hidrografia-referat geografie bacalaureat

4
LECTIA 8 HIDROGRAFIA EUROPA 1. FACTORII GENETICI Reţeaua hidrografică este foarte bogată şi densă Poziţia geografică (particularităţile climatice), caracteristicile cantitative şi calitative ale circuitului apei în natură Configuraţia ţărmurilor şi întinderea continentului, Particularităţile substratului geologic, reliefului & vegetaţie. 2. RÂURILE ŞI FLUVIILE I. Dupa lungime se disting: a. Fluvii cu lungime de peste 3500km: Volga-este cel mai lung fluviu al Europei , are cel mai mare bazin hidrografic, izvorăşte din Pod. Central Rus, se varsă in bazinul areic al Marii Caspice b. Fluvii cu lungimi cuprinse între 2000 şi 3000km: Dunărea-este al doilea fluviu ca lungime-2860km, izvorăşte din M-ţii Pădurea Neagră, se varsă în Marea Neagră Ural-izvorăşte din M-ţii Ural şi se varsă in Marea Caspică Nipru-se varsă în Marea Neagră c. Fluvii cuprinse intre 1000 si 2000 km; Don, Peciora, Nistru, Elba, Rhin, Rhone. II. După tipul de scurgere se disting: a.Tipul nordic-fluviile care se varsă în Oceanul Arctic, -scurgerea este redusă în timpul iernii pentru ca râurile îngheaţă; Peciora, Dvina de Nord, Neva. b.Tipul vestic-fluviile care se varsă în Oceanul Atlantic, -râurile au un regim de scurgere relativ uniform; Loara, Sena, Tamisa, Meusse. c.Tipul sudic-fluviile care se varsă în Marea Mediterană -sunt râuri scurte, cu debite mici vara; Rhone, Pad, Tibru. d.Tipul central-se varsă în Marea Neagră sau Marea Baltică, -regim complex cu ape mari primavara şi toamna; Dunarea, Vistula, Elba, Odra. e.Tipul estic-se varsă în Marea Caspică, -debite foarte mici pe timpul verii; Volga, Don, Nipru 3. LACURILE depresiuni ale scoarţei umplute cu apă a. Lacuri glaciare: Ladoga, Onega, Mazuriene, Geneva, Bucura, Zănoaga; f. Lacuri tectonice: Balaton, Ohrid, Prispa b. Lacuri tectono-glaciare: Como, Maggiore, Garda, Zurich, Leman, Vattern, Vanern. c. Lacuri vulcanice: Albano, Sfânta Ana, Chambot; g. Lacuri carstice: Vărăşoaia, Ighiu, Zăton,Trasimeno, Popovo. d. Lacuri de baraj natural şi antropic: Roşu, Porţile de Fier, Izv. Muntelui, Rîbinsk. e. Lagune şi limanuri: Zuider, Razim, Veneţia, Mar Menor. ROMÂNIA 1. FACTORII GENETICI România are o reţea hidrografică unitară deoarece marea majoritatea râurilor se varsă în fluviul Dunărea şi MareaN

Upload: ionescu-laura

Post on 11-Aug-2015

308 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

referat geografie clasa 12

TRANSCRIPT

Page 1: hidrografia-referat geografie bacalaureat

LECTIA 8 HIDROGRAFIA

EUROPA 1. FACTORII GENETICI

Reţeaua hidrografică este foarte bogată şi densă Poziţia geografică (particularităţile climatice), caracteristicile cantitative şi calitative ale

circuitului apei în natură Configuraţia ţărmurilor şi întinderea continentului, Particularităţile substratului geologic,

reliefului & vegetaţie. 2. RÂURILE ŞI FLUVIILE

I. Dupa lungime se disting:a. Fluvii cu lungime de peste 3500km:

Volga-este cel mai lung fluviu al Europei , are cel mai mare bazin hidrografic, izvorăşte din Pod. Central Rus, se varsă in bazinul areic al Marii Caspice

b. Fluvii cu lungimi cuprinse între 2000 şi 3000km: Dunărea-este al doilea fluviu ca lungime-2860km, izvorăşte din M-ţii Pădurea Neagră, se varsă în Marea Neagră Ural-izvorăşte din M-ţii Ural şi se varsă in Marea Caspică Nipru-se varsă în Marea Neagră

c. Fluvii cuprinse intre 1000 si 2000 km; Don, Peciora, Nistru, Elba, Rhin, Rhone.

II. După tipul de scurgere se disting: a.Tipul nordic-fluviile care se varsă în Oceanul Arctic,

-scurgerea este redusă în timpul iernii pentru ca râurile îngheaţă; Peciora, Dvina de Nord, Neva. b.Tipul vestic-fluviile care se varsă în Oceanul Atlantic, -râurile au un regim de scurgere relativ uniform; Loara, Sena, Tamisa, Meusse. c.Tipul sudic-fluviile care se varsă în Marea Mediterană -sunt râuri scurte, cu debite mici vara; Rhone, Pad, Tibru. d.Tipul central-se varsă în Marea Neagră sau Marea Baltică, -regim complex cu ape mari primavara şi toamna; Dunarea, Vistula, Elba, Odra. e.Tipul estic-se varsă în Marea Caspică, -debite foarte mici pe timpul verii; Volga, Don, Nipru

3. LACURILE – depresiuni ale scoarţei umplute cu apăa. Lacuri glaciare: Ladoga, Onega, Mazuriene, Geneva, Bucura, Zănoaga;

f. Lacuri tectonice: Balaton, Ohrid, Prispab. Lacuri tectono-glaciare: Como, Maggiore, Garda, Zurich, Leman,

Vattern, Vanern.c. Lacuri vulcanice: Albano, Sfânta Ana, Chambot; g. Lacuri carstice:

Vărăşoaia, Ighiu, Zăton,Trasimeno, Popovo.d. Lacuri de baraj natural şi antropic: Roşu, Porţile de Fier, Izv. Muntelui,

Rîbinsk.e. Lagune şi limanuri: Zuider, Razim, Veneţia, Mar Menor.

ROMÂNIA 1. FACTORII GENETICI România are o reţea hidrografică unitară deoarece marea majoritatea râurilor se varsă în fluviul Dunărea şi MareaN Aceşti factori sunt: clima, relieful, alcătuirea substratului; circuitul apei în natură; omul 2. RÂURILE ŞI FLUVIILE

Page 2: hidrografia-referat geografie bacalaureat

Râurile au o scurgere radiară – circulară şi divergentă Regimul râurilor este influenţat de regimul precipitaţiilor, de relief, alcătuirea substratului, de vegetaţie şi de om Debitele râurilor sunt variabile în cursul unui an (debitul mediu este 1180m/s), râurile sunt carpatice-65% & dunărene-98%

Râurile sunt grupate teritorial în patru grupeA. Grupa râurilor de Nord şi Nord – Vest- Tisa, Someşul, Crişurile, Mureşul-768km, Bega-canalizat pe o L de

114km B. Grupa râurilor de Sud şi Sud – Vest Bega,; Timişul, Bârzava, Nera, Caraşul, Cerna, Jiul, Oltul: 737km şi debit, Argeşul, Dâmboviţa, Ialomiţa- 410 km

C. Grupa râurilor de Est şi Nord-Est au ca râuri colectoare Siretul şi Prutul: Siretul: este cel mai mare râu ca debit din ţară 222m³/s şi al patrulea ca lungime596km-

Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Buzău, Bârladul; Prutul: este al treilea ca L 716 km şi al cincilea ca debit D. Grupa râurilor de Sud-Est (Dobrogene)-Teliţa şi Taiţa–se varsă în lacul Babadag; Slava–L. Goloviţa; Casimcea –L. Taşaul

3. LACURILE Lacuri glaciare-sunt în număr de 170-Lala, Bâlea, Bucura, Zănoaga; Lacuri de crater vulcanic – L. Sfânta Ana Lacuri de baraj natural – L. Roşu; Lacuri carstice – L. Padiş, L. Vărăşoaia, L. Ponoare şi Zăton Lacuri cu apă sărată - L. Slănic şi Telega, Ocnele Mari , Ocna Şugatag, Oc Mureş, Turda, Sibiului, Praid, Ursu Lacuri iazuri şi heleşteie-L. Dracşani,Geaca, Cătina, Zău de Câmpie, Herăstrău, Tei, Floreasca, Băneasa, Cişmigiu Lacuri cu apă sărată sau amară (crov) – L. Sărat, Amara, Fundata, Movila Miresii. Limanuri fluviatile-L. Snagov, Căldăruşani, Balta Albă, Mostiştea, Oltina, Vederoasa, Bugeac. Limanuri maritime -Babadag, Taşaul, Techirghiol, Tatlageac, Mangalia Lagune-L. Razim- Sinoie şi Siutghiol; Delta Dunării: Merhei, Lumina, Puiu, Roşu, Dranov, Isac, Gorgova. Lacuri de acumulare (baraj artificial) – L. Porţile de Fier I şi II, Stânca – Costeşti, Izv Muntelui

Page 3: hidrografia-referat geografie bacalaureat