hipoacuzie
TRANSCRIPT
Obiective pe termen scurt
1.Formarea abilitatilor de intelegere
2.Dezvoltarea auzului fonematic
3.Dezvoltarea capacitatii de a verbaliza intamplarile traite si cunostiintele insusite
4.Dezvoltarea capacitatii de a transforma cuvinte prin inlocuiri de sunete sau silabe
5.Activizare vocabularului pasiv
6.Formarea capacitatii de a formula propozitii simple si dezvoltate.
Nivelul de plecare :nediferentierea sunetelor in cadrul
cuvintelor,insuficienta dezvoltare a receptarii sunetelor transmise din limbajul interior
si cel exterior,necunoastera semnificatiei multiple pe care o au cuvintele,neintrebarea
cuvintelor cu un grad mai mare de abstractizare,capacitate redusa de formulare a
propozitiilor.
V.Evaluare finala
Criterii de evaluare :
Minimale :imbogatirea si activizarea vocabularului,stabilirea locului sunetului
in cuvant si a cuvantului in propozitie,folosirea cuvintelor care exprima
insusirile sau raporturile dintre obiecte si fenomene.
Maximale :dezvoltarea capacitatii de a povesti in succesiune logica ceea ce a
auzit si a vazut,folosirea corecta a cuvintelor cu caracter abstract sau
generalizator.
Instrumente de evaluare :teste standard,teste criteriale,convorbirea individuala si de
grup,observatia spontana si dirijata,testul Zazzo.
VI.Concluzii :evaluarea rezultatelro obtinute dupa aplicarea acestui
program au evidentiat o reducerea partiala a disonantei afectiv relationara,atingerea
unor obiective si o relativa dezvoltare a limbajului
VII.Recomandari :folosirea testului situational,subiectul sa fie pus in
situatii de viata cotidiana reale,in cadrul tuturor activitatilor subiectul sa fie stimulat
pozitiv pentru dezvoltarea motivatiei intriseci privind activitatea de invatare-terapie,se
i se dea subiectului sarcini gospodaresti in grupa si familie,continuarea programului
de terapie.
Obiecte pe Obiecte Sarcina de invatare Metode Mijloace Evaluare Termeni de
1
termen
scurt
operationale realizare
Formarea
abilitatii de
intelegere
Dezvoltarea
auzului
fonematic
Dezvoltarea
capacitatii
-sa repete
sunetele auzite
-sa imite
suntele din
natura ;
-sa execute
comsioane
simple
-sa execute
comenzi simple
Sa pronunte
silabe opuse,sa
identifice
sunetele dintr-o
silaba/cuvant,sa
desparta in
silabe cuvinte.
Sa povesteasca
cu ajutorul
Imitarea sunetelor din
natura in soapta,in
ritm
prelungit,solicitarea
copilului de a executa
diferite comsioane
simple si verbalizarea
actiunilor
Pronuntarea unor seri
de silabe opuse luate
din cuvinte
paronime:pa-pe-pi-
po-pu-pa;ba-be-bi-
bo-bu-
ba.Identificarea
pozitiei sunetelor
intr-o silaba sau
cuvant.Introducerea
sunetelor in
silabe/cuvinte,exerciti
de despartire in silabe
a unor cuvinte.
Relatarea unor
povesti cunoscute cu
Demonstratia
explicatia
Exercitiul
Jocuri
Anomatopeice
Jocul silabelor
Exercitiul
Explicatia
Explicatia
Demonstratia
Imagini
Obiecte
Imagini
colorate
Obiecte
Alfabetar
Imagini din
povesti,ima
Evaluare
continua
Evaluare
Interme
02.10.2001
16.10.2006
17.10.2006
17.11.2006
18.11.2006
30.11.2006
2
de
verbaliza
intamplarile
traite si
cunostintele
insusite
Dezvoltarea
capacitatii
de a
transforma
cuvinte
imaginilor,sa
relateze o
intamplare
traita.
Sa formuleze
cuvinte dupa
silaba de reper
si fara ajutorul
imaginilor,ordonarea
imaginilor dintr-o
povestire
ascultata.Povestirea
unor intamplari sau
activitati desfasurate
Exercitii de
transformare a unor
cuvinte prin inlocuiri
de sunete sau silabe.
Exercitiul
Explicatia
Demonstratia
Exercitiul
gini cu
momentele
zilei.
Alfabetar
si imagini
diara
Evlauare
finala
01.12.2006
22.12.2006
- Siguranta – asigurarea unui mediu fizic si emotional sigur, asa incat elevii sa simta ca se pot baza pe adulti pentru a fi protejati de daune fizice si psihice
- Educatie – asigurarea unui mediu suportiv pentru invatare care sporeste motivatia si asigura oportunitati formale si informale de studiu si invatare
- Comunitate - asigurarea unui sentiment de apartenenta la o comunitate, mai mult decat la o institutie; incurajarea elevilor sa participe la si sa primeasca sprijin de la comunitate; ( participarea la serviciile comunitatii este unul dintre cele mai puternice instrumente de crestere a stimei de sine pentru ca arata elevilor cum pot sa faca diferenta
- Stima de sine – asigurarea unui program rezidential bine planificat care sa extinda punctele tari si abilitatile si sa formeze o identitate pozitiva la multi dintre elevii dezavantajati economic si social care intra in scolile rezidentiale cu o stima de sine scazuta
- Structura - asigurarea unui regim zilnic structuratPentru a ne asigura ca elevii au ample oportunitati pentru a-si dezvolta o puternica baza academica, personalul Vietii Elevului trebuie sa asigure programe care sprijina studierea si invatarea. Astfel de programe trebuie:
3
- Sa ofere perioade de studiu zilnic in afara programului de scoala; - Sa trimita elevilor mesajul ca studiul si invatarea sunt deprinderi valabile;- Sa ajute elevii sa dezvolte bune obisnuinte de invatare;- Sa invete elevii sa-si organizeze timpul cu intelepciune;- Sa incurajeze un puternic sentiment al responsabilitatii;- Sa sprijine elevii in dezvoltarea unuor nivele crescute de responsabilitate pe
masura ce se maturizeaza (Unele scoli, cum este scoala Madeira din McLean, Virginia, de exemplu, asigura oportunitati pentru ca elevii sa-si sporeasca nivelul de independenta: responsabilitati primare si secundare intr-o cofetarie, intr-o librarie sau in dormitor sau alte responsabilitati la alegere;
- Sa asigure tutoring de catre persoane competente in diferite domenii. Scolile pot recruta studenti de la colegiile din apropiere, adulti surzi, sau pensionari sa vina ca tutori sau sa antreneze alti elevi sa fie tutorii colegilor lor.
- Sa se asigure ca elevii primesc sprijin si orientare in toate ramurile academice si sunt espusi la diferite modele de rol, mentori si stiluri de predare;
- Sa creeze programe innovative de imbogatire cum sunt cele oferite de KDES si MSSD, in care elevii au posibilitatea de a participa la cursuri cu tematica speciala, cum este construirea de ambarcatiuni, training in leadership, instruirea in tehnicile de lucru cu calculatorul, balologie (istoria diferitelor mingi folosite in atletism) si alte cursuri distractive, interesante si provocatoare;
- Sa asigure elevilor beneficiul de a invata despre subiecte care nu sunt in mod normal abordate in clase;
- Sa asigure disponibilitatea pentru stagiul de tehnologia artei dupa ore. Sa fa-ciliteze continuarea invatarii dupa orele de clasa;
- Sa ofere oportunitati ample pentru ca elevii sa devina instruiti in lucrul cu computerul;
- Sa asigure acces la informatii si resurse;
Cade prin urmare in sarcina personalului Vietii elevului sa-si assume un rol proactiv in dezvoltarea instruirii in engleza si in limbajul semnelor. Acesta se poate face in urmatoarele moduri:
- Asigurand un mediu bogat in materiale printate, articole postate, anunturi, fotografii denumite etc. pe avizierul de noutati sau pe holuri in dormitor; avand acces la biblioteca in timpul orelor se seara si avadnd carti la dispozitie in dormitor; avand ziare noi la dispozitie; postand texte scrise despre evenimente curente si evenimente legate de temele ce urmeaza sa fie studiate in clasa;
- Expunand elevii laun mediu care promoveaza instruirea;- Sporind aceesul elevilor la informatia scrisa despre evenimentele curente si
evenimentele legate de surzi;
4
- Promovand interesul fata de literatura si alte forme de materiale scrise citind cu voce tare in ASL, discutand despre ceea ce citesc, si folosind activitati suplimentare ca filme sau excursii pentru a largi contextul si a adanci intelegerea;
- Asigurand un mediu care promoveaza citirea independenta. Aceasta cere o consideratie importanta, deoarece multi elevi spun ca nu citesc in dormitor deoarece socializarea este adesea predominanta in raport cu citirea;
- Incurajarea elevilor sa acorde o valoare ridicata cititului, continuarii dezvoltarii de-prinderilor de instruire in afara clasei;
- Oferirea de intalniri comunitare regulate in care elevii sa poata discuta probleme si sa vina cu solutii
o Pentru a dezvolta la elevi un sens al apartenentei si al comunitatii- Modele de comportament exemplar din partea personalului
o Pentru formarea unor paternuri corespunzatoare de comportament si de interactiune
- Oferirea de oportunitati pentru ca elevii sa constientizeze consecintele actiu-nilor lor
o Pentru a dezvolta un sens al responsabilitatii pentru actiunile loro Pentru a invata elevii ca alegerile pe care le vor face vor avea
consecinte, fie pozitive, fie negative- Oferirea de programe de mediere intre colegi – nu sfatuire, in care colegii sa
fie bine echipati pentru oferirea de sfaturi – ca o structura pentru implicare sanatoasa a ambelor parti in lucrul cu dificultatile
o Pentru dezvoltarea abilitatilor si relatiilor interpersonaleo Pentru sporirea stimei de sineo Pentru invatarea elevilor sa rezolve problemeo Pentru imbunatatirea deprinderilor de comunicare
- Oferirea de servicii de sprijin, ex. ateliere de lucru/prezentari de constienti-zare a consecintelor consumului de alcool, droguri, grupuri de sprijin, ateliere de lucru/training asupra unor aspecte precum hartuirea sexuale, HIV/SIDA, violul la intalniri.
o Pentru a impartasi informatia corecta si resursele asupra subiectelor care au impact asupra bunastarii elevilor
o Pentru a promova luarea de decizii bine informate de catre elevi prin dezvoltarea unei constiinte asupra consecintelor alegerilor lor
- Incurajarea legaturilor familiale prin gazduirea de evenimente speciale sauorganizarea de cine nocturne, trimiterea de informari regulate, incurajarea elevilor sa scrie scrisori, sa trimita e-mail-uri, faxuri catre familiile lor, sa ramana in familie in week-end; crearea unei pagini web; invitarea parintilor sa viziteze dormitoarele; infiintarea de apartamente pentru familie; si invitarea parintilor sa vorbeasca elevilor despre slujbele lor, ca unele dintre multe alte exemple.
5
o Pentru a facilita legatura elevilor cu familiile lor, chiar daca nu se vad zilnic
o Pentru a expune elevii la modalitatile in care familiile isi mentin legaturile, asa incat ei a procedeze la fel cand isi vor intemeia familiiile lor
- Intarirea intereselor si abilitatile elevilor prin ajutorarea lor sa exploreze o varietate de optiuni de cariera, invitand adultii din domeniile lor de interes sa vorbeasca elevilor si sa-i duca in vizita la locurile de munca de care sunt interesati
o Pentru a permite elevilor sa exploreze si sa-si extinda ariile de interes si abilitatile
- Asigurarea elevilor cu oportunitati de experienta a munciio Pentru deprinderea elevilor cu tehnicile de cautare a unei slujbeo Pentru promovarea abilitatilor interpersonale in relatiile cu coloegii si
angajatoriio Pentru sporirea probabilitatii ca elevii sa-si gaseasca slujbe in viitor o Pentru a spori de doua-trei ori probabilitatea ca elevii vor detine o
slujbe competitive in cursul unui an dupa terminarea scolii (Education Daily, 1997)
- Furnizarea de oportunitati pentru elevi sa lucreze in intreprinderio Pentru a dezvolta la elevi o varietate de deprinderi legate de munca
intr-un mediu autentic- Asigurarea unui curriculum care intareste deprinderile de viata indepen-
denta, care include managementul banilor; servicii bancare; folosirea de TTY; retele etc; cum sa gasesti un apartament/ sa faci o depunere; sa intelegi utili-tatile/ inchirierea unei masini, a unui spatiu; a cumpara o casa; a contracta o ipoteca; planificarea unui meniu/ cumpararea de alimente
o Pentru a permite elevilor sa se pregateasca mai bine pentru viata de dupa scoala
Surzenia si cultura surdului – componente ale curriculum-ului
Deficientii de auz constituie o categorie de elevi cu probleme specifice. Desi pot fi divizati in diverse categorii, in functie de problemele diverse de comunicare, un aspect general de care trebuie sa se tina seama in educatie este raportarea lor la doua lumi: a surzilor si a auzitorilor. Ei au nevoie sa inteleaga si sa asimileze comportamente, valori, atitutudini si modalitati de comunicare proprii celor doua lumi.
Prin modul in care este conceput acum curriculum-ul la nivelul scolii profesionale si al liceului, elevii cu probleme de auz si de comunicare sunt confruntati doar cu
6
cultura auzitorilor, pe care o inteleg destul de greu si o asimileaza superficial. Modul propriu de perceptie a lumii: preponderent vizual, gandirea concret- situativa, imaginatia reproductiva si limitele in comunicarea orala, datorita vocabularului scazut, sintaxei deficitare si greutatilor in decodarea semantica, fac ca deficientul de auz sa fie excedat de exigentele unui curriculum reprodus dupa cel al auzitorilor. Fata de astfel de cerinte care depasesc cu mult posibilitatile sale, elevul cu probleme de auz reactioneaza prin pasivitate, formalism sau abandon.
Sunt doua probleme: elevul deficient de auz nu se identifica cu cultura auzitorilor si, fara un ajutor individual sustinut si continuu, el nu poate sa asimileze aceasta cultura.
In literatura de specialitate se formuleaza ideea ca, prin introducerea culturii surdului in curriculum, elevii deficienti de auz vor dezvolta o afinitate atat pentru cultura auzitorilor cat si pentru cea a surzilor din toata lumea si, in consecinta, vor aprecia mai mult valoarea si relevanta experientelor educative.
Este necesar ca profesorii sa introduca elemente de cultura surdului in discutiile zilnice cu elevii si, in plus, sa existe in curriculum anumite tematici specifice, printre care: simtul auzului si impactul pierderii de auz asupra invatarii si vietii, intelegerea lumii prin ochii persoanelor surde si contributia unica pe care au adus-o si o aduc surzii la dezvoltarea societatii.
Prin acest demers, este de presupus ca surzii si hipoacuzicii, scolarizati atat in scolile speciale cat si in cele de masa, vor fi ajutati mai bine sa-si inteleaga si sa-si accepte deficienta, sa se ataseze, sa se implice si sa se identifice cu o comunitate – cea a surzilor din toata lumea si sa asimileze mai bine cultura auzitorilor.
Toate aceste deziderate implica pregatirea speciala a unor cadre didactice, eventual printr-un masterat care sa le confere competente in educatia si instruirea deficientilor de auz. Folosirea adultilor surzi in educarea elevilor cu deficiente de auz este un avantaj datorita posibilitatii naturale de comunicare si de modelare umana.
Un model sistematic de integrare a culturii surdului in unitatile curriculare
Atat profesorii auzitori pentru surzi cat si profesorii de limbi straine se simt inadecvat in raport cu cunostintele lor in cultura straina. In mod tipic, ambele grupuri au fost pregatite sa predea limbajul, nu cultura.
Este nevoie de un model sistematic de integrare a culturii in curriculum. Un astfel de plan ar trebui sa aiba in vedere ca elevii sa poata:
- sa perceapa un aspect cultural al comunitatii surzilor- sa faca o declaratie cu privire la acel aspect- sa stranga informatii de la surse legate de acel aspect- sa examineze informatia, si sa o descrie, sa raporteze si sa analizeze
descoperirile lor- sa modifice si sa refaca declaratiile lor daca este necesar- sa examineze un aspect corelativ intr-o alta cultura (ex. cea a auzitorilor)- sa compare declaratiile refacute despre culturile surzilor si auzitorilor
7
Un astfel de model poate fi conceput pe stadii, fiecare urmarind obiective cognitive si afective adaptate experientei si intereselor elevilor:
Stadiul 1 : Identificarea unei teme culturale. Temele culturale sunt provocatoare si incarcate emotional, ceea ce contribuie la motivarea elevilor. Cu cat tema va fi mai apropiata de experienta elevilor, cu atat ea va constitui un pretext de dezvoltare a limbajului si de dezbateri culturale. Dezvoltarile viitoare ale temei cad in responsabilitatea profesorului si a elevilor.
Stadiul 2: Prezentarea fenomenelor culturale: prin picturi, fotografii, slide-uri, casete video, texte, joc de rol,simulari, biografii etc.
Stadiul 3: Dialogul. Folosind un model al invatarii limbilor straine si o modalitate de comunicare care ii este accesibila ( limbajul semnelor, dactileme, sau un limbaj oral lacunar) pentru a-si exprima perceptiile si reactiile cu privire la diverse fenomene.
Stadiul 4: Tranzitia la invatarea limbajului ( examinarea limbajului sub aspectul functiei, semanticii, sintaxei, vocabularului) necesar pentru a intelege mai bine tema.
Stadiul 5: Invatarea limbajului corect. Limbajul necesar este acum furnizat pentru exersarea diferitelor tipuri de conversatii.
Stadiul 6: Verificarea perceptiilor celor doua culturi. Elevii surzi isi compara lucrarile cu cei auzitori.
Stadiul 7: Constientizarea culturala. Elevii isi pun intrebari cu privire la diferentele sociale de perceptie a surzilor fata de auzitori.
Stadiul 8: Evaluarea limbajului si competentei culturale. Elevii se angajeza in activitati in care demonstreza intelegerea unitatii de invatare.
Exemplu de
Unitate de invatare:
1. Somajul2. Ziare, reclame, liste cu posturi, C.V.-uri, ce pot fi folosite in legatura cu
tema somajului3. Tipuri de intrebari: Ce calificare iti trebuie pentru postul <x>? Ce
trebuie sa faca un angajat daca simte ca este demis pentru alt motiv decat lipsa de performanta ? Care este legatura dintre somaj si folosirea calculatorului ? Ce legatura este intre discriminare si somaj? Ce legatura este intre succesul in obtinerea unui post si alte succese?
4. Tipuri de intrebari : Cum trebuie sa vorbesti la interviu ? R.- Politicos, scurt. Cum arati ca stii ce cerinte prevede postul ? R.– Cunosc cativa termeni cheie care descriu cerintele postului si demonstrez ca sunt capabil sa imi fac munca. Daca stii ca esti demis in mod nedrept, ce ton vei folosi fata de angajatorul tau? Ce ajutor pot avea surzii care utilizeaza calculatorul in munca lor? Ce mijloace ajutatoare de comunicare poti folosi la locul de munca?
5. Furnizarea unor modele de conversatie: cu ocazia unui interviu, intr-o pauza de cafea etc.
8
6. Verificarea perceptiilor initiale asupra temei prin compararea raspunsurilor lor cu anumite materiale care li se pun la dispozitie sau cu raspunsurile colegilor auzitori
7. Tipuri de intrebari: De ce exista diferente culturale in situatia de somaj? Ce efecte au pierderea de auz, personalitatea, asupra acestei situatii? Exista moduri diferite de reactie in diferite regiuni ale tarii in aceasta situatie? S-au schimbat unele din perceptiile tale asupra culturii in urma acestor lectii?
Acest stadiu este unul al generalizarilor si o componenta importanta a instruirii.
8. Elevii folosesc limbajul achizitionat pentru a demonstra intelegerea unitatii de invatare. Se pot folosi minidrame, simulari, dialoguri etc. De exemplu, se poate face comparatia dintre un interviu la o companie de auzitori cu unul la Asociatia Nationala a Surzilor. Elevii proiecteaza singuri aceste activitati si sunt evaluati atat pentru folosirea limbajului corect cat si pentru demonstrarea cunostintelor culturale.
Componentele descrise pot fi adaptate elevilor de diferite nivele de varsata prin cresterea sau descresterea participarii profesorului si prin alegerea unei teme care corespunde abilitatilor elevilor de la o clasa data.
(Material preluat si prelucrat din <Barbara Luetke-Stahlman and John Luckner - Effectively Educating Students with Hearing Impairments, Longman Publishing Group, 1991.
CENTRUL SCOLAR PENTRU EDUCATIE INCLUZIVA“ELENA DOAMNA”-FOCSANI
PROIECT DE ACTIVITATE
DATA :14.02.2007CLASA: a-VII-a B(deficienta de auz) PROPUNATOR:prof. educator GRIGORICA ANA-MARIAOBIECTUL: TERAPIE EDUCATIONALADENUMIREA ACTIVITATII:Educatie artistico-plasticaTEMA PLASTICA:Contrast cromatic cald-rece “Florile primaverii”PRODUSUL ACTIVITATII :Farfurii decorative
9
OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE:a) obiective informative: -imbogatirea vocabularului plastic; -consolidarea cunostintelor depre culori reci si calde.b) obiective formativ-educative: -educarea vointei , a atentiei voluntare , a spiritului de ordine si disciplina; -consolidarea priceperilor si deprinderilor specifice; -dezvoltarea sensibilitatii si gustului estetic, a inventivitatii si creativitatii; -initierea in problemele plastice de descifrare si intelegere a operei de arta; -dezvoltarea capacitatii de a intelege si de a aprecia frumosul autentic, valoarea artistica. c)obiective emotional-afective: -cultivarea increderii in fortele proprii; -intarirea stimei de sine si autovalorizarea pozitiva.
OBIECTIVE OPERATIONALEQ1-sa schiteze subiectul lucrarii pastrand proportiile;Q2-sa se incadreze echilibrat in spatiul de lucru;Q3-sa obtina din amestec fizic culori calde si reci;Q4-sa creeze un spatiu plastic echilibrat cromatic;Q5-sa evalueze si sa autoevalueze lucrarile pe baza cerintelor enuntate anterior.
STRATEGII EDUCATIONAL-TERAPEUTICE
1) METODE SI TEHNICI:conversatia euristica, explicatia , demonstratia practica si teoretica, exercitiul, instructajul.2)MIJLOACE DE INVATAMANT: -materiale pentru activitate (farfurii ceramica, pensule, tempera,
10
carioci negre); -demonstrative (planse, jetoane de culoare, cerc cromatic,albume de arta); -intuitive (flori naturale).
EVALUAREA FORMATIVA A ACTIVITATII SI A REZULTATELOR OBTINUTE Se vor aprecia lucrarile in functie de obiectivele enuntate, urmarind a dezvolta copiilor spiritual critic si autocritic, necesar pentru a forma acestora judecati de valoare artistica.
OBSERVATII Se va urmari asigurarea unui climat de lucru adecvat, atat din punct de vedere al conditiilor fizice (iluminat adecvat) cat si cel al confortului psihic(emotional-afectiv). Se va urmari, sustine si incuraja atitudinea deschisa, permisiva si de colaborare intre copii.
11
Secventele activitatii
Timp
Activitatea propunator
ului
Activitatea copiilor
Metode
Evaluare
Organizarea
activitatii
1` Prezentarea materialelor de lucru, aflate pe bancile copiilor.
Isi pregatesc spatiul de lucru.
Instructajul
Frontala
Captarea atentiei 2`
Copii vor fi invitati sa faca o calatorie imaginara spre noul anotimp ce va sosi curand si sa enumere cateva caracteristici ale acestuia.
Copiii raspund solicitarii, alcatuind o imagine mintala generala a primaverii.
Conversatia euristica
Frontala
Anuntareatemeisi a
subiectului
1` Se va anunta tema si
subiectul activitatii:
“FLORILE PRIMAVERII”
Copiii vor fi atenti la propunator .
Conversatia euristica Frontala
Prezentarea
materialului intuitiv-
vizual 3`
Se vor prezenta copiilor planse demonstrative, albume de arta cat si flori naturale, insistandu-se asupra culorilor calde si reci, cat si asupro cromaticii primaverii.
Copiii vor identifica cromatica, combinatiile cald-rece si efectul termo dinamic al acestora in materialele prezentate.
Conversatia euristicaDemonstratia teoretica
Frontala
`Secventele
Activitatea Activitatea Metode Evalua
12
activitatii propunatorului
copiilor re
Demonstrarea tehnicii de
lucru
5` Pe o farfurie se va schita partial subiectul lucrarii, se vor obtine culorile necesare din amestec si se va trece la intinderea culorii pe suprafata de lucru, respectand directia si sensul pensulei.
Copiii vor urmari atenti demonstratia si vor raspunde intrebarilor referitoare la compozitia culorilor.
Demonstratia
practicaConversati
a
Frontala formativa
Activitatea propriu-
zisa
30`
Se va trece la executie, subliniindu-se cateva criterii de baza ale lucrarii:-incadrarea echilibrata in spatiul vizat;-bogatia cromatica si nuantele calde si reci;-finalitatea lucrarii;-originalitatea.Se va supraveghea activitatea intervenind la nevoie, eliminand eventualele blocaje.Va sustine moral-afectiv copiii si va
Copiii vor trece la efectuarea lucrarii,dupa ce si-au ales subiectul preferat din materialele prezentate.
ExercitiulConversatia euristica
Frontala Individua
la
13
incuraja abordarile originale.Va face corectiile necesare, incurajand copiii sa formuleze intrebari la nevoie.
Evaluarea 3`
Se vor strange lucrarile pentru a fi privite,evaluate si comparate, tinand seama de obiectivele enuntate.Copiii vor fi incurajati sa emita judecati de valoare, prin intrebari ce vor viza problematica cromatica, contrastul cald-rece al compozitiei,cat si originalitatea lucrarii.
Copiii vor raspunde,argumentand alegerea celei mai reusite lucrari si vor fi invitati sa-si autoevalueze activitatea proprie.
Conversatia euristica
FrontalaIndividua
la
FIŞĂ INDIVCIDUALĂ DE OBSERVARE ŞI TERAPIE A COM PORTAMENTULUI VERBAL nr.4
Nume şi prenume: Clasa:--------------------------- Şcoala------------------------------------------------------- Diagnostic---
SINDROM DISLEXO-DISGRAFIC-------------------------------------------------------------------------------
Rezultate la probele de evaluare a limbajului
Limbajul vorbit.Asimilare:- vocabular limitat(substantive, verbe,adjective şi noţiuni spaţio-
temporale);asociază cuvintele bazându-se pe experienţa proprie;-slabă flexibilitate în alegerea cuvintelor
14
-cunoştinţe limitate de vocabular abstract;-dificultăţi de metalimbaj;-înţelege sensul propoziţiilor simple şi uneori confundă faptele importante cu
detaliile;LImbajul vorbit.Utilizare.-limbaj expresiv limitat; nu indică timpurile ,pluralul;-utilizează greşit gramatica;-schimbă des subiectul;nu oferă suficiente informaţii interlocutorului;-nu ştie să povestească.Limbajul scris.-Face raporturi greşite între limbajul vorbit şi cel scris(sunete şi simboluri;-înţelege mai bine cuvintele auzite decăt cele scrise;-nu utilizează contextul pentru a înşelege semnificaţia cuvintelor;-lipsa prozodiei;-face greşeli ortografice(nu are reguli de ortografie bine stabilite);-omite conjugarea verbelor sau o utilizează greşit;-construieşte greşit frazele;îşi organizează greşit povestirea ;prezintă ideile
într-o manieră dezlânată;nu abordează ideile esenţiale.-proasttttă organizare a paginii;deformări ale literelor, omisiuni,inversiuni,
etc.
Forme ale terapiei recomandate Perioada Observaţii
-Exerciţii vizând dezvoltarea auzului fonematic şi realizarea unei articulaţii corecte pentru fiecare sunet al cuvântului(toate exerciţiile prevăzute în programă).
-Exerciţii pentru dezvoltarea forţei musculare a mişcărilor de fineţe a braţelor şi a mâinii dominante.
-Ex. pentru dezvoltarea şi perfectarea structurilor perceptiv-motrice, vizuale şi auditive:(schemă corporală,culoare,lateralitate,formă,mânădominantă,orientare,organizare şi structurare spaţială, orientare şi structurare temporală(toate ex.prevăzute în programă).
-Ex.de orientare în spaţiul grafic al caietului şi executare cu fir continuu a semnelor grafice.
15
-Ex.de discriminare a simbolurilor în scopul evitării sau corectării confuziilor în reproducerea grafemelor(diferenţierea grafemelor datorate dificultăţilor de natură optică:u-n,m-n, f-b,b-d,a-o; fonetică şi auditivă:s-z,ş-j, t-d, c-g,ce-ge, ci-gi,ce-ci).
-Ex.pentru discriminarea în combinaţii monosilabice ,bi,tri şi polisilabice,diftongi, triftongi,grupuri de consoane, silabe care se repetă,grupuri de litere: -silabe directe-indirecte ; -analiză fonetică şi grafică şi sinteza la nivel de silabă,cuvânt; -scrierea şi citirea cuvintelor mono bi şi trisilabice ; -formarea de silabe şi cuvinte prin adiţia unui element ; -scrierea şi citirea paronimelor; -compuneri de cuvinte din silaabe date; -completarea cuvintelor cu silabe care lipsesc; -ordonarea silabelor pentru a forma un cuvânt cu sens; -scrierea şi citirea unor cuvinte care conţin
diftongi,triftongi,grupuri de consoaane; -scrierea şi pronunţarea unor cuvinte care conţin pe”X”; -scrierea unor cuvinte care conţin doi de „ii”la sfârşit; - scrierea (şi citirea )unor cuvinte care conţin doi de
„nn”şi de „ee”; -scrierea şi citirea unor cuvinte cu”m” înainte de „p”şi
„b”; -scrierea şi citirea cuvintelor ce conţin grupurile de litere: „ce-ci” „ ge-gi”, „che-chi”, „ghe-ghi”; -scrierea duipă dictare a unor şiruri decuvinte structurate după:a-confuzia grafemelor similare b-omiterea unor consoane c-eliziunea unor vocale d-cuvinte articulate şi nearticulate
-Ex. vizând discriminare propozişţiilor din texte urmărind: -acordul subiect-predicat; -concordanţa timpurilor; -exprimarea corectă a genitiv-dativului; -formarea şi dezvoltarea noţiunii de gen; -formarea deprinderii de adeosebi categoriile gramaticale; -scrierea corectă a ortogramelor; -folosirea corectă a semnelor de punctuaţie.
-Ex pentru perfecţionarea citirii;realizarea unei citiri corecte, conştiente,expresive (conform programei).
16
-Ex. pentru acctivarea vucabularului pasiv,,îmbogăţirea vocaabularului şi formarea deprinderii de a se exprima corect gramatical.(tipurile de exercişii sunt arătate în programă).
CALCULATORUL – UN MIJLOC MODERN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
GIURA CONSTANTINA
ŞCOALA SPECIALĂ CU CLASELE I – VIII BALŞ
Folosind calculatorul în activitatea instructiv-educativă contribuim la schimbări
majore în ceea ce priveşte strategiile de lucru cu elevii, se reînnoiesc tehnicile de predare
şi de învăţare, modificând radical rolul învăţătorului.
Calculatorul nu este utilizat pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului
didactic, ci pentru a veni tocmai în sprijinul predării, ajutându-l astfel să-şi îndeplinească
mai bine funcţia sa didactică fundamentală.
Prioritatea învăţământului o constituie informatizarea, softul educaţional,
reprezentat de programele informatice special dimensionate în perspectiva predării unor
teme specifice, ceea ce reprezintă o necesitate evidentă presupusă de această prioritate.
Programul de calculator poate deveni un suport important pentru o predare
eficientă.
De ceva vreme, învăţământul românesc a venit în întâmpinarea dorinţei elevilor
de a şti să utilizeze calculatorul. În acest sens şi în şcoala noastră sunt oferite condiţii
pentru ca elevii să cunoască activitatea cu calculatorul în cadrul orelor speciale pentru
această disciplină.
În activitatea pe care o desfăşor, ca învăţător-educator la clasa a III-a, am utilizat
calculatorul (de fapt un laptop) cu diferite ocazii.
La orele de Formare a autonomiei personale, când am discutat despre ,,obiecte de
toaletă’’ şi mai precis la ,,obiectele folosite pentru spălatul dinţilor’’, le-am oferit o scurtă
prezentare Power Point ce a fost intuită, discutată, comentată şi, după aceea, au fost
stabilite regulile de păstrare a curăţeniei dinţilor.
17
Astfel de imagini le-am prezentat pe laptop şi la activităţile despre ,,obiecte de
îmbrăcăminte’’ şi ,,obiecte de încălţăminte’’.
Pentru ca percepţia să fie făcută folosind cât mai mulţi analizatori, când a fost
necesar, am folosit şi imagini însoţite de sonor. Un exemplu elocvent îl reprezintă
imaginile de toamnă ce au fost însoţite de cântecul pus pe versurile poeziei ,,Toamna’’ de
Octavian Goga. Copiii au fost încântaţi, iar după prezentare am purtat discuţii privind
imaginile urmărite şi, făcând legătura cu observaţiile făcute în natură, am stabilit
concluzii privind aspectele specifice toamnei.
La activităţile de Stimulare cognitivă au urmărit prezentări cu legume şi fructe
specifice anotimpului toamna. Pentru evaluarea cunoştinţelor am pregătit fişe pe
calculator ce presupuneau colorarea numai a legumelor sau a fructelor de toamnă. Pentru
a mări gradul de dificultate, le-am cerut să scrie cifra corespunzătoare numărului de
legume sau fructe de un anumit fel, realizând caracterul interdisciplinar al activităţilor.
Trebuie menţionat faptul că, în cazul activităţilor de terapie educaţională
complexă şi integrată pe care le desfăşor ca învăţător-educator, se realizează o
întrepătrundere a cunoştiinţelor din domenii diferite, interdisciplinaritatea fiind atributul
specific acestor tipuri de activităţi. Şi pentru a da o notă aparte acestor activităţi am căutat
să atrag elevii prin mijloace de învăţământ diferite dar, calculatorul a fost cel care i-a
cucerit în totalitate.
Deseori le-am prezentat filme artistice (,,Amintiri din copilărie’’) sau de desene
animate ce reprezintă poveşti deja cunoscute de elevi. În acest fel, filmele au constituit o
dovadă a veridicităţii celor transmise prin conţinutul poveştilor, contribuind prin cuvânt,
culoare, mişcare la atragerea şi activizarea elevilor, precum şi la fixarea pentru mult timp
a poveştilor.
Cum nivelul de cunoştiinţe al elevilor este redus comparativ cu cel al elevilor din
şcoala de masă, ei încă nu au învăţat toate literele, folosim calculatorul şi pentru jocuri ce
presupun completarea unor silabe cunoscute, pentru despărţirea în silabe a cuvintelor
uşoare, dar şi pentru a citi propoziţii în limita cunoştinţelor însuşite.
Am folosit şi jocuri cu un conţinut preponderent matematic, ce au constat în
reprezentarea unor obiecte (figuri geometrice, flori, mingi, jucării, păsări) ce trebuiau
numărate şi comparate între ele.
18
Multe alte jocuri desfăşurate pe calculator au avut ca suport figurile geometrice,
ocazie cu care am recapitulat şi fixat cunoştiinţele referitoare la forma şi culoarea
figurilor geometrice.
Deoarece am început operaţii de adunare cu 1 şi 2 în concentrul 0–10, deja am
încercat reprezentarea unor probleme prin imagini pentru a realiza caracterul concret al
acestor operaţii. Deşi este foarte greu pentru început, sunt convinsă că, lucrând cu
calculatorul în acest fel, şansa ca elevii să înţeleagă problemele este mare.
În cadrul activităţilor ce presupun învăţarea unor cântece am folosit CD player
unde, pe CD am avut înregistrat cântecul, l-am audiat model, am analizat conţinutul
versurilor şi, după ce l-am învăţat, în încheiere, am cântat împreună cu înregistrarea.
Bucuria lor a fost mare când au constatat că pot cânta împreună cu înregistrarea.
Ţinând cont de faptul că lucrez cu un număr redus de elevi, deoarece ei prezintă
cerinţe educative speciale, folosirea laptop-ului îmi uşurează foarte mult munca,
ajutându-mă în activitatea de predare-învăţare. Acest tip de activităţi sunt foarte atractive
pentru elevi şi asigură o participare activă a acestora pe tot parcursul activităţii.
Având în vedere noile tendinţe în metodologia didactică, se urmăreşte realizarea
unei instrumentalizări optime a acesteia prin integrarea unor mijloace de învăţământ
adecvate care au un aport autentic în eficientizarea predării-învăţării.
Bibliografie:
Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative şi complementare – Stiluri şi strategii, Editura
Aramis, Bucureşti, 2002
Husac, Melexina, Şcolarul mic şi calculatorul în Învăţământul primar. Revistă dedicată
cadrelor didactice, nr. 1 – 3/2006, Editura Miniped, Bucureşti, 2006
Joiţa, Elena, Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară, Editura Arves, Craiova, 2003
Maciuc, Irina, Formarea continuă a cadrelor didactice, Editura Omniscop, Craiova, 1998
19