hermes r contactcontact hermes r intrată de ani buni în tradiţia manifestărilor știinţifice...

BULETIN INFORMATIV EDITAT DE CAMERA DE COMERŢ ȘI INDUSTRIE MARAMUREȘ

Editorial

Ing. GHEORGHE MARCAȘ -

președintele C.C.I. Maramureș

Continuare în pag. a 2-a

Februarie 2012Anul XXII - Nr. 260

CONTCONTCONTCONTCONTAAAAACTCTCTCTCThermes

R

Intrată de ani buni în tradiţiamanifestărilor știinţifice maramu-reșene, în perioada 16 - 18 februarie2012 a avut loc cea de-a IX-a ediţieMaraMedica. Acest evenimentmedical a fost iniţiat de Camera deComerţ și Industrie Maramureș în anul2004, în colaborare cu CASMaramureș, ColegiulJudeţean al MedicilorMaramureș, ColegiulMedici lor Dentișt i,AMSPPR – Ardeal-Nord,Colegiul Farmaciștilor,Societatea Judeţeană deMedicina a Famil ie i,Direcţia de SănătatePubl ică, Asociaţ iaTehnicienilor Dentari dinRomania - Fi l ia laMaramureș, OrdinulAsistenţi lor Medical iGeneraliști, Moașelor și AsistenţilorMedical i din România, SpitalulJudeţean de Urgenţă “Dr. ConstantinOpriș” Baia Mare și, nu in ultimul rând,partenerul nostru academic,Universitatea de Medicina si Farmacie“Iuliu Haţieganu” din Cluj Napoca.

La MaraMedica au participat 45 defirme din Maramureș, București,Brașov, Cluj, Satu Mare, Bihor,Timișoara, Mureș, Constanţa, Arad

prezentând oferta de produse și serviciipe o suprafaţă expoziţională de1000mp.

Păstrând constant caracterulinterdisciplinar, această manifestareareunește anual medici din cele maidiverse specialităţi, atât ca auditoriu,cât și ca diversitate știinţifică. Pe de-o

parte, evenimentul cuprinde meserotunde, comunicări știinţifice șicursuri specializate (creditate cupuncte EMC). Pe de alta parte,Expoziţia Maramedica cu saloanele deStomatologie – Tehnica, Medica siServicii medicale la domiciliu prezintăaparatura moderna, ce se poateachiziţiona.


Camera de Comerţ și Industrie Maramureș a organizat în perioada24 - 26 februarie 2012, ediţia a VI-a a expoziţiei „Nunta de la A la Z”unde au participat 45 de firme din București, Oradea, Satu Mare, Clujși Maramureș și 6 meșteri populari.

Ediţia din acest an, a fost marcata de prezenţa unui număr de 10firme de rochii de mireasă, care au încântat publicul vizitator cucolecţiile din 2012.

În cadrul expoziţiei au fost prezente firme care au prezentat :buchete de mireasă și decoraţiuni specifice pentru nunţi; Agenţii full- service : baloane, invitaţii de nuntă, artificii pentru nunţi; Bijuteriidin pietre preţioase și zgărdane; Cadouri – obiecte decorativeceramică, textile, macrameu, icoane pe sticlă, tablouri; Poze, filmări,


Între colapsși salvare

Motto:

„Nu văd România ca pe omoștenire de la părinţii noștri, ci

ca pe o ţară pe care am luat-oîmprumut de la copiii noștri”

(Mihai I)

Încă din epoca cuprului, zonaTransilvaniei era una dintre cele maibogate resurse minerale din Europa. Înmare măsura, bunăstarea regiunii eradatorată minereurilor din subsol.Exploatarea metalelor a început încă dinepoca cuprului sau epoca neolitică.Bogăţia zonei a fost și unul dintre motivelepentru care triburile tracilor au cuceritregiunea și au întemeiat aici o serie deregate dacice. În epoca fierului,Transilvania a continuat să fie unul dintrecele mai puternice centre din Europa dindomeniul mineritului și metalurgiei. Dupăcucerirea romană a Daciei, tradiţia localăa continuat. Minele de aur de la AlburnusMaior, azi Roșia Montana, ori exploatărilede sare de la Potaissa-Turda ori de la Praidstau mărturie a avântului mineresc alcoloniștilor romani în Dacia.

In Evul Mediu, minereurile regiunii aureprezentant unul dintre motivele pentru

HERMES CONTACT2

Urmare din pag. 1

Între colaps și salvare

care regalitatea maghiară a început cucerireaTransilvaniei. Motivul formal al conflictului carea dus la seria de cucerire a părţilor dinTransilvania a fost decizia cnezilor români dea vămui plutele care coborau pe Mureșîncărcate cu bolovani de sare pentruaprovizionarea Curţii Regale. După stabilireacoloniștilor sași, Transilvania a devenit unuldintre principalii furnizori de arme și de uneltepentru Europa Centrală de Est. După ceTransilvania a devenit parte a ImperiuluiHabsburgic, marile combinate siderurgice audevenit renumite în toată Europa. De pildă,combinatul din Reșiţa a furnizat oţelul necesarpentru ridicarea celebrului Turn Eiffel din Paris.În perioada interbelică, România era unuldintre cei mai importanţi furnizori de metalepreţioase din Europa.

După peste două milenii, în careTransilvania a fost una dintre cele maiimportante regiuni miniere din Europa, acumregiunea dispare de pe harta europeană amineritului. Din epoca cuprului, zăcămintelede metal au dat bogăţia regiunii. Acum, însă,minele de metal sunt închise una după alta.

Fostele localităţi miniere din Munţii Apuseniși Maramureș, în trecut unele dintre cele maiprospere din Transilvania, au ajuns acumfalimentare. Administraţiile locale nu mai aubani de funcţionare, iar șomajul nici măcar numai este contabilizat. În plus, o mare parte dinlocuitorii apţi de muncă din aceste localităţi auplecat din ţară. De asemenea, foarte mulţidintre foștii ortaci sunt afectaţi de boliprofesionale, de silicoza sau fibroza. Acestaeste tabloul sumbru al dispariţiei unei meseriivechi de mii de ani, împreună cu tradiţiile ei,care este pe cale de a dispărea definitiv.Orașele și comunele monoindustriale dinaceste zone, care au fost construite în jurulexploatărilor miniere, sunt acum ca niște ruinedin ceea ce au fost cândva. Autorităţile localenu au multe alternative de ieșire din colapsul încare se află.

Așa-zisele strategii de revigorare amineritului nu au dat nici un fel de rezultat.Momiţi cu bani fără muncă, sub formă de zecide salarii compensatorii, ortacii au cedat încet,dar sigur, astfel încât întreaga zonă a ajunsîntr-o stare de sărăcie fără precedent. Înschimb închiderea exploatărilor miniere s-adovedit, ulterior, a fi o adevărată „mină de aur”pentru cei care s-au ocupat direct sau indirectde ele și care au obţinut profituri imense dinbani publici.

După închiderea și pseudoecologizareatuturor minelor din Maramureș (în judeţ există

55 de perimetre miniere), autorităţile auavansat proiecte care mai de care maifuturiste. Unele, în cea mai mare parte,acreditau ideea valorificării minelor în scopurimuzeal-turistice. O idee bună pentruvalorificarea istorică a activităţilor miniere. Înacest sens, încă din 2007, Consiliul JudeţeanMaramureș a prezentat un studiu elaborat despecialiști de la Muzeul de Istorie și Arheologie,Universitatea de Nord Baia Mare, Muzeul deMineralogie, Federaţia ONG-urilorMaramureș și Clubul de Speologie Montana.Conform acestuia, 13 unităţi miniere urmau săfie transformate în muzee complexe și activepentru vizitatori atât la activităţile din subterancât și la suprafaţă. Proiectul cuprindea chiar șiun Muzeu al Civilizaţiilor Miniere, care urma săofere asistenţa de specialitate înadministrarea obiectivelor muzeale minieredin judeţ. Pe acest proiect, însă, s-a depuspraful uitării. Astăzi nimeni nu mai pomeneștede el.

Identică este situaţia cu și anunţatul muzeude la 150 de metri sub pământ din orașul minierCavnic. Fostul primar Nicolae Bindiu anunţa înurma cu ani buni că dorește să facă un muzeusub pământ activ pentru vizitatori, în galeriilefostei mine Bolduţ, care are intrarea chiar ladrumul judeţean, spre Budești. Proiectulprevede amenajarea unui lift care transportaturiștii la 150 de metri adâncime, iar de acoloîntr-un circuit printr-o galerie cu lungimea de250 de metri, unde turiștii urmau să vadăstanduri-vitrine cu minerale, cu cunoscute „floride mină”, precum și unelte folosite odinioarăde ortaci. Proiectul ar urma să se întindă pe osuprafaţa subterană de 1,8 hectare. Însă șiacest proiect a avut șanse mici de reușită.Pentru finalizarea acestuia fiind nevoie deaproximativ 5 milioane de euro. Șanse suntprin accesarea de fonduri europene.

Mineritul din Valea Jiului riscă să devină șiel o amintire, în lipsa investiţiilor, a fondurilor demodernizare. Liderii de sindicat din Valea Jiuluiși sindicatele miniere s-au opus, în ultimii aniprogramelor de reducere colectivă depersonal la nivelul Companiei Naţionale aHuilei Petroșani, mai ales că, în următorii ani,peste 2.000 de mineri vor ieși din sistem pe calenaturală, prin pensionare. În ultimii 10 ani,numărul angajaţilor de la CNH Petroșani ascăzut cu peste 30.000 de persoane,majoritatea în urma programelor derestructurare derulate în anii 1996-1997. Dintrecei 45.000 de mineri care erau angajaţi încadrul exploatărilor miniere din Valea Jiului înurmă cu un deceniu, mai lucrează cu cevapeste 11.000 de ortaci. Fără un programinvestiţional real, pe termen mediu și lung, se

prevede ca în următorii ani numărulangajărilor să fie tot mai redus.

In paralel cu programele dedisponibilizare, mai multe exploatări minieresau uzine de preparare a cărbunelui extrasdin Valea Jiului au fost închise în totalitate.Astfel, din EM Dalja a rămas doar amintirea,iar pe locul fostei mine au fost deschise unităţide producţie după ecologizarea terenului. Deasemenea, EM Valea de Brazi a fost aproape„rasă” de pe faţa pământului, iar EM Aninoasaa fost închisă din cauza costurilor deexploatare mari. Mina Bărbăteni a fosttransformată în simplu sector al minei Lupeni,iar uzinele de preparare a cărbunelui au fostînchise și unele dărâmate, în afară de cea dela Coroiești, care a fost modernizată în cadrulprogramului Itochu, derulat de GuvernulRomâniei în parteneriat cu cel japonez. De cenu se dezvoltă acest program în continuare?

In judeţul Cluj, exploatarea minereurilor defier a ajuns o amintire. Una dintre cele maiimportante mine de fier din această parte aMunţilor Apuseni, cea de la Iara, a fost închisă,iar ultimii 200 de mineri au fost disponibilizaţi.Unii dintre ei au îngroșat rândurile lucrătorilorde la Bechtel, constructorul american alautostrăzii Transilvania, iar alţii trăiesc dinsalariile compensatorii oferite de Guvern. Decâteva luni, conducerea minei încearcă săgăsească o altă soluţie. Este vorba de oasociere cu o societate din București, Purtech,care ar dori să extragă minereu de fier dinreziduurile aflate în iazul de decantare al minei.Conducerea minei estimează că ar putea săextragă, astfel, aproximativ un milion de tonede fier. „Au venit cu niște magneţi, cu ajutorulcărora speră sa extragă particulele de fier”,declara primarul din Iara, Dorin Popa.

Dacă prin anii ’90, în „perioada de glorie” aindustriei mineritului din România, laExploatarea Miniera Șărmășag - actuala SCSălajul Șărmășag SA - lucrau 4.000 depersoane, după 18 ani, societatea mai aredoar șase angajaţi. Exploatarea cărbuneluieste făcută de către firmele de prestări serviciicare au încheiat contracte cu firma de stat într-un singur sector minier: cariera Bobota 2 Nord.Aceasta este, de altfel, singura care a fostocolită de programul naţional de închidere aminelor nerentabile. Toate celelalte șaseexploatări miniere de suprafaţa și șasesectoare subterane aflate în administrarea SCSălajul SA Șărmășag au fost închise în 2011,trecând în faza de ecologizare și conservare.Acest lucru înseamnă umplerea cu nisip șipământ a circa cinci kilometri de galerii șiecologizarea a 80 de hectare de terenocupate, în prezent de cariere.


HERMES CONTACT 3

sonorizări nunţi; Cofetării șilaboratoare de specialitate –torturi și prăjituri pentru nunţi;Restaurante ; Cosmetică șisaloane de înfrumuseţare ; Bănci;Agenţii de turism - oferte turisticepentru petrecerea lunii de miere.

Pe perioada celor trei zile înprogramul conex au fost inclusespectacole și recitaluri:

- Spectacol oferit de GrădiniţaOtilia Cazimir -„Armonii deprimăvară”- director prof.Ramona Tămăian; Grupa mijlociestep by step – prof Aida Ciolte,prof Pintilie Corina; Grupapregătitoare C - educatoareIleana Rad

- Concert Cvartetul 4 Strings- Regal de dans - Clubul de dans

sportiv RUS-TEAM- Palatul Copiilor Baia Mare -

Trupa Tradiţional - Prof.coordonator-Marcel Bod

- Școala de dans PRODANCE2000

- Spectacol special pentrununti - Lorand Coza

- Palatul Copiilor Baia Mare -Prof. coordonator AdrianaDiaconu soliste Mara Ciolte,Camelia Crișan, Ana MariaStanciu

- Trupa CRYN - Lansareaprimului album discograficConcert live prima audiţie încadrul promovării conceptuluiintegrat „Petrecerea Spectacol”

- Prezentare rochii de mireasă– Fundaţia Catharsis

- Mara Ciolte si Trupa BasicCrew

- “Nunta în Maramureș” -Ansamblul studenţesc alUniversităţii de Vest VasileGoldiș Baia Mare

Anul acesta, am organizatpentru vizitatori o tombolă la careau fost oferite:

a) Rochie mireasă accesorizatăîn valoare de 2000 ron câștigatăde Fuzi Csaba

b) Rochie de mireasă în valoarede 1800 ron aleasă din rochiileaflate pe stoc - Sala de laPrincesa – magazinul este în loculmagazinului Carina

c) 10 vouchere de 30% reducerela rochiile de mireasă la rochiileaflate pe stoc - Sala de laPrincesa – magazinul este în loculmagazinului Carina

d) Voucher de 500 ron laachiziţionarea unei rochii demireasă până în data de 31martie de la magazinul SposaToscana

e) 3 vouchere 5% reducerepentru orice pachet Nunta: foto+ video - EventLine - Sonorizări -Foto – Video - Ofertă valabilă înfuncţie de disponibilitate, pentruorice contract încheiat pana ladata de 31.03.2012. Oferta nu secumulează cu alte reduceri.

f) 2 vouchere 10% reducerepentru orice pachet Nunta:muzica + foto + video - EventLine- Sonorizări - Foto – Video -Ofertă valabilă în funcţie dedisponibilitate, pentru oricecontract încheiat pana la data de31.03.2012. Oferta nu secumulează cu alte reduceri.

g) 3 vouchere 15% reducerepentru servicii de decoraţiuni,

aranjamente florale - AgentiaMon’ Amour

h) 2 vouchere 10% reducerepentru rochie de mireasă saucostum mire cumpărate de lafirma Woman Princess

i) Bon valoric care constă înoferirea unui tort pentru prânzulmiresei , în cazul unei rezervăripentru tortul de nuntă - GrupCerneștean

j) Reducere 10% pentru fiecarecomandă făcută la Florăria Oanade către vizitatorii câștigători aisurprizelor a) – i)

Au participat:Agentia Mon’ Amour -

aranjamente de nuntă;Multisweet SRL - dulciuri;Armizo Design - salon de

cosmetică profesional;Auto - Rapid - Florăria Oana;Bet Sean Impex

(Buonissimo) - laboratorprăjituri de casă și cofetărie;

Biamarc - rochii de mireasă;Bijuteria Savoy - bijuterii;

Cards Distribution SRL -Invitaţii de nuntă - Invitaţii denuntă;

Cofetăria Cuore - laboratorcofetărie;

Cofetaria Rodna - laboratorcofetărie;

Complex Mara SA -restaurant;

Decam SRL - Magazin Salade la princessa - rochii demireasă;

Deco Design Style -amenajări nunţi;

Depemar SRL - FlorăriaMagnolia;

Design Ariana - rochii de

mireasă, , pantofi, bijuterii,aranjamente nuntă;

Elyad COM SRL - florărie;Foto Remus - studio foto;Grigor Dorel - foto și muzică;Grup Cerneștean SRL -

cofetărie;H&E Media Production -

foto;Hofer Hi - patiserie prăjituri;HORTEK Line - Event Line -

amenajări nunţi;II Istarat Gabriela - rochii

de mireasă;II Mociran Alexandru -

Servicii Complete pentru nunţi,ALEX - muzica, foto, videodecoraţiuni;

Lorand Coza - designer;Salon GEEA - rochii de

mireasă;Luci Conect Music -

sonorizare efecte lumini;Maxim Studio - studio foto;Medeea Shop - rochii de

mireasă;Publiserv SRL - Invitaţii de

nuntă;Restaurant AGECOM -

restaurant;Robot SRL - autoturisme;Roland & Studio - muzică;Rosario SRL - Casa Rosa -

cofetărie + restaurant;Simone & Alida Fashion

SRL - rochii de mireasă;Sposa Bella - rochii de

mireasă;Timeli SRL - agenţie de

turism;Vis Împlinit - decoraţiuni

diverse evenimente;Woman Princess SRL -

rochii de mireasă;

Urmare din pag. 1

HERMES CONTACT4

Dacă real izăm o statistică alucrărilor știinţifice prezentate cuaceastă ocazie putem spune că au fostprezentate peste 120 de lucrări fiindprezentate de profesori, conferenţiaride la marile universităţi din ţară dinCluj, București, Iași, Timișoara și Arad.

Având în vedere calitatea de parterîncă de la prima ediţie, domnulpreședinte al Colegiului Medicilor dinMaramureș, Dr. Șchiopu Mihai ne-asubliniat următoarele:

“MaraMedica reprezintă o activitatede educaţie medicală continuă, încadrul căreia sunt prezentate subiectealese pentru a suscita un interesaparte, dar și pentru a fi de folos maimultor specialităţi, mai multor sfere deinteres. Mai mult, MaraMedica

sprijină tinerii studenţi la medicina șit ineri i medici, integrându- i încomunitatea medicala maramu-reșeană și oferindu-le posibilitatea dea-și prezenta rezultatele cercetării. Nuîn ultimul rând, în cadrul acestuieveniment participanţii pot faceschimb de experienţă și de idei,socializa și se pot pune la curent cunoutăţile din domeniu.

Greutatea evenimentului este datăși de numeroasele personalităţimedicale din toată ţara, care auconferenţiat constant sau la unele ediţiialături de specialiști recunoscuţi șiapreciaţi ai vieţii medicale locale.Printre aceștia se numără: Acad. Dr.Prof. Dr. farm. Ovidiu Bujor, Prof. Dr.

Ion Brat – membru corespondent alAcademiei de Știinţe Agricole, Prof. Dr.Dumitru Zdrenghea – UMF “IuliuHaţieganu” Cluj Napoca, Conf. Dr.Daniela Bedeleanu - UMF “IuliuHaţieganu” Cluj Napoca, Conf. Dr. DanaPop - UMF “Iuliu Haţieganu” ClujNapoca, Prof. Dr. Ion Vladutiu - UMF“Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, Prof. Dr.Oliviu Pascu - UMF“Iuliu Haţieganu”Cluj Napoca, Conf.Dr. Paula Szanto -UMF “Iul iuHaţieganu” ClujNapoca, Prof. Dr.Dan Dobreanu -UMF “Iul iuHaţieganu” Tg.Mureș, Prof. Dr.Mircea IoachimPopescu - UMFOradea, Conf. Dr.Ciprian Brisc - UMFOradea, Șef delucrări Dr. Florin Maghiar – UMFOradea, Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu– Institutul “Marius Nasta” București,Șef de lucrări Ruxandra Teodorescu –UMF Timișoara, colectiveledepartamentelor de imagistică aleSpitalului Clinic “Octavian Fodor” ClujNapoca, Institutul Oncologic Prof.Constantin Chiricuta Cluj Napoca șimulţ i alţ i i . Totodată, numărulparticipanţilor înregistraţi la fiecareediţie a depășit întotdeauna cifra 600. În concluzie, MaraMedica,manifestare cu caracterul

interdisc ip l inar,oferă educaţiemedicală continuă,aduce personalităţiștiinţifice în mijloculvieţii medicale dinM a r a m u r e ș ,integrează șispri j ină t ineri i.Totodată, dorim caacest eveniment sase dezvolte. Inacest sens,intenţionam săorganizam ediţiile

viitoare pe o tema dată și sperăm săîmbrăţișeze un caracter naţional.“

Pentru a întregi imaginea acesteimanifestări, vă prezentăm și poziţiaColegiului Medicilor Dentiști dinMaramureș reprezentată prin doamnapreședintă dr. Titircă Viorica

“Colegiul Medici lor Dentișt iMaramureș este partener înorganizarea Manifestări lorMaraMedica alături de Camera deComerţ și Industrie Maramureș CIîncepând din anul 2005, atunci cândne-am înfiinţat, și de aceea există unparteneriat cu AMSPPR Ardeal Nord– iniţiatorii acestei manifestări îndomeniul stomatologiei.

Anul acesta este primul an în careColegiul Medicilor Dentiști s-a implicatîn mod direct pentru creditarea șiîntocmirea programului, faţă de aniitrecuţi, în care a avut numai rolul de asuperviza programul propus deAMSPPR Ardeal Nord.

Rezultatul acestei implicări este unplus în succesul pe care credem noi,l-a avut manifestarea, concretizat prinnumărul mare de înscriși ca răspunsal calităţii simpozionului susţinut culucrări de lectori acreditaţi de CMDRdin centre universitare București, Iași,Cluj Napoca, etc.

La succesul acestei manifestări acontribuit și faptul că simpozionul a fostcreditat cu 50 credite, numărul maxim,pentru această categorie demanifestare.

CCI Maramureș ne-a asiguratlogistica – condiţiile în care s-aorganizat această manifestare, ceeace ne facem să considerăm că avemo bună colaborare, pe care sperămsă o păstrăm și pe viitor.

În concluzie considerăm un succesmanifestarea, și-i felicităm pe toţi ceicare au participat la organizarea ei.”

Urmare din pag. 1

HERMES CONTACT 5

COMPARTIMENTUL INSTRUIRE ȘI PREGĂTIRE PROFESIONALĂ

Curs INSPECTOR RESURSE UMANECamera de Comerţ și Industrie Maramureș în cadrul Academiei de

Management pentru IMM-uri, a organizat în perioada 06 – 20

februarie 2012, prima serie de curs „INSPECTOR RESURSE UMANE”

din acest an.

Având în vedere modificările majore aduse legislaţiei muncii în anul

2011, interesul faţă de acest curs a rămas ridicat, astfel încât la invitaţia

CCI Maramureș au răspuns firme din diferite domenii de activitate cât

și persoane fizice, fiind prezenţi pe parcursul celor trei săptămâni, 11

participanţi.

Cursurile s-au desfășurat zilnic, de luni până joi, la sediul CCI

Maramureș, acestea fiind susţinute de formatori autorizaţi de

Ministerul Muncii, Familiei și Egalităţii de Șanse, cu specializări

corespunzătoare programei de pregătire si cu o pregătire pedagogică

specifică formării profesionale a adulţilor.

Cursul s-a finalizat în data de 21 februarie 2012 cu un examen: proba

teoretică - lucrarea scrisă (test grilă) și proba practică - lucrarea

practică, ce a constat în executarea și prezentarea unei lucrări de

specialitate (executată pe parcursul acestui curs, sub coordonarea

lectorilor). Promovabilitatea a fost de 100%.

După promovarea examenului, absolvenţilor li sau eliberat

certificate de absolvire cu recunoaștere naţională, eliberate de

Ministerul Muncii, Familiei și Egalităţii de Șanse și Ministerul Educaţiei,

Cercetării și Tineretului.

Seminar “Aplicaţia REVISAL – conform HG 500 din 2011”La cererea mediului de afaceri din judeţ

și a absolvenţilor cursului de InspectorResurse Umane, Camera de Comerţ șiIndustrie Maramureș a organizat înperioada 14 - 15 februarie 2012, seminarulinteractiv “Aplicaţia REVISAL – conformHG 500 din 2011”.

Seminarul a avut ca obiectiv principalprezentarea practică a aplicaţiei REVISAL,modalităţile de completare, transmitere șierori.

Evenimentul a fost condus de către doilectori specialiști în domeniu, inspectori demuncă în cadrul corpului de control al

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Curs “Inspector în domeniul securităţii și sănătăţii în muncă”Camera de Comerţ și Industrie

Maramureș în parteneriat cu Camerade Comerţ și Industrie Mureș, în cadrulAcademiei de Management pentruIMM, a organizat în perioada 27februarie - 20 martie 2012, prima seriede curs pentru ocupaţia “INSPECTORÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ȘI SĂNĂTĂŢIIÎN MUNCĂ” cu o durată de 80 de ore.

În conformitate cu Legea 319/2006și HG 1425/2006, cu modificărileulterioare, cursul se adreseazăangajatorilor și lucrătorilor desemnaţicu răspunderi specifice în domeniulsecurităţii și sănătăţii în muncă șicorespunde nivelului mediu depregătire în domeniu.

Competenţele specifice obţinute în

urma absolvirii cursului: Dezvoltareaprofesională; Planificarea activităţilorproprii; Realizarea activităţilor deprevenire și protecţie; Realizareasemnalizării de securitate și/sau desănătate la locurile de muncă;Instruirea lucrătorilor în domeniulsecurităţii și sănătăţii în muncă;Informarea lucrătorilor în domeniulsecurităţii și sănătăţii în muncă;Stabilirea mijloacelor materiale șitehnice necesare și sănătăţii în muncă;Prevenirea accidentelor de muncă și aîmbolnăvirilor profesionale;Participarea la cercetareaevenimentelor care producincapacitate temporară de muncă;Verificarea respectării prevederilorlegale în domeniul securităţii șisănătăţii în muncă; Monitorizareaactivităţilor de evacuare și intervenţie

în situaţii de urgenţă.La invitaţia CCI Maramureș au

răspuns firme din diferite domenii deactivitate, fiind prezenţi pe parcursulcelor paisprezece zile de curs, 13participanţi.

Cursurile au fost susţinute de cătreformatori autorizaţi de MinisterulMuncii, Familiei și Protecţiei Sociale,specialiști în domeniul securităţii șisănătăţii în muncă, inspectori de muncăîn cadrul corpului de control alInspectoratului Teritorial de MuncăMaramureș.

După promovarea examenului,absolvenţilor li se vor eliberacertificate de absolvire cu recunoașterenaţională, eliberate de MinisterulMuncii, Familiei și Protecţiei Socialeși Ministerul Educaţiei, Cercetării,Tineretului și Sportului.

Inspectoratului Teritorial de MuncăMaramureș.

Principalele teme abordate în cadrulseminarului au fost:

Reglementările legale privind Registrulde evidenţă a salariaţilor în formatelectronic (REVISAL), respectiv HGnr.500/2011 și Ordinul 1918/2011;

Conţinut, completare, transmitere șierori REVISAL.

La invitaţia CCI Maramureș au răspuns25 de firme din diferite domenii deactivitate, în total fiind prezenţi la seminar33 de participanţi.

HERMES CONTACT6

Camera de Comerţ și IndustrieMaramureș se implică activ, în colaborarecu ASSOC (Asociaţia ProfesionalăNeguvernamentală de Asistentă Socială),pentru promovarea informaţiei privindangajarea pe piaţa muncii a persoanelorcu dizabilităţi, a încurajării și sensibilizăriiagenţilor economici în procesul deincluziune profesională a persoanelorvulnerabile, obiectiv general care face partedin Proiectul RESCUE - Înfiinţarea uneiReţele de Economie Socială destinatăintegrării profesionale a persoanelor cudizabilităţi, pornind de la experienţe și bunepractici în UE.

In acest sens, CCI Maramureș încolaborare cu ASSOC a organizat în cadrulproiectului RESCUE în data de 14 februarie2012 , la Centrul de Instruire și Marketingal C.C.I. MARAMUREȘ, uneveniment de informare șiconștientizare adresatagenţilor economici dinjudeţul Maramureș, la careau fost prezenţi peste 25de participanţi.

În prezent, un numărmare de persoane ceaparţin categori i lorvulnerabile nu suntîncadrate în munca, ceeace generează dificultăţi înidentificarea unor surse de

ASSOC dezvoltă prin proiectul RESCUEun Program de Servicii Specializate pentru

stimularea ocupării forţei de muncăvenit pentru plata utilităţilor, asigurareahranei zilnice precum și a altor necesităţicotidiene. Pregătirea și plasarea în câmpulmuncii a acestor persoane nu reprezintă osarcină ușoară dacă ne gândim la situaţiasocio-economică actuală, însă efectele lanivelul individului și a comunităţii meritatot efortul depus. În vederea dezvoltării unuisistem eficient și de succes în ceea ceprivește integrarea persoanelor dincategoriile vulnerabile pe piaţa muncii, estenecesar ca demersurile să pornească de lao evaluare corectă a capacităţilor persoaneiși a motivaţiei în muncă; această evaluaretrebuie precedată de un program complexde informare, consiliere și orientarevocaţională astfel încât, în momentulaccesării pieţei muncii, persoana să deţinătoate informaţiile, deprinderile și abilităţile

necesare pentru integrare în muncă.Serviciile de informare și consiliere și

serviciile de mediere a muncii pe piaţainternă adresate persoanelor ce aparţingrupului ţintă format din persoane cudizabilităţi și persoane incluse în categoriade ”grup vulnerabil” constituie un ansamblude servici i oferite în mod gratuit,persoanelor aflate în căutarea unui loc demuncă, înscrise în grupul ţintă. Acesteservicii sunt organizate cu, pentru și îninteresul beneficiarilor din grupul ţintă.

Metodologia biroului de angajareurmărește obţinerea celor mai bunerezultate cu grupul ţintă iar etapele,instrumentele și programele dezvoltate fiindadaptate caracteristicilor specifice grupuluiţintă.

Activitatea Biroului Unic Fix și Mobilde Angajare (BUFMA) cuspecific al activităţii deservicii de informare șiconsiliere și servicii demediere a muncii pepiaţa internă respectăprevederile Hotărârii nr.277 din martie 2002actualizată privindaprobarea Criteriilor deAcreditare a Furnizorilorde Servicii Specializatepentru stimulareaocupării forţei de muncă.

Eveniment cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Titlul proiectului: RESCUE- Înfiinţarea unei Reţele de Economie Socială destinată integrării profesionale a persoanelor cudizabilităţi, pornind de la experienţe și bune practici în Uniunea EuropeanăCod activitate: 3.2: Angrenarea a 200 de firme în evenimente de conștientizare privind egalitatea de șanse/nediscriminarea/drepturilepersoanelor cu dizabilităţi la muncă și accesibilitate, dificultăţile datorită lipsei accesibilităţii, atitudinilor negative și lipsei oportunităţilorde angajare; modul în care angajatorii și angajaţii pot contribui la integrarea în muncă a acestor persoane.

HERMES CONTACT 7

Evaluarea satisfacţiei clienţilor- tehnici, metode, instrumente -

Lucrarea “EVALUAREA SATISFACŢIEI CLIENŢILOR –TEHNICI, METODE, INSTRUMENTE”, a Ed.STANDARDIZAREA, prezintă toate informaţiile necesareoricărei organizaţii care dorește să aibă succes pe piaţă șisă devină tot mai competitivă prin satisfacerea cerinţelorclienţilor ei, reali și potenţiali. Cartea a fost inspirată depracticile celor mai competitive întreprinderi din UniuneaEuropeană și SUA.

Pentru a avea succes pe piaţă, orice întreprindere ar trebuisă-și concentreze eforturile, în primul rând, spre colectarea,cunoașterea, înţelegerea și satisfacerea cerinţelor,necesităţilor și așteptărilor tuturor clienţilor săi -

luând în considerare atât clienţii actuali, cât și pe ceipotenţiali, în perspectivă.

Evaluarea satisfacţiei clienţilor ar trebui să reprezinteun obiectiv permanent pe termen mediu și lung al oricăreiîntreprinderi – mai ales dacă a implementat un sistem demanagement al calităţii conform standardelor din seria ISO9000 – în scopul determinării periodice a “gradului desatisfacţie a clientului” și al corelării acestuia cu indicatoriide performanţă ai întreprinderii.

Practic, s-a constatat că o întreprindere orientată cătreclient este capabilă să prevadă evoluţia atitudinilor și

comportamentelor clienţilor săi și, deci, să satisfacă tot maibine cerinţele, necesităţile și așteptările acestora. Astfel,cunoscând din vreme ceea ce reprezintă <valoare pentruclient>, colectând și analizând date și informaţii relevantereferitoare la clienţi precum și la cerinţele, necesităţile șiașteptările lor, dar și adoptând continuu, în mod dinamic,metodologii care corespund cerinţelor clienţilor,întreprinderile devin capabile să dezvolte și să menţinărelaţii de lungă durată cu clienţii lor, precum și să generezebeneficii pentru toate părţile interesate

Lucrarea cuprinde cinci capitole:· Concepte de bază;· Evaluarea periodică a satisfacţiei clienţilor –

factor determinant al succesului unei afaceri.Drepturile internaţionale ale consumatorilor;

· Modele și instrumente pentru evaluarea/analiza satisfacţiei clienţilor;

· De la „Vocea clientului” la caracteristicileprodusului, serviciului, proceselor – prin„desfășurarea funcţiei calităţii” (QFD);

· Modele de chestionare de evaluare asatisfacţiei clienţilor.

Lucrarea se va livra și cu un CD care cuprindeurmătoarele standarde:

· SR ISO 10001:2008 Managementul calităţii.Satisfacţia clientului. Linii directoare pentru coduri deconduită în organizaţii.

· SR ISO 10002:2005 Managementul calităţii.Satisfacţia clientului. Linii directoare pentru tratareareclamaţiilor în cadrul organizaţiilor

· SR ISO 10003:2008 Managementul calităţii.Satisfacţia clientului. Linii directoare pentru soluţionarealitigiilor în afara organizaţiilor

· SR ISO/TS 10004:2011 Managementul calităţii.Satisfacţia clientului. Linii directoare pentru monitorizare șimăsurare

Preţul lucrării este 109 lei (cu TVA inclus). NOTĂ: Standardele pot fi achiziţionate și separat la preţul

de 283.83 lei (TVA inclus).Autorul, Nicolae-George DRĂGULĂNESCU, este

profesor universitar titular la Universitatea Politehnica dinBucurești și un experimentat consultant/ trainer / auditor îndomeniul Managementul calităţii. După absolvirea facultăţiia lucrat timp de 6 ani – inclusiv ca – Inginer CTC - Metrologie– în întreprinderea IEMI din București. A obţinut un masteratși două doctorate (inclusiv în Franţa). A fost profesor invitatîn mai multe universităţi din Algeria, Franţa, SUA și Coreeade Sud. A publicat numeroase cărţi, articole și comunicări.

Informaţii suplimentare la Centrul Zonal de Informaresi vânzare în domeniul standardelor din cadrul CCIMaramureș et. 3, cam. 9, tel. 0262-221510, 0362-405303,fax 0262-225794 e-mail: [email protected]. Persoană decontact: Mihail MĂRĂȘESCU.

Centrul Zonal de Informare și Vânzare în domeniul standardelordin cadrul CCI Maramureș

HERMES CONTACT8

Proiect EUROPEAN-JOBGUIDE CROSS-CARPATHIA

(HUSKROUA/0901/106)

– a doua întâlnire online cu subcontractorul de servicii web –

CAMERA DE COMERŢ ȘI INDUSTRIE MARAMUREȘ în calitate de Beneficiar implementează în cadrul Programului„Hungary-Slovakia-Romania-Ukraine ENPI Cross-border Cooperation Programme 2007-2013”, call for proposals referencenumber: HUSKROUA/0901, proiectul cu titlul „EUROPEAN-JOBGUIDE CROSS CARPATHIA”, număr de identificare alcontractului: HUSKROUA/0901/106

Parteneri:CAMERA DE COMERT și INDUSTRIE BORSOD-ABAUJ-ZEMPLEN (Ungaria)FUNDATIA TRANSCARPATHIAN ENTERPRISE SUPPORT FUND „TES FUND” (Ucraina)

În data de 29 februarie 2012 a avut loc cea de-a doua întâlnire online cu reprezentanţii subcontractoruluipentru servicii web.

La întâlnire au participat:- din partea beneficiarului de proiect: coordonatorul cercetare, expertul cercetare, expertul monitorizare proceduri,

trafic, ofiţerul financiar și asistentul manager- din partea partenerului ucrainean: managerul de proiect al partenerului- din partea partenerului maghiar: asistentul manager

S-a prezentat modul de administrare al web portalului, în conformitate cu Manualul de utilizare, realizat și transmisîn prealabil de către subcontractorul de servicii web.

Partenerii au testat aplicaţia în secţiunea proprie, prin încărcarea unui job profile.

HERMES CONTACT 9

Agenţii economici pot opta pentru pregătirea muncitorilor încalificarea dorită - conform OMECTS 3168/3.02.2012 privind

organizarea și funcţionarea învăţământului profesional

Informăm agenţii economici maramureșeni că a aparutOMECTS 3168/3.02.2012 privind organizarea șifuncţionarea învăţământului profesional cu durata de 2 ani,după clasa a IX-a.

Din conţinutul ordinului reiese posibilitatea agenţiloreconomici de a opta pentru pregătirea muncitorilor încalificarea dorită.

Pentru aceasta se vor adresa Inspectoratului ȘcolarJudeţean Maramureș care va cuprinde în planul deșcolarizare al liceelor tehnologice calificările solicitate,condiţia fiind ca agentul economic să încheie un contract-cadru cu o unitate școlară acreditată.

Precizăm mai jos câteva prevederi ale contractului cadruprivind efectuarea stagiului de pregătire practică în societăţicomerciale/instituţii publice de către elevii din învăţământulprofesional si tehnic.

Contractul stabilește cadrul în care se organizează și sedesfășoară stagiul de pregătire practică în vederea învăţăriila locul de muncă, ca parte a programului de pregătireprofesională prin învăţământ profesional și tehnic, efectuatde un număr de elevi practicanţi școlarizaţi de o unitate deînvăţământ, denumită organizator de practică. Stagiul depractică este realizat de practicant în vederea dobândiriicompetenţelor profesionale menţionate în Anexapedagogică, parte integrantă a Convenţiei de practică, înconformitate cu Standardul de pregătire profesională șicurriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei,Cercetării si Tineretului. Stagiul de pregătire practică nuse efectuează în cadrul unui contract de muncă.

Partenerul de practică poate acorda practicantului oindemnizaţie, gratificare, primă sau avantaje în natură (plata

Consiliul Director al Pactului Regional de Ocupareși Incluziune Socială Nord Vest

În data de 22 februarie a.c. a avutloc la Cluj-Napoca ședinţaConsiliului Director al PactuluiRegional de Ocupare și IncluziuneSocială Nord-Vest.

Camera de Comerţ și IndustrieMaramureș prin președintele său dl.Gheorghe Marcaș, în calitate depreședinte al Pactului a conduslucrările Consiliului

Au fost prezentate Planul deAcţiune al PROIS NV și

transportului de la și la întreprindere, tichete de masă,acces la cantina partenerului de practică,etc.) Partenerulde practică are obligaţia respectării prevederilor legale cuprivire la sănătatea si securitatea în muncă a practicatuluipe durata stagiului de instruire practică. Practicantul areobligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătirepractică, să respecte programul de lucru stabilit si săexecute activităţile solicitate de tutore după o prealabilăinstruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privirela volumul si dificultatea acestora.

În timpul derulării stagiului de pregătire practică,tutorele (formator pentru stagiul de practică, selectat dintresalariaţii proprii ai societăţii comerciale) împreună cu cadruldidactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului depregătire practică vor evalua practicantul în permanenţă,pe baza unei Fișe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluateatât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât sicomportamentul și modal itatea de integrare apracticantului în activitatea întreprinderii (disciplină,punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor,respectarea regulamentului de ordine interioară alîntreprinderii/instituţiei publice, etc.). La finalul modulului/stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadruldidactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului depregătire practică, evaluează nivelul de dobândire acompetenţelor de către practicant pe baza fișei deobservaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu și a uneiprobe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la bazanotării elevului de către cadrul didactic responsabil cuderularea stagiului de pregătire practică.

Secretariatului Tehnic Permanentpentru anul 2012 precum și direcţiilestrategice pentru perioadaurmătoare.

Extinderea pactului și dinamizareasubstructurilor la nivel sectorial, localși judeţean vor constitui priorităţileperioadei următoare.

S-a stabilit demararea unor acţiunide lobby în vederea acceptării PROISNV în calitate de membru cudrepturi depline în cadrul

Comitetului de Monitorizare alPOSDRU.

Dl Silviu Ispas - Directorulexecutiv al STP - NV a prezentatraportul de activitate al STP - NV șiPROIS NV în perioada noiembrie2011 - februarie 2012.

Primirea de noi membri șiprezentarea situaţiei financiare aPactului a încheiat lucrările primuluiConsiliu Director prezidat de CCIMaramureș.

HERMES CONTACT10

Între colaps și salvareUrmare din pag. a 2-a

Am lăsat la urmă fostele localităţi minieredin Munţii Apuseni, unele din cele mai prosperemine aurifere din România.

Dacă în 1990, în judeţul Alba exista o foarteputernică comunitate de mineri, formată din4 companii miniere cu aproape 10.000 deangajaţi, în prezent mai există doar ceva maimult de 400. Aceștia lucrează la SC CupruminSA Abrud. Ei sunt, de fapt, angajaţii consorţiuluiCuprom Baia Mare-Energomineral Baia Mareși Ipronef SA București, care a concesionatactivitatea de exploatare a cuprului dinzăcământul de la Roșia Poieni.

Proiectul de la Roșia Montana a fost vândutîn urma unor campanii de imagine ca „singurasperanţa de dezvoltare a zonei”. În paralel,mai multe organizaţii neguvernamentale,mediul academic și universitar au contestatvehement proiectul așa cum îl vrea RMGC, acărui realizare este acum sub semnul întrebăriidin cauza riscurilor de mediu pe care lepresupune și a modului în care autorităţilecentrale ezită să ia o poziţie tranșantă.

Cercetând punctele de vedere, dezbaterilepublice, poziţiile și atitudinile politicienilor,specialiștilor, s-a ajuns la concluzia căproblema Roșia Montana este sistemică șidepășește hotarele acestei ţări. Legile suntocolite, drepturile omului sunt încălcate, demulte ori cu acordul tacit al unora dintreinstituţiile statului și, toate pe un fond deignoranţă publică și uneori de cinism afacerist.În Romania zilelor noastre, dezvoltarea cu oricepreţ pare a fi mai degrabă regula, și nuexcepţia. Mai nou, industrii întregi au fost luateprin surprindere de criza economicămondială. Industria mineritului nu face nici eaexcepţie. Unele companii străine se străduiescdin răsputeri să se relanseze, să întinereascămodelele de business perimate. La noicompaniile și ministerele de resort se limiteazăsă-si asocieze la programele demodernizare, tot felul de termeni și conceptemai mult sau mai puţin abstracte, adevăratezorzoane stilistice: „responsabilitate socială”,„dezvoltare durabilă”, „transparenţă”,„proiecte de talie mondială”, „respect faţă demediul înconjurător”, „standarde europene” șicam atât. „Dacă industria minieră nu-șischimbă cu adevărat modelul de business șide modernizare, dacă nu înţelege că lumea aevoluat, că nu se mai poate ascunde în spateleunor înţelegeri secrete, că nu este normal să-și pună speranţele în alegeri și politicieni ușorinfluenţabili (cum e și cazul RMGC), dacădiversele companii miniere nu înţeleg că nu

mai pot să facă afaceri cu mijloace și materialeînvechite și perimate, atunci vor fi nevoite săsufere și să-și închidă porţile. Să ne uităm laoamenii prinși în disputele pe tema mineritului.Ce vedeţi? O învrăjbire a unora împotrivacelorlalţi! Cine câștiga din asta? Nimeni. Toţipierdem”. (G.P)

Are mineritul un rol în dezvoltarea durabilăa economiei românești? Da, dar cu anumitecondiţii. În primul rând, totul depinde decapacitatea unei ţări de a distribui echitabilcosturile și a împărţi în mod înţelept/profesional veniturile de la o mină. Este necesarun cadru legislativ solid, care să protejezevalorile naturale și sănătatea cetăţenilor aceleiţări. Nu în ultimul rând, sunt necesari investitoricu experienţă reală și relevantă în dezvoltareadurabilă și responsabilităţi în protejareavalorilor sociale și de mediu. Un mineritresponsabil este practicat atunci când sunteliminate corupţia, șpaga, strămutărileforţate, distrugerea echilibrului mediuluiînconjurător, a mediului și a patrimoniuluinatural și universal, al interesului economic petermen mediu și lung, respectareabiodiversităţii ș.a.

„Vorbim de dezvoltare durabilă în minerit,dar trebuie să cântărim bine ce dorim de lasectorul minier. Agenţia de Protecţie a Mediuluidin SUA a pus verdictul pentru toata lumea:Pentru mediul înconjurător, „Mineritulmetalelor este una dintre cele mai murdareactivităţi industriale”.

Nu mai putem continua să avem zonemonoindustriale, bazate exclusiv pe minerit,mai ales că eficienţa acestui minerit se situeazămult sub nivelul mondial. Dacă, în privinţacărbunelui, nu putem renunţa la mineritul dinValea Jiului și Oltenia, deoarece este vorba deo producţie integrată în sistemul naţional deenergie și de imposibilitatea abandonării, petermen mediu, a centralelor electrice pecărbune, nu aceeași situaţie este în sectorulneenergetic, metalifer neferos. Rezervele decărbune se vor termina, teoretic, în 250 de ani,aurul și argintul, în maximum 25 de ani, în timpce rezervele de fier vor fi epuizate în 50 de ani.E necesar, de asemenea, să continuămexploatarea uraniului, circa 100 de tone pe an,în timp ce exploatarea aurului și argintului anăscut mari controverse pornind de la cazulRoșia Montana. Poziţia Academiei Romanerămâne constantă: proiectul Roșia Montananu este unul de interes naţional și chiar dacăar fi acceptat de politicieni, nu va rezolvaproblemele populaţiei din Apuseni și niciproblemele de mediu și economice. Iazul dedecantare al RMGC va fi un pericol pentru sute

de ani, riscurile de poluare accidentală rămânmari, iar modificarea peisajului și distrugerilesiturilor arheologice de mare valoare nu pot fiacceptate de cel mai înalt for știinţific al ţării.Mari probleme ridică strămutarea locuitorilorRoșiei Montane, iar redevenţa cuvenităstatului, este extrem de mică”. (I.H)

În România nu există un cadru legal pentrudezvoltare durabilă în minerit. Nu există olegislaţie secundară, care să contribuie laintroducerea Convenţiei de la Aarhus, ceprevede dreptul publicului de a fi informat.Trebuie să știm că mineritul nu se mai poateface fără participarea publicului, fără acordulcomunitarilor. Informaţiile trebuie să fie afișatepe site-urile instituţiilor, astfel ca toţi cei interesaţisă aibă acces la ele. În contextul actual, numaimineritul responsabil găsește sprijinulmediului academic, universitar, de afaceri șial 50 de societăţi civile. Dacă informaţiilelipsesc, acestea nu au de unde să știe că ocompanie se conformează sau nu minerituluiresponsabil. La noi în România universităţile,mediile academice și societatea civilă suntignorate în general, dar mai ales, în activitateade minerit, deși aceștia ar trebui să fie cooptaţiîn cercetare și/sau luarea deciziilor decizionaleși legislative la nivel macroeconomic.

Societatea civilă și academic-universitarădorește ca toate informaţiile clasificate decătre companiile interesate să fiedesecretizate și cunoscute nu numai de cătresemnatari, ci de către populaţie și de toţi factoriide decizie, înainte de acordarea licenţelor deexploatare minieră și numai după aceea săfie introduse în condiţionările contractului, nuca în cazul RMGC care se opune desecretizăriicontractului de la Roșia Montana. Oare ce s-ar întâmpla dacă RMGC ar publica, spreexemplu, lista „colaboratorilor” și„colaborărilor” acordate, potrivit percepţieipublice, în lumea politică, în administraţialocală și în instituţiile guvernamentale? S-arridica vălul care ascunde adevărul, ceea cepoporul, proprietarul acestor avuţii naţionale,singurul împuternicit prin Constituţie și legileţării ca decident, care trebuie să-l cunoască șinumai în a doua poziţie, aleșii, numiţii șiexecutanţii, care sunt obligaţi prin aceleașiacte normative, să-și asume răspunderea șicalitatea de a negocia corect averile naţionale.Acum aceștia să facă un pas înapoi, intrând înatribuţiunile constituţionale și legale și nu sădecidă autoritar/dictatorial peste voinţapoporului cum înstrăinăm avuţia naţională.

RMGC este un test de rezistenţă acetăţenilor României în faţa caracteruluiarbitrar al deciziilor politice din parlament,guvern și președinţie. Va trebui să învingăcinstea, profesionalismul și răspundereaministerială.

HERMES CONTACT 11

Acte normative publicate în

Monitorul OficialB R E V I A RJ U R I D I C

� METODOLOGIA SI FORMU-METODOLOGIA SI FORMU-METODOLOGIA SI FORMU-METODOLOGIA SI FORMU-METODOLOGIA SI FORMU-

LARISTICA din 30 ianuarie 2012 LARISTICA din 30 ianuarie 2012 LARISTICA din 30 ianuarie 2012 LARISTICA din 30 ianuarie 2012 LARISTICA din 30 ianuarie 2012 necesare

punerii in aplicare a prevederilor

Ordonantei Guvernului nr. 25/2010 pentru

instituirea unei scheme de ajutor de stat

temporare privind asigurarea accesului la

finantare in agricultura, inclusiv modul de

calcul al ratei dobanzii la credit necesare

pentru calculul subventiei, al ratei de

referinta si al valorii nominale a subventiei

(MO nr. 92 din 6 februarie 2012)

� OOOOORDIN nrRDIN nrRDIN nrRDIN nrRDIN nr. 16 din 30 ianuarie 2012. 16 din 30 ianuarie 2012. 16 din 30 ianuarie 2012. 16 din 30 ianuarie 2012. 16 din 30 ianuarie 2012

privind aprobarea Metodologiei si a

formularisticii necesare punerii in aplicare

a prevederilor Ordonantei Guvernului nr.

25/2010 pentru instituirea unei scheme

de ajutor de stat temporare privind

asigurarea accesului la finantare in

agricultura, inclusiv modul de calcul al ratei

dobanzii la credit necesare pentru calculul

subventiei, al ratei de referinta si al valorii

nominale a subventiei (MO nr. 92 din 6

februarie 2012)

� ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 94 din 1 februarie 2012. 94 din 1 februarie 2012. 94 din 1 februarie 2012. 94 din 1 februarie 2012. 94 din 1 februarie 2012

pentru completarea Ordinului ministrului

sanatatii nr. 1.059/2003 privind declararea

nominala obligatorie si evidenta medicilor

(MO nr. 96 din 7 februarie 2012)

� ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 3.168 din 3 februarie 2012. 3.168 din 3 februarie 2012. 3.168 din 3 februarie 2012. 3.168 din 3 februarie 2012. 3.168 din 3 februarie 2012

privind organizarea si functionarea

invatamantului profesional cu durata de 2

ani (MO nr. 96 din 7 februarie 2012)

� REGULAMENT din 16 ianuarie 2012REGULAMENT din 16 ianuarie 2012REGULAMENT din 16 ianuarie 2012REGULAMENT din 16 ianuarie 2012REGULAMENT din 16 ianuarie 2012

privind organizarea si functionarea Curtii

de Arbitraj Comercial International de pe

langa Camera de Comert si Industrie a

Romaniei (MO nr. 97 din 7 februarie 2012)

� REGULI din 16 ianuarie 2012 REGULI din 16 ianuarie 2012 REGULI din 16 ianuarie 2012 REGULI din 16 ianuarie 2012 REGULI din 16 ianuarie 2012 de

procedura arbitrala ale Curtii de Arbitraj

Comercial International (MO nr. 97 din 7

februarie 2012)

� REZOLUTIE nrREZOLUTIE nrREZOLUTIE nrREZOLUTIE nrREZOLUTIE nr. 17 din 16 ianuarie. 17 din 16 ianuarie. 17 din 16 ianuarie. 17 din 16 ianuarie. 17 din 16 ianuarie

2012 2012 2012 2012 2012 pentru aprobarea Regulilor de

procedura arbitrala ale Curtii de Arbitraj

Comercial International (MO nr. 97 din 7

februarie 2012)

� ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 2.709 din 26 octombrie. 2.709 din 26 octombrie. 2.709 din 26 octombrie. 2.709 din 26 octombrie. 2.709 din 26 octombrie

2011 2011 2011 2011 2011 privind modificarea si completarea

Ordinului ministrului dezvoltarii regionale

si locuintei si al ministrului finantelor

publice nr. 921/3.365/2009 pentru

aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile

in cadrul axei prioritare “Dezvoltare

economica si sociala”, domeniul major de

interventie “Cooperarea in domeniul

dezvoltarii resurselor umane - dezvoltarea

in comun a aptitudinilor si a cunostintelor”

pentru proiecte finantate in cadrul celui de-

al doilea apel de proiecte pentru Programul

de cooperare transfrontaliera Romania-

Bulgaria 2007-2013 (MO nr. 103 din 8

februarie 2012)

� ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 3.074 din 20 ianuarie 2012. 3.074 din 20 ianuarie 2012. 3.074 din 20 ianuarie 2012. 3.074 din 20 ianuarie 2012. 3.074 din 20 ianuarie 2012

privind aprobarea componentei Comisiei

specializate de acreditare a furnizorilor de

formare continua si a programelor de

formare oferite de acestia (MO nr. 106 din 9

februarie 2012)

� PROGRAM din 9 februarie 2012 PROGRAM din 9 februarie 2012 PROGRAM din 9 februarie 2012 PROGRAM din 9 februarie 2012 PROGRAM din 9 februarie 2012 de

guvernare 2012 (MO nr. 107 din 9 februarie

2012)

� HOTHOTHOTHOTHOTARARE nrARARE nrARARE nrARARE nrARARE nr. 69 din 1 februarie. 69 din 1 februarie. 69 din 1 februarie. 69 din 1 februarie. 69 din 1 februarie

2012 2012 2012 2012 2012 privind stabilirea incalcarilor

prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/

2009 al Parlamentului European si al

Consiliului din 21 octombrie 2009 de

stabilire a unor norme comune privind

conditiile care trebuie indeplinite pentru

exercitarea ocupatiei de operator de

transport rutier si de abrogare a Directivei

96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului

(CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului

European si al Consiliului din 21 octombrie

2009 privind normele comune pentru

accesul la piata transportului rutier

international de marfuri, ale

Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al

Parlamentului European si al Consiliului din

21 octombrie 2009 privind normele comune

pentru accesul la piata internationala a

serviciilor de transport cu autocarul si

autobuzul si de modificare a

Regulamentului (CE) nr. 561/2006 si ale

Ordonantei Guvernului nr. 27/2011 privind

transporturile rutiere, precum si a

sanctiunilor si masurilor aplicabile in cazul

constatarii acestor incalcari (MO nr. 114 din

14 februarie 2012)

� METODOLOGIA din 8 februarie 2012METODOLOGIA din 8 februarie 2012METODOLOGIA din 8 februarie 2012METODOLOGIA din 8 februarie 2012METODOLOGIA din 8 februarie 2012

de recunoastere a perioadelor de studii

efectuate in strainatate (MO nr. 118 din 16

februarie 2012)


pentru aprobarea Metodologiei de

recunoastere a perioadelor de studii

efectuate in strainatate (MO nr. 118 din 16

februarie 2012)


privind metodologia-cadru de organizare a

examenelor de finalizare a studiilor in

invatamantul superior - examene de

absolvire, licenta, diploma, selectie,

disertatie (MO nr. 122 din 20 februarie 2012)


privind procedura comuna de avizare a

structurilor si personalului care gestioneaza

asistenta financiara nerambursabila

comunitara, conform art. 4 alin. (7) lit. c) si

d) din Hotararea Guvernului nr. 595/2009

pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind

stimularea financiara a personalului care

gestioneaza fonduri comunitare (MO nr. 126

din 21 februarie 2012)


privind modificarea si completarea

Clasificarii ocupatiilor din Romania - nivel

de ocupatie (sase caractere), aprobata

prin Ordinul ministrului muncii, familiei

si protectiei sociale si al presedintelui

Institutului National de Statistica nr.

1.832/856/2011 (MO nr. 128 din 22

februarie 2012)


privind procedura de raportare a datelor

referitoare la ambalaje si deseuri de

ambalaje (MO nr. 130 din 23 februarie 2012)


privind aprobarea formularului-tip de

cerere unica de plata pe suprafata pentru

anul 2012 (MO nr. 134 din 24 februarie 2012)

� PROCEDURA din 10 februarie 2012PROCEDURA din 10 februarie 2012PROCEDURA din 10 februarie 2012PROCEDURA din 10 februarie 2012PROCEDURA din 10 februarie 2012

de indreptare a erorilor cuprinse in

declaratiile fiscale in cazul depunerii de

catre contribuabili a unei declaratii

rectificative (MO nr. 137 din 29 februarie

2012)


privind aprobarea modalitatilor si

procedurilor pentru realizarea

supravegherii fiscale a productiei,

depozitarii, circulatiei si importului

produselor accizabile (MO nr. 138 din 29

februarie 2012)

HERMES CONTACT12

CERERE - OFERTĂ prin Centrul de Promovare și Informaţii de Afaceri al

C.C.I. Maramureș, tel. 0262-221510, fax 0262-225794

(Când solicitaţi informaţiile faceţi trimitere la numărul de referinţă din paranteza cererii/ofertei)

COLEGIUL REDACŢIONAL: ing. GHEORGHE MARCAȘ director; ec. MARIAMORCOVESCU membru, ec. FLORENTIN TUȘ membru.SEDIUL REDACŢIEI: C.C.I. Maramureș, Bd.Unirii nr. 16, 430232 Baia Mare.Tel.:40-262-221510, 40-362-405303, 40-728-233908; fax: 40-262-225794;e-mail: [email protected], www.ccimm.ro, www.proafaceri.roTehnoredactare computerizată: EUGENIA SĂLĂJANU

CONTCONTCONTCONTCONTAAAAACTCTCTCTCT

hermes

ISSN 1221-0455

C.C.I. Maramureș - Busola dumneavoastră în afaceri !

• • • • • Din străinătate

CERERI

AUSTRIA

� Dorește să importe în Austriaconducte de evacuare gaze de ardere(fum) și coturi de 45 grd. si 90 grd.pentru racordare , dorește cooperarepe termen lung.Cantitate solicită:4.000 conducte de 500 mm și diam.de 120 - 300 mm, 2.000 coturi deracordare de 45 grd si 90 grd.Grosimea tablei: 2 mm pentru toatespecificaţiile (5376)

FRANŢA

� Reprezentanţii firmei francezeintenţionează să se deplaseze înRomânia în perioada 26-30 martie2012, pentru identificarea de parteneripentru realizarea de case cu structurade lemn. În acest sens, solicitătransmiterea de oferte de preţ șiinformaţii despre sistemul de lucruutilizat (secţiunea grinzilor, sistem deizolare, șarpantă, etc.). (5373)� Firma (agent comercial) este

specializată în domeniul distribuţiei deproduse textile și colaborează cu mareadistribuţie, reţele specializate, detailiști,reţele de vânzare pe internet(Armandthiery, Les 3 Suisses, J. Riu,Cora, Kiabi, Pause Cafe, etc.). Seurmărește identificarea de parteneriromâni ce pot oferi produse de calitate.(5375)

GRECIA

� Solicită:haine din piele; haine deblană; produse de marochinărie. Firmasolicitantă deţine patru magazine șidesfășoară activităţi în domeniu de 30de ani. (5359)� Solicită peleţi, brichete lemn

(5366)� Solicită carne de vită (proaspătă

sau congelată).Firma solicitantă estespecializată în importuri de carne șilucrează în prezent cu producători dinPolonia, Olanda și Germania. Esteinteresată și de piaţa cărnii de porc.

Transportul este asigurat decumpărător. (5367)� Solicită Produse de mobilier.

(5369)� Solicită case prefabricate din

lemn. Firma solicitantă activează îndomeniu publicităţii și dorește să ișiextindă activitatea în comerţul cu casedin lemn. (5374)

IORDANIA

� Dorește să importe case devacanţă din lemn. Firma iordanianăurmează să livreze aceste produse unorterţi beneficiari. (5361)

ISRAEL� Firma este specializată în proiecte

în domeniul electricităţii, asigurândinstalarea și întreţinerea părţi lorelectrice pentru mall-uri, marile reţelede detaliu, farmacii, bănci, instituţii,etc. Este interesată în identificarea unorparteneri români pentru a participa laproiecte similare în România (eventualca subcontractant). (5365)

JAPONIA

� Solicită flanșe, produse forjate,produse turnate conform specificaţieicare va fi transmisă la cerere. (5362)� Produse textile s.a.: feţe de masă;

șorţuri de bucătărie; accesorii debucătărie (mănuși cuptor, șervete etc.);sacoșe; genţi tip punga cu fermoar, fărămânere; diverse articole (mileuri,macrame, obiecte de porţelan, sticlă,ceramică etc. tradiţionale sau moderne,împletituri din fibră vegetală, lemn etc.)(5368)� Solicită carne de vită, de porc și

de pasăre. (5372)MAREA BRITANIE

� Firma britanică dorește să importeuși din furnir de stejar pentruapartamente (5370)� Firma britanică dorește să importe

cherestea de pin și molid pentruconstrucţii, cherestea pentru fabricareapaleţilor și cherestea din mesteacănpentru fabricarea mobilei. (5371)

S.U.A.

� Obiecte decorative din sticlăstratificată de tip Galle: lămpi, veioze,vaze boluri, cupe, etc. (5363)

SUEDIA

� Caută producători de textile cuexperienţă în export pe pieţele UE/SUA.Cumpărătorii trimit modele/stiluri pentruproduse. Comenzile vor fi realizate subnumele/brand-ul proprii. (5360)

hermes r contactcontact hermes r intrată de ani buni în tradiţia manifestărilor știinţifice...

Documents