harap alb - personaj principal - relatia dintre doua personaje
TRANSCRIPT
-
7/27/2019 Harap Alb - Personaj Principal - Relatia Dintre Doua Personaje
1/2
Povestea lui Harap Alb (relatia dintre doua personaje)
de Ion Creanga
Povestea lui Harap-Alb este un basm cult, a fost publicat in revista
Convorbiri literare in anul 1877. Basmul cult este o specie narativa ampla, cu
numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, binele si raul in diverseipostaze. Harap Alb este personajul principal, el reprezinta intruchiparea binelui, nu are
insusiri supranaturale, este o fiinta ce invata din greseli si progreseaza.
Numele Harap-Alb semnifica sclav-alb, adica un rob de origine nobila avandconditia de invatacel, datorita faptului ca va fi supus transformarii, maturizarii.
Tema basmului este lupta binelui impotriva raului, incheiata cu triumful binelui.
Erolul parcurge o aventura eroica imaginara, un drum al maturizarii lui.
Motivele narative sunt superioritatea fiului cel mic, calatoria, supunerea prinviclesug, muncile, demascarea Spanului, pedeapsa, casatoria.
Naratiunea la persoana a III-a este realizata de un narator omniprezent dau nu
obiectiv, deoarece intervine mereu prin comentarii adresate cititorului. Fabulosul face ca
elementele supranaturale sa nu provoace spaima sau uimire. Actiunea se desfasoaracronologic.
Limbajul cuprinde termeni si expresii populare, proverbe si zicatori. Limbajulnaratorului, care contine umor, reflecta niste portrete fizice memorabile ale personajelor.
Oralitatea stilului se realizeaza prin expresii narative tipice ca si atunci,si apoi,prin
propozitii exclamative ca ce sa va spun mai mult !,prin porecle ca Buzila,si prinexpresii populare ca Da-i cu cinstea, sa peara rusinea. In basmul lui Creanga,
naratiunea se imbina cu dialogul si cu descrierea, stilul direct si stilul indirect.
Personajele sunt purtatoare ale unor valori simbolice corespunzatoare
conflictului, binele si raul in diversele lor ipostaze.Harap-Alb nu are puteri supranaturale si nici insusiri exceptionale (vitejie,
istetime), dar prin trecerea probelor dobandeste niste calitati morale necesare unuiimparat (mila, bunatate, curaj, respectarea juramintelor).Spanul nu este doar o intruchipare a raului, ci are si rolul initiatorului, este un rau
necesar, si unii ca acestia ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata.
Eroul este sprijinit de ajutoare, fiinte cu insusiri supranaturale, Sfanta Duminica,animale fabuloase (calul nazdravan, craiasa furnicilor, craiasa albinelor) sau obiecte
miraculoase (aripile craieselor, apa vie, apa moarta).
Caracterizarea directa este realizata de narator prin descrierea fizica a personajelor
iar caracterizarea indirecta este realizata de narator prin prezentarea faptelor, limbajului,relatiilor dintre personaje.
Harap-Alb parcurge un drum al initierii, astfel incat la sfarsit el trebuie sa treaca
intr-un plan superior al existentei, sa progreseze. Initial el traieste o viata lipsita deexperienta, pentru a deveni imparat trebuie sa treaca mai multe probe care il ajuta sa
cunoasca oamenii, sa isi dea seama ce este sinceritatea si ce este prefacatoria, sa
deosebeasca adevarul de minciuna.Este sprijinit de ajutoare, fiinte cu insusiri supranaturale, Sfanta Duminica,
animale fabuloase (calul nazdravan, craiasa furnicilor, craiasa albinelor) sau obiecte
miraculoase (aripile craieselor, apa vie, apa moarta) si se confrunta cu raufacatorul
(Spanul).
-
7/27/2019 Harap Alb - Personaj Principal - Relatia Dintre Doua Personaje
2/2
Eroul are de invatat de la anumite personaje initiatoare pe care le intalneste in
drumul sau, Sfanta Duminica, calul nazdravan, Spanul.
Primele intalniri cu initiatorii sai, pun in lumina naivitatea feciorului de crai, lipsasa de experienta si incapacitatea de a deosebi adevarul de minciuna. Lipsa de maturitate
relevata in scena coborarii in fantana este exprimata in caracterizarea directa a naratorului
Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste, se potriveste Spanului, si se baga infantana, fara sa-l trazneasca prin minte ce i se poate intampla.
Prin urmare, cele doua personaje, Harap-Alb si Spanul, se construiesc pe baza
unor opozitii care ii individualizeaza pe fiecare, om de onoare-ticalos, om de originenobila-om comun, cinstit-necinstit, naiv-viclean.
Ajunsi la curtea Imparatului Verde, cele doua personaje joaca fiecare rolul
celuilalt, Spanul dandu-se drept nepotul imparatului iar Harap-Alb o sluga supusa, numai
ca fetele imparatului observa diferenta dintre ei.Bunatatea este calitatea ce determina transformarea lui Harap -Alb, el trece proba
milosteniei, daruindu-i Sfintei Duminica, care-i apare sub chipul unei batrane cersetoare,
un banut Tine matusa, de la mine putin si de la Dumnezeu mult. Bunatatea ii este
imediat rasplatita pentru ca batrana il invata cum sa-si convinga tatal sa-l lase sa plece ladrum pentru a deveni urmasul la tron al unchiului sau, Verde-Imparat.
Eroul este supus la alte probe de catre Span si de catre Imparatul Ros, datoritatraversarii acestor probe, alte calitati ies la lumina si ajuta la transformarea acestuia.
Spanul ii cere lui Harap-Alb sa aduca salata din Gradina Ursului, pielea cu pietre
pretioase din Padurea Cerbului si pe fata Imparatului Ros, prin trecerea acestor douaprime probe, eroul isi demonstreaza curajul si ascultarea fata de Sfanta Duminica, pentru
ca ea ii da obiectele magice si il invata cum sa procedeze.
Pe cand izbanzile lui Harap-Alb starnesc admiratia lui Verde Imparat si a fiicelor
sale, Spanul se arata un stapan necuviincois, rau, care-si trimite sluga la moarte dar si unnepot obraznic si laudaros.
Aducerea fetei Imparatului Ros presupune trecerea altor doua probe, aici este
sprijinit de alte personaje care il ajuta deoarece el a dat dovada de generozitate siindemanare (intalnirea cu roiul de albine), bunatate si curaj (intalnirea cu nunta de
furnici), prietenie (fata de Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila).
Ultima proba presupune alte serii de probe (triplicarea), pentru erou aducerea feteiImparatului Ros este cea mai dificila incercare, deoarece pe drum se indragosteste de ea,
dar cinstit, isi respecta juramantul facut si nu-i marturiseste acesteia adevarata sa
identitate. Fata cunoaste insa adevarul si il demasca pe Span, care il acuza pe Harap-Alb
ca ar fi divulgat adevarul si ii taie acestuia capul. Rautatea Spanului il dezleaga dejuramant pe erou, care inviat de fata cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal, reintra in
posesia palosului si primeste rasplata, pe fata Imparatului Ros si imparatia. Nunta si
faptul ca Harap-Alb devine imparat confirma maturizarea acestuia.Desi este un personaj de basm, Harap-Alb nu reprezinta tipul lui Fat Frunos din
basmele populare, deoarece evolutia sa reda conceptia despre lume a scriitorului, prin
umanizarea fantasticului. Eroul traverseaza o serie de probe, invata din greseli siprogreseaza, se maturizeaza pentru a merita sa devina imparat.