hotarare - primariacampina.ro · ape mici la sfarsitul verii. in ceea ce priveste debitul. acesta...

CONSILIUL LOCALAL MUNICIPIULUI CAMPINA

JUDEJUL PRAKOVA

HOTARAREprivind aprobarea PLanuIui de Ordine si Siguranta Publica

al Municipiului Campina, pe anuI 2017

Avand m vedere expunerea de motive nr.68.947/19 mai 2017 a d-luiing.Tiseanu Horia Lauren{iu - Primarul Municipiului Campina, prin care propuneaprobarea Planului de Ordine si Siguranta Publica al Municipiului Campina, peanul2017;

Tinand seama de:- raportul de specialitate promovat de Directia Politia Locala din cadrul

Primariei Municipiului Campina;- raportul Comisiei administratie publica locala, juridic, relatii cu publicul,

servicii si comert, munca si probleme sociale, 5.a.m.d. din cadrul Consiliului localal Municipiului Campina;

- avizul secretarului Municipiului Campina;In conformitate cu prevederile:- art.30, lit."g" din Legea nr.l55/2010 a Politiei locale, republicata,

modificata si completata;- art.3, alin.(l) din Ordinul nr.92/2011 pentru aprobarea Metodologiei de

elaborare a planului de ordine $i siguran{a publica al poli{iei locale;- art.36, alin.(2), lit."d" si alin.(6), lit."a", pct.7 din Legea nr.215/2001

privind administra^ia publica locala, republicata;In temeiul art.ll5, alin.(l), lit."b", coroborat cu art.45, alin.(l) din Legea

nr.215/2001 privind administra{ia publica locala, republicata,

Consiliul local al Municipiului Campina adopta prezenta hotarare.

Art.l. - Aproba Planul de Ordine si Siguranta Publica al MunicipiuluiCampina, pe anul 2017, conform ANEXEI care face parte integranta din prezentahotarare.

Art.2. - Prezenta hotarare se comunica:- Institu$iei Prefectului Jude{ului Prahova;- Primarului Municipiului Campina;- Direc{iei economice;- Directiei juridice;- Directiei Politia Locala;- Membrilor Comisiei locale de ordine publica.

j$edmte de $ e d i n ^ Q ^ - ^ Contrasemneaza,,onsilier, ff**/'^ — 7 | *IX Secretar,

dl.Fr^tilS Severius -fr^riKH l ] jr.mi*)veanu Elena

Campina, 25 mai 2(Nr. 72 ^4gL^ ^ FP-06-01, ver.l

ANEXAla H.C.L. nr.72/25 mai 2017

Pre$edinte de $edin{a,

DIRECJIA : POLIJIA LOCALAStr. 1 Decembrie 1918, nr. 7Tel. 0244 332420, fax 0244 371633E-mail: [email protected]

Elaborat:Comisia Locala de Ordine Publica

Presedinte: dI. Tiseanu Horia Laurentiu-Primar

Membri: dl. Pitigoi Ioan - Adrian - Viceprimar

dna. Moldoveanu Elena - Secretarul Municipiului Campina

dl. comisar sef Dancescu Constantin - SefPolitia Municipiului Campina

dl. capitan Ciobu Alin - Inspectoratul de Jandarmi Judetean Prahova

dl. Visan Marius - Director executiv Directia Politia Locala Campina

dl. Cercel Lucian Adrian - Consilier local

dl. Enache Dragomir-Consilier local

dl. Bondoc Viorel Gheorghe - Consilier local

dna. Radu Doina - Secretar

PLANUL DE QRDINESI SIGURANTA PUBLICA

AL MUNICIPIULUI CAMPINAPE ANUL 2017

-PROIECT-

Planul de ordine si siguran{a publica este intocmit Tn conformitate cu prevederile Legii nr. 155/2010a Poli{iei Locale, ale H.G. nr. 1332/2010 privind aprobarea Regulamentului Cadru de Organizare siFunc{ionare a Poli{iei Locale, Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protecJiapersoanelor, Legea nr. 215/2001 privind administra{ia publica locala, O.M.A.I. nr. 92/2011 pentruaprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine si siguranJa publica al Poli{iei Locale.

CAPITOLUL ISITUATIA OPERATIVA

A) TERITORIULa) A$ezarea geograficaMunicipiul Campina este situat Tn jude{ul Prahova. Amplasata intr-un adevarat amfiteatru natural,

Campina se afla situata la intersec{ia paralelei de 45"07'48" latitudine nordica, cu meridianul de25"44'24" longitudineestica.

Situat pe Valea superioara a Prahovei, la 30 de km departare de Ploiesti, la 92 km nord fa{a deBucuresti si la 83 km la sud de Brasov, municipiul Campina este Tnconjurat la nord de raul Campini{a, laest de raul Doftana, la vest de rauI Prahova. Cele trei rauri au reusit sa modeleze terasa Campinei,transformand-o intr-o platforma de forma triunghiulara, cu pante mai line ori mai abrupte, care se intindepe o suprafa{a de circa 242 hectare, avand o usoara inclinare pe direc{ia nord-sud. Terasa domina cu circa40-50 metri vaile celor trei rauri care o delimiteaza, situandu-se la o altitudine medie de circa 450 m (404m la gara).

Campina are ca vecini:- laNORD-comunaCornu;- la EST-comunele Brebu si Telega, despar{ite de raul Doftana;- la SUD-comuna Banesti, despartite de raul Doftana;- la VEST- DN 1 si comuna Poiana Campina. In aceasta parte curge de la Nord la Sud raul Prahova.Municipiul Campina se compune din zona centrala si mai multe cartiere, fiind delimitate astfel:

Slobozia, Voila, Turnatorie, Muscel si Campini{a.

b) Suprafa{a $i conflgurafia terenuluiSuprafaâ municipiului Campina este de 24,23 km^.Municipiul Campina este situat tn zona colinara, ca un avanpost al subcarpa{ilor inaintea campiei, la

circa 1 km de confluen{a raului Prahova cu Doftana, pe malul stang al Prahovei. Pozi{ia sa strategica a fostsi este una din condi|iile deosebit de favorabile ce au contribuit de-a lungul istoriei la dezvoltarealocalita{ii.

Municipiul Campina este situat Tn unitatea geografica numita Subcarpa{ii Prahovei, localiza{i tntreValea Dambovh;ei la vest si Valea Teleajenului la est, subunitate ce aparJine Subcarpatilor de Curbura, celmai complex sector subcarpatic. Acesta prezinta in ansamblu doua aliniamente de dealuri si depresiuni,fragmentate de vai transversale (Prahova, Teleajen, Doftana, Provi{a ), are o structura complexa, cutata,fiind remarcata prezenJa unor pinteni montani paleogeni (Valeni, Homoraciu) sau a cutelor diapire cusamburi de sare. Miscarile neotectonice, eviden|iate de inalârea Subcarpa|ilor, impun !n relief o dinamicaaccentuata, vizibila in procesele de eroziune, tn albie sau pe versan{i.

c) Regimul climatericPozi{ia ârii noastre pe glob, a determinat caracterul de clima temperat continental-moderata. In

acelasi cadru largit se afla si municipiului Campina, cu unele particularitati locale.Condi{iile climatice din zona municipiului Campina sunt generate $i influen|ate de o serie de factori

generali sau specifici: asezarea geografica in partea central-sudica a Romaniei, intr-o regiune colinara, ceface trecerea de la spaîul montan la cel de campie, altitudinile medii de 450-650 metri, circula{ia generalaa maselor de aer si vanturilor locale, morfologia specifica si anume cea de depresiune subcarpatica,fragmentata de vai, cu terase, lunci.

2

Depresiunea Campina beneficiaza de un topoclimat deosebit de favorabil,<protejata prin aliniamentul de dealuri impotriva vanturilor reci de iarna dinspre ndVperioadele secetoase primeste aer racoros dinspre Mun{ii Bucegi, de-a lungu! Vaiiface sim{it efectul de foehn, care grabeste topirea zapezii. Prin canalizarea circula$iei maselor de aer de-alungul vailor si prin situarea munic ipiului pe aceasta terasa adapostita, a rezultat existen{a unui numarmare de zile senine si de zile Tnsorite.

Radia{ia solara totala la nivelul regiunii este de circa 120 kcal/cm/an, o valoare intermediara fa{a deregiunile din sud-estul {arii, unde se inregistreaza maximele si cele nordice sau montane, cu cele mai micivalori.

Temperatura medie anuala este de 9,3"C ; temperatura medie a luni i celei mai reci, ianuarie, este de-l,9"C, iar a celei mai calde, iulie, este de 19,6"C. Rezulta o amplitudine termica anuala de 21,5"C(comparativ cu 24,l"C la Ploiesti si 25-26"C in sudul Campiei Romane). Numarul de zile cu temperaturimai mari de 0"C depaseste 290 de zile pe an. Zilele de vara sunt circa 95, iar cele tropicale (cu temperaturimaxime de peste 30"C) sunt de circa 25.

Temperatura maxima absoluta a fost de +37,8"C la data de 07.09.1946, iar temperatura minimaabsoluta de -32,6"C a fost inregistrata la 21.01.1985. In anul 2000 temperatura maxima a atins 37,2"C pe25.06.2000, iar temperatura minima a aceluiasi an a fost de -14,2"C pe 26.01.2000. Numarul mare de zilecu temperaturi de peste 30"C Tnregistrat in acest an, arata ca acest an poate fi considerat unul dintre cei maisecetosi si caldurosi ani.

Numarul de zile cu inghet este de 115,6 Tn medie pe an. Primul Tnghet apare tn medie in perioada10-21 X, iar ultimul in perioada 10-20 lV. Zilele de iarna sunt de circa 120. Zilele de inghe{ de primavarasi toamna sunt inso{ite deseori noaptea de bruma, fenomen cu consecin{e negative asupra culturiloragricole.

Precipita{iile medii anuale sunt de 776 mm / an, din care in sezonul cald (mai-octombrie) cad 450-460 mm, iar in sezonul rece circa 320 mm. In sezonul cald ploile au caracter toremual, maximumpluviometric lunar inregistrandu-se tn luna iunie (120,6 mm). Cele mai ridicate precipita|ii lunare s-auinregistrat la 23.07.1931 (99,5 mm). Precipitatiile minime lunare cad in luna ianuarie- 35,9 mm.

Ninsoarea ocupa intre 10-20 zile anual, iar grosimea stratului de zapada atinge in medie 10 cm inluna ianuarie, durand pana la 50-55 de zile pe an.

Condi{iile termice si pluviometrice sunt favorabile pomiculturii si viticulturii, precum si vegeta|ieiforestiere, pasunilor.

Vanturile, prin caracteristicile lor, sunt foarte importante in desfasurarea unor fenomene (viscole,furtuni) si procese naturale (defla{ie, coraziune, polenizare, evapo-transpira{ie), dar si in crearea unorcondi{ii favorabile sau nefavorabile activita{ii omului $i comunitaîlor umane. In zona municipiuluiCampina, calmul atmosferic are o frecven{a medie anuala de 45,8 %, iar miscarea orizontala a aerului(vanturi, curen{i) de 54,2 %.

Calmul atmosferic se manifesta mai mult in sezonul rece, iar efectul asupra municipiului este maimult negativ, din cauza sta{ionarii poluan{ilor, proveni{i din industrie sau mijloace de transport, deasupraoraûlui. Frecven{a medie anuala a vanturilor pe diferite direc{ii releva dominan{a vanturilor dinspre nord-vest si nord, precum si canalizarea curenîlor pe valea Prahovei, pe direcJia nord-sud. Viteza medie avantului se incadreaza intre 2,4-3,l m/s.

Influenêle pozitive ale vantului se observa in procesul de dispersare a poluan{ilor de deasupramunicipiului , iar cele negative se evidem;iaza in erodarea solurilor lipsite de vegetaJie, impra$tierea unorpulberi si agen|i bacterieni.

d) ReJeaua hidrograficaPrima categorie de ape o formeaza apele de suprafaJa. Teri toriuljude{ului Prahova'

raul Prahova, acesta fiind si principalul curs de apa care strabate arealul mun ic ip iu lu imunic ip iu lu i Campina se Tncadreaza Tn bazinul hidrografic al Prahovei, ca si cea mai importanta parte ajude{ului.

Prahova are la Campina un debit mediu mult ianual de 7,41 mc/s. Prahova reprezinta limita vesticaa teritoriului munic ip iu lu i Campina si are o latime medie in zona de 10-12 m, formandu-se o lunca larga pecare au fost amenajate cai de comunicatii si gospodarii. Nivelele medii lunare ale Prahovei se situeaza intre60-70 cm, cu maxime in jur de 120-130 cm, in luni le de primavara si Tn cele de la Tnceputul verii si minimede 50 cm Tn august. Prahova curge pe o suprafaJa cu o Tnclinare medie de la izvor la varsare de 5 m/km,fiind mai mare pana la 18-22 m/km Tntre Sinaia si Comarnic, ceea ce Ti confera hidroenergetic, valorificatTn amonte de Campina.

Raul Doftana formeaza limita estica si sud-estica a teritoriului administrativ al municipiuluiCampina.

Un alt afluent al Prahovei, ce constituie limita nordica a municipiului Campina este Campini{a(Campea).

Densitatea re^elei hidrografice Tn zona Campina este de 0,5-0,7 km/kmp, iar alimentarea acesteire{ele este de aproximativ 57,5 % pluvio-nivala si din apele freatice Tn proporUe de 42,5 %, reflectandcondi{iiIe climatice, geologice si de relief. Scurgerea este caracterizata prin ape mari de primavara-vara siape mici la sfarsitul verii. In ceea ce priveste debitul. acesta are valori maxime Tn luna iunie (13,8 mc/s Tnmedie) si valori minime Tn luna ianuarie (4,3 mc/s). La pIoi toren{iale sau de lunga durata, debitele potcreste foarte mult, formandu-se viituri si inunda{ii, cu efecte distructive asupra culturilor, asezarilor, cailorde comunica{ii. ln aceste conditii, un rol important T1 au barajele de retentie si lacurile de acumulare dinamonte de municipiul Campina, de pe Valea Prahovei si de pe Valea Doftanei.

Lacurile naturale de pe teritoriul municipiului Campina si Tmprejurimi sunt legate de formareadolinelor, Tn zona depozitelor de sare. Este vorba de lacurile : Pestelui, Bisericii, Curiacul.

Cel mai Tntins lac este Lacul Pestelui (45.000 mp), aflat Tn estul orasului, care Tn ultimii 40-50 ani afost intens poluat cu reziduuri petroliere de la rafinarie, fiind transformat Tntr-un batal de reziduuripetroliere, cu un strat de 6-7 metri, la suprafa{a apei.

Lacul Bisericii, ce are o suprafa{a de 8800 mp si este situat Tn partea central-nordica a municipiului, Tntr-un parc, este Tn general bine Tntretinut, avand fauna acvatica si fiind utilizat pentru recreere.

Lacul Curiacul, cu o suprafa{a de 1600 mp, este localizat Tn vestul municipiului, a fost cura{at si Tnjurul sau a fost amenajat un loc dejoaca pentru copii si un parc, fiind utilizat, Tn prezent, pentru recreere.

e) Caile de comunica{ieZona de transport a municipiului Campina (cai ferate, cai de comunicatie rutiera, construc{ii

aferente re{elelor tehnico-edilitare) are o suprafa{a de 141,9 ha, reprezentand 7,5 % din suprafa|a ora$ului.Din aceasta, 70 de ha sunt ocupate de trama stradala, care se desfasoara pe o lungime de 119 km (AnuarulStatistic al Judetului Prahova 2012).

Re|eaua rutiera a localitatii este dezvoltata pe baza infrastructurii nationale sau jude|ene, precum $ia drumurilor comunale peste care se suprapun: DN l Bucuresti-Brasov, DJ 102 Campina-Poiana Campina,DJ 102 Campina-Telega, DJ 102 Campina-Valea Doftanei, DC l Campina-Cornu, DC 2 Campina-$otrile,DC 3 Campina-Brebu.

Circulafia feroviara este deservita de magistrala 300 Bucuresti - Brasov.

ntru

f) Zone de agrementMunic ip iu l Campina beneficiaza de un areal important de padure in nordul

TntaInite si mari suprafe{e cu pa$uni. Aceasta zona este principalul spa{iu verde ai mun7?agrement, aici fiind amenajat parcul ,,Fantana cu Cire$i". Zona verde de aici $i suprafeêle amenajate dinintravilan sunt extrem de reduse ca suprafa{a pentru a satisface agrementul Tntregii localitati, chiar dacapare suficient: 45 ha(1.85 %).

Zona de agrement ,,Fantana cu Cire$i" de pe Dealul Muscel (Tn nord) cuprinde spa{ii verzi, padure,locuri dejoaca pentru copii, baruri si terase.

ln spatele locuintelor A.N.L.-strada Prutului, s-a dat in folosin{a un parc de joaca pentru copii, unteren de fotbal dotat cu nocturna, un teren de tenis de camp, restaurante, iar pe t impul weekend-ului stradaeste blocata cu bariere pentru a putea fi folosita de catre iubitorii patinelor cu rotile, carturi, segway si deasemene de bicicli$ti de toate varstele.

Bilan{ul spapilor verzi amenajate tn intravilanul municipiului ne ofera un indice de spa{iu verdeamenajat de aproximativ 9 mp/locuitor.

Municipiu

MunicipiulCampina

Suprafa{atotala

spaîi(ha)79,32ha

Suprafaâspa{iu

verde mp/locuitorCca 20mp/loc

Zone de agrement sJparcuri

Fantana cu CireîBulevardul CulturiiBulevardul Carol ISoldat/MiliaEcaterina Teodoroiu

(Turnatorie)BuceaErupîeiB.P. HasdeuCartier SloboziaOrizontuluiMilcovProgresuluiAleea RozelorVictorieiNicolae BalcescuSiretuluiPanduri - DurbacMusceluluiLacul BisericiiLacul Curiacul

Situaîa spaîilor verzi $i a zonelor de agrement din Municipiul Campina

g) Obiectivele turistice, economice, institutiile de interes public, de cult,muzeistic, $coli $i alte locuri ce pot prezenta interes pentru activitatea de men{inere aordinii publice

Campina este, prin tradi{ie, o asezare culturala.

Turismul Campinei se axeaza, in cea mai mare masura, pe cele doua reporasului: muzeeIe memoriale "Nicolae Grigorescu" si "B.P. Hasdeu", dardoua puncte de mare atracjie, atat pentru localnici, cat si pentru cei care vin dinBulevardul Culturi i (cu toata terasa Tnvecinata care coboara pana la D.N.1), dar, mai ales, despre ceI maiTndragit loc de agrement al localnicilor si anume Fantana cu Ciresi.

Cele mai apreciate obiective turistice ale Campinei sunt:* Biserica ,.de la Han", numita si ,,Biserica de la Brazi", a fost construita Tn 1883 de Sfanlul Calinicde la Cernica, avand hramuI ,,Adormirea Maicii Domnului"; este cea mai veche cladire din Campina.

* Capela ,,Hernea", monument in stil baroc, unic Tn oras. Capela a fost construita Tn memoriapionierului petroluIui campinean, Dumitru Hernia.* Castelul ,,Julia Hasdeu", crea{ia lui B.P.Hasdeu, construit Tn memoria fiicei sale, lul ia (talent literarstins prematur, la 19 ani).* Muzeul ,,Nicolae Grigorescu", fosta locuinJa a pictorului, continua sa redea imaginea universuluide via{a din ul t imii sai ani.t" In noiembrie 2016 un nou obiectiv de interes cultural a fost dat in folosinta-la etajul CaseiCasatoriilor, intr-un spatiu special amenajat, unde sunt expuse schitele in creion ale pictorului Nicolae

Grigorescu.Zona Dealului Muscel este renumita pentru diversele posibilita{i de petrecere a t impului liber :

zborul cu parapanta, deltaplanul, posibilitatea de Tnchiriere a unui elicopter pentru un tur al orasului,,aeromodelismul, etc. Campinenii dispun de o baza de cazare si alimenta{ie publica, de camping, deterenuri dejoaca pentru copii, aici desfasurandu-se si serbari, festivaluri sau chiar mitinguri aviatice. Astfelde zone de agrement mai sunt si la ,,Lac".

Pe traseul Muscel-Voila se gaseste ,,Satul de vacan{a", situat pe dealul Muscel, la altitudinea de 560m Tn imediata apropiere a zonei de agrement ,,Fantana cu Ciresi".

Cazare - Servicii*t* Hotel Casa Tineretului - este situat pe strada Nicolae Balcescu, Tn sudul orasului, este mai nou,

fiind Tnfiin{at Tn anii '90 Tn cladirea Casei Tineretului (construc{ie moderna ce adaposteste o casa decultura, cercuri literare, muzicale, artistice, sala de spectacole, discoteca, club, bar, sali de sport sijocuri etc) si are o capacitate de 54 locuri, repartizate Tn 24 de camere cu pat dublu si 3 apartamentecu doua locuri. Serviciile pe care le ofera sunt: restaurant, bar, disco-bar (club), telefon, televizor,

room-service, parcare. Este clasificat Tn categoria ,,o stea".*** Hotelul Muntenia - se afla Tn centrul orasului, pe B-dul Carol I. Este un hotel de ,,doua stele", ce

cuprinde si restaurant, bar, terasa. Spa{iul de cazare este de 119 locuri, repartizate Tn 50 de camerecu doua paturi, vestibul si grup sanitar propriu, 3 camere cu trei paturi, o camera matrimoniala, 4apartamente (cu sufragerie, dormitor cu doua paturi, vestibul si grup sanitar propriu). Este un hotelcu tradi{ii, construit Tn anii '60. Astazi, aici vin echipe cunoscute de sportivi din {ara, Tncantonament.

*J* Motelul Bavaria - este clasificat la ,,o stea", avand o capacitate de 12 locuri (Tn regim permanent),Tn 10 camere. Fiind situat langa D.N. 1, preia o parte din fluxul turistic de pe valea Prahovei. Are oambian{a placuta, de vila, cu spa{ii verzi Tnjur.

*J* Motelul Market - este situat pe D.N. 1 la intrarea de nord a orasului. Are o capacitate de 50 delocuri si servicii de alimenta{ie publica, parcare, benzinarie.

*> Motelul ,,Amana Inn" a devenit Tncepand cu 1 decembrie 2016, ,,Conacul Bunicii-Rezidem;avarstnici", azil pentru Tngrijire persoane varstnice.

Restaurant ,,New Lac" - Restaurantul situat langa Lacul Bisericii a devenit tn u l t rdintre locurile preferate de campinem (si nu numai) pentru petrecerea unei seriatrasi de terasa exterioara cu aspectul ei rustic, dat de mesele si bancile din lemn,restaurantului.Hotel -Restaurant Oscar- situat la 1 km. de MuzeuI B.P. Hasdeu.Seva Hotel Health Club- cazare, restaurant si loc dejoaca pentru copii.Pensiunea Marina- situata la 100 de m. de Muzeul B.P. Hasdeu.Pensiunea Club Montana- este situata aproape de DNl/E60.Pensiunea CasabIanca.Pensiunea Tom-Cris.Activitafi cuIturaIe:Casa Municipala de Cultura ,,Geo Bogza"Biblioteca municipala ,,Dr. C.I. lstrati"Casa TineretuluiMonumente:Biserica de la Han, numita si Biserica de la BraziBiserica Romano - Catolica ,,Sfantul Anton de Padova"Biserica ,,Sfantul Nicolae"Capela ,,Hernea"Castelul VoilaMuzee:Muzeul Memorial ,,Nicolae Grigorescu"Castelul ,,Julia Hasdeu"Casa Casatoriilor.Municipiul Campina dispune de o re{ea scolara bine dezvoltata, astfel:Colegiul Na{ional ,,Nicolae Grigorescu"Colegiul Tehnic ForestierColegiul Tehnic ,,Constantin Istrati"Liceul Tehnologic EnergeticLiceul Tehnologic Mecanic$coala cu clasele I-VIII ,,Ion Campineanu"$coala Gimnaziala Centrala$coala cu clasele I-VIII ,,B-P-Hasdeu"5coala cu clasele I-VIII ,,Alexandru Ioan Cuza"$coala de Agen^i de Poli{ie ,,Vasile Lascar"$coala cu clasele I-VIII Nr.3 Voila.

<* $coala cu clasele I-IV -strada Golesti.Zona industriala a municipiului Campina este definita de trei nuclee importante:

> Zona Nord - situata la nord calea ferata Campinita, care face legatura Rafmariei ,,Steaua Romana"cu gara Campina. Este formata din intreprinderile ,,Neptun" si ,,Electroutilaj", la care se adauga IMM-uriparticulare, depozite de materiale de construc{ii, ateliere de prelucrarea lemnului etc.

> Zona Centrala - situata la sud de calea ferata. Cuprinde: Rafinaria ,,Steaua Romana", ,,Turnatoria

Centrala Orion", fabrica de confec{ii ,,Daspi", ,,B-A.P.S.", ,,Tenaris " , concernu!Datorita amplasarii sale vechi, cand periferia mun ic ip iu Iu i era Tn imediata ei apropiere,factor generator al unor complicate probleme in raportul cu zona reziden{iala.

> Zona Sud - aflata la sud de strada Orizontului. Este formata din unita{ile industriale: ,,Confind",,,Edilconst", ,,B.O.S.S.", ,,Autogara com", ,,lATSA" etc. fn sudul zonei industriale, unde altadata seaflau sondele de pe platouI Bucea, se afla astazi Tntreprinderi, sectJi si sedii ale unor firme : P.C.C. Sterom- uzina mecanica cu traditje, ce produce utilaj petrolier, B.A.P.S., Energopetrol, Edilconst, Fibec, Confmd,B.O.S.S., Petrom, l.C.P.T.

Municipiul Campina dispune de doua pieJe, prima fiind contruita inca din anul 1930, fiind acoperitapar{ial Tn anul 2007, iar cea de-a doua Tn anul 2005 (Pia{a Agroalimentara Fibec), trei benzinarii, mai multesupermarketuri: Fibec, Carrefour, Penny, Kaufland, Lidl, Sportisimo, Lemet, Tacko, DM.

Zona administrativa cuprinde: Primaria municipiuIui Campina, Poli{ia Municipala (pe B-dulCulturii), Judecatoria, Parchetul.

In centrul munic ip iuIui Campina, pe Bulevardul Carol I, s-a conturat si o minizona financiar-bancara, reprezentata de filiale ale bancilor: B.C.R., B.R.D., Bancpost, Raiffeisen Bank, Banca ComercialaCarpatica, etc., la care se adauga Trezoreria, Administra{ia Financiara, amplasate Tn zona reziden{iala.

B) POPULAJIA

a) Numarul populafieiIn prezent, localitatea Campina ocupa, ierarhic la nivelul jude{ului, locul al II-lea ca numar de

locuitori si densitate a populatiei (1600 loc/kmp), dupa Ploiesti, avand func{ia de municipiu din anul 1994,cu rol de concentrare a activita{ilor economice, sociale, culturale, pe valea superioara a Prahovei.

Popula{ia reprezinta resursa cea mai importanta de care dispune o {ara. Romania Tnregistreaza unputernic regres demografic cauzat, Tn principal, de reducerea natalitaJii si de migra{ia externa puternica.

In aceste condi{ii, popula^ia stabila devine din ce Tn ce mai Tmbatranita, iar gradul de dependen{ademografica tot mai accentuat.

Singura masura care ar putea diminua Tmbatranirea popula{iei consta Tn redresarea fertilitatii, ce arconduce la refacerea structurii pe varste, cu efecte pe plan demografic si economic.

Situa{ia Tmbatranirii demografice este Tntalnita si la nivelul municipiuIui Campina, care se simte simai puternic decat la nivel na{ional.

Popula{ia cu domiciliul Tnregistrat Tn municipiul Campina era, la 1 ianuarie 2015, de 37.896persoane, potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica. Comparativ cu anul 1992, popula{iamunicipiuIui Campina s-a diminuat cu 3.831 persoane, adica cu 9,18%. Fa^a de anul 2000, repectiv 2014,se inregistreaza o scadere de 0,77%.

Raportat la popula{ia Tnregistrata cu domiciliul in jude{ul Prahova (813,76 mii persoane), RegiuneaSud Muntenia (3,28 milioane persoane) $i Romania (22,28 milioane persoane), Tn municipiul Campina segasesc numai l,16%, respectiv 0,17% din popula{ia acestor zone.

Pe sexe, 46,9% din popula{ia Tnregistrata cu domiciliul din municipiul Campina, Tn anul 2015, suntbarba{i, raportul de masculinitate fiind de 88,20%, Tn timp ce valoarea raportului aferentajude{ului Prahovaeste mai mare, de 94,08%.

Potrivit datelor de la recensamintele realizate In anii 1992, 2002 si 2011, se observa ca popula{iamunicipiuIui Campina s-a diminuat Tn continuu, dar mai cu seama Tn perioada 2011-2002 (-15,1% fa{a de -6,7% scaderea aferenta perioadei 1992-2002). Si la niveluljude{ului Prahova s-au Tnregistrat diminuari aleefectivelor popula{iei stabile, conform datelor de la recensaminte, cu -5,1% in 2002 fa{a de 1992 si cu -

8,1% in 201 1 faâ de 2002. In ceea ce priveste situapa na{ionala, in Romania se inrcu 4,9% mai pu{ine persoane decat m 1992, iar in 201 1 cu 7,2% mai puJine decat Tn

Popula{ia stabila din municipiul Campina, pe sexe, la recensamintele din 1992,

ANUL

1992

2002

2011

Feminin

21.366

19.745

17.359

Masculin

20.188

19.044

15.576

Persoane

41.554

38.789

39.180

Sursa date: Recensamintele Romaniei 1992, 2002 sj 2011; calcule proprii

Evolu|ia numarului de locuitori din iuunicipiul Campina in perioada 2011-2015:

Anul2011201320142015

Nr. popula{ie.39.18038.46038.19137.896

Sursa: Direc$ia Jude{eana de Statistica Prahova

Evolu{ia populaîei cu domiciliul in municipiul Campina, la 1 ianuarie, in perioada 1992-2015:l -j 45.000

1-1992 j 4Q.OOO "^^^^*^^

2-1997 | 35.000

3-2002

4-2008

5-2011

6-2015

30.000

25,000 -

20,000

15,000 ; -l

10,0(K) -l - --'-'"i

5 rtAA l.UUU "l "" — """" " ' ""

0 "|-"""" """-r ' ....,,,.-.,,, ., .,-

0 l 2 3 4 5 6

>Seriesl

"S<*rie&2

Pe grupe mari de varsta, atat populaîa inregistrata cu domiciliul din municipiul Campina, dinjude{ul Prahova, Regiunea Sud Muntenia, in anul 2015, este tmbatranita din punct de vedere demografic,ponderea varstinilor fiind mai mare de 12,00%.

Dintre cele 4 zone analizate (Romania, Regiunea Sud Muntenia, jude{ul Prahova sj municipiulCampina), la nivelul municipiului Campina se inregistreaza cele mai mici proportii ale popula{iei tinere (0-14 ani), insoJite de cele mai mari propor|ii ale popula{iei varstnice (65 ani sJ peste).

Distributia popula{iei cu domiciliul, pe categorii de varste, tn anul 2015:

Romania

Reg.Sud Muntenia

Jud.Prahova

Mun. Campina

14,83%

14,37%

13,99%

11,51%

69,82%

68,60%

69,26%

71,04%

15,35%

1 7,02%

16,75%

1 7,45%

Sursa date:INS; calcule proprii

0-14ani 15-64ani 65anisipeste

Procesul de imbatranire demografica prin care trece municipiul Campina este usor de vizualizat sidin piramida varstelor. Ponderea popula{iei tinere se reduce in mod semnificativ, crescand Tn schimb,

ponderea adul{ilor si varstnicilor.ln urma cu 5 ani, se putea observa o usoara tendin{a de revenire a popula{iei care, in prezent, are

intre 5si lOani, dar tendin{a nu se manifesta si pentru categoria 0-4 ani.Piramida varstelorpopula{iei din municipiul Campina, in anul 2015:

Varsta

85ani

80-84ani

75-79ani

70-74ani

65-69ani

60-64ani

55-59ani

50-54ani

45-49ani

40-44ani

35-39ani

30-34ani

25-29ani

20-24ani

15-19ani

10-14ani

Masculin

144

357

536

627

919

1357

1440

1055

1558

1434

1636

1360

1459

894

743

772

Feminin

397

626

925

919

1164

1625

1755

1317

1745

1571

1599

1304

1450

893

727

740

10

5-9ani

0-4ani

799

670

769

610

Sursa date: INS; calcule proprii

La nivel general, categoria de varsta cu cea mai numeroasa popula{ie, in anul 2015, este cea apersoanelor de 45-49 ani(8,72%), Tn timp ce, in anul 2010, cea mai mare pondere aparJinea persoanelor de30-34 ani (8,63%). Pe sexe, cea mai mare pondere in populatia de sex masculin o are categoria 35-39 aniin anul 2015 $i categoria 30-34 ani in 2010, in timp ce, populaJia de sex feminin are cea mai mare ponderepentru categoria 55-59 ani in anul 2015 $i pentru categoria 40-44 ani in 2010.

Astfel, se observa o tendin{a de cre$tere a varstei dominante a popula{iei municipiului Campina, atat

la nivel general, cat si pe sexe.Varsta medie a popula$iei din municipiul Campina era, la 1 ianuarie 2015, de 43,73 ani, in crestere

fa{a de media aferenta anului 2010 (41,66 ani). Pe sexe, atat in 2015, cat si in 2010, varsta medie a femeilor(45,50 ani in 2013 si 43,21 ani in 2010) depasea varsta medie a barba{ilor (41,96 ani in 2015 si 40,10 ani in

2010).Varsta medie a popula{iei inregistrate in anul 2015 in municipiul Campina este mai mare decat

varsta medie a locuitorilor dinjudeJul Prahova (41,80 ani), dar mai ales decat a cetatenilor din Romania

(40,65 ani).De asemenea, etnia este o variabila care repartizeaza populatia stabila din municipiul Campina pe

mai multe categorii.Componenta etnica a municipiului Campina:| Romani (93,34%)

Romi (l,94%)

l l

f Alte etnii (4,72%)

Distributia popula$iei stabiIe din municipiul Campina dupa etnie, in 20I

i romoni

i roini

tilleclnii

Sursa date: Recensamantul Populafiei si Locuin{elor 2011; calcule proprii

Dupa religie, popula{ia stabila a municipiului Campina, tnregistrata la Recensamantul din anul 201este, in proporJii de 91,42% ortodoxa. De asemenea, 1,26% din popuIaJia stabila este de religie adventistade ziua a saptea, 1,03% este de religie romano-catolica, iar 6,28 dintre persoane sunt de alta religie.

Distribu{ia popula{iei stabile din municipiul Campina dupa religie, in 2011:||Ortodocsi(91,42%)

Romano-catolici (l,03%)

Adventi$ti de ziua a ^aptea (l,26%)

% Alta religie (6,28%)

m ortodoxa

Holtareligic

* advontista

Bcatolica

12

b) Ocupafii de baza $i /sau temporareLa nivelul anu lu i 2014 cei mai multi agen{i economici activi din punct de

drept principal obiect de activitate Comer{uI (Comer{ cu ridicata $i cu amanuntuI ; repararea*sj motocicIetelor), Tn acest sector activand 556 agen{i (36,36%), in anul 2014.

In munic ip iu l Campina, domeniile care se remarca prin valoarea cifrei de afaceri si numarul deangajap, sunt industria prelucratoare, comerûI si constructiile.

Industria prelucratoare de{ine primul loc din punct de vedere al cifrei de afaceri (2,07 mld lei Tn2014), Tn timp ce comer{ul de{ine suprema(ia dupa numarul de agen{i economici (556 agen{i).

ln industria prelucratoare nivelul cifrei de afaceri reprezinta 72,81% din totalul pe municipiu,comer{uI (10.96%) si construc{iile (8,73%) ocupand urmatoarele locuri ale podiumului . Pozi{iile sepastreaza $i Tn func{ie de numarul de angajap: 55,94% dintre salaria{i sunt angaja{i Tn sectorul industrieiprelucratoare, 12,57% Tn comer{, iar 12,37% in construc{ii.

Distributia angaja{ilor Tnregistra{i Tn municipiul Campina, pe sectoare economice, Tn anul 2014:

B md.prc"lucrato<3re

m

* coniert

O constructii

B transport

* jttiv. Profosioiule

H distribiitiaapei

U hoteluri si rcstaurantc

Sursa date: ONRC; calcule proprii

Conform datelor din situa{iile bilanîere depuse pe anul 2014, to{i agenîi economici activi din punctde vedere economic din municipiul Campina aveau un numar de 10.720 angaja{i sj au realizat o cifra deafaceri totala de 2,84 mld lei.

Numarul mediu de angaja{i pentru o firma este de aproximativ 7 persoane, iar cifra de afaceri medieeste de 1,86 mil lei/firma.

Structura agen{ilor economici activi din punct de vedere economic din municipiul Campina, pesectoare economice, la 31.12.2014:

Sectiune economica

Agricultura,silvicultura si pescuit

Industria extractiva

Industria prelucratoare

Productia si furnizarea de

Nr.

firme

15

4

144

8

Cifra medie

afaceri/firma

(mii lei)

194,65

292,81

14.366,91

3.598,50

Nr. total

de salariati

5

13

5.997

41

Productivitatea muncii

(mii lei/salariat)

583,94

90,10

344,98

702,15

13

*oM>*y?If , / / a^. 5T ) )p( flfLsl /Mfll

energie electrica si termica, gaze,

apa calda si aer conditionat

Distributia apei; salubritate,

gestionarea deseurilor, activitati

de decontaminare

Constructii

Comert cu ridicata si cu

amanuntul

Transport si depozitare

Hoteluri si restaurante

Informatii si comunicatii

Intermedieri financiare si

asigurari

Tranzactii imobiliare

Activitati profesionale, stiintifice

si tehnice

Activitati de servicii

administrative si activitati de

servicii suport

Administratie publica si

aparare;asigurari sociale din

sistemul public

Invatamant

Sanatate si asistenta sociala

Activitati de spectacole, cultural

si recreative

Alte activitati de servicii

Total

1 1

185

556

82

67

50

36

58

149

51

1

13

41

22

36

1.529

2.061,96

1.341,48

559,90

465,67

181,76

242,49

234,68

195,45

257,55

248,07

0,00

326,27

273,83

252,73

90,38

1.858,37

277

1.326

1.347

325

260

79

101

177

295

162

0

58

165

43

49

10.720

^ 531l81,88

187,16

231,11

1 1 7,49

46,84

153,48

83,65

64,05

130,08

78,09

0,00

73,13

68,04

129,30

66,40

265,06

4z

/oFv.,w

Sursa date: ONRC; calcule proprii

c) Date demografice de interes (fluctuafia populatiei, $omaj)Populatia municipiului Campina poate fi analizata si din perspectiva principalilor indicatori

demografici: rata de dependen{a demografica, raportul de dependen{a al tinerilor, rata de tnlocuire a for|eide munca si rata de imbatranire demografica.

14

Rata de dependen|a demografica reprezinta raportul persoanelor cu varsta depeste la popula{ia Tn varsta de munca (15-64 ani), exprimat la o mie de persoane.Campina se Tnregistreaza Tn anul 2015, o rata de dependen{a de 407,62%, valoare sanului 2010 (376,76%). Aceste valori semnifica o crestere a presiunii exercitate de populaJia inactivaasupra popula{iei active de la nivel municipal .

Chiar daca Tnregistreaza o crestere, rata de dependen|a demografica se pastreaza sub nivelul ceIuijude{ean (443,75%), regionaI (457,68%), dar si naJional (432,21%).

Raportul de dependen{a al tinerilor expIica presiunea exercitata de popula{ia tanara asuprapopula{iei adulte.

Raportul de dependen{a al tineriIor din municipiul Campina este de 161,95% Tn anul 2015, Tnscadere usoara comparativ cu nivelul Tnregistrat Tn anul 2010 (162,44%). Chiar daca presiunea exercitata detineri, este mai mica, nu se explica un fenomen pozitiv, ci, mai degraba unul negativ, dat de scadereanatalitatii.

Un tip particular al deplasarilor defmitive T1 reprezinta persoanele tinere care se deplaseaza Tnscopuri educaJionale facuta{i. Acest segment aI popula{iei din Campina, de cele mai multe ori, dupaterminarea studiiIor recurge la cautarea unui loc de munca in zona orasul de absolvire, situa{ie Tn care seajunge la stabilirea definitiva in acea zona.

Migra{iile interne aferente municipiuIui Campina se refera strict la deplasarile care au loc Tn cadruljude{ului si al {arii. In cadruljude{ului, migra{iile au avut un caracter progresiv. Persoanele care se TnscriuTn acest tip de migra|ii, sunt persoane ramase fara loc de munca si care provin din comunele si oraseleTnvecinate.

Campina, fiind un municipiu Tn care economia se bazeaza pe industrie, iar popula{ia estepreponderent urbana, deplasarile popula{iei sunt strans legate de activitatea productiva. Deplasarile legatede aceasta activitate sunt destul de extinse ca distan{a, depasind 11-15 km, acestea facandu-se cuautoturismul proprietate persoanala sau cu maxi-taxi.

Deplasarile de week-end sau cele de vacan{a sunt frecvente, multe persoane preferand sa serelaxeze mai ales pe Dealul Muscel si Tn zona Fantana cu Ciresi, precum si Tn zonele limitrofe, la BaileSarate Telega, Barajul Paltinu- Valea Doftanei.

In ceea ce priveste navetismul, pentru Campina apare un caz particular al acestuia, mai ales pentrupersoanele care fac deplasari spre Bucuresti. Persoanele angrenate Tn miscare, caracterizeaza un tip denavetism saptamanal. Aceste persoane pleaca la Tnceput de saptamana Tn Bucuresti, urmand sa revina lasfarsit de saptamana (vineri). Aceste miscari au acelasi caracter ca si navetismul, Tnsa durata de sedere Tnzona de lucru este mai mare de o zi.

La Agen{ia Locala a Ocuparii For{ei de Munca din municipiul Campina Tn luna decembrie 2016 aufost TnregistraJi 387 de someri, dintre care 188 sunt femei. Din totalul somerilor, 279 (126 femei) suntindemniza{i, iar 108 (62 femei) sunt neindemniza{i.

!n functie de nivelul de pregatire, la nivelul municipiuIui Campina se observa ca pu$in pestejumatate dintre somerii Tnregistra{i sunt absolven$i de Tnva{amant primar, gimnazial si profesional, opondere de aproximativ 34,00% sunt absolven{i de licee si scoli postliceale, iar aproximativ 12-13,00%sunt absolven{i de studii superioare. Pe de alta parte, la nivel jude{ean, peste 70,00% dintre someri suntabsolvem;i de studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Distribu{ia numarului de someri din municipiul Campina pe grupe de varsta este aproximativsimilara cu cea Tnregistrata la nivelul Tntregului jude{ Prahova. Astfel, majoritatea somerilor au intre 40-49ani si 50 ani si peste, Tnjur de 14,00% dintre somerii Tnregistra{i atat la nivel municipal, cat sijude{ean au

15

mai pufin de 25 ani, Tn timp ce cea mai mica pondere a somerilor se inregistreaza Tn c|25-29 ani.

C) EVENIMENTE SOCIAL-ECONOMICE, POLITICE SAU RELIGIOA<Pe teritoriul municipiului Campina se desfasoara o serie de manifestari

economic, politic sau religios, fara o anumita periodicitate, precum si evenimente periodice tradi{ionale.Aceste manifestari organizate si fman{ate de catre Consiliul Local se desfasoara sub egida CaseiTineretului, Casei Municipale de Cultura - Geo Bogza, Muzeului Memorial B.P. Hasdeu, BiblioteciiMunicipale - C. Istrati, in diferite locatii (Centrul civic, sediile institutiiIor enumerate mai sus, saliIe desport ale unitaJiIor de Tnva{amant, bazinuI de tnot, Fantana cu ciresi, etc).

Printre cele mai importante evenimente enumeram :

* Ziua Na{ionala a Romaniei - la data de 1 decembrie, Tn parcul Tricolorului, ocazie cu care auloc momente artistice, slujba religioasa, depuneri de coroane de f lori ;

* Targul Mierii, Tn incinta Casei Tineretului Tn luna februarie ;* Sarbatorile de Paste si Craciun ;* 9 si 10 mai, zile cu semnificatie istorica ;* FestivaIul folcloric Hora Prahoveana care se desfasoara Tn zona de agrement Fantana cu

ciresi In luna iunie ;* Ziua copilului;* Ziua drapelului ;* Sarbatoarea celor ,,Doua Iulii" care se desfasoara la Muzeul B.P.Hasdeu ;

* FestivaIul dejazz-rock Tn luna august;* Serbarile Toamnei Tn septembrie ;

* Ziua armatei;* Concert de revelion.

D) STAREA INFRACJIONALA I CONTRAVENTIONALAEvoluîa starii infrac|ionale faJa de anul 2015 nu a suferit modificari semnificative pe linie

infrac{ionala si contraven{ionala, care sa atraga schimbari ale conceptiei de organizare a activitatilor pentrumenînerea unui climat de siguram;a publica pe raza municipiului, Tn anul 2016, fiind constatate un numarde 665 infrac{iuni, savarsite de 85 suspec{i.

In anul 2016, la nivelul Poli{iei Municipale Campina au fost sesizate un numar de 16 infrac{iunistradale (cu preponderen{a furturi). Nu sunt Tnregistrate talharii sau alte fapte cu violenta grava.

Zonele unde s-a Tntalnit Tn principal fenomenul infractionalita{ii stradale sunt urmatoarele:- Str. Ecaterina Teodoroiu, Bdul Carol I, Schelelor, Erupîei, T. Vladimirescu, A. Odobescu,

Grivi$ei, Aleea Margaretei, A. I. Cuza, Plevnei.- Zonele Tn care se constata aglomerari si parcari de autoturisme sau o fluen{a mare de persoane

(zona pie{ei centrale).Se constata faptul ca tendinJa de comitere a infracîunilor stradale este pe timp de noapte.Surprindere/depistare de catre Politia locala a persoanelor care au comis infrac{iuni si predarea

acestora Poli{iei municipale: 10 cazuri, preponderent furt de material lemnos si bunuri apartinanddomeniului public.

La sfarsituI anului 2016, din eviden{ele Poli{iei Locale Campina, a rezultat aplicarea unui numartotal de 1487 de sancfiuni contravenfionale, din care:

- 1001 sancîuni contravenîonale - Compartiment Circula{ie pe drumurile publice;- 423 sancîuni contravenîonale - Compartimentul Ordine Publica;

16

de

- 41 sanc{iuni contravenîonale - Domeniul Disciplina Tn construc{ii/afisaj stradal;- 12 sancpuni contraven{ionale - Domeniul Comercial;- 10 sanc{iuni contraven{ionale - Domeniul Protec{iei mediului/Lucrari domeniul p

Cresterea semnificativa a numaru lu i de autovehicule, lipsa locurilor de parcare?catre conducatorii auto a semnificaîei indicatoarelor de circula{ie rutiera, accesul vehiculelor cu trac{iuneanimala, reprezinta principalele cauze care au dus la aplicarea acestui numar mare de sanc$iuni.

O pondere Tnsemnata au avut-o si sanc|iunile aplicate conform Legii nr. 61/1991 R privindsanc{ionarea faptelor de incalcare a unor norme de convie{uire sociala, a ordinii si l inist i i publice - 222sanc{iuni contravenJionale.

In acest sens cele mai des intaInite situa{ii au fost cele referitoare la: tulburarea l inist i i prin ascultarede muzica la volum ridicat cat si nerespectarea orelor de liniste, consum alcool pe domeniul public, apelarela mila publicului , lasarea Tn stare de libertate a animalelor.

A treia pondere o reprezinta sanc{iunile privind comerûl stradal neautorizat, reglementat de Legeanr. 12/1990 R privind protejarea popula{iei Tmpotriva unor activita{i comerciale ilicite, dar si de Hotarariale Consiliului LocaI.

Pentru desfasurarea unui comer{ Tn condi{ii civilizate, prin bunavoin{a Consiliului Local, a fostaprobata o hotarare de consiliu prin care se pune la dispozi{ia comerciantilor de fructe de padure, plantemedicinale, a unui spa{iu situat pe strada I.L.Caragiale, fara nr., zona Bazar. Cu toate acestea un numarfoarte mare de persoane, in special din comuna $otrile, nu respecta prevederile amplasamentului,deplasandu-se cu marfa Tn diferite loca{ii ale municipiului, creand Tn acest sens un disconfort multorceta{eni care tranziteaza respectivele zone si care sunt nemultumi{i de zgomotul produs, limbajul folosit,mizeria lasata Tn urma de catre acestia. In acest sens conducerea Poli|iei Locale a chemat la discu{iireprezentanîi asocia{iilor de rromi din municipiul Campina si comuna $otrile, ai Primariei comunei$otrile, ai Poli|iei municipiului Campina. Cu aceasta ocazie au fost dezbatute toate problemele cu care seconfrunta Poli{ia Locala Campina Tn legatura cu comer|ul ambulant desfasurat de persoanele aparJinandacestei etnii, reprezentanîi acestora angajandu-se ca vor purta discuîi cu cei Tn cauza, iar cand se constataTncalcari ale normelor legale, sunt de acord ca legisla|ia Tn vigoare sa fie aplicata.

In ceea ce priveste starile conflictuale inter/intra familiale, interetnice, interconfesionale sau de altanatura la nivelul municipiului Campina, acestea nu prezinta un pericol social deosebit, Tnsa, creeaza o starede disconfort si nesiguran{a Tn randul ceta{enilor. De aceea, Poli{ia Locala intervine cu promptitudine ori decate ori este solicitata, rezolvand fie pe cale amiabila, fie prin aplicarea unor sanc{iuni contravenîonale, oriTndrumarea spre alte institu{ii ale statului (politie na|ionala, instanâ dejudecata) a celor implicati.

In urma analizei efectuate la nivelul PolrJiei Locale, s-a ajuns la concluzia ca numarul mare desanc{iuni contravenîonale care a fost aplicat conform Legii nr. 61/1991, Legii nr. 12/1990 si anumitorhotarari ale Consiliului Local, este cauzata si de starea de pauperitate a locuitorilor din anumite zone alemunicipiului, a necunoa^terii legii, nein{elegerii acesteia si nu Tn ultimul rand, refuzul de a se conformalegisla{iei Tn vigoare.

Tabel comparativ Tntre anii 2014, 2015, 2016 privind situa{ia sanc{iunilor de la ordine publica sicirculatie pe drumurile publice :

ORDINE PUBLICA

CIRCULAJIE PE DRUMURILE PUBLICE

2014154869

2015228873

20164231001

17

In acest sens exista cateva zone periferice ale municipiului in care ne coi:probleme legate de circula(ia atelajelor cu trac^iune animala, lasarea Tn libertate a anirpericol pentru persoane si bunuri, aruncarea de gunoaie, sustragere material lemnos,incalcarea normelor de convie{uire sociala, de tulburare a ordinii si I in is t i i publice, motiv pentru careaceste zone sunt Tn aten{ia patrulelor de ordine publica pe toate schimburile:

Zona Voila- strazile Caramidari, Padurii, Prundului ;Zona Slobozia- strada Oborului, In Lunca ;Zona Scarisoara.Zona Siretului-Fantanacucire$i;Zona Canton-Zorile ;Zona fostei rampe de gunoi, Muncii, Veteranilor, Lacul Pe$telui, Mogador ;Strada Maramures.Se are in vedere pentu anul 2017 crearea unei rute alternative pentru tranzitarea munic ip iu lu i decatre autovehiculele cu tractiune animala pe zonele periferice.

CAPITOLUL IIDISPOZITIVELE DE ORDINE $I SIGURANTA PUBLICA,

MISIUNILE SI ZONELE DE RESPONSABILITATE

A) DISPOZITIVELE DE ORDINE SI SIGURANTA PUBLICA SI ZONELE DERESPONSABILITATE

Dispozitivul, in sensuI prezentului plan, reprezinta ansamblul resurselor umane, a tehniciipolitienesti, a mijloacelor de transport si comunicatii, precum si modalitatea de dispunere a politistilor interen, in vederea asigurarii ordinii si sigurantei comunitatii.

Dispozitivul este realizat pe 3 schimburi, iar ca urmare a analizei statisticilor cu evenimenteleproduse si a sesizarilor primite, s-a suplimentat numarul patrulelor pe schimbul II, interval orar 15.00-23.00. Instruirea se realizeaza la efectuarea schimbului de catre directorul executiv, coordonatorul/seful deserviciu ordine publica sau indrumatorul de schimb.

Deasemenea, la alcatuirea dispozitivelor se va tine cont de:-afluxul de turisti sau persoane care au case de vacanta pe zona municipiului Campina, in mod deosebit peperioada de weekend;-perioada examenelor sustinute in cadrul Scolii de agenti de politie "Vasile Lascar", precum siintrarea/iesirea elevilor la/de la cursuri la fiecare inceput respectiv sfarsit de saptamana;-perioada de sustinere a examenului de bacalaureat;-perioada evenimentelor enumerate la Cap.I, litera C);-orice eveniment neprevazut.

a)Delimitarea zonelor de patrulare $i locurilor/perimetrelor unde acfioneazaefectivele polifiei locale Campina este prevazuta in anexa nr. 5 la Planul de ordine sisiguranta publica.

b) Amplasarea dispozitivelor pentru supravegherea $i controlul traficuIui rutierAgen{ii Poli{iei Locale Campina, care i$i indeplinesc atribu{iile in cadrul biroului de control al

circula|iei rutiere, participa, dupa caz, la asigurarea fluen{ei circula{iei pe domeniul public din razateritoriala de competem;a, verifica integritatea mijloacelor de semnalizare rutiera, asigura, in cazul

18

accidentelor soldate cu victime, paza locului acestor accidente si ia primele masuriconservarea urmelor, identificarea martorilor si a faptuitorilor $i daca se impune,cea mai apropiata unitate sanitara. Deasemenea, constata contraven{ii si aplicaunor norme legale, prevazute de legisla^ia rutiera, asa cum sunt ele consemnate Tn Legea nr. 155/2010,O.U.G 195/2002 R, Legii nr. 448/2006 R si alte acte normative adoptate de Consiliul Local al munic ip iu lu iCampina.

Membrii acestui birou sunt in numar de 5, sunt echipa{i cu elemente de Jinuta specifica domeniuluirutier si sunt sprijini{i Tn activitate de poli{istii locali de la compartimentul ordine publica, abilita{i Tn acestsens. Zona pe care ac{ioneaza cu precadere, este reprezentata de arterele rutiere importante din interiorullocalitatii.

De asemenea, Tn baza protocolului Tncheiat cu politia municipiului Campina, acestia ac{ioneazaTmpreuna cu agen{ii biroului de politie rutiera la actiuni pentru supravegherea si fluenta traficului pearterele rutiere ale municipiului .

c) Dispunerea efectivelor aflate in paza obiectivelor:Poln:ia Locala Campina asigura paza sediului Primariei municipiului Campina.Primaria municipiului Campina are sediul pe Bdul Culturii, nr. 18, Tntr-o cladire tip vila, construita

Tntre anii 1901-1903, Tn stilul arhitectonic neoclasic. Cladirea este cunoscuta sub denumirea ,,Casa cuGrifoni", denumire ce vine de la cei doi grifoni care sunt amplasa{i la nivelul acoperisului. l n ju ru l cladiriiprincipale a sediului Primariei, se afla un numar de trei construc{ii, dispuse dupa cum urmeaza:

In col{urile SE si SV ale cur{ii sunt amplasate doua construc{ii compuse numai din parter, Tn carefunc{ioneaza serviciile Primariei (corpurile B+C - Registratura, Birou Informare, Audit).

Pe latura de N se afla o construc{ie compusa din parter $i etaj, Tn care sunt amplasate ServiciileContabilitate, Juridic, Aparare Civila(corpul D).

Primaria municipiului Campina are urmatorii vecini:- la nord - case particulare.- la est - Poli{ia municipiului Campina.- la sud - Bdul Culturii.- la vest - case particulare.

Postul este asigurat cu 4 politisti locali, care executa serviciul Tntre orele 07^-19^ , 19^-07^, Tntoate zilele saptamanii, fiind post fix Tntre orele 07^-16^, iar Tntre orele 16^-07^ devine mobil, postneTnarmat. Locul de dispunere al politistului local este la intrarea Tn curtea Primariei (corp B).

Politia locala va sprijini Politia municipala referitor la monitorizarea activitatii agentilor de paza aituturor institutiilor de invatamant de pe raza municipiului, paza asigurata cu fonduri de la bugetul local.

B) MISIUNELE SPECIFICEtn domeniul ordinii si linistii publice, precum si al pazei bunurilor, politia locala are

urmatoarele atribu{ii:a) men{ine ordinea si lini$tea publica pe Tntreg teritoriul municipiului Campina;b) men|ine ordinea publica Tn imediata apropiere a unita{ilor de mva|amant publice si anume :

- Colegiul Na{ional Nicolae Grigorescu;- Liceul Tehnologic Mecanic;- $coala Gimnaziala Centrala

conform protocolului cu nr.72159/26.10.2016, Tncheiat cu Poli{ia Municipala Campina, precum si inapropierea celorlalte institutii de invatamant, conform prevederilor legale;

- a unita{ilor sanitare publice ;19

- in parcariIe auto aflate pe domeniul public sau privat al munic ip iu lu i Cam|- in zonele de agrement: Fantana cu ciresi, zona ANL - str. Siretului;

- Tn parcuri: Parc Durbac, Parc Curiacul, Parc Lacul Bisericii, Parc^Soldat/Milia, Parc E. Teodoroiu, Parc Eruptiei, Parc Progresului, Parc OrizonPram.

- Tn pie{e: Pia{a Centrala, Pia{a Fibec;- in cimitire:

- ,,Bobalna";

- ,,Invierea lui Lazar"- str. B.Vasile;- ,,Lumina" cartier Slobozia;- ,,Voila".

- participa, impreuna cu Politia Municipala Campina, ISU,jandarmi, potrivit competen{elor, Iaactivitati de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de calamita|i naturale ori catastrofe,precum si de limitare si inlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente;

c) actioneaza pentru identificarea cersetorilor, a copiilor lipsi(i de supravegherea si ocrotirea parinîlorsau a reprezentan{ilor legali, a persoanelor fara adapost si procedeaza la Tncredin{area acestora serviciului

public de asisten{a sociala in vederea soluîonarii problemelor acestora, in condiJiile legii;d) constata contravenjii si aplica sanc{iuni, potrivit competenêi, pentru nerespectarea legisla{iei

privind regimul de deînere a cainilor pericuIosi sau agresivi, a celei privind programuI de gestionare acainilor fara stapan si a celei privind protectia animalelor si sesizeaza serviciile specializate pentrugestionarea cainilor fara stapan despre existenJa acestor caini si acorda sprijin personalului specializat incapturarea si transportul acestora la adapost colaborand cu responsabilul pentru aceasta activitate, city-manager-ul municipiului Campina.

e) asigura protectia personalului din aparatul de specialitate al primarului, din institutiile sau serviciilepublice de interes local la efectuarea unor controale ori ac{iuni specifice si anume:

- anchete sociale impreuna cu Serviciul public de asisten{a sociala si autoritate tutelara;- executari silite impreuna cu Compartimentul Juridic si executorijudecatoresti;

- executari silite impreuna cu executorii fiscali.f) participa, impreuna cu jandarmi, Politia Municipala Campina, ISU, la asigurarea ordinii si linistii

publice cu ocazia mitingurilor, marsurilor, demonstratiilor, procesiunilor, actiunilor de pichetare,actiunilor comerciale promotionale, manifestarilor cultural artistice, sportive, religioase sau

comemorative, dupa caz, precum si a altor asemenea activitati care se desfasoara in spatiul public si

care implica aglomerari de persoane;g) asigura paza bunurilor si obiectivelor aflate in proprietatea municipiului Campina si/sau in

administrarea autoritatilor administratiei publice locale sau a altor servicii/institutii publice de interes local,stabilite de Consiliul Local, conform planurilor de paza aprobate.

h) constata contraventii $i aplica sanctiuni pentru nerespectarea normelor legale privind convietuireasociala stabilite prin legi sau acte administrative ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale,

pentru faptele constatate in raza teritoriala de competent&;i) executa, in conditiile legii, mandatele de aducere emise de organele de urmarire penala si instantele

dejudecata care arondeaza unitatea/subdiviziunea administrativ-teritoriala, pentru persoanele care locuiesc

pe raza de competenta;j) participa, alaturi de Politia Romana, Jandarmeria Romana si celelalte forte ce compun sistemul

integrat de ordine $i siguranta publica, pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii stradale;

20

/r'*"A/k/ Kfr-i "*if> msl *k) coopereaza cu centrele militare zonale Tn vederea Tnmanarii ordinelor de chemarlMS!m<^

si/sau de clarificare a situatiei militare a rezervistilor din Ministerul Apararii Naîonale; %*%X^1) asigura masuri de protec{ie a executorilorjudecatoresti cu ocazia executarilor silite^|

PW ltel<^'t/NlCX^^XiLkIiJ*^*m) acorda, pe teritoriul municipiului Campina, sprijin imediat structurilor competente cuat

domeniul menfineri i , asigurarii si restabilirii ordinii publice.In domcniul circula{iei pe drumurile publice, poli|ia locala are urmatoarele atribu(ii:a) asigura fluen{a circulatiei pe drumurile publice din raza teritoriala de competenta, avand dreptul de a

efectua semnale regulamentare de oprire a conducatorilor de autovehicul exclusiv pentru Tndeplinireaatribu{iilor conferite de prezenta lege Tn domeniul circula{iei pe drumurile publice;

b) verifica integritatea mijloacelor de semnalizare rutiera si sesizeaza nereguli constatate privindfunc{ionarea semafoarelor, starea indicatoarelor si a marcajelor rutiere si acorda asisten{a Tn zonele unde seaplica marcaje rutiere;

c) participa la ac{iuni comune cu administratorul drumului pentru Tnlaturarea efectelor fenomenelornaturale, cum sunt: ninsoare abundenta, viscol, vant puternic, ploaie toren{iala, grindina, polei si alteasemenea fenomene, pe drumurile publice;

d) participa, impreuna cu unita{ile/structurile teritoriale ale Poli(iei Romane, la asigurarea masurilor decircula{ie ocazionate de adunari publice, mitinguri, marsuri, demonstratii, procesiuni, ac{iuni de pichetare,acîuni comerciale promo{ionale, manifestari culturaI-artistice, sportive, religioase sau comemorative, dupacaz, precum si de alte activita{i care se desfasoara pe drumul public si implica aglomerari de persoane;

e) sprijina unitatile/structurile teritoriale aIe Poli{iei Romane in asigurarea masurilor de circula{ie Tncazul transporturilor speciale si al celor agabaritice pe raza teritoriala de competen{a;

f) acorda sprijin unita{ilor/structurilor teritoriale aIe Poli{iei Romane in luarea masurilor pentruasigurarea fluen{ei si siguran{ei traficului;

g) asigura, Tn cazuI accidentelor soldate cu victime, paza locului acestor accidente $i ia primele masurice se impun pentru conservarea urmelor, identificarea martorilor si a faptuitorilor si, daca se impune,transportul victimelor la cea mai apropiata unitate sanitara;

h) constata contravenîi $i aplica sanc{iuni pentru Tncalcarea normelor legale privind oprirea,staîonarea, parcarea autovehiculelor $i accesul interzis, avand dreptul de a dispune masuri de ridicare aautovehiculelor sta{ionate neregulamentar;

i) constata contraven{ii si aplica sanc{iuni pentru Tncalcarea normelor legale privind masa maximaadmisa si accesul pe anumite sectoare de drum, avand dreptul de a efectua semnale de oprire aconducatorilor acestor vehicule;

j) constata contraven$ii $i aplica sancpuni pentru TncSlcarea normelor rutiere de catre pietoni, bicicli$ti,conducatori de mopede $i vehicule cu tractiune animala;

k) constata contraventii $i aplica sanc{iuni pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare lacircula{ia Tn zona pietonala, Tn zona reziden{iala, Tn parcuri $i zone de agrement, precum si pe locurile deparcare adaptate, rezervate si semnalizate prin semnul interna|ional pentru persoanele cu handicap;

1) aplica prevederile legale privind regimul juridic al vehiculelor fara stapan sau abandonate pe terenuriaparfinand domeniului public sau privat al statului ori al municipiului Campina;

m) coopereaza cu unitatile/structurile teritoriale ale Poli{iei Romane pentru identificareadetinatorului/utilizatorului autovehiculului ridicat ca urmare a sta{ionarii neregulamentare sau alautovehiculelor abandonate pe domeniul public.

In domeniul disciplinei m construcfii $i al afi$ajului stradaI, poli|ia locala are urmatoareleatribufii:

21

a) efectueaza controale pentru identificarea lucrarilor de construc{ii execu|construire sau desfiin{are, dupa caz, inclusiv a construc{iilor cu caracter provizoriu;

b) efectueaza controaIe pentru identificarea persoanelor care nu respectalucrarilor de reparatii ale partii carosabile si pietonale;

c) verifica respectarea normelor Iegale privind afisajui publicitar, afisajul electoral si orice aIta formade afisaj/reclama, incIusiv cele referitoare la amplasarea firmei la locul de desfasurare a activitatiieconomice;

d) participa la actiunile de demolare/ dezmembrare/ dinamitare a constructiilor efectuate faraautorizatie pe domeniul public sau privat al municipiului Campina ori pe spa{ii aflate Tn administrareaautoritatilor administratiei publice locale sau a altor institutii/servicii publice de interes local, prinasigurarea protectiei perimetrului si a libertatii de actiune a personalului care participa la aceste operatiunispecifice;

e) constata, dupa caz, conform atributiilor stabilite prin Iege, contraventiile privind disciplina Tndomeniul autorizarii executarii lucrarilor Tn constructii $i Tnainteaza procesele-verbale de constatare acontravenUilor, Tn vederea aplicarii sanctiunii, sefului compartimentului de specialitate care coordoneazaactivitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism sau a primarului.

In domeniul protec|iei mediului, politia locala are urmatoarele atribufii:a) controleaza respectarea prevederilor legale privmd condiîile de ridicare, transport si depozitare adeseurilor menajere si industriale;b) sesizeaza autoritaîlor si instituJiilor publice competente cazurile de nerespectare a normelor legaleprivind nivelul de poluare, inclusiv fonica;c) participa la actiunile de combatere a zoonozelor deosebit de grave si a epizootiilor;d) identifica bunurile abandonate pe domeniul public sau privat al municipiului Campina sau pe spa{iiaflate in administrarea autorita{ilor administra{iei publice locale ori a altor institu{ii/servicii publice deinteres local si aplica procedurile legale pentru ridicarea acestora;e) verifica igienizarea surselor de apa, a malurilor, a albiilor sau cuveteIor acestora;f) verifica asigurarea salubrizarii strazilor, a cailor de acces, a zonelor verzi, a rigolelor, indepartareazapezii si a ghefii de pe caile de acces, dezinsecfia si deratizarea imobilelor;g) verifica existen{a contractelor de salubrizare Tncheiate de catre persoane fizice sau juridice, potrivit legii;h) verifica ridicarea deseurilor menajere de operatorii de servicii de salubrizare, Tn conformitate cugraficele stabilite;i) verifica si solu{ioneaza, potrivit competen{elor specifice ale autoritatilor administrafiei publice locale,sesizarile cetatenilor privind nerespectarea normelor legale de protecfie a mediului si a surselor de apa,precum si a celor de gospodarire a localitafilor;j) constata contraventii si aplica sanc|iuni pentru TncSlcarea normelor legale specifice realizarii atributiilorprevazute si stabilite Tn sarcina autoritatilor administrafiei publice locale.

In domeniul activita{ii coinerciale, poli{ia locala are urmatoarele atribufii:a) actioneaza pentru respectarea normelor legale privind desfasurarea comer{ului stradal $i a activitadlorcomerciale, respectiv a conditiilor si a locurilor stabilite de autoritatile administratiei publice locale;b) verifica legalitatea activitatilor de comercializare a produselor desfa$urate de operatori economici,persoane fizice si juridice autorizate si producatori particulari tn pieêle agroalimentare, targuri si oboare,precum $i respectarea prevederilor legale de catre administratorii pieJelor agroalimentare;c) verifica existen{a la locul de desfasurare a activitatii comerciale a autorizatiilor, a aprobarilor, adocumentelor de provenienta a marfii, a buletinelor de verificare metrologica pentru cantare, a avizelor si a

22

altor documente stabilite prin legi sau acte administrative aIe autoritaUlor administratiflocale;d) verifica respectarea normelor legale privind comercia!izarea obiectelor cu caracter reli^e) verifica respectarea normelor legale privind amplasarea materia!elor publicitare sicomercializare a produselor din tutun si a bauturilor aIcooIice;f) verifica respectarea prevederilor legale privind orarul de aprovizionare si functionare al operatoriloreconomici;g) identifica marfurile si produseIe abandonate pe domeniul public sau privat al munic ip iu lu i Campina saupe spatii aflate Tn administrarea autoritatilor administratiei publice locale ori a aItor servicii/tnstitutii deinteres locaI si aplica proceduriIe legale de ridicare a acestora;h) verifica respectarea regulilor si normelor de comer{ si prestari de servicii stabilite prin acte normative Tncompeten{a autoritatilor administratiei publice locale;i) coopereaza si acorda sprijin autoritatilor de control sanitar, de mediu si de protectie a consumatorilor Tnexercitarea atributiilor de serviciu specifice domeniului de activitate al acestora;j) verifica respectarea obIigatiilor ce revin operatorilor economici cu privire la afisarea pre{urilor, aproduselor comercializate si a serviciilor si sesizeaza autorttatile competente Tn cazul In care identificanereguli;k) verifica si solutioneaza, In conditiile legii, petitiile primite Tn legatura cu actele si faptele de comer|desfasurate Tn locuri publice cu Tncalcarea normelor legale;1) constata contraventii si aplica sanctiuni pentru Tncalcarea normelor legale specifice realizarii atributiilorprevazute si stabilite Tn sarcina autoritatilor administra{iei publice locale.

In domeniul eviden(ei persoanelor, politia locala are urmatoarele atribujii:a) inmaneaza car^ile de alegator persoanelor la Tmplinirea varstei de 18 ani;b) coopereaza cu alte autorita{i competente In vederea verificarii, la cererea acestora, a unor date cu

caracter personal, daca solicitarea este justificata prin necesitatea Tndeplinirii unei atributii prevazute delege, cu respectarea reglementarilor legale privind prelucrarea datelor cu caracter personal si liberacirculafie a acestor date;

c) constata contraventii si aplica sanctiuni pentru nerespectarea normelor legaIe privind domiciliul,resedin{a si actele de identitate ale cetatenilor romani, inclusiv asupra obligafiilor pe care le au persoaneleprevazute la art. 37 alin. (2) din Ordonan{a de urgen{a a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden{a,domiciliul, resedin{a si actele de identitate ale ceta$enilor romani, aprobata cu modificari si completari prinLegea nr. 290/2005, cu modificarile $i completarile ulterioare;

d) coopereaza cu serviciile publice comunitare de eviden{a a persoanelor pentru punerea Tn legalitate apersoanelor cu acte de identitate expirate si a minorilor cu varsta peste 14 ani, care nu au acte de identitate.

C) ACTIVITATI $I MISIUNIEXECUTATE IN COMUNLa baza cooperarii Tntre structurile de ordine publica se afla prevederile O.U.G. 63/2003, privind

organizarea si func{ionarea M.A.I., aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 604/2003, ale Legiinr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane cu modificarile si completarile ulterioare,ale Legii 116/1998 cu modificarile si completarile ulterioare ale Legii 550/2004, privind organizarea sifunc{ionarea Jandarmeriei Romane, Legii 155/2010, privind Tnfiintarea Politiei Locale, ale H.G. nr.787/2002 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Autoritatii Teritoriale de OrdinePublica, Ordinul M.A.I. nr. 60/2010 cu modificarile si completarile ulterioare ale Ordinului M.A.I nr.26/2015, privind organizarea si executarea activitatii de mentinere a ordinii si siguran{ei publice.

23

Func{ia principala a celor trei structuri este de protec|ie a cetaJeanului si a statukparticiparea la prevenirea si combaterea fenomenului infrac{iona!, garantarea si apilibertatilor constitu{ionale, a siguran{ei ceta{enilor, a proprieta{ii publice si private, asigu!necesar functionarii institu{iilor statului in conformitate cu prevederile legii.

Cooperarea este activitatea prin care structurile din sistemul integrat de ordine publica, actioneaza incomun pentru stapanirea fenomenului infrac{ional si contraventionaI, men$inerea si restabilirea ordiniipubIice. In acest sens, se urmareste:

- Cresterea capacita{ii operative si de interven{ie prin reducerea timpului de reac{ie Ia apelurileceta{enilor;

- Asigurarea unui climat de securitate si cresterea siguran{ei civice prin intensificarea activitatii depatrulare;

- Acoperirea optima a teritoriului cu forte de ordine publica si evitarea suprapunerilor in sectoarelesi zonele de siguranJa publica;

- Scaderea infrac{iunilor stradale inregistrate;- Optimizarea raporturilor Tntre institujiile participante cu atribu{ii in domeniul ordinii publice $i

responsabilizarea fiecarei structuri in vederea asigurarii climatului de ordine si siguranâ publica.- Cresterea gradului de siguran{a publica in zona unita|ilor de inva{amant;- Schimbul operativ de date privind situa{ia operativa din zona de responsabilitate;- Perfec{ionarea pregatirii personalului din cele doua structuri, prin activita{i desfasurate in

comun, care sa vizeze in principal cunoasterea legislaîei;- Organizarea $i executarea de patrulari, acîuni punctuale, razii in comun sau separat si

informarea reciproca despre rezultatele acestora si masurile ce se impun pentru imbunata{irea muncii:a. Executarea de controale comune conform atribu{iilor legislaîei in vigoare;b. Acordarea de sprijin reciproc in solu{ionarea unor situa{ii ivite in timpul serviciului;c. Stabilirea de masuri comune pentru a ac{iona in situa{ii de urgenâ (incendii, explozii, catastrofe

si calamitaî naturale).Lucratorii instituîilor implicate (Poliîe, Jandarmi, Poli{ie Locala), actioneaza in patrule

independente, pedestru sau cu autoturismele din dotare.Pentru cresterea gradului de siguranta a elevilor si a personalului didactic si prevenirea delicventei

juvenile in incinta si in zonele adiacente unitatilor de invatamant preuniversitar din municipiul Campina, afost incheiat un plan de activitati cu nr. 72159/26.10.2016 cu Politia municipiului Campina care are caobiect detalierea modalitatilor prin care, in limitele competentelor legale, cele doua parti isi ofera sprijin inindeplinirea activitatilor specifice pentru prevenirea si combaterea faptelor antisociale in zona unitatilor deinvatamant.

In urma analizarii situatiei, precum si a efectivelor avute la dispozite, Politiei Locale i-au fostrepartizate trei unitati de invatamant( Uceul Tehnologic Mecanic, Colegiul National Nicolae Grigorescu,Scoala Gimnaziala Centrala).

Itinerariile de patrulare auto si pedestre vor avea ca puncte obligatorii de trecere si stationare,unitatile scolare, in special pe timpul sosirii si plecarii elevilor la/de la cursuri.

Punctual, la solicitare, sunt realizate actiuni in comun cu Politia Nationala Romana, structuri aleIGSU, ANSV, ANPA.

24

D) MODUL DE ACJIUNE IN SITUATH SPEClFICEIn cazui in care se sesizeaza comiterea unui accident rutier sau in cazul infracJ

sanatatii, integritatii corporale a persoanei, indiferent daca sunt savarsite in strada sau^situatia calamitatilor naturale, inundatiilor sau expIoziilor, trebuiesc luate urmatoarele masurTT'

- actioneaza folosind mijloaceIe din dotare pentru inlaturarea pericolului;- salveaza victimele;- raporteaza prin orice mijloace evenimentul organelor ierarhic superioare;- evacueaza persoanele din apropiere;- interzice accesul oricarei persoane in zona periculoasa;- conserva urmele;- ia masuri pentru depistarea unor eventuale surse de incendii si actioneaza pentru localizarea,

limitarea si lichidarea efectelor acestora;- anunta ambulanta si pompierii, daca este cazul;- identifica martorii oculari;- asigura paza locului faptei pana la sosirea echipei operative;- sprijina reprezentantii protectiei civile si pompierii militari in vederea inlaturarii efectelor produse;- in cazul in care infractorul se afla la locul faptei sau in imprejurimi, il va identifica, va lua masuri

de imobilizare si ii va asigura protectia pentru a nu suferi vatamari corporale din partea altor persoane.

CAPITOLUL IIIEFECTIVELE AFLATE LA DISPOZITIE

SI SUPORTUL LOGISTIC

Efectivele de care dispune si cu care actioneaza Politia Locala Campina sunt urmatoarele:Numar total de personal: 42din care: - 1 director executiv;

- 1 sefserviciu;- 1 coordonatorcompartimentordinepublica/sefserviciu;- 18 politisti in compartimentul ordine publica;- 4 politisti in compartimentul ordine publica si paza obiective;- 5 politisti locali in compartimentul Dispecerat;- 5 politisti in cadrul biroului de circulatie rutiera;- 2 inspectori mediu/evidenta populatiei;- 1 inspector comercial;- 1 inspector disciplina in constructii;- 2 agenti de paza, personal contractual in cadrul compartimentului ordine publica;- 1 post vacant.

Suportul logistic aflat in dotarea Politiei Locale Campina cuprinde:- trei autoturisme de patrulare Dacia Logan;- un autoturism pentru actiuni de observare, Renault Laguna;- un autoturism VW Golf, pentru activitati Serviciul-Control,in secundar, patrulare;- un autoturism de patrulare Opel;- armament cu munitie letala marca Glock 9xl9;

25

- pulverizatoare cu substante iritanl-lacrimogene;- bastoane de cauciuc (tomfe);- catuse;- electrosocuri;- statii RER;- telefoane.

Autoturismele sunt inscriptionate conform H. G. 1332/2010, cu insemnuI distinctiv "POLITIALOCALA", urmat de denumirea unita{ii din care face parte. Literele care compun inscrip{ia sunt de culoareneagra, pe fond alb, si au aceleasi dimensiuni. Insemnele sunt amplasate pe toate laturile autovehiculului,portiere, portbagaj si capota, pentru a fi vizibile din orice pozi{ie.

Autovehiculele de patrulare sunt echipate cu dispozitive de iluminare pentru emiterea de semnalespeciale de avertizare luminoasa, de culoare albastra si cu mijloace speciale de avertizare sonora.

Pentru o mai buna asigurare a serviciului de mentinere a ordinii si linistii publice, a fostimplementat un sistem de supraveghere video, monitorizat prin dispeceratul Politiei Locale. Acest sistemcuprinde un numar de 35 de camere, care sunt functionale, fiind dispuse dupa cum urmeaza:

l.I.H.Radulescucustrada Siretuluisi stradaDrumulTaberei;2. Bd. Carol I cu strada Siretului;3. Calea Doftanei cu strada Voila;4. Calea Doftanei cu strada B.P.Hasdeu;5. Bd. Carol I cu strada 1 Decembrie 1918;6. Bd. Carol I cu strada Calea Doftanei;7. Bd. Carol I cu strada Mihail Kogalniceanu;8. Bd. Nicolae Balcescu cu strada Orizontului;9. Bd. Nicolae Balcecu cu strada Sondei, Schelelor si Bd.Carol I;10. Bd. Nicolae Balcescu cu strada Campului si strada Calea Daciei;11. Calea Daciei cu DN 1;12. Bd. Carol I cu strazile Oituz si Pictor Nicolae Grigorescu;13. Strada Plevnei cu strada Pictor Nicolae Grigorescu;14. Strada Ectaterina Teodoroiu cu strada Zorilor;15. Strada Doctor Victor Babes cu strada Lt.Col.Oprescu Adrian.

De asemenea, exista un sistem de supraveghere video care dispune de 25 de camera, fiindamplasate in urmatoarele locatii:

1. Parcul Lacul Bisericii;2. Parcul Curiacul;3. Piata Centrala;4. Casa Casatoriilor.

26

CAPITOLUL IVINSTRUIREA EFECTIVELQR

PENTRU EXECUTAREA ACTIVITATILOR$I CONTROLUL DISPOZITIVELOR

ln scopul pregatirii profesionale a personalului si asigurarii, Tnsusirii cunostin{elor si formareadeprinderilor specifice, intarirea spiri tului de ordine si disciplina, Tn concordanta cu legile si regulamentelede ordine interioara, Poli{ia Locala Campina asigura pregatirea profesionala dupa pIanul tematic aprobat deconducerea primariei.

Instruirea politistilor locali care intra in serviciu se realizeaza zilnic, Tnainte de intrarea Tn serviciu,de catre directorul executiv, seful de serviciu, coordonatorul compartimentului ordine publica, iar m lipsaacestora de catre seful de schimb.

Cu aceasta ocazie se verifica prezen{a, starea fizica si psihica a poli$istilor Iocali, |inuta, existentamaterialelor din dotare, prezentandu-se situa{ia operativa din ultimele ore, evenimenteIe care au avut loc,ac{iunile Tn curs de desfasurare, precum si for{ele cu care conlucreaza, alte activitaî de ordin organizatoric.

Controlul poliîstilor locali se face de catre directorul executiv al instituJiei, seful de serviciu,coordonatorul compartimentului ordine publica, iar tn lipsa acestora de sefii de schimb. Acesta are rol desprijinire si indrumare a celor afla{i Tn serviciu pentru executarea Tn bune conduMi a sarcinilor specifice siluarea masurilor pentru remedierea deficienêlor constatate.

CAPITOLUL VDISPOZITIIFINALE

In funcîe de evoluJia situaîei operative, Poli{ia Locala îne Iegatura si face schimb de informa{ii cuPoli|ia Municipala si Detasamentul de Jandarmi Campina ori de cate ori situa$ia o impune.

Periodic au loc analize comune Tntre factorii de conducere ai structurilor de men{inere a ordinii silinistii publice pentru a eficientiza colaborarea intre cele trei institupi.

Delimitarea zonelor de patrulare men{ionate la Cap. II, reprezentate grafic, constituie anexe laprezentul Plan de Ordine si Siguran{a Publica.

Activitatea este evaluata trimestrial de catre sefii de structuri.Prezentul Plan de Ordine si Siguranta Publica intra in vigoare la data de: .

ANEXE:1. HartaUAT;2. Tabel cuprinzand persoanele cu func|ii de conducere, cu atribu{ii de coordonare si control al

efectivelor participante la activita{i de men$inere a climatului de ordine si siguran{a publica ;3. Plan de activitati pentru cresterea gradului de siguranta a elevilor si a personalului didactic si

prevenirea delicventei juvenile in incinta si in zonele adiacente unitatilor de invatamantpreuniversitar din municipiul Campina in anul scolar 2016-2017 ;

4. Adresa emisa de Politia Municipiului Campina inregistrata sub nr. 70426//24.02.2017, conform art.3 din Ordinul nr.92/2011 pentru apobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine sisiguranta publica al politiei locale - mod de organizare a zonelor de siguranta publica, perimetrelede actiune si zonele de patrulare, precum si misiunile executate in comun ;

5. Anexa cuprinzand zonele de patrulare unde actioneaza efectivele Politiei locale Campina.27

Anexa nr. 1 la PIanul de Ordine $i Siguranfa Publica aI Municipiului Campina

Harta UAT

28

Anexa nr. 2 la PIanul de Ordine $i Siguranfa Publica al MunicipiuIui Campina p

Tabel cuprinzand persoanele cu func(ii de conducere, cu atribu{ii de coordonare $i control alefectivelor participante la activita{i de men|inere a climatului de ordine si siguranfa publica

Nr. crt.

1

2

3

4

5

6

Numele $i prenumele

Vi$an Marius

Olaru Constantin

Radu Paula Cristina

Georgescu Mitica

Nedelcu Felix Justin

Clinci Adrian

Func{ia

Director executiv

Coordonator compartiment

siguran{a publica $i paza obiective

Indrumator de schimb




29

Anexa nr. 3 Ia Planul de Ordine $i Siguranfa Publica aI Municipiului CampinaPlan de activitati pentru cresterea gradului de siguranta a elevilor si a personalu

prevenirea delicventei juvenile in incinta si in zonele adiacente unitatilor de invpreuniversitardin municipjul Campina in anul scolar 2016-2017

MINrSTERUL AFACERlLOR INTERNEINSPECTORATUL JUDETEAN DE

POLITIE PRAHOVAPOLITIA MUNICIPIULUI CAMPWA

';-::k;/: /.;v -v , . ,^

POLITIA LOCALA CAMPINANR. y^'/ff^ / %6. i.

Aprob,I/$EFUL POLITIEIMUN. CAMINA

Comlsar sef_de polifie

PENTRU

Aprob,PRIMARUL MU2&=CAMPINA

tfffi^-LaurenffiH_^fc2j,u

DE ACTIVITATIGRADULUI DE SIGURANTA A ELEVILOR $! A

PERSONALULUI DIDACTIC Î PREVENIREA DELINCVENTEI JUVENTLE ININCINTA $II IN ZONELE ADIACENTE UNITATILOR DE fNVATAMANT

PREUNIVERSITAR DIN MUNICIPIUL CAMPINAIN ANUL $COLAR 2016 - 2017

SCOPULEvolupa $i tendinJele situatiei operative mregistrata de la inceputului anuiui $colar

2015-2016 $i pana in prezent, privind climatul de siguran{a publica in incinta î in zonaadiacenta unita|ilor de invatamant preuniversitar, releva un trend u$cr ascendent alnumarului de fapte antisociale, comise in incinta î zona adiacenta unita{ilor de invatamantpreuniversitar.

Cu toate ca Poliîa Municipiului Campina, Politia Locala Campina, in colaborare cuuiiitaîle de invatamant, au desfajurat o multitudine de activitaJi pentru prevenirea jicombaterea fenomenului violen{ei speciflce acestui domeniu, au existat tocusi unele situaîiin care incidentele scolare produse in aceasta perioada au avut un Lnapact negativ asupraclimatului de siguranâ civica din mediul scolar.

Din analiza evenimentelor inregistrate, a rezultat faptul ca fenomenul violenJeijuvenile manifestat in unitaîle de invatamant preuniversitar are ca suport criminogenconflicte instantanee, fara forme specifice de organizare premeditata.

De asemenea, in urma evaluarilor efectuate pe parcursu! anului scolar 2015/2016 pelinia asigurarii cu paza a unitatilor de invatamant preunive:rsiter, s-a constatat ca din totalulde 11 de unitati de inyataitiant (5 licee si 6 scoligimnaziale) un numar de 4 ( 3 scoli si 1liceu) erau asigurate cu paz5. mixta si 7 cu pazS proprie ( 3 scoli si 4 licee)

Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul Judetean de PolitiePraliova - PolitiaMunicipiului Campina, sprijinit de Politia Locala Campina va asigura climatuI de ordine

Pagina 1 din 5

30

si siguranta in zonele adiacente unita{ilor de invafamant preuniversitar, ac{ionand pentruprevenirea si combaterea fapteJor antisociale, atat prin aplicarea cu ferraitate a prevederilorlegaie in vigoare, cat si prin realizarea unor programe parteneriale cu institu|iile scolare oriorganiza|ii cu atributii in doineniu.

Baz& Iegala:-art.3 din Legea nr. 2i8/2002 privind organizarea si func{ionarea Poli{iei Romane,

cu modificarile si completarile ulterioare.- art. 6, lit. a si b din Legea nr. 155/2010 privind organizarea si func{ionarea Poli|iei

Locale.- OMAI 60/2010 privind organizarea si executarea activitatilor de mentinere a

ordinii si sigurantei publice, modificat prin OMAI 26/2015.- Planul Comun de Actiune pentru cresterea gradului de siguranta a elevilor si a

personalului didacticsi prevenirea delincventei juvenile in incinta si in zonele adiacenteunitatilor de inva|amant preuniversitar in anul scolar 2016 - 2017, intocmit la nivelulJudetului Prahova.

L PARJILE* I.P.J. PRAHOVA- prin Poli|ia Municipiului Campina* POLITIALOCALA Campina

lL OBIECTUL PLANULUI DE ACTIVITAJI:Prezentul plan are ca obiect detalierea modalita$ilor prin care, in limitele competen|elor

legale, cele 2 par|i semnatare i$i ofera sprijin in indeplinirea activitaJilor speciGce, pentruprevenirea $i combaterea faptelor antisociale in zona unita{ilor de invatamantpreuniversitar.

III. OBIECTIVE PENTRU CARE SE REALIZEAZA ACTIVITATILE- cre$terea capacita|ii operative si de interven^ie prin reducerea timpului de reac{ie laevenimentele sesizate in zona unitatilor de invatamant preuniversitar.- asigurarea unui climat de securitate in zona unitatilor de invatamant si crestereasiguran|ei civice prin intensificarea activita^ii de patrulare;- acoperirea optima cu for|e de ordine publica in zona unitatilor de invatamant $i evitareasuprapunerilor in aceste zone;- scaderea infractiunilor sesizate in incinta unita{ilor de invatamant si a zonelor adiacenteacestora;- cre$terea gradului de siguran$ al elevilor si cadrelor didactice in unita{ile de inva{Smantpreuniversitar si in zonele adiacente acestora, prin prezen$ ih zona unitatilor scolare alucratorilor din cadrul Politiei municipiului Campina si Polifiei Locale Campina

Pagina 2 din 5 31

IV. ATRIBUTII

POLITIA MUNICIPIULUI CAMPINA

- Evaluarea unitatilor de inva{amant preuniversitar, atat din punct de vedere alasigurarii cu paza si elemente de protec{ie (conform prevederilor Legii nr. 333/2003), catsi referitor la situa{ia operativa inregistrata m anul precedent.

- Monitorizarea permanenta si evaluarea evolujiei si dinamicii fenomenuluidelincvenJei juvenile Tn mediul scolar, indeosebi a faptelor comise cu violen{a siinformarea structurilor partenere.

- Intocmirea si completarea perioadica a dosarului de obiectiv de catre poIi{istiiresponsabili pentru fiecare unitate scolara

- Includerea unitaJilor de inva{amant identificate cu grad de risc m itinerariile depatrulare auto sj pedestre, ca punct obligatoriu de sta{ionare si in trecere, in special petimpul sosirii si plecarii elevilor la/de la cursuri.

- Adaptarea permanenta a dispozitivelor de ordine si siguran{a publica, in func{ie desituapa operativa.

- Stabilirea activita{ilor preventive prioritare, in functie de evolutia situa|ieioperative inregistrate la nivelul fiecarei unita{i de inva|amant, privind faptele de violen{a,precum $i de calendarul activita{ilor $colare.

- Stabilirea, impreuna cu conducerea unitaJilor de inva{amant, a agendei activita{ilorinstructiv-educative, asigurarea participarii poli{i$tilor la jedinêle comitetului de parinji,la consiliile profesorale $i la orele de dirigen{ie, in vederea prevenirii violen|ei in $coli $i inzona adiacenta acestora.

- Asigurarea prezen|ei unor lucratori de poliê rutiera in zona unita{ilor deinvatamant unde s-au produs accidente rutiere in care au fost iniplicati elevi.

- Destructurarea si dispersarea grupurilor de persoane cu comportamentdeviant/delincvent care frecventeaza zonele unita{ilor jcolare $i tulbura climatul denormalitate sj siguran^ civica.

- Organizarea, in comun cu reprezentantii instituJiilor partenere si ai Inspectoratului$colar Prahova, a unor ac{iuni in cadrul carora sa fie urmarite cu prioritate:

-combaterea abandonului si absenteismului scolar;-respectareaprevederilorH.G. nr. 128/1994;-asigurarea unui climat de normalitate si siguran^ civica, in zona adiacenta unita{ilor deinvaâmant preuniversitar, repartizate prin prezentul protocol Politiei Municipiului Campina;-respectarea prevederilor Regulamentelor foterne ;

- Verificarea modului de executare a serviciului de catre personalul de paza, inspecial reaIizarea controlului de acces in incinta unitaJilor de inva$mant.

Pagina 3 din 5

32

POLITIA LOCALA CAMPINA- Asigurarea unui climat de normalitate si siguran|a civica, in zona adiacenta

unMjilor de inva$mant preuniversitar, repartizate prin prezentul protocol Politiei LocaleCAMPINA

- Monitorizarea permanenta si evaluarea evolujiei si dinamicii fenomenuluidelincvenJei juvenile in mediul scolar, la unitafile de invatamant repartizate indeosebi afaptelor comise cu violen{a si informarea structurilor partenere.

- !ncluderea unita$ilor de fnva{amant repartizate in itinerariile de patrulare auto sipedestre, ca punct obligatoriu de sta{ionare si trecere, in special pe timpul sosirii si plecariielevilor la/de la cursuri.

- Destructurarea si dispersarea grupurilor de persoane cu comportamentdeviant/delincvent care frecventeaza zonele unita^ilor scolare $i tulbura climatul denormalitate si siguranJa civica.

V. REPARTIZAREA UNITATILOR DE EVVATAMANTPe raza Municipiuiui Campina functioneaza un numar de 11 de unitati scolare

preuniversitare, din care 5 licee si 6 scoli gimnaziale.

In uiina analizarii situatiei acestora, precum si a efectivelor avute la dispozitie lanivelul fiecai'ei institutii, unitatile de inva^amant au fost repartizate dupa cum urmeaza:

POLITIA MUNICIPIULUI CAMPINA - 8

1 ColegiuI Tehnic Forestier Campina2 Colegiul Tehnic "Constantin Istrati" Campina3 Liceul Tehnologic Energetic4 $coaIa GimnaziaJa "B.P.Ha$deu" Campina5 $coala Gimnaziala "A.I.Cuza" Campina6 $coaIa Gimnaziala nr. 3 Campina7 $coala Gimnaziala "Ion Campineanu" Campina8 ^coala Sanatoriala Voila-Campina

LOCALA CAMPINA- 31. Liceul Tehnologic Mecanic Campina2. ColegiuI Nafional "Nicolae Grigorescu" Campina3. $coala Gimnaziala Centrala Campina

Pagina 4 din 5

33

VI.DISPOZITII FLNALE.Prezentul plan intra Tn vigoare la data semnarii de catre ambele par{i, fiind valabil pe

perioada de desf3surare a anului $colar 2016 - 2017.Prezentul plan poate fi modificat sau corapletat prin act aditional la solicitarea

oricareia dintre par{i, cu acordul celeilalte.Partile semnatare se angajeaza ca oricare impediment survenit in aplicarea

prezentului plan sa fie notificat m timp util celeilalte parti, iar remedierea acestuia va fifacuta avand la baza consultarea reciproca sJ dialogul constructiv.

Prezentul pIan de activitIti a fost incheiat in doua exemplare, respectiv cate unexemplar pentru partile semnatare

$EFUL BIROULUIDE ORDINEPUBLICA

Comisar sefdepoMieGabriel Badiclanu

DIRECTOR EXECUTIVAL POLITIEILOCALE CAMPINA

Economisti Marius Visan

Pagina 5 din S

34

Anexa nr. 4 Ia PlanuI de Ordine si Siguranta Publica al Municipiului CampinaAdresa emisa de Politia Municipiului Campina

inregistrata sub nr. 70426//24.02.2017, conform art. 3 din Ordinul npentru apobarea Metodologiei de eIaborare a planului de ordine si siguranta publica al po

- mod de organizare a zonelor de siguranta publica, perimetreIe de actiunc si zonele de patrulare,precum si misiunile executate in comun

cale

MINISTERUL AFACERILOR INTERNEINSPECTORATL'L GENERAL AL POLITIEI ROMANE NESECRET

CAMPINANr. 76308023.02.2017Ex. nr.

INSPECTORATUL JUDEJEAN DE POLIJIE PRAHOVAPOLlTIA MUNICIPIULUI CAMPINA

BIROUL ORDINE PUBLICAA*/-. deprelucrarefnregislrtillaA.X.S.P.O-C.P. 69S3

CATRE,

PRIMARIA MUNICIPIULUI CAMPINADIRECTIA DE POLITIE LOCALA

LJrmare a adresei dumneavostra numaruldatele solicitate; dupa cum urmeaza:

70401/22.02.2017, va transmitem

Pe raza municipiuiui Campina isi desfasoara activitatea un numar de 17agenîi ale sucursalelor mai multor bfinci, 3 unitati hoteliere, 5 rnoteluri si 5pensiuni.

In ceea ce prive$te unita{ile de mvataniant sunt m evidenta un numar de8 unitati pre$colare, 6 $coli ginrnaziale, un numar de 2 Licee Tehnologice,Colegiul Naîonal ,,Nicolae Grigorescu" $i doua CoIegii Tehnice ,,ConstantinIstrati" $i ,,Forestier" , unde periodic se verifica rnodul de intrare ji ie$ire de lacursuri a elevilor , se acJioneaz5 pentru prevenirea actelor de tulburare a ordiniisi linistii publice.

De asemenea, in municipiul Campina exista un iiumSr de 14 lacasuri decult, din care 7 biserici ortodoxe, o biserica catolicS, o sinagoga, 3 biserici de ritadventist, o bisericS de rit evanghelist, o biserica de rit penticostaJ.

Poliîa Municipiului Campina, are in responsabilkate si coordoiiare,,direciacele doufi posturi de poli{ie din zona metropolitana-Banesti si Campina, tmdeagenîi de siguran$a public& intervin la evenimente in mod direct daca situaîa oimpune.Tot in coordonarea si arondarea politiei municipale se afIfi si alte 13 localitaîrurale ce compun Secîa de Poli$ie Rurala nr.2 Floresti si Sec{Ia de Poli{ie Ruralanr.4 Campina.

Evolu{ia starii infracjionale faâ de anul 2015 nu a suferit modificarisemnificative pe linie infraetionala fi contraven;ionala, care sS atrag& schimbariale conceptiei de organizare a activitaîlor pentru mentinerea unui climat desiguranta publica pe raza municipiului, in anul 2016, fiind constatate un numarde 665 infracîuni, savar$ite de 85 suspec$i.

35

In anul 2016 la nivelul Poli{iei MunicipiuluI Campina au fost sesnuniar de 16 de infracfiuni stradale ( cu preponderenta furturi ).Nuinregistrate talharii sau alte fapte cu violem;a grava.

Zonele unde s-a intalnit in principal fenomenul infractionalitatii stradalesunt urmatoarele:

Str. Ec. Teodoroiu, Bd. Carol I, Schelelor, Eruptiei, TudorVladimirescu, Odobescu, Grivi{ei, Aleea Margaratei, A.I.Cuza, Plevnei

-Zonele in care se constata aglomerari si parcari de autoturisme sau ofluen{a mare de persoane (zona pieêi centrale)

Se constata faptul ca tendin|a de comitere a infractiunilor stradale este petimp de noapte.

Cu efectivul existent de agen{i siguran$a publica in dispozitivul de siguran^publica, de regula , se ac{ioneaza in teren cu o patrula mixta la schimbul I iar laschimburile II si III in medie cu doua-trei patrule mixte pe schimb.

Dispozitivul de siguran{a publica este constituit din agenti de siguranâpublica si jandarmi din cadrul IJJ Prahova- Detasament 7 Campina, iar in cazulin care taria acestuia scade, in func$ie de datele concrete exIstenta ale situatieioperative, dispozitivul poate fi suplimentat cu politisti de proxImitate.Conformprevederilor O.M.A.I. 60/2010 sunt constituite in funcJie de numarul lucratorilor- patrule mixte, patrule de polip$ti sau patrule independente dejandarmi.Solicitam destul de rar constituire de patrule independente ale jandarmilor, cumen{iunea faptului ca acestea desfasoara si activitaî la obiectivele ce apartinIJJ. Prahova - care sund dispuse in mun. Campina.

Teritoriul de competen{a al municipiului este delimitat in 10 zone desiguran$a publica.

Limitele zonelor au fost stabilite astfel :Zona 1: Intersec$ie str. B.P. Ha$deu - str. Calea Doftanei (la statia

Racitor) - Str. B.P. Hasdeu- str. Orizontului - str. Oborului - str.Petrolistului - intersectia str. Petrolistului str. Orizontului - intersectiestr. Orizontului - str. N. Balcescu - str. Cai'ol I - intersec{ie Carol I - str.Calea Doftanei - str.CaIea Doftanei - intersecîe Calea Doftanei cu str.B.P. Ha$deu

Zona 2: Intersectie str. Calea Doftanei - str. Carol I, str. CaroI I - str.N. Balcescu - str. Calea Daciei - D.N.1 - intersectie D.N. 1 str. Dr.Victor Babe$ - str. Dr. Victor Babe$ - str. Culturii, intersectie str.Culturii - str. Carol IZona 3: IntersecJie D.N. 1 str. Dr. Victor Babe$ - str. dr. Victor Babes,- str. Culturii - str. Calea Doftanei - intersectie str. Calea Doftanei -str. B.P. Ha$deu - str. B.P. Hasdeu - intersectie str. B.P. Ha$deu - str.Oituz - str. Oituz - str. Pictor Nicolae Grigorescu - Pod PoianaCampina -

Zona 4: Pod Poiana Campina - str. Pictor N. Grigorescu - str. Oituz -intersectie str, Oituz - str. B.P. Ha$deu - str. B.P. Ha$deu panS Iaintersectia cu str. I.H. R5dulescu -str. I. H. Radulescu - poligon Muscel

36

Zona 5: Intersec$ie D.N. 1 - str. Calea Daciei - str. Calea Daciei,Balcescu, intersec{ie N. Balcescu - str. Orizontului - str. Orizontului pati!intersec^ia cu str. Petroiistului - str. Petrolistului - raul Doftana

Zona 6: limita municipiu cu comuna $otrile - Biserica Voila - DealulMuscel, str. Calea Doftanei de la intersec{ia cu str. Bobalna, - pod Telega,rauI Doftana - centrala hidroelectica Campina - DJ. 102 I (spre comunaValea Doftanei)

Zona 7: Poligon Muscel - str. I.H. RaduIescu, str. B.P. Hasdeu,Intersec{ie B.P. Hasdeu - str. Bobalna, intersectie str. Bobalna - str. CaleaDoftanei, Dealul Muscel - str. Drumul Taberei - padurea Voila - limitamunicipiu cu comuna $otrile

Zona 8: intersec$ie B.P. Hasdeu cu A.I. Cuza - B.P. Hasdeu - intersectieB.P. Hasdeu - str. Bobalna - intersecjie str. Bobalna str. Calea Doftanei, str.Calea Doftanei - Pod Telega - str. Lacul Pestelui -

Zona 9: str. B.P. Hasdeu pana la intersec{ia cu str. A.I. Cuza - str. A.I.Cuza pana la intersec$ia cu calea ferata - calea ferata - perimetrul S.C.CAMERON ROMANIA S.A. -

Zona 10: Str. Lacul Pestelui de la raul Doftana, intersectie str. LaculPestelui - Ec. Teodoroiu - Intersec{ie Ec. Teodoroiu - A.I. Cuza - Intersec|ieA.I. Cuza - Calea ferata - str. Beiu$ - str. Bistrija - str. Orizontului (langa S.C.CAMERON ROMANIA S.A.), intersecJie str. Orizontului str. Oborului - str.Oborului - raul Doftana .

In cadrul perimetrului acestor zone delimitate sunt cuprinse toatestrazile, aleiele, obiectivele, institu{iile, s.a.m.d. care le compun.

Zona 1 este asigurata in permanen{a la schimburile I, II si III, iar zona 10este acoperita m functie de disponibilul afIat la serviciu, evenimente,,concluziidesprinse din analizele zihiice.

In situa{ia in care se constituie patrule independente de jandarmi, acesteavor primi in responsabilitate zonele 2 si 3.

Patrularile in cadrul zonelor de siguran{a public3 se pot realiza pedestrusau auto , pe baza unor itinerarii stabilite, fiind stabilite 2-3 astfel de itinerariipentru fiecare zona.

Men{ionam faptul ca se pot stabili si zone de parcare a autoturismului deserviciu, urmand ca pe un interval cuprins intre 30 si 60 de minute sa serealizeze o patrulare pedestra in zona de responsabilitate a locului parcariiautospeciale. La stabilirea acestor reguli se are in vedere ca principal criteriueficien|a patrularii pe segmentul stabilit.

Totodata, pentru o acoperire mai buna a teritoriului, in func|ie de dateIeconcrete ale situajiei operative, frecventa de producere a unor evenimente (cutitlu exemplificativ: producerea unor furturi/ scandaluri/ apari|ia unor stariconflictuale/ sesizari/ necesitatea prevenirii unor evenimente,incidente, etc.)

37

stabilira ca o patrula auto sa aiba in responsabilitate un numar de doua/1:zone, prin patralarea pe itinerariile stabilite.

Unita{ile scolare nu pot fi acoperite in permanen{a cu elemente dedispozitiv, astfel ca asigurarea prezen|ei m speciaI la imrarea/ie$irea eIevi!or serealizeaza in dinamica -axata pe prevenirea victimizarii minorilor si a implicariiacestora in fapte de natura penala, functie de feed-backul primit din parteaunita{ilor de invaJamant. Ca principiu de interven{ie este stabilit faptuI ca -reac{ia politiei in situatia producerii unui eveniment ori a semnaiarii intentiiIorde a se isca incidente - sa fie rapida, atat pe componenta deprezen|a/patrulare/monitorizare cat si pe cea de prevenire - realizata prinintermediul poIi{i$tilor de proximitate. Activitatea de prevenire a implicariielevilor/minorilor in fapte ilicite are un caracter permanent, de continuitate. Inaceste sens, din oficiu sau la solicitare sunt derulate activitati de instruire/$edin{e/prezentari de materiale video/distribuirea de materiale scrise, etc.,inclusiv cu parteneri, precum : Agen{ia Na{ionala Antidrog, Agen{ia Na|ionaiaImpotriva Traficului de Persoane, Compartiment Prevenire a Criminalitapi,D.G.A.S.P.C, ONG-uri, etc.

Dispozitivul pentru supravegherea traflcuIui rutier este constituitastfel incat sa se previna accidentele rutiere, ac{ionandu-se in principal in zonaintersectiilor cu trafic intens, in zona pie{ei centrale si a cartierelor periferice.

Agen{ii de Poli$ie rutiera desfasoara activita^i de indrumare $isupraveghere a traficului rutier in muncipiu, cat si pe DN1 $i in cele 13 comunearondate poli{iei municipale. Zonele $i punctele in care in mod frecvent au avutloc accidente rutiere au fost stabilite astfel:b-dul Carol I, str. B.P.Hasdeu, b-dulN. Balcescu, b-dul. Calea Dacia, str. Grivijei.

MISIUNIEXECUTATE IN COMUN

In baza cooperarii institutionale, Politia si Jandarmeria asigura si executaactivitati punctuale (fHtre, razii, actiunl) pentru prevenirea, descurajarea sicombaterea fenomenului infrac|ional si contraventional.

Cooperarea fortelor care participa Ia asigurarea ordinii publice serealizeaza la nivel intra si interinstitutional si are ca obiectiv conjugareaefortului pentru prevenirea $i combaterea actiunilor de destabilizare a ordiniipublice.

La nivel intrainstitutional, pentru indeplinirea atributiilor legale ce lerevin, fortele specializate cu atributii exprese in acest domeniu coopereaz5 pebaza planurilor intocmite, pe misiuni concrete.

La nivel interinstitutional, fortele de ordine publica ale M.A.I.coopereaza cu structurile cu atributii in domeniu din alte ministere si alteinstitutii abilitate, inclusiv - Politia Locala.

Misiunile executate m comun au la baz5 planurile de cooperareinterinstitutionale la niveljudetean $i local inclusiv cu Poli|ia Locala.

38

Cooperarea dintre for{ele de ordine publica se realizeaza, in ppenlru tirmatoarele situatii:

a) contracararea fenomenului infrac;ional;b) asigurarea climatului de liniste sociala;c) asigurarea desfasurarii normale a adunarilor, intrunirilor si

manifesta|iilor publice;d) combaterea manifestarilor de violen{a si restabilirea ordinii de drept;

ORGANIZAREA COOPERARII INTRE STRUCTURILEPARTICIPANTE LA ASIGURAREA, MENTTNEREA SI RESTABILIREA

ORDiMl SI SIGURANJEI PUBLICE

La baza cooperarii intre structurile de ordine publica se afla prevederileO.U.G.nr.63/2003, privind organizarea si functionarea M.A.I. aprobata cumodificari si completari prin Legea nr.604/2003, ale Legii nr.218/2002 privindorganizarea si funtionarea PoliJiei Romane cu modificarile si completarileulterioare, ale Legii nr.ll6/1998,privind organizarea si funcîonareaJandarmeriei Rpmane, Legii 155/2010-privind infiintarea Poliîei Locale,aleH.G. nr.787/2002, privind aprobarea Regulamentului de organizare sifuncîonare a Autorita|ii Teritoriale de Ordine Publica, Dispozi;ia I.G.P.R.123/2012,Ordinul MAI nr.60/2010.

Cooperarea este activitatea prin care structurile de sistem integrat deordine publica ac$ioneaza in comun pentru stapanirea fenomenului infrac|ionalsi contraventional, men{inerea si restabilirea ordinii publice.

Coordonarea este asigurata de catre seful Poli|iei Municipiului Campina.Colaborarea presupune:^ Schimbul operativ de date privind situa|ia operativa in zona

de responsabilitate;v^ Organizarea si executarea de razii si ac{iuni;S Piuierea in aplicare a planurilor de cooperare,inclusiv prin

asigurarea cu efective si din punct de vedere logistic;S Efectuarea de evaluari si controale comune.

I/$EFUL POLJTIEIMUNICIPIULUICAMPINAComisar$ef

DANCESCU CONSTANTIN

$EFB.O,P.Comisar$ef(

GABRIEL BADICEANU

39

Anexa nr. 5 Ia PlanuI de Ordine si Siguranfa PubIica al MunicipiuIui Campin

Serviciul de patruIare se executa pe urmatoarele zone:ZONA 1 - limite : intersectie str. B.P. Hasdeu cu str. CaIea Doftanei, str. B.P.Hasdeu, str.

Orizontului, str. N. Balcescu, str. CaroI I, cu str. CaIea Doftanei

Strazi: Orizontului, Maramures, Sondei, Victoriei, Puiu Sorin, Fagului, T. Ionescu, Margaretei, A.Ipatescu, Amurgului, M. Kogalniceanu, PanseIei, Iasomiei, Pescarus, Caragiale, Republicii, Soarelui, 1Mai, M. Eminescu, Cercului, Narciselor, Smardan, B.P. Hasdeu, (nr. pare de la int. Calea Doftanei pana laPCC Sterom), Calea Doftanei partea dreapta pana la intersectie B.P. Hasdeu, Carol I de la intersectie cu str.Orizontului partea dreapta pana la intersectie cu CaIea Doftanei.

ZONA 2 - limite : intersectie Carol I cu str. Culturii, str. Dr. Babes, D.N. 1 - Carol I cu str. N.Balcescu, str. Eruptiei, Aleea Parcului, D.N. 1

Strazi : Carol I de la intersesctie cu str. N. Balcescu partea stanga pana la intersectie cu b-dulCulturii, B-dul Culturii partea stanga, Dr. Babes, D.N.1, Eruptiei, Parcului, Schelelor, Energiei, Strandului,Primaverii, 22 Decembrie, Grivitei, Laboratorului, Castanilor, Oprescu Adrian, Salcamului, Erou OprescuAdrian, Podului, Plevnei, Nicopole, Luceafarului, George Baritiu , Unirii, Ardealului, Zanelor, AleeaConstructorilor.

ZONA 3 - limite : intersectie Calea Doftanei cu str. B. P. Hasdeu, intersectie cu str. Oituz, str.

Pictor N. Grigorescu, pod Poiana Campina - intersectie Calea Doftanei cu str. Culturii, Dr. Babes, D.N.1.Strazi: B-dul Culturii catre str. Dr. Babes partea dreapta, D.N.1 pana la pod Poiana Campina, P.N.

Grigorescu partea stranga, Oituz pana la int. cu str. B.P. Hasdeu, B. P. Hasdeu catre intersectie CaleaDoftanei partea stanga, intersectie Calea Doftanei partea stranga catre Carol I si b-dul Culturii,Privighetorii, Grindului, Scolii, Verii, Simion Barnutiu, Plevnei, Sulfinei, Vasile Alecsandrii, Nordului,SocuIui, Pacii, Campineanu, Violetei, Salcia, Marasesti, Grivitei, Scarisoarei, Crinului, Crizantemelor,Cameliei, Margaritarului, Erou Grigore Nicolae, Henri Coanda, 1 Decembrie 1918, Dreptatii, Al. Vlahuta,Piatra Arsa, Golesti, Badea Cartan, Cocori, Redutei, Rosiori.

ZONA 4 - limite : intersectie B. P. Hasdeu cu str. Oituz, I.H. Radulescu, str. Oituz, I.H.Radulescu,str. Prutului, iesire Lunca Cornului - str. Oituz, P. N. Grigorescu, pod Poiana Campina.

Strazi: Pod Poiana Campina catre str. P. Nicolae Grigorescu partea dreapta, intersectie B.P. Hasdeucatre str. I.H. Radulescu numerele impare pana la poligonul de tragere, Carol I, Rahovei, Gornistului, C.Istrati, Infratirii, Erou Oncioiu Petre, Crisuri, Rozmarin, Albinei, Viitorului, Carpati, Gradinii, popasului,Stanjeneilor, Intre Brazi, Bogdan Vasile, Campinita, Zefirului, Vanatori, Crangului, Luminii, Liliacului,Panduri, Dunarea , Furnica, Zimbrului, Islaz, Siretului, Prutului, Romanitei, Petalei, Marului, Bucegi, GeoBogza.

ZONA 5 - limite : intersectie str. orizontului cu str. N. balcescu, str. Eruptiei, str. Parcului, D.N.1 -intersectie str. Orizontului cu str. Industriei, str. Petrolistului, str. Oborului, raul Doftana.

Strazi : Nicolae Balcescu, calea Dacia,In Lunca, Serei, Gloriei, Alunului, Ciobanas, Rasaritului,Mioritei, Campului, Clopotei, Nucilor, Fluturas, Mesteacanului, Dorobanti, Andrei Muresanu, Macului,Anton Pan, Garoanfelor, Rapsodiei, Izvoarelor, Oborului, Petrolistului, Salaj, Industriei

ZONA 6 - limite : intersectie Bobalna cu str. Calea Doftanei, pod Telega - intersectie str. Bobalnacu str. Rezervoarelor, Dealul Muscel, str. Drumul Taberei (biserica Cartier Voila), padure Voila.

Strazi: intersectie Bobalna cu str. Calea Doftanei, Calea Doftanei partea stanga pana la pod Telega,intersectie Rezervoarelor cu Bobalna, dealul Muscel pana la Drumul Taberei (biserica), Tarnava Mare,

40

Tarnava Mica, Voila, Plaiului, Peisajuiui, Randunicii , Dealului, Colinei, Trand^Florilor, Fermei, PrunduIui , Padurii, Sos. Paltinu, Ar inulu i , Caramidari, Fluieras,PIantatiei, SilvicuIturii, Buciumului, Drumul Taberei pana la biserica.

ZONA 7 - limitc : str. DrumuI Taberei (biserica Voila), poligon tragere, limita Corntr=rntersectiestr. BobaIna cu str. Rezervoarelor, intersectie str. Bobalna cu str. B.P. Hasdeu, str. l.H. Radulescu, poligonde tragere.

S(razi : Bobalna, I.H. Radulescu numere pare pana la Drumul Taberei (biserica), Muscelului,Anotimpului, Poenitei, Ghe. Doja, Libertatii, Toamnei, Aurel Vlaicu, Pomilor, Dobrigeanu Gherea, PopaSapca, Ghiocei, Livezi, Fantanii, Vasile Lucaci, Tipografului, Lacului, Cerbului, Avioatorilor, berzei,Rezervoarelor.

ZONA 8 - Iimite : str. Beius, P.C.C. Sterom, str. B.P. Hasdeu pana la intrare str. Milcovului, str.A.I.Cuza intersectie cu str. Beius.

Strazi: B.P. Hasdeu de la intrare pe str. Milcovului pana la PCC Sterom, Avram lancu, Atelierelor,C-tin Stere, Democratiei, A1. Odobescu, Milcovului, A.I. Cuza pana la str. Beius, T. Vladimirescu,BoIintineanu, Tineretului, Ion Creanga, Progresului, Petre Liciu, Titeiului, Tineretului, Horia, Solidaritatii,George Cosbuc.

ZONA 9 - Iimite : B.P. Hasdeu cu intrare Milcovului, str. B.P. Hadeu intersectie cu str. Bobalna,intersectie str. Calea Doftanei cu str. Bobalna, str. Calea Doftanei, pod Telega - str. Milcovului intersectiecu str. A.I. Cuza, intersectie cu str. Ec. Teodoroiu, raul Doftana.

Strazi : intersectie B.P. Hasdeu cu str. Bobalna pana la intersectie B.P. Hasdeu cu intrareMilcovului, Rampei, 1 Iunie, Toporas, Calea Doftanei partea dreapta pana la pod Telega, T. Vladimirescupana la intersectie cu A.I.Cuza, Magnoliei, Ulmet, Pinului, Fabricii, Lacul Pestelui, Tg. Mures.

ZONA 10 - limite : intersectie str. A. I. Cuza cu str. Ec. teodoroiu, TCO Campina, raul Doftana -intersectie str. A.I. Cuza cu str. Beius, str. Beius, str. Bistrita, str. Orizontului pana la intersectie cu str.Industriei, str. Industriei, str. Petrolistului, str. Oborului, raul Doftana.

Strazi : Orizontului de la PCC Sterom catre Ec. Teodoroiu, Ec. Teodoroiu, Bistrita, Nasaud,Independentei, Ciceu, Fagaras, Oradea, Zorilor, Beius, Strada Noua, Pacuri, Agriculturii, Muncii,Granicului, Pompelor, 24 Ianuarie, Slt. Dumitrescu Viorel, vateranilor, Gen. Ion Stoica, Col. HaralambieSavulescu.

41

ROMANIAJUDETUL PRAHOVAMUNICIPIUL CAMPINA

P R I M A RNr.68.947/19mai2017

EXPUNERE DE MOTIVESubsemnatul ing.Tiseanu Horia Laurentiu - Primarul Municipiului Campina,

in conformitate cu prevederile art.45, alin.(6) din Legea nr.215/2001 aadministra|iei publice locale, republicata, a art.44, alin.(2) si art.50, alin.(l) dinRegulamentul de Organizare $i Func{ionare al Consiliului local al MunicipiuluiCampina, inaintez la Aparatul permanent al Consiliului local proiectul dehotarare privind aprobarea Planului de Ordine si Siguranta Publica alMunicipiului Campina, pe anul 2017.

Planul de ordine si siguranta publica este documentul prin care seorganizeaza, anual, structurile de Politie locala pentru mentinerea ordinii sisigurantie publice pe teritoriul unitatii administrativ - teritoriale.

Conform prevederilor Legii nr.l55/2010 a Politiei locale, republicata, cumodificarile si completarile ulterioare si ale Ordinului nr.92/2011 pentru aprobareaMetodologiei de elaborare a planului de ordine $i siguran{a publica al poli{ieilocale, elaborarea acestui document se realizeaza in cadrul Comisiei locale deordine publica si se aproba de catre autoritatea deliberativa a administratiei publicelocale respective.

Avand in vedere aceste dispozitii legale, in data de 16 mai 2017 s-a intrunitComisia locala, membrii acesteia analizand Planul de ordine si siguranta.

In cadrul discutiilor purtate au fost formulate observatii care s-aumaterializat prin modificari si completari la proiectul de Plan propus de DirectiaPolitia locala.

Planul elaborat cuprinde principalele date de interes operativ, precum simodul de organizare a structurilor/fortelor de siguranta publica, locurileperimentrale de actiune, efectivele si suportul logistic, fapt pentru care consider camdeplineste conditiile prevazute de lege in vederea aprobarii de catre Consiliullocal.

Avand in vedere cele prezentate mai sus, supun aprobarii Consiliului localprezentul proiect de hotarare.

Cadrul legal aplicabil:- prevederile art.30, lit."g" din Legea nr.l55/2010 a Politiei locale,

republicata, modificata si completata;- prevederile art.3, alin.(l) din Ordinul nr.92/2011 pentru aprobarea

Metodologiei de elaborare a planului de ordine $i siguran{a publica al poli{ieilocale;

- prevederile art.36, alin.(2), lit."d" si alin.(6), lit."a", pct.7, art.45, alin.(l) siart.ll5, alin.(l), lit."b" din Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala,republicata.

PRIIing. Tiseanu tioria Laurentiu

edit.B.L. NT W Cod FP-06-02, ver.l

hotarare - primariacampina.ro · ape mici la sfarsitul verii. in ceea ce priveste debitul. acesta...

Documents