hematologie licenta 40
DESCRIPTION
grile hematologie licentaTRANSCRIPT
INTREBARI LICENTA ECN
Anemii (pg 1376-1378)
1. O anemie microcitară poate fi:
A. anemie feriprivă
B. anemie inflamatorie
C. talasemie
D. anemie aplastică
E. anemie prin deficit de vitamina B12
R=A,B,C
2. *Investigaţia fundamentală la primul consult într-o anemie normocitară sau macrocitară este:
A. bilirubina directă
B. bilirubina indirectă
C. LDH seric
D. frotiul sanguin
E. numărul de reticulocite
R=E
3. Intr-o anemie hemolitică există:
A. creșterea bilirubinei neconjugate
B. creșterea bilirubinei conjugate
C. creșterea haptoglobinei
D. scăderea numărului de reticulocite
E. creșterea numărului de reticulocite
1
R=A, E
4.*Care dintre următoarele anomalii morfologice eritrocitare este sugestivă pentru anemia hemolitică mecanică?
A. macroovalocitoza
B. microcitoza
C. anizocitoza
D. hematii cu punctaţii bazofile
E. schizocite
R=E
5.Cauzele anemiei macrocitare aregenerative pot fi:
A. inflamaţia cronică
B. insuficienţa renală cronică
C. alcoolismul
D. carenţa de vitamina B12 si folaţi
E. disfuncţia tiroidiană
R=C, D,E
6.Cauzele anemiei normocitare aregenerative pot fi:
A. mielodisplazia
B. leucemia acută
C. insuficienţa renală cronică
D. disfuncţia tiroidiană
2
E. administrarea de Hidroxiuree
R=A,B, C
7. Care dintre următoarele examinări sunt necesare la un pacient cu anemie normocitară aregenerativă?
A. TSH
B. PCR
C. creatinina
D. electroforeza proteinelor serice
E. dozarea vitaminei B12
R=A, B, C, D
8.*Tratamentul substitutiv în anemia feriprivă se face cu o doză zilnică de fier de:
A. 10mg
B. 50mg
C. 100mg
D. 200mg
E. 500mg
R=D
9.* Cele două examinări cheie care ajută la precizarea cauzei anemiei microcitare sunt:
A. electroforeza hemoglobinei și PCRB. feritinemia și PCRC. sideremia și reticulociteleD. frotiul sanguin și haptoglobina
3
E. bilirubina și testul CoombsB.R= B
10.* Explorarea fundamentală care stabilește caracterul regenerativ sau aregenerativ al unei anemii normo- sau macrocitare este:
A. haptoglobinaB. feritinemiaC. numărul de reticulociteD. testul CoombsE. sideremia
C.R=C
C.D.11.Principalele cauze ale carentei marţiale sunt:
A. leucemiile acuteB. deficitul absorbţiei fieruluiC. sîngerările de cauză ginecologicăD. patologia digestivăE. sîngerările voluntare
R=B,C,D,EB.
reewD.rrrr R-Rrrrrrrr rrr12. Tratamentul carenţei marţiale presupune:
A. tratament etiologicB. administrarea de fier per os 200 mg/zi, în cure de 4 luniC. administrarea de fier per os 100 mg/zi, în cure de 4 luniD. urmărirea eficacităţii tratamentului cu fier prin determinarea feritinemieiE. urmărirea eficacităţii tratamentului prin efectuarea mielogramei
R=A,B,D
4
Anomalii ale hemostazei si coagularii pg 1383-1384
1.Timpul de protrombină explorează activitatea factorilor coagulării:
A. I
B. II
C. VII
D. X
E. XII
R=A, B, C, D
2.Un timp de protrombină prelungit poate avea următoarele cauze:
A. carenţa alimentară
B. malabsorbţia
C. colestaza
D. administrarea de heparină
E. administrarea de antivitamine K
R=A, B, C, E
3.*Timpul de protrombina Quick (PT) explorează:A. hemostaza primarăB. hemostaza secundară, calea intrinsecă a coagulăriiC. hemostaza secundară, calea extrinsecă a coagulăriiD. hemostaza secundară, calea comunăE. fibrinoliza
R= C
4*.Factorii plasmatici ai coagulării dependenţi de vitamina K sunt:A. I, V, VIII, XI
5
B. II, VII, IX, XC. II,V,XI, XIID. I, V, VIII, XIIIE. II, VIII, XI, XIIR=B
5.*Testele care explorează hemostază primară sunt:A. PT, fibrinogenB. TCA, D- dimeriC. fibrinogen, dozare FXIIID. număr trombocite, timp de sângerare/PFAE. PT, TCA
R=DLEUCEMII, LIMFOAME, MIELOMUL MULTIPLU
ROMANA; ENGLEZA
1* Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie acută procentul de blaşti la examinarea medulară trebuie să fie cel puţin:
A. 50%B. 40%C. 30%D. 10%E. 20%
Pg. 1434 R=E
2. În leucemia acută tabloul clinic poate poate fi dominat de un sindrom hemoragic prin coagulopatie de consum în cazurile de:
A. LAM de novoB. LAM3C. LAM secundareD. LAM hiperleucocitară la instituirea tratamentuluiE. LAM induse de citotoxice şi/sau radioterapie
Pg. 1434 R=B;D
3. În leucemiile acute anomaliile citogenetice cu prognostic favorabil includ:A. inv.(16)B. t (8;21)C. anomalii ale 3qD. t (15;17)E. cariotipuri complexe
Pg.1435 R=A;B;D
6
4. În leucemiile acute anomaliile citogenetice cu prognostic nefavorabil sunt:A. deleţia 5qB. t (15;17)C. anomalii ale 3qD. t (9;22)E. t (6 ;9)
Pg.1435 R=A;C;D;E
5. Leucemia limfoidă cronică este o proliferare limfoidă monoclonală constituită din:A. limfocite imature cu fenotip B în 95% din cazuriB. limfocite mature cu fenotip T în 5% din cazuriC. limfocite imature cu fenotip T în 95% din cazuriD. limfocite mature cu fenotip B în 95% din cazuri E. limfocite mature cu fenotip T în 95% din cazuri
Pg. 1436 R=B;D
6*. În leucemia limfoidă cronică mielograma arată o infiltrare cu:A. limfoblaştiB. mielociteC. limfocite miciD. plasmocite E. mieloblaşti
Pg.1436 R=C
7. Pacienţii cu leucemia limfoidă cronică stadiul A conform clasificării Binet prezintă:A. mai mult de trei arii ganglionare afectateB. prognostic prostC. mai puţin de trei arii ganglionare afectateD. anemie şi/sau trombocitopenieE. supravieţuire medie de 12 ani
Pg.1436 R=C;E
8. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate în cazul limfomului Burkitt?
A. afectează persoane peste 60 de aniB. prezintă anomalia citogenetică caracteristică t(15;17)C. afectează copiii sau adulţii tineriD. prezintă risc crescut de liză tumorală în cazul unei mase tumorale mariE. se însoţeşte de limfocitoză medulară peste 80%
Pg.1439 R=C;D
9*. Limfoamele de manta prezintă următoarea anomalie citogenetică:
7
A. deleţia 5qB. t (11;14)C. t (9;22)D. t (8;21)E. anomalii ale 3q
Pg.1438 R=B10*. Limfoamele maligne în stadiul III conform clasificării Ann Arbor, prezintă:
A. cel puţin două teritorii ganglionare afectate de aceeaşi parte a diafragmuluiB. un singur teritoriu ganglionar afectatC. afectare ganglionară supra şi subdiafragmaticăD. afectare medularăE. afectare viscerală: hepatică, pulmonară
Pg.1439 R=C11*. Următoarele cauze de anemie sunt frecvente în mielomul multiplu cu o excepţie:
A. infiltraţie medularăB. insuficienţă renală cronicăC. carenţă de vitamina B12D. falsă anemie prin hemodiluţieE. iatrogenă
Pg.1391 R=C
12*. În mielomul multiplu factorii favorizanţi pentru complicaţiile tromboembolice sunt următorii cu o excepţie:
A. tratamentul: talidomidă, lenalidomidăB. trombocitopeniaC. utilizarea eritropoietineiD. mobilizarea redusăE. sindromul nefrotic
Pg.1392 R=B
13*. Cel mai frecvent tip de mielom multiplu în funcţie de imunoglobulina monoclonală este:A. mielomul multiplu tip IgMB. mielomul multiplu tip IgDC. mielomul multiplu tip IgGD. mielomul multiplu tip IgAE. mielomul multiplu tip IgE
Pg.1390 R=C
14. Cauze rare de anemie în mielomul multiplu sunt:A. insuficienţa renală cronicăB. carenţa marţială provocată de o sângerareC. apoptoza precursorilor eritrocitari datorită proliferării plasmocitelor maligneD. carenţa vitaminei B12E. sindromul mielodisplazic
8
Pg.1391 R=B;D;E
15. În mielomul multiplu cauzele sindromului hemoragic sunt:A. trombocitozaB. trombopatia indusă de hiperproteinemieC.diminuarea imunoglobulinelor rezidualeD.activitatea anti-Xa amiloidozei ALE. trombocitopenia
Pg.1391 R=B;D;E
16*. În mielomul multiplu criteriile CRAB se referă la prezenţa:A. hipercalcemie, insuficienţă respiratorie, anemie, leziuni osoaseB. hipocalcemie, insuficienţă renală, artropatie, imunodeficienţăC. hipercalcemie, insuficienţă renală, anemie, leziuni osoaseD. hiperproteinemie, amiloidoză, anemie, sindrom infecţiosE. hiperproteinemie, radiculalgie, anemie, leziuni osoase
Pg.1392 R=C
17. În mielomul multiplu complicaţiile determinate de componentul monoclonal sunt:A. insuficienţa renalăB. hipercalcemiaC. complicaţiile tromboemboliceD. hiperuricemiaE. sindromul de hipervâscozitate
Pg.1392 R=A;C;E
18*. Pentru stabilirea diagnosticului de mielom multiplu procentul minim al plasmocitozei medulare este :
A. 50%B. 40%C. 10%D. 20%E. 30%
Pg.1393 R=C
9
19. Pentru stabilirea diagnosticului de mielom multiplu trebuiesc îndeplinite următoarele criterii:
A. prezenţa în ser şi/sau urină a unei proteine monoclonale (cu excepţia unui mielom nesecretant)
B. plasmocitoză medulară ≥10%C. hiperpotasemieD. prezenţa a cel puţin unuia din criteriile CRABE. prezenţa a cel puţin două criterii CRAB
Pg. 1393 R=A;B;D
20. Pentru stabilirea diagnosticului de gamapatie monoclonală nedeterminată (MGUS) trebuiesc îndeplinite următoarele criterii :
A. prezenţa unei proteine monoclonale în ser >3g/100mlB. prezenţa unei proteine monoclonale în ser <3g/100mlC. plasmocitoză medulară <10%D. prezenţa unui criteriu CRABE. absenţa criteriilor CRAB
Pg.1393 R=B;C;E
21.Diagnosticul de mielom indolent se stabileşte pe baza următoarelor criteriiA. proteină monoclonală în ser ≥3g/mlB. plasmocitoză medulară ≥10%C. plasmocitoză medulară<10%D. absenţa criteriilor CRABE. măduva osoasă normală
Pg.1393 R=A;B;D
22*. Factorul de prognostic negativ legat de gazdă în mielomul multiplu se referă la:A. hipercalcemieB. LDH crescutăC. ß2 microglobulina serică crescutăD. vârsta înaintatăE. leziuni litice extinse
Pg.1394 R=D
23*. Mielomul multiplu în stadiul III conform clasificării lui Salmon şi Durie privind evaluarea masei tumorale necesită prezenţa unuia din următoarele criterii cu o excepţie:
A. niveluri ridicate de Ig monoclonale:IgG>70g/l, IgA>50g/l, Ig monoclonal urinar≥12g/24ore
10
B. calcemie>3mmoli/lC. anomalii cromozomiale multipleD. hemoglobina<8,5g/dlE. multiple leziuni litice (leziuni destructive sau fracturi patologice)
Pg.1394 R=C
24*. Mielomul multiplu în stadiul I conform clasificării lui Salmon şi Durie privind evaluarea masei tumorale necesită prezenţa unuia din următoarele criterii cu o excepţie:
A. multiple leziuni liticeB. hemoglobina>10g/dlC. os normal sau plasmocitom izolatD. calcemie normalăE. nivel Ig monoclonal redus:IgG<50g/l, IgA<30g/l, Ig monoclonal urinar< 4g/24ore
Pg.1394 R=A
25*. În mielomul multiplu indicele prognostic internaţional stadiul III se stabileşte pe baza următorului criteriu:
A. t(4;14)B. calcemie≥3mmoli/lC. ß2 microglobulină ≥5,5mg/lD. hemoglobină <8g/dlE. multiple leziuni litice
Pg.1394 R=C
B.
11