia în care localitatea nu a fost afectată.
Obligaţiile cetăţenilor:
♦ să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia,după caz, inclusiv telefonic, prin
apelarea numărului 112, despre iminenţa producerii sau producerea oricărei situaţii de
urgenţă despre care iau cunoştinţă ;
♦ să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia, după caz, inclusiv telefonic, prin
apelarea numărului 112, despre descoperirea de muniţie sau elemente de muniţie rămase
neexplodate ;
♦ să participe la întreţinerea adăposturilor din clădirile proprietate personală şi, în caz de
necesitate, la amenajarea spaţiilor de adăpostire din teren ;
♦ să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apă,
precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecţia familiilor lor ;
♦ să permită, în situaţii de protecţie civilă, accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în
incinte sau pe terenuri proprietate privată;
♦ să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată sau aparţinând
asociaţiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plată, precum şi accesul persoanelor
autorizate, în vederea întreţinerii acestora ;
♦ să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit
măsurilor dispuse şi aduse la cunoştinţă de către autorităţile abilitate .