gtz sibiu - restaurarea-reabilitarea portilor si ferestrelor istorice

8/6/2019 Gtz Sibiu - Restaurarea-Reabilitarea Portilor Si Ferestrelor Istorice

1/38

INFORMATII PRIVIND

INFORMATII PRIVINDREABILITAREAI RESTAURAREAPORTILOR, U$ILOR $1FERESTRELOR ISTORICE

EDITATDEPROIECTUL DE COOPERARE ROMANO - GERMAN

SEPTEMBRIE 2003, SIBIU, ROMANIA


2/38

PREFATA

Prezenta brosura s-a nascut dindorinta de a pune la dispozitie fir-melor de specialitate participantela lucrarile de reabilitare un punctde plecare pentru aceste lucrari.

in acelasi timp se doreste 0 apro-fundare si dezvoltare a cunostin-telor deja dobandite la diverseleseminarii l}i cursuri practice. Prindescrierea pasilor de lucru prac-tici, reprezentand lndlcatii pentrurelevarea l}i retete referitoare lainterventia asupra suprafetelor, potfi derivate din aceasta brosuratoate detaliile importante pentrulucrul zilnic la cladlrile istorice.

Aceasta brosura poatefi de un realinteres atat pentru constructori,arhitecti, instltutii, ce il}i desfasoaraactivitatea in constructii, cat l}ipentru chlriasi.

in plus obiectivul comun al uneireabilltari precaute si durabile aorasului Sibiu, poate fi astfel con-tinuat l}i pe mai departe.


3/38

CUPRINS

Introducere 2

1. Relevarea 42. Indepartarea vopselei 63. Reparatii pe lemn 124. Feronerie 165. Vopsirea 206. Montarea sticlei 267. Irnbunatatlrea functlonalitatli 28

Anexa:Formular de relevare A - 0 32

1


4/38

INTRODUCERE

Inalnte Etapa interrnediara

$i astazi inca, ferestrele si usilecladlrilor istorice, care serestaureaza l}i care nu au carac-ter muzeal, fac parte din partileconstructive, care fara nici 0ezitare sunt inlocuite de catreproiectanti si constructori. Schim-barea rnentalitatii este un procesce se lnstaleaza foarte incet.S-a stabilit faptul, ca imagineanesatisfacatoare a usilor sauferestrelor, neingrijite de atatlaani, este adesea doar 0 aparentaoptics, iar sub straturile de vopseacare se exfoliaza l}i feroneriacorodata se ascunde 0 substantafoarte buna, 0 schimbare dementalitate s-a declansat l}i inleqatura cu marile probleme defizica constructlllor ce au aparutdupa inlocuirea ferestrelor isto-rice cu ferestre noi, simple, cu

2


5/38

INTRODUCERE

geam izolator (formare de muce-gai s.a.). S-a mai constatat faptulca l}i usile si ferestrele .moderne"sunt adesea, dupa un nurnar micde ani, uzate si foarte greu derecondltlonat, in schimb, usile l}iferestrele istorice vor putea fi intot-deauna restaurate prin tehnologiimanufacturiere traditlonale.De asemenea, argumentul auzitadesea, ca restaurarea de usi l}iferestre irnplica costuri mai mari,a fost dezrnlntit prin practice. Lao cornparatle de pret corecta intreo inlocuire complete a usilor l}iferestrelor si0 reabilitare precauta,trebuie sa fie incluse absolut toatecosturile, ca de exemplu ajustariconstructive necesare, lucrari dezidarie si tencuieli, s.a.rn.d. Desi-gur, nuse poate compara restaura-rea unei ferestre istorice duble cucaptuseala, supralurnina, zabrele,vopsita in doua culori, cu inlo-cuirea cu 0 fereastra alba dinmaterial plastic, fara despartituri.Exista si alte motive importantecare pledeaza pentru rnentinereain constructli a ferestrelor si usiloristorice l}i restaurarea lor. Curnentinerea si reabilitarea usilorl}i ferestrelor istorice se va tineseama de intregul caracter alconstructiei, care este adeseamonument istoric. Contradictiilereferitoare la monumentele isto-rice, care apar uneori intre benefi-ciari, firme executante si factorii deraspundere dispar, iar firmele exe-cutante se transforms in partenerila lucrarile de restaurare execu-tate in conformitate cu prescriptiilepentru conservarea monumenteloristorice.Prin restaurarea usilor l}iferestrelor istorice pot fi protejatetoate rezervele, ce ne stau noua ladispozitie, in ceea cepriveste resur-sele. in plus, se perpetueaza teh-

nologii manufacturiere traditlonalel}i se transmit mai departe dinqeneratie in qeneratie, Din acestmotiv, acea saracie a traditieimeseriilor, atat de deplansa inultimele decenii, condltlonata deproductia de rnasa si pe caleindustriala a multor bunuri poate fiastfel partial rasturnata.$i nu in ultimul rand, preocupa-rea tot mai intense cu restaura-rea elementelor istorice din lemn,ofera micilor intreprinderi manuf-acturiere locale 0 sansa de platadecisive. Usile, portile l}i ferestreleistorice ce se gasesc in nurnarfoarte mare, indeosebi in Sibiu,constituie 0 sansa si in acelasitimp 0 provocare din punct devedere profesional.Firmei executante ii va reveniastfel in viitor 0 functie mult maiarnpla. Maistrii l}i calfele trebuiesa posede cunostlnte constructiv-istorice bine fundamentate pentrua putea incadra diferitele elementein perioadele istorice respective.Trebuie sa fie inforrnati despreelementele de baza din fizicaconstructiilor, pentru ca tocmaiaici, la acest element constructivatat de important cum este ferea-stra, sa nu se cornlta qreseli. Lafel de importante sunt cunostlnteledespre materialele istorice l}i pro-ducerea lor. De aceea, 0 calificarepermanents in aceste domeniijoaca un rol important, alaturi de 0calificare fundamentals in mese-rie.

Dupa

3


6/38


7/38

RELEVARE

Indiferent din ce epoca provineintreaga constructle, trebuieefectuata 0 relevare cat maidetallata a starii obiectului. Numaiun releveu exact poate sa creezeo baza pentru luarea unor deciziicorecte l}i sa serveasca totodataca structura pentru lucrarile ulterio-are. Pe langa 0 ordonare exacta aelementului din punct de vedere alspatlululin imobil, trebuie neaparatcuprinse si urrnatoarele:- perioada in care au fost con-struite / incadrarea in perioadalstorica de arhltectura- situatia de montaj- solutia constructive- stabilirea tuturor straturilor devopsea aplicate (scala de vop-sele)- cartarea tuturor defectelor- conceptul de lucru

Aceasta relevare trebuie sa fiefacuta pe formulare si cornpletatacu fotografii. La un nurnar marede elemente identice (de exem-plu, toate ferestrele unei fatade) sicare se gasesc in aceeasi stare,acest lucru poate fi facut, in modexemplar, la un singur element.Exemple pentru asemenea formu-lare, eventual ca model, se gasescin anexa.

in timpul executiei lucrarilor derestaurare trebuie retinuf prinfotografii toti pasii irnportanf delucru (culoare, reparatii la ferone-

rie, lernnarie, sticla, noua culoare,etc.). De asemenea, trebuie docu-mentate toate problemele aparutepe parcurs, cat si lucrarile care nuau fost prevazute anterior.Aceasta relevare l}i docurnentatlaInsotitoare - care de buna seamsdetermine un consum de timp -sunt parte components importantaa lucrarilor, in caz de nepotrivirisau chiar litigii, firma executantapoate oricand sa prezinte cu acestinstrument 0dovada lndubltabila alucrarilor executate. Aceste docu-mente sunt de 0 reala lrnportantaatat pentru arhiva proprie a firmeicat si pentru compararea cu altecomenzi asernanatoare. in acestfel se pot realiza mereu cornparatii,usurandu-se efectuarea lucrarilorulterioare. Un exemplar completal acestor documente trebuie datl}i beneficiarului, pentru a fi infor-mat asupra lucrarilor efectuate. Masurare de detaliu

Cartarea defectelor

5


8/38


9/38

INDEPARTAREA VOPSELEI

Referitor la culoarea existents estevalabil urrnatorul principiu:.Jnterventia in substantaistorica se va reduce la strictulnecesar, iar inlocuirea se vaface numai unde este neaparatnevoie!"

Spre deosebire de mobilelemuzeale si arnenajarile interioare,usile si ferestrele trebuie sa pro-tejeze impotriva vantului, pierderi-lor de caldura si partial impotrivaefractiilor. Din acest motiv, con-ceptul si executia acestor lucraritrebuie vazuta dintr-un punct devedere diferit.De aceea, inainte de a se decide,daca si cum vor fi lndepartate stra-turile de vopsea, trebuie sa se tinaseama de urrnatoarele:- Trebuie si poate fi obtinuta 0prima relevare de valoare ?- Sunt straturile de vopsea dejaatat de groase Incat 0 func-tionalitate a partilor compo-nente, feroneriei s.a. nu maieste qarantata ?- Permit straturile de vopseaexistente trecerea prin ele aumiditatii, pentru 0 echilibrare aacesteia?- Cum pot fi lndepartate econo-mic straturile de vopsea cu pro-tejarea materialului?

Privind aceste puncte, se poateconstata cel mai adesea - facandabstractie de cazurile individualede valoare - ca straturile existentede vopsea trebuie lndepartate.Acest lucru este adesea necesar,pentru a putea recondltiona partidin lemn cu defecte, respectiv, dea stabili in primul rand dimensi-unile defectelor. Adesea, gasimparti de feronerie care au ruginitsub vopsea (de exemplu, coltarede ferestre) si care trebuie pre-lucrate. Totusi, si in asemeneacazuri este neaparat necesaraefectuarea unei relevari exactel}i documentate. Cu ajutorul uneiasa zise scale de culori ale stratu-rilor individuale de vopsea, acestelucrari pot fi efectuate in modul celmai profesional posibil. Aceastaetapa de lucru trebuie sa fieefectuata in mai multe locuri, inclu-siv partea de feronerie, pentru aputea constata eventuale trata-mente rnestesuqaresf traditlonale(de exemplu, acoperire de cosi-tor).

___ Principiu de baza 1

Scoaterea in evidenta a diferitelorstraturi de vopsea prin intermediulscalei de culori

7


10/38


Exista diferite rnodalltati delndepartare astraturilorde vopsea.Acestea prezinta avantaje l}i deza-vantaje, asa Incat trebuie decisla fata locului, care dintre acesternodalltati trebuie foloslta, Astfel,folosirea unui asemenea proce-deu depinde in mare rnasura destarea de conservare a obiectu-lui, cat si de lmportanta cultural-lstorica a acestuia. De asemenea,exista mari diferente de opinii,in ceea ce priveste rnentinereapatinei si a aspectului de obiectvechi, la u si s i laferestre. Din acestmotiv este necesar inainte deinceperea lucrarilor sa se ajungala 0 Inteleqere intre prolectanti,beneficiari si institutiile abilitate(ex. Directia Judeteana pentru

Cultura, Culte si Patrimoniul Cul-tural National, Sibiu).

CuratareaDaca se lntalnesc in interioaremotive originale sau suprafetelaborios create (vopsire care lrnitafibra lemnului, motive iluzionisteetc), acestea vor fi doar curatate,Lucrarea se efectueaza cu alcooll}i / sau sapun pentru lemn (dizolvatin apa calduta), perii moi si lavete.Se vor efectua neaparat probe,deoarece substantele continute instraturile originale sunt adeseanecunoscute.

CONSERVARE DEINCHIDERE

Pentru conservarea de inchidere poate fi folosit de exemplu un ame-stec din 30 % ulei de in l}i 70 % ulei natural de terebentina. De ase-menea este posibila 0 protectie cu ceara (reteta vezi punctul 4)

Indepartarea vopselei cu jetProcedeul de lndepartare a vopse-lei cu jet de abur, de nisip, cu perlede sticla sau cu qheata uscata sepoate folosi numai condltionatl}i cu precautii, Acest lucru sernotiveaza prin faptul, ca mate-rialul ce trebuie indepartat (decivopseaua), adesea este mai durdecat lemnul ce se afla dedesubt.Conditionat de ccnstructla lem-nului, se va obtine datorita jetuluio .spalare" diferita in functie deduritate. De asemenea se vor dis-

truge contururi, profile l}i sculpturi,iar partl situate in adancime nu sevor atinge.Acest procedeu poate fi folosit lalemnul de esenta tare si cu profi-lare. Parti mai mici (indeosebi celede feronerie) pot fi tratate cu apa-rate mobile cujet de nisip, acesteafiind mai ieftine. Piese mai marisau in nurnar mare vor fi tratate lao intreprindere speclalizata, efec-tuandu-se mai tntai 0 proba. Estenecesara 0 slefuire ulterioara apartilor din lemn.

8


11/38


Indepartarea vopselei culeieIndepartarea straturilor de vopsease face cu lesie din soda caustlca,La acest procedeu straturile devopsea de ulei se .sapunesc"astfel, Incat ele se desprind. incazul unui nurnar mare de pieseacest procedeu devine economic.Prin spalarea substantelor impor-tante din compozltia lemnului,materialul este atacat, iar partilemetal ice din locurile greu accesi-bile (de exemplu, balamale) potrugini. Numai sticla nu este atacataprin acest procedeu.De aceea, pasii urrnatori trebuiesa fie spalarea, neutralizarea (celmai adesea cu acid acetic) l}iuscarea. Prin acest procedeu sedesfac adesea si Imbinarile incle-iate (tablil, Imbinari de colt, etc.)La tncaperi cu Incalzire centrale,acest procedeu este controversat,deoarece prin tratarea cu lesieurrnata de spalare se urnezesteexcesiv lemnul. De aceea, vopsi-rea flnala trebuie sa alba loc abiadupa 1-2 perioade de incalzire,pentru a se evita fisurarea vopse-lei datorita uscarii lemnului.

Razuitorul de vopsea Iraachetaindeosebi la straturi de vopseasubtiri sau la cele care si-au pier-dut aderenta se poate lucra si curazuitorul sau rascheta (0 lamaascutlta flxata de un rnaner), intimpul lucrului trebuie sa se tinaseama, sa nu se indeparteze l}iparti din lemn. indeosebi la profilel}i falturi este recomandabil sa sefoloseasca aceasta metoda folo-sind lame ascutite exact dupaforma profilului ce urrneaza a ficuratat,

~Iefuirea i periereaAmbele posibilitaf nu serecornanda la tndepartarea vop-selei de pe suprafete din lemn.Mijloacele de slefuire, chiar l}imecanice, se Infunda imediat cuvopsea l}i deci devin inutilizabile.Periile, daca sunt suficient dedure, pot provoca la lndepartareavopselei, deteriorari pe structurade suprafata a lemnului.

Aerul fierbintein cazul acestui procedeu, careprotejeaza materialul, dar necesitatimp, vopseaua este tndepartataprin intermediul unui pistol cuaer fierbinte. in cazul folosiriiunui arzator cu gaz sau alteleasernanatoare s-ar atinge 0temperatura prea ridicata l}i astfels-ar produce deteriorari ale lem-nului.La formarea de basici, vopseauase poate lndeparta in mai multestraturi deodata, Trebuie avut tnsagrija sa nuse deterioreze suprafatalemnului prin ardere sau mecaniccu spaclul sau alte unelte. Pentruo mai buna lndepartare a vopse-lei .lnmulate" pe profile sau deta-Iii trebuie ca spaclul sa fie adaptatla forma profilului. in afara deaceasta, se deqaja gaze toxiceprin arderea vopselei.

\, .. 'W ,.

'. .... , .. ... -~ .. J" k. ~ -r...,. ~~ ~ ~ j ,Indepartarea vopselei cu aer fier-binteindepartarea vopselei cu razuitorul/ rascheta

9


12/38


Piesa la decapare

Fierbere in ulei de inStraturile vechi de vopsea pot filndepartate l}i prin imersare inbaia de ulei de in Incalzita con-trolat. Datorita gradului ridicat depericulozitate (autoaprindere prinflacara mica), acest procedeu vafi aplicat numai in intreprinderi despecialitate.Nu exista lnforrnatii referitoare lalnfluenta de durata asupra lem-nului pe timp indelungat, dar peansamblu, acest procedeu pro-mite pe viitor perspective bune,deoarece, printre altele, uleiul dein poate fi folosit l}i pentru vop-sele mai vechi, iar lemnul prirnesteconcomitent prin acest procedeul}i stratul de "grund".

Indepartarea prin frezarea straturilor de vopsea

Uneori masinile de frezat manualepentru lndepartarea vopselei, ofe-rite in corner], se pot folosi numaipentru suprafete plane. Folosindaceste rnasini se tndeparteazaadesea si 0 mica parte din mate-rialul lemnos.De aceea, acest procedeu esterecomandabil numai in modcondltlonat, in afara de aceasta,uneltele aschletoare scumpe seuzeaza foarte repede.

DecapareaProcedeul decaparii consta inaplicarea de decapanti pastosi pestraturile de vopsea, iar straturilede vopsea desprinse (formarea debule) se tndeparteaza cu spaclul,Dupa tndepartarea straturilor devopsea (deseuri speciale), lemnultrebuie clatlt abundent cu apa sauspirt. in cazul tratarii ulterioare

pentru punerea in evidenta a fibreilemnului, este necesara 0 slefuire,in special la profile.

Cele trei procedee descrise ante-rior protejeaza lemnul cu pastrareainteqrala a culorii l}i structurii ace-stuia. Eficienta lor este dlferita.in cazul primului procedeu, culndepartarea mecanica a stra-turilor de vopsea desprinse, tre-buie evitate deteriorarile la profile,falturi, nuturi s.a.m.d. Dupa caz,spaclurile vor fi adaptate prin poli-zare la forma profilului respectiv.La cel de al doilea procedeu sefolosesc printre altele urmatoarelepaste decapante din cornertul despecialitate:- decapanti agresivi oblsnulti, celmai adesea pe baza de acidclorhidric: se deqaja gaze toxicel}i deseuri- .biodecapare" cel mai adeseape baza de esteri, deci com-binatli de acizi cu alcoli (adeseaesteri ai acidului acetic, deciacetatl): acestia sunt mai putintoxici pentru om si mediu, dar dinpacate l}i mai putini eficienti,

La al treilea procedeu, decapantiipot fi produsi si in propriul atelier(vezi dreapta). Decaparea sepoate folosi indeosebi la profilel}i in locuri greu accesibile. inoricare din cazuri este necesaraspalarea ulterioara cu peria si /sau alcool. La toate procedeelede decapare trebuie sa se neutra-lizeze suprafetele cu acid aceticdiluat (10%) sau cu otet,De asemenea, la toate proce-deele de decapare trebuie maitntai efectuate probe, deoarecelemnul poate reactlona diferit (de

10


13/38


exemplu, schimbarea culorii lastejar). Din experienta lnsa, efec-tul decapantiilor este redus lalacuri acrilice l}i pe baza de apa.

Decapanti in productie proprie, de exemplu, din parti egale de var,pasta si sapun solid (de exemplu, sapun de potasiu din drogherie).Ambele parti se arnesteca bine l}i eventual se adauqa putlna apa.Acest amestec aplicat (acoperit pe cat posibil cu 0 folie subtire)saponifica vopselele pe baza de ulei si partial poate fi folosit si demai multe ori. Este necesara 0 neutralizare ulterioara cu apa siotet,

DECAPANTI INPRODUCTIE PROPRIE

11


14/38


15/38

REPARATII PE LEMN

Spre deosebire de lucrarile derestaurare de usi si ferestre (deexemplu: lndepartarea culorii, vop-sire in culori noi), care se certarnplarilor in ultimii ani, in cazulreparatiilor la lemn sau al inlo-cuirilor, tarnplarul calificat se aflain elementul sau, Dependent destarea l}i cerintele ulterioare ce seimpun usii sau ferestrei si in ceeace priveste valoarea constructiv-lstorica a acestui element, estenecesar a se tine seama de uneleprincipii de baza.

Intretlnerea substanteiSubstanta obiectului istoric trebuiernentionata pe cat posibil. Into-cuirea partllor din lemn trebuie sase faca numai daca acea parteeste distrusa de putregai sau dedaunatori biologici l}i / sau functiaacesteia este dlrnlnuata.

Parti noi din lemnDaca trebuie inlocuite partl dinlemn, se va folosi intotdeaunaaceeasi esenta de lemn. in ceeace priveste comportamentul simi-lar la cicluri de umflare-uscare, tre-buie sa se tina seama de lemnulfolosit, inelele anuale ale acestuia,cat si de continutul de raslna. Celmai bine pentru reparatii sau inlo-cuiri se preteaza lemnul deja folo-sit in constructli, deoarece acestlemn vechi are 0 structura l}iculoare asernanatoare cu cele alematerialului din elementele isto-rice.

Legaturi i Irnblnarl noidin lemnLa profile, falturi de etansare etc.trebuie pus accent intotdeauna peaceeasi executle pentru a asigura

Imbinari perfecte si ca elementelede inlocuire sa fie cat mai putlnvizibile. Irnblnarlle cu elementenoi trebuie executate in acelasemod cu cele initiale (de exemplu,Imbinari cu cep si slit incleiate l}iasigurate cu cep conic din lemn)Adesea este necesar sa seInloculasca elemente din ramela foi de ul}a sau captuseli. Decele mai multe ori sunt dete-riorate partile inferioare l}i primatreime a partilor inferioare verti-cale, deoarece aici apare cel maiputernic influenta factorilor clima-terici. $i in aceste cazuri se vorefectua la reparatii Imbinari auten-tice.Daca trebuie Inlocuita 0 partedintr-un element lateral al uneirame, este necesar a se realizao imbinare corecta si 0 suprapu-nere suficienta.Partile imbinate vor fi taiate oblic,de asa rnaniera Incat imbinareaIncleiata sa fie protejata impotrivaapei si pentru rnarirea suprafeteiincleiate.Pentru 0 rigidizare supllrnentarase recornanda si aici 0 imbinarecu cep din lemn conic (incleiat).Dupa aceasta, abia daca mai estenecesara stranqerea cu menghinade mana a Imblnarilor incleiate.

-imbinare noua in lemn, executatain tehnologie traditlonala manu-facturiera.

imbinare corecta a partilor lateralearipii l}i inlocuirea partii de jos

inlocuirea partllor distruse

13


16/38

REPARATII PE LEMN

inlocuire, inclusiv Imbinarile decolt

Carcasa broastei deteriorate, dupareparatie profesionala

Protectla lemnului prinmetode constructiveMasuri constructive pentru pro-tectia lemnului (poslbllltati pentruscurgerea l}i eliminarea apei l}iimpiedicarea patrunderii apei inelementele din lemn) trebuierespectate necondltionat. Printreacestea se nurnara, de exemplu,imbinarea corecta a scanduriide soclu la usi sau a scanduriipicurator la ferestre si usi,La obiecte de lrnportanta, ace-stea trebuie executate si inlocuiteplecand de la solutla constructiveoriqlnala, Al}a de exemplu, la unpicurator de la 0 fereastra, carenu mai este functional, acesta va fiinlocuit complet, inclusivtrnbinarilede colt ale ferestrei.Practica larg raspandita de areteza numai partea exterioara apicuratorului l}i de a 0 inlocui cuo parte din lemn Inclelata esteincorecta si dauneaza durabilitatii,deoarece in imbinarea Inclelataintotdeauna va patrunde apa.

Folosirea de uruburi icuieLa inlocuirea profesionala apartllor din lemn deteriorate saula fixarea de elemente din lemn,trebuie sa se renunte la cuiel}i suruburi din metal deoareceacestea altereaza sau chiar dis-trug structura lemnului creandtotodata puncte de amorsarepentru patrunderea umezelii. Celmai indicat este folosirea deImbinari incheiate, rezistente laurnezeala in toate cazurile dereparatii si inlocuiri.

Defecte i fisuriin principiu, chiar l}i micile defecte,fisuri s.a. se repara tot cu lemn.Intr-o anumita rnasura se potfolosimetode mecanice (dibluri pentrunoduri, etc.)Folosirea de chituri sintetice, amasticurilor de etansare, cat si amaterialelor pentru inlocuirea lem-nului, se va face numai in cazuri deexceptie, deoarece aceste mate-riale prezinta alte caracteristici(de exemplu: lipsa elasticitatii),iar pe de alta parte constituie 0interventie in structura materialu-lui istoric.La mici defecte si denivelari alesuprafetei se va decide cu multdiscernarnant, daca acestea vorfi Inlaturate sau daca acestea safie pastrate ca urme ale folosiriirespectivului obiect.Este lnsa posibil (si in plus maiautentic) sa se realizeze un chitpentru lemn in atelier (vezidreapta). in corner] se gasel}ternasa de spaclu folosit lapreqatirea suprafetelor pentru 0noua vopsire.

14


17/38

REPARATII PE LEMN

Rasina de Dammar si ulei de terebentina de balsam natural (sau inlo-cuitor de terebentina) se arnesteca in parti egale la Incazire usoara(atentie, cel mai bine in baie de apa) l}i apoi prin adaos de caollnasau praf de rnarmura l}i faina de lemn foarte flna, se omogenizeazapana se obtine 0 rnasa de spaclu de ccnslstenta dorita.

MASA DE ~PACLUPENTRU LAcUIT

Faina foarte fina din lemn (daca este posibil din aceeasi plesa) searnesteca bine cu ulei de rasina (ca. 30 %) si ulei de in fiert, astfelIncat sa formeze 0 rnasa pastoasa. Daca dorim ca acest chit sapoata fi slefuit mai usor, se poate adauqa ceva praf de creta (max.10%) iar procentul de ral}ina poate fi rnarit, Acest chit poate fi coloratdupa dorinta folosind piqrnenti sub forma de pulbere.

CHIT PENTRU LEMN

15


18/38

4. FERONERI~


19/38

FERONERIA

o mare parte a feroneriei, ce segasel}te pe usi, porti l}i ferestre,nu prezinta doar 0 lrnportantafunctlonala, ci si una decorative,fapt constientizat l}i pus in practicainca din trecut. Fier, alarna, bronzturnat, cat l}i corn / os si com-binatiile din aceste materiale, suntpredominante.Marele avantaj al acestei tehnicide feronerie, inainte de aparitlasistemelor .rnoderne", consta inaceea ca diferitele piese compo-nente pot fi inlocuite. De aseme-nea aceste elemente istorice, celmai adesea confectionate manual,pot fi reparate fara probleme decatre un lacatus, Al}a de exem-plu, un mecanism basculant sauo broasca de usa poate fi in tot-deauna pusa in functiune fara atrebui sa fie schlmbata.

Demontareain procesul de restaurare a usilorl}i ferestrelor vor fi demontatecu grija toate elementele compo-nente, acestea vor fi insemnatepentru a putea fi recunoscute l}icompletate ulterior. Numai piesecare nu pot fi demontate fara a sedeteriora, vor rarnane pe obiect(de exemplu: coltare de ferestre).

Lipsa de piese deferonerieDaca parti din feronerie lipsesc,piesele istorice pot fi procurate din

depozitele proprii, pe care fiecarefirma ar trebui sa l}i Ie Infllnteze, incazuri de exceptie exista astazi l}ipiese confectionate dupa modeleistorice, partial chiar cu forme deturnare originale.Turnarea ulterioara de elementede feronerie (de exemplu: rnanerelipsa) dupa piesele existente poatefi ratlonala, deoarece aceasta estemai scurnpa decat 0 copie a ele-mentului istoric din catalog.

Indepartarea vopseleiVopseaua si impuritatile, trebuiebineinteles tndepartate, totodatalnsa cu rnentinerea patinei, inspecial la piesele din alarna saudin corn. Curatarea se poate efec-tua cu alcool, diluant si cele maifine mijloace de slefuit (lana deotel din sortimentul 000 sau hattieabraziva cu qranulatle lncepandde la 400).Pastele de lustruit, ce se gasescin corner] cu mijloace de slefuitfine, pot fi recomandate. Nu serecornanda folosirea de perii rota-tive din sarrna de otel datoritadeteriorarii suprafetei, Numai incazuri exceptionale, de exemplu,la fier sau fonta turnata, poate fifolosita aceasta metoda ratlonal sifara a deteriora materialul.

Straturi de vopsea ce trebuielndepartate

Patina vremii, rnentlnuta pe piesa

Piese de feronerie curatate

17


20/38

FERONERIA

Protectla 5uprafeteiDupa curatire si reparatii, dacaeste cazul, trebuie sa urmeze,cu mici exceptii, 0 protectie asuprafetei, in cele ce urrneazasunt enumerate cateva posibilitaf

in parte verificate de-a lungulsecolelor l}i care l}i astazi surprindprin simpla lor aplicare.

UNGEREAFERONERIEI

Feronerie in timpul prelucrarli

Piese din corn, os si alte elemente asernanatoare se ung pe suprafatacu ulei de calitate, daca este cazul si de mai multe ori (de exemplu:ulei pentru arme, ulei de paraflna)Partl metal ice din interior se pot proteja suficient cu ulei de in ame-stecat cu terebentina (50% ulei de in, 50% ulei natural de terebentinasau terebentina slntetica). La solicitare mai puternica se poateadauqa ulei stationar (max. 10-15%). Uleiurile stationare sunt uleiuriinqrosate (de exemplu, uleiul de in se transforms din ulei in uleistationar), care se produc prin depozitarea uleiului in recipiente platesub lnfluenta razelor solare, pana acestea se "ingroal}a". Astazi,acest procedeu se foloseste adesea industrial accelerandu-se subvid.

Balamale, pivoti, zavoare, inele dernanere si altele au fost adeseacositorite si nu vopsite in culoa-rea lemnului. Aceasta acoperirese poate efectua si astazi tara pro-bleme, prin topirea cositorului (deexemplu, cositor din aliaj de lipitdin comert) sub lnfluenta caldurlil}i imersare precauta a pieselor inaceasta baie. Cu cat cositorul estemai fluid, cu atat detaliile ferone-riei (de exemplu, cizelari etc.) aparmai bine in evidenta.indeosebi feroneria din alarna binecuratata poate fi tratata l}i cu.Zappon - Lack" transparent, dincornert, Acest produs este un ame-stec din cele mai diferite elemente,printre altele cu setae, Lacul seusuca deja in timpul prelucraril,dar nu este rezistent la lnfluentafactorilor climaterici sau mecanici.Parti din fier, care trebuie saramana aparente, dar totusi sa fie

protejate, pot fi tratate cu ulei fier-binte (ulei pentru arme sau pentrurnecanlca flna), in acest procedeu,fie ca se lncalzeste ulelul si pieselese ung cu pensula cu acest ulei(ex. piese foarte mici) fie prin imer-sare in baie fierbinte. Prin acestprocedeu, numit adesea .brunare"se obtlne 0 protectie cllrnaticabuna, deoarece prin temperaturaridicata a uleiului se realizeaza 0buna leqatura cu suprafata meta-lului.o alta posibilitate de innobilarel}i de protectie a suprafetelordin metal este vopseaua, carelrnita structura rnetalica. Aceastametoda este folosita deja si oferao foarte buna protectie impotrivafactorilor climaterici si mecanicil}i se poate efectua intr-un moddeosebit de simplu. Suprafatarnetallca trebuie sa fie eliberatade urme de ruqina sau lrnpuritaf

18


21/38

FERONERIA

care se desprind, lnsa nu trebuiesa obtinern 0 suprafata cu luciu.Rezultatul este 0 vopsea cu unfoarte bun grad de acoperire,care prin continutul mare de fiereste adesea cu greu de deosebit

acoperirea partllor metal ice. Laprepararea de asemenea sub-stante este recomandat a se pro-ceda cu rnulta prudenta, deoareceunele componente au un punct deinflamare foarte scazut,

Se amesteca bine 80% ulei de in firnis cu 20% ulei de in stationer.Pentru 1 I. in acest amestec se adauqa ca 1,2-1,5 kg pilltura de fier(pulbere metalica din corner] sau pulbere flna de fier din industria deprelucrare a metalului), care de asemenea se arnesteca bine.Gradul de aplicare cu pensula poate fi Irnbunatatit cu ulei natural deterebentina sau cu terebentina sintetica.

de suprafata metalica a pieseinevopsite. La 0 amestecarecorespunzatoare, aceasta vopseapoate fi l}i pulverizata l}i este unprodus cu folosire universala.Piese ce nu sunt supuse influenteifactorilor climaterici pot fi dupacaz ceruite. Desi tratareasuprafetelor cu paste l}i polituripe baza de ceara se folosestecu preponderenta pe suprafetede mobilier sau de interior, acestprocedeu poate fi folosit l}i la

VOPSEA METALIZATA

Balama restaurata, suprafataceruita

Un litru de ulei de in firnis se lncalzeste in baie de apa la ca 60,in care prin topire se dizolva ca 100-150 g ceara de albine. Se lasaamestecul sa se raceasca l}i se aplica in strat subtlre, Ceara dealbine poate fi tnlocuita l}i cu ceara de Carnauba, care poseda 0 duri-tate mai mare.

CERUIREAFERONERIEI

19


22/38


23/38

VOPSIREA

Aplicarea unui strat de vopsea peusi l}i ferestre a avut mereu douafunctii importante de indeplinit:- in primul rand lemnul prelucrattrebuie sa fie protejat impotrivafactorilor climaterici- in al doilea rand s-a urrnaritadesea un efect decorativ.Abia la sfarsitul secolului al 19-1eaau aparut l}i vopsiri .transparente"cu vederea structurii materialuluide baza, Pana atunci, usile /portile si ferestrele, au fost vop-site aproape intotdeauna acoper-indu-se materialul l}i erau partecomponents a conceptului unitaral fatadei, Astazi se poate con-stata ca in deceniile trecute, prinabsents tratarii cu vopsea, dar multmai adesea prin tratare incorectacu vopsea, s-au produs multepagube elementelor din lemn.Odata cu dezvoltarea industrieichimice l}i legat de aceasta dez-voltare a industriei de lacuri l}i vop-sele, unele retete pastrate de-alungul secolelor s-au pierdut. Dar,cum se Intarnpla adesea, .proqre-sui" rezultat de aici aparea doar laprima vedere. Vopselele folositesunt de cele mai multe ori imper-meabile, sunt prea putln elastice,iar prin diluantii sintetici prezen-tau si un pericol pentru sanatate.in plus, s-au adauqat substantecontra daunatorilor biologici atat

in vopsele cat l}i in grunduri, carein cazul unor solutii constructivebune, de protectie a lemnului,aproape ca sunt inutile.in deceniile trecute protectlaconstructive a lemnului, in sensulunei productii rationale, a fost demulte ori neglijata, iar deficitelecare au aparut din aceasta cauzaau trebuit remediate prin interme-diul vopsirii. in locuri deosebit dedegradate au fost adaugate mate-riale de izolare elastice. Aceastaprocedure - renuntandu-se demulte ori la regulile vechi ale rnes-tesuqaritului - s-a dovedit a nu fide durata si acest lucru il aratadeteriorarile aparute in ultimii ani.Martorii, usile si ferestrele, caredealungul deceniilor s-au pastrat,vorbesc 0 llrnba aparte.in pricipiu se poate spune, caabia dupa folosirea vopselelorsintetice pe baza de rasinoase,usile l}i ferestrele din lemn aucapatat renumele de durabilititatedefectuoasa,

Probleme de durabilitate createde vopseaua pe baza de rasinisintetice

Fereastra lstorica vopsita in alb

21


24/38

VOPSIREA

l.azura transparenta

Vopsirea deflnitlva ca imitare afibrei lemnului

Criterii pentru vopseleo vopsea pentru usi sau ferestretrebuie sa lndepllneasca neaparaturmatoarele criterii:- Trebuie sa fie permeabila si prinaceasta sa garanteze echilibrulnatural al urniditatii lemnului inmod permanent.- Trebuie sa prezinte elasticitatesuflcienta pentru a nu se fisurala ciclurile de umflare l}i uscareale lemnului.- 0 buna rezistenta impotrivainfluentei factorilor climaterici l}imecanici trebuie de asemeneasa fie qarantata.- lnqredienti precum piqrnenti deculoare trebuie sa poata fiadauqati.- Vopseaua trebuie sa poata fiuser de aplicat l}i sa alba 0capacitate buna de patrunderea lemnului.- Toate componentele trebuie sarespecte normele privind pro-tectia mediului si a omului.l.ucrari de corectare si repa-rare trebuie sa poata fi efec-tuate fara probleme.- Straturile aplicate trebuie sa nualba actluni reversibile.- Elementele componente trebuiesa fie compatibile l}i cu altemateriale (de exemplu: partilemetal ice ale feroneriei) si sa nuruqineasca etc.

Bineinteles ca exista in prezentl}i vopsele produse pe caleindustriala, care indeplinescaceste criterii partial sau total. incazul restaurarii l}i asanarii de usil}i ferestre exista tnsa 0 provocaredeosebita, ca l}i in cazul celor-lalte materiale, de a folosi si aicila prepararea vopselelor materi-ale traditionale.in plus, mai apare l}i faptul ca lao mare parte a vopselelor pro-

duse pe cale industriala in ziua deastazi, nu mai sunt de mult trecutepe eticheta toate substantele com-ponente. in Germania, de pllda,conform leqislatiei in vigoare, esteposibil, ca produsele care contlnsub 10% de diluant, sa fie consi-derate ca produse care nu contlndlluanti.Producatorli de asa numite vop-sele naturale l}i produsele ace-stora pot constitui in acest cazo buna alternativa. Componenteleacestor produse nu prezinta pro-bleme, iar producatorii au decis inmajoritate declararea complete aacestora.Aceasta Insearnna ca toate ele-mentele componente sunt indicatepe etlcheta. Pentru restaurarea deusi l}i ferestre aceste vopsele suntinteresante, deoarece de cele maimulte ori acestea contin aceleasicomponente ca acum 100-200 deani.Pentru a se elimina neinteleqerilese mai arnlnteste inca odata canu trebuie respinse produsele ulti-melor decenii! Dar nici sa nuse foloseasca fara dlscernamantorice vopsea .rnoderna" drept ceamai buna, deoarece aceste pro-duse au un comportament incertin timp, iar in unele cazuri sepoate si dovedi influenta negativaasupra sanatatii omului.

22


25/38

VOPSIREA

Vopsea de ulei lsforlcao vopsea de ulei asa cum a fostfolosita pana in 1920 aproape inexclusivitate pentru usi si ferestrese poate produce in atelier faraprobleme (vezi jos).Trebuie sa se tina seama de faptulca straturile deja aplicate trebuiesa fie complet uscate inainte de ase aplica un nou strat de vopseal}i niclodata sa nu se aplice vop-seaua de ulei in strat prea gros,altfel ea se va usca numai super-ficial, iar sub .plelita" rarnane vop-seaua lipicioasa.

Grunduirea pieselor noi din lemn sau a celor deja vopsite odata,dupa ce s-a tndepartat vopseaua, se face cu un amestec constanddin 50% ulei de in si 50% ulei natural de terebentina sintetica.VOPSEA DE ULEI

Strat intermediar din ca 80% ulei de in, 10% ulei natural deterebentina l}i cate 5% ulei stationar pentru lemn si de in stationer.Uleiurile stationare nu lmbunatatesc uscarea, dar ele actloneaza lacalitatea straturilor de vopsea aplicate, a rezistentei la factorii clima-terici l}i la permeabilitatea apei.Strat acoperitor din ca 80% ulei de in si cate 10% ulei stationarpentru lemn l}i ulei in stationare. Dupa caz se poate Imbunatatigradul de aplicare folosind ulei natural de terebentina. Procentul totalde ulei stationar sa nu depaseasca 20%.in locul uleiului de in poate fi folosit l}i ulei de in firnis, deoareceacesta prezinta elemente de uscare (sicativi). Daca se foloseste uleide in, se poate accelera uscarea prin adauqarea de sicativi (max.3-5%)

23


26/38

VOPSIREA

PIGMENTARE Vopselele de ulei se pot pigmenta fara probleme. in functie de canti-tatea l}i felul pigmentului se poate obtine un strat prin care se vedestructura lemnului, un strat de baza sau unul care sa acopere.Din multitudinea de piqrnenti organici l}i anorganici sunt recomanda-bili piqrnentii naturali, deoarece cu acestia s-au realizat majoritateavopselelor ferestrelor si usilor istorice. Numai in cazuri individuale(de exemplu, albul cu pigment alb de titan) trebuie sa se apeleze lapiqrnenti sintetici, dar in orice caz netoxici. Plqmentii de parnanturisunt roci extrase si rnacinate fin. Toate aceste parnanturi se pot ame-steca intre ele, dar dizolvarea este dlferita. De aceea sunt necesareprobe cu cantltati mici.

Avantajul folosirii uleiului de in sau a uleiului de in firnis este faptul cauleiul de in accepts pana la 100% din volumul sau propriu materialede adaos, deci, de exemplu, piqrnenti.Se va pigmenta intotdeuna stratul intermediar. Pigmentul nu se vaadauqa pur l}i simplu vopselei, ci se va amesteca ("freca") cu 0 can-titate mica de ulei intr-un mojar, iar apoi cu aceasta rnasa pastoasase va colora vopseaua. Piqrnentii se vor amesteca astfel mai bine.

Lazura pe baza de bereindeosebi pe usi de interior si lam-briuri se gasesc adesea vopselelrnitand fibra lemnului, care sunt

pe baza de lazura de bere. Ace-stea se pot produce dupa cumurmeaza:

LAZURA PE BAZA DEBERE

Grunduirea pentru realizarea unei suprafete deschise la culoare (cugrad de acoperire!): de exemplu, pigment Terra di Sienna in ulei dein firnis se aplica pe suprafata preqatita in prealabil.l.azura pe baza de bere: ca 100 9 pigment (mai inchis de culoaredecat grundul, de exemplu, Terra di Sienna arsa) se dizolva in bere.Berea este liant folosit inca din trecut l}i nu miroase a bere decat intimpul prelucraril. Vopseaua este rezistenta la sterqere dar nu la fac-torii climaterici. Pentru a-i rnari rezistenta la sterqere lazura se poateamesteca cu ceva ulei cald.Modelele l}i lmitatille de fibra a lemnului se executa cu pensule lungispeciale, piepteni l}i sabloane (pentru lnltiala fibrei lemnului)

24


27/38

VOPSIREA

in exterior, deci in special laferestre si usi, din cauza dimensi-unilor inguste, imitarea complete afibrei lemnului nu s-a efectuat. Deasemenea era necesara si 0 sta-bilitate ridicata la aqentii atmos-ferici. Spre deosebire de lmitatillepictate pe mobilier, s-au executataici, cu pensule speciale, imitatiide fibra cu 0 lazura de culoareinchisa, cu un aspect mai sumar.in acest caz grunduirea se faceconform celor rnentlonate mai susiar apoi se aplica 0 lazura userplqmentata, pe baza de ulei dein, in care se realizeaza desenulfibrei.Numai la prima vedere retetele demai sus par complicate. La 0 pri-vire mai atenta, ele necesita doarputini cornponenti iar rezultatele

sunt ecologice l}i in plus istoric-autentice.in ceea ce priveste semnalarea totmai frecventa a alergiilor, acestevopsiri dupa retete consacrate isto-ric pot fi 0 foarte buna alternativa.in afara de aceasta, la alegereamaterialelortrebuie avutin vedere,ca pentru materialele istoriceexista 0 experienta Indelunqata,uneori de secole. Oeci, problemaverificarii laborioase a acestormateriale este de fapt lnutlla,

Suprafata qrunduita si vopsirefinala cu lazura pe baza de bere

25


28/38

6. MONTAREA STIClEI~


29/38

MONTAREA STICLEI

Sticla la ferestrele l}i usile istoriceera flxata aproape intotdeauna cuchit pe baza de ulei de in (pat l}ifateta de chit) sau cu sipci, Sticlaera sirnpla l}i in functle de pro-gresul tehnic de-a lungul secoleloraceasta era de diferite dimen-siuni. Adesea exista 0 lrnpartirecu zabrele din metal sau lemn.inainte, aceste zabrele serveaupentru leqatura dintre ochiurilemici de geam, deoarece acesteanu se puteau produce la dimen-siuni mai mari. Dar mai tarziu,lncepand cu secolul al 19-1ea,aceste zabrele au servit ca ele-mente decorative.indeosebi sticle valoroase precumsticla corodata, sticla de plumb,sticla acoperita cu sticla coloratein strat subtire (partial slefuita) sauchiar sticla suflata vor fi demontatecu mare atentie inainte de pre-lucrare. Pentru aceasta operatieeste foarte utlla 0 asa nurnitalarnpa de chit. La acest sistemchiar l}i chitul vechi pe baza de uleide in devine moale sub lnfluentaradlatlilor infrarosii, fara ca sticlasa se Incalzeasca excesiv l}i sacrape.$i asa numita sticla trasa(denumita in felul acesta dupa teh-nologia de fabricatie) trebuie pecat posibil sa fie pastrata, deo-arece prin ondulatii l}i striatiiimaginea de ansamblu a uneifatade este lnftuentata in moddecisiv. indeosebi la un nurnarmare de bucati si cu Irnbunatatireafunctlonalitatli (vezi cap. 7) estenecesar un compromis si anumeinlocuirea sticlei. in acest cazsunt necesare discutii referitoarela material si tehnologie, cu toti

factorii interesati, inainte de ince-perea lucrarii, in fond, sticla uneiferestre sau unei usi are la randulei 0 valoare istorica si nu trebuieschlmbata fara discernarnant. Cucat 0sticla este mai veche sau mailaborios executata, cu atat valoa-rea acesteia este mai mare l}i tre-buie pastrata ca atare. indeosebipentru pastrarea sticlelor coro-date, a sticlelor colorate in 2 stra-turi si slefuite sau a sticlei trasetrebuie pus accent deosebit.Sticla istorica va fi apoi rnontatala loc cu chit pe baza de uleide in. Acest sistem de montares-a consacrat dea lungul seco-lelor, este simplu de executat l}inu ridlca probleme de reparatii. inplus, chitul de ulei de in lmpreunacu vopseaua constituie un sistemunitar (vezi cap. 5) si 0 buna com-patibilitate, in cadrul etansarli sti-clei / vopsire.Chitul pe baza de ulei de in pentrusticla este constituit exclusiv dinpraf de creta l}i ulei de in l}ipoate fi produs in atelier. Chitulastfel rezultat, de culoare cenusiepoate fi colorat fara problemecu piqrnenti. inainte de vopsireafatetelor de chit (neaparat respec-tat !) trebuie respectaf timpii deuscare. La intrebuintarea de vop-sele cu contlnut de ulei, chitultrebuie sa fie Intarit rnacar lasuprafata (in functie de tempe-ratura exterloara, timp de 2-6saptarnani)

Chituirea sticlei

Sticla corodata, valoroasa, dernnade a fi :-----

27


30/38


31/38

IMBUNATATIREA FUNCTIONALITATIl, ,

Se poate constata, ca ferestrele,usile si portile istorice indeplinescdupa standardele actuale si dupa 0restaurare corespunzatoare, toatefunctlile importante (adica protectieterrnica, acustlca l}i impotrivaefractiilor),indeosebi fereastra dubla cudlstanta intre sticle (optim 80-120mm) si cu cele 2 planuri separateale aripilor (protectle terrnica l}iacustica), cat si cu cercevelele lorrelativinguste cuzavorare multiple(protectle la efractie) constituie 0solutie aproape perfects. Toate for-mele ulterioare de ferestre (ca deexemplu, geamuri simple cu sticlaizolatoare, cu rama dubla, etc.),de cele mai multe ori nu constituieo lmbunatatlre a functionalitatli, ciadesea sunt doar mai ieftin deprodus l}i mai user de montat.Totusi, partial este posibil caaceste lnsusiri pozitive sa fieIrnbunatatite cu un efort minimal.Folosirea acestor posibilitaf depindl}i de utilizarea lor, de aceea tre-buie sa existe 0 diferentiere de laun caz la altul, fiind necesara 0interventie in substanta istorica.in cele ce urmeaza, se prezintape scurt cateva posibilitati, referi-tor la Irnbunatatirea functionalitatll.De la inceput fac rnentiunea canu sfatuiesc pe nimeni sa facainterventii in constructla obiectu-lui.Acestea ar fi printre altele intro-ducerea de geamuri izolatoare incercevelele ferestrelor duble saumontarea de rame suplimentaredin metal sau materiale plastice

pentru un strat de sticla suplimen-tar. Masa supllrnentara nu va fisuportata nici de ramele existentel}i nici de balamale iar aspectulestetic este alterat.$i montajul ulterior cu meca-nisme de basculare, sau chiarde rotire-basculare este foartegreu posibil din p.d.v. tehnic l}inu se recornanda. in plus, prac-tica anilor precedenti a aratat camecanismele de rotire-basculareduc adesea la un comportamentqresit de aerisire din partea utili-zatorului.

Marirea protectlel termicein ceea ce priveste protectlaterrnica, s-a format 0 parersgrel}ita, care din pacate maipersista inca l}i anume:Nu este adeva rat ca frigulpatrunde in camera, ci caldurase pierde din camera spreexterior!

Urrnatoarele rnasuri pot duce la 0protectie terrnica Imbunatatlta laferestrele istorice:PRINCIPIU DE BAZA 2

La toate aceste rnasuri, trebuieavut in vedere ca valoarea coefi-cientului K a ferestrei sau a usii, safie intotdeauna mai mare decat alzldariei aferente. Numai asa pot fievitate deficiente produse de feno-menul de condensare pe peretecu formare de mucegai etc.!

29


32/38


MARIREA PROTECTIEITERM ICE

Etansarea spatiului, de cele mai multe ori gol, dintre tocul ferestrelorduble l}i zidarie cu materiale izolante.Introducerea unei garnituri de etansare de tip furtun inqusta siflexlblla, intr-o frezare, la ferestrele interioare. Executarea unei frezariin cercevea sau in toc este posibila.inlocuirea sticlei din planul interior cu sticla izolatoare terrnica (deexemplu, sticla de 4 mm sirnpla, acoperita cu un start izolant de tipECO - Plus)

Irnbunatatlrea protectlelacusticePrin dlstanta mare dintre celedoua geamuri, se realizeaza laferestrele duble 0 buna protectieacustica, indeosebi in zona frec-ventelor joase (zgomot produsde autovehicule). Cu urmatoarelernasuri lnsa, aceasta protectiepoate fi trnbunatatlta:

o verificare efectuata de catre uninstitut, specializat pe fereastradubla cu sticla conform celor maisus mention ate si cu garnitura decauciuc pe planul interior pentruetansare, a demonstrat calitateamult Irnbunatatita a unei aseme-nea ferestre. Valoarea medie de

Se vor fraza l}i monta garnituri de cauciuc.

IMBUNATATIREAPROTECTIEIACUSTICE

Etansarea cu material izolant contactului cu zldaria (eventual l}ilmpreuna cu rnasuri de protectie terrnica): Se recornanda asa zisapluta injectabila.

Grosimi diferite de sticla in cele 2 planuri: prin diferenta de grosimede 1 mm, frecventa proprie de oscllatie se absorb cativa decibeli.in acest caz este posibila l}i rationale 0 cornblnatie cu rnasuri deprotectie terrnica (sticla cu protectie terrnica de 4 mm).

atenuare a zgomotului se afla la45 dB! Pentru a se realiza 0 ase-menea valoare de atenuare cu 0fereastra sirnpla cu sticla dublaizolatoare, sunt necesare atateforturi cat si costuri ridicate.

30


33/38


Irnbunatatlrea protectlelcontra efractlelGradul de protectle a usilor l}iferestrelor istorice poate fi im-bunatatlt prin urmatoarele rnasuri:

Montarea de sisteme de impiedicare a spargerii l}i dupa caz zavorarimultiple la usile de intrare in casa si in locuinta. Cu ajutorul unuilacatus iscusit se pot realiza l}i la dispozitivele istorice asemeneaechipari ca cele mai sus rnentionate. Posibile sunt l}i broaste sauzavoare suplimentare, montate mascat.

IMBUNATATIREAPROTECTIEI CONTRA

EFRACTIEI

La ferestrele dubie, montarea in unul dintre planele ferestrei a uneisticle de securitate (de exemplu, sticla ESG de 4 mm sau VSG de 6mm)in cornblnatie cu geamul ESG este posibila si instalarea unui.paianjen de alarrna" pe sticla l}i racordarea la 0 lnstalatie de alarrna.$i aici trebuie luate permanent decizii noi, deoarece lncepand cuetajul 1, riscul unei efractii la ferestre este destul de rar.La usi de intrare in doua canate trebuie sa fie asigurate zavoarele,ce se afla montate ingropat in fait.Prin pastrarea rnanerului istoric al clantel, aceasta incuietoare poatefi adesea asiqurata suplimentar. Cornertul de specialitate ofera aicisisteme de asigurare cu cheie pentru aceste rnanere, astfel tncat seevita 0 actionare neavizata (chiar l}i in cazul spargerii geamului)in cazuri de exceptie, in locuri expuse l}i deosebit de periclitate poatefi montat l}i un grilaj, cum ar fi la usi de intrare secundare, ferestre depivnite sau de la parter. Acest lucru se obisnuia si inainte foarte des.

31


34/38

ANEXA: RELEVARE U~II FERESTRE

FORMULARE DE RELEVARE AData:Redactat:Obiectiv:Nivel / lncapere / nr. fereastra:

1. Obiectiv:LocalitateaStradaCladireOrientareNivelNr. lncapereNr. fereastra

2. Constructie

3. Mod de inchiriere / ancadrament / incadrare

32


35/38


FORMULARE DE RELEVARE BData:Redactat:Obiectiv:Nivel / lncapere / nr. fereastra:

Stabilirea culorii / stabilirea perioadei in care a fost construita

33


36/38


FORMULARE DE RELEVARE CData:Redactat:Obiectiv:Nivel / lncapere / nr. fereastra:

Cartarea deficientelor / schita

34


37/38


FORMULARE DE RELEVARE DData:Redactat:Obiectiv:Nivel / lncapere / nr. fereastra:

Descrierea profilului si a piesei de prelucrat / concept de lucru


38/38

COLECTIVUL REDACTIEI

REDACTAT Proiect de cooperare romano-german .Reabllitarea CentruluiIstoric Sibiu" GTZ / Societateqerrnana pentru cooperaretehnicaAUTOR Christoph Junghans

FOTOGRAFII Christoph Junghans

gtz sibiu - restaurarea-reabilitarea portilor si ferestrelor istorice

Documents