grile rezolvate

Click here to load reader

Post on 04-Jul-2015

2.296 views

Category:

Documents

54 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

1. Conform definitiei formulate de Comitelui de Definitii al Asociatiei Americane de Marketing, la inceputul anilor *60 ai secolului al XX-lea, cercetarea de marketing reprezinta: c) culegerea, inregistrarea si analiza sistematica a datelor referitoare la marketingul bunurilor si serviciilor; 2. Definitia data cercetarii de marketing de Asociatia Americana de Marketing, la inceputul anilor '60 ai secolului al XX-lea, are urmatoarele limite: b) nu ofera o imagine integrala a procesului cercetarii de marketing si nu indica scopul pentru care este realizata cercetarea; 3. Unul dintre aporturile principale ale definitiei formulate de Asociatia Americana de Marketing, Ia finele anilor "80 ai secolului al XX-lea, este urmatorul: a) clarificarea importantei acordate rolului pe care il indeplineste cercetarea de marketing in cadrul organizatiei; 4. Scopul cercetarii de marketing este: b) cunoasterea mediului in care functioneaza organizatia, identificarea oportunitatilor, evaluai cii alternativelor actiunilor de marketing si a efectelor acestora; 5. Principalele aspecte subliniate de definitiile formulate de specialisti, referitoare la cercetarea de marketing, sunt urmatoarele: d) rolul cercetarii, caracterul procesual al cercetarii si obiectivitatea cercetarii. 6. Aria cercetarilor de marketing cuprinde urmatoarele trei domenii majore: a) firma, mediul extern, interfata intreprindere-mediu; 7. Conform datelor ESOMAR, in anul 2000, cifra de afaceri mondiala, realizata in domeniul cercetarii pietei, a fost urmatoarea: a) 15,26 miliarde USD 8- Studiul anual, publicai de ESOMAR, referitor la sectorul cercetarilor de marketing pe plan mondial, a inclus pentru prima data o evaluare a cheltuielilor efectuate in Romania, in domeniul cercetarii de piata, in editia din anul: c)200l 9. Pentru anul 2000, studiul anual, publicat de ESOMAR, referitor la sectorul cercetarilor de marketing pe plan mondial, a prezentat in cazul Romaniei, urmatoarea cifra de afaceri in domeniul cercetarii de piata: b) 11 milioane USD; 10. Publicatia americana, specializata in domeniul cercetarilor de marketing, "Journal of Marketing Research" a aparui pentru prima data in anul: b) 1964; 11. Cercetarea de marketing creeaza conditiile necesare practicarii unui management: c) proactiv; 12. In esenta, rolul pe care il indeplineste cercetarea de marketing in procesul decizional al unei organizatii, este definit de urmatoarele coordonate: b) identificarea oportunitatilor si pericolelor potentiale din mediul extern al organizatiei, fundamentarea alegerii unor alternative decizionale, evaluarea eficientei deciziilor de marketing; 13. Informatiile oferite de cercetarea de marketing si recomandarile formulate de cercetator sunt folosite atunci cand: c) informatiile sunt actuale, valide, relevante pentru situatia dccizionala considerata si ofera o imagine judicioasa asupra fenomenului sau procesului investigat; 14. in privinta cercetarii de marketing, se pot face urmatoarele afirmatii: c) focalizarea asupra costurilor cercetarii, (ara considerarea valorii informatiilor rezultate din cercetare, limiteaza eficienta procesului decizional; 15. Conform studiilor ESOMAR, cei mai importanti utilizatori ai cercetarilor de marketing sunt: a) producatorii de bunuri de consum sau industriale; 16. Conform datelor publicate de liSOMAR, in anul 2000, in Romania, ponderea cercetarilor de piata referitoare la consumatori in cifra de afaceri realizata din cercetari de piata a fost urmatoarea: d) 86%.

17. In cazul in care satisfacerea necesitatilor de cercetari de marketing ale firmei constituie responsabilitatea unui singur grup de specialisti ai organizatiei, organizarea departamentului de cercetari este de tip: a) centralizat; 18. Apelarea la solutia organizatorica in care departamentul de cercetari de marketin are o pozitie de stat major permite: a) informarea rapida a conducerii de la cel mai inalt nivel al organizatei; 19. Directorul de cercetari de marketing detine o pozitie de varf in cadrul organizatiei si are ca responsabilitate nemijlocita: b) realizarea tuturor proiectelor de cercetari de marketing ale organizatiei; 20. Pe plan mondial, in randul firmelor care ofera servicii complete de cercetari de marketing, se inscriu urmatoarele tipuri: a) firmele de servicii ad-hoc, firmele de servicii standardizate, firmele de servicii sindicalizate; 21. Din randul firmelor care ofera servicii limitate, in domeniul cercetarilor de marketing, fac parte urmatoarele: a) firmele de analiza statistica, firmele de prelucrare a datelor, firmele de servicii de teren; 22. Firmele de servicii ad-hoc au urmatoarele caracteristici: a) desfasurarea activitatilor de cercetare la comanda expresa a fiecarui client; 23. Printre caracteristicile firmelor care ofera servicii de cercetari de marketing sindicalizate, se inscriu urmatoarele: b) caracterul deschis al ofertei, fata de toti clientii potentiali care au capaciu/ca de a plati pentru obtinerea datelor si informatiilor; 24. SORMA este; d) Societatea Romana de Marketing si Cercetarea Opiniei Publice. 25. SORMA a fost infiintata in anul: c)200I 26. Pe baza criteriului "scopul functional ai cercetarii", tipologia cercetarilor de marketing poate fi urmatoarea: b) cercetari exploratorii, cercetari concluzive; 27. Pe baza criteriului 'lipul informatiilor rezultate din cercetare", tipologia cercetarilor de marketing este urmatoarea: d) cercetari cantitative, cercetari calitative. 28. Cercetarea de marketing al carei scop principal este clarificarea si intelegerea coordonatelor unei probleme are un caracter: a) exploratoriu 29. Majoritatea cercetarilor de marketing de tip exploratoriu nu pot fi utilizate pentru: d) oferirea de probe concludente, care sa fundamenteze alegerea celui mai bun mod de actiune. 30. Cercetarea exploratorie are urmatoarele particularitati: a) definirea vaga a nevoilor de informatii, abordarea in general nestructurata, flexibila; 31. Exemple de metode aplicate in cadrul cercetarilor exploratorii sunt urmatoarele: a) analiza datelor secundare, interviurile efectuate in randul expertilor; 32. Investigarea aprofundata a unui numar mic de cazuri special selectate, referitoare la persoane, organizatii sau situatii este specifica urmatoarei metode: b) studiul de caz 33. Cercetarile concluzive au urmatoarea particularitate; b) caracterul formal si structurat; 34. Un exemplu de scop al unei cercetari de marketing descriptive este urmatorul: a) estimarea ponderii pe care o detin in ansamblul populatiei, subiectii care au un anumit comportament de cumparare si consum; 35. O cercetare din categoria cercetarilor descriptive arc urmatoarea caracteristica:

d) fundamentarea pe baza unor cunostinte prealabile despre fenomenul studiat. 36. Exemple de metode aplicate in cadrul Cercetarilor descriptive sunt urmatoarele; b) observarea, sondajul, simularea; 37. in functie de modul de desfasurare in timp, cercetarile descriptive se pot clasifica in urmatoarele categorii: a) cercetari transversale si cercetari longitudinale; 38. O cercetare de marketing transversala multipla este realizata: d) pe doua sau mai multe esantioane independente, informatiile fiind culese de la fiecare in parte, doar o sigura data, de regula in momente diferite. 39. Cercetarea de marketing transversala multipla permite: a) studierea evolutiei in timp a anumitor variabile de marketing; 40. Panelul utilizat in cercetarile de marketing longitudinale este: d) un esantion fix, asupra caruia se efectueaza masurari repetate, la anumite intervale de timp. 41. Cercetarile realizate cu ajutorul paneluri lor omnibus au urmatoarea particularitate: a) presupun culegerea de informatii referitoare la variabile diferite de la o perioada la alta, de la aceiasi subiecti selectati anterior: 42. Folosirea pandurilor in cercetarile de marketing longitudinale genereaza urmatoarea particularitate: b) acuratetea mai mare a datelor culese, fata de cercetarile transversale; 43. Cercetarea transversala, comparativ cu cercetarea longitudinala, ofera o scrie de avantaje in ceea ce priveste: b) reprezentati vi tatea esantionului, eroarea rnai mica datorata raspunsurilor; 44. Conform acceptiunii stiintifice, conceptul de cauzalitate presupune: d) existentii mai multor cauze, o relatie probabilista. ce poate fi dedusa, intre cauza si efect. 45. Principalele caracteristici ale cercetarilor cauzale sunt urmatoarele; b) manipularea variabilelor cauzale independente; 46. Metoda aplicabila pentru desfasurarea unei cercetari cauzale este urmatoarea: d) experimentul. 47. Tipul de cercetare cauzala bazat pe "distributia fortata a produselor" prin anumite magazine, dctailistii fiind platiti pentru spatiul acordat si pentru pozitionarea foarte favorabila a produsului este denumti: b) test de piata controlat 48. Testul de piata standard are urmatoarea caracteristica: a) efectuarea cercetarii in conditii reale de piata; 49. Testul de piata controlat are urmatoarea caracteristica: c) obtinerea de indicii referitoare la nivelul maxim al vanzarile- potentiale, ca urmare a faptului ca lestul are loc in cele mai favorabile conditii; 50. Testul de piata simulat are urmatoarea caracteristica: d) costul mai marc comparativ cu celelalte tipuri tic ieste de piata. 51. Cercetarea calitativa are urmatoarele caracteristici: d) volumul mare de informatii furnizate de respondeut. analiza nestatistiea a datelor. 52. in privinta cercetarilor calitative, se pot face urmatoarele afirmatii: d) permite obtinerea informatiilor "sensibile" de la respondenti, in cazul in care aspectele cercetate sunt fie stanjenitoare, fie au un impact negativ asupra propriului statut 53. Exemple de teliniei indirecte de cercetare calitativa sunt urmatoarele: a) tehnicile proiective de asocieri, tehnicile proiective de constructie; 54. In privinta alegerii tipului adecvat de cercetare de marketing, este valabila urmatoarea recomandare? d) in cazul in care nu c&te cunoscuta problema, se incepe cu o cercetare exploratorii, urmata, in majoritatea cazurilor de o cercetare concluziva. 55. Cercetarea cauzala c&te un tip de cercetare care permite: a) studierea cauzelor care explica evolutia in timp si spatiu a unui anumit fenomen;

56. Din faza preliminara a cercetarii de marketing, fac parte urmatoarele etape: b) stabilirea scopului cercetarii, definirea obiectivelor cercetarii, elaborarea ipotezelor; 57. In faza de proiectare a cercetarii de marketing, este inclusa urmatoarea etapa: b) selectarea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor; 58. In faza de realizare a cercetarii de marketing, se desfasoara urmatoarea etapa: c) analiza si interpretarea informatiilor; 59. Faza de proiectare a cercetarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a) alegerea surselor de informatii, selectarea modalitatii de culegere $i sistematizare a informatiilor, stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetarii; 60. Identificarea obiectivelor cercetarii este urmata de etapa: b) elaborarea ipotezelor; 61. In faza de proiectare a cercetarii, modalitatile de culegere si sistematizare a informatiilor pot fi stabilite numai dupa ce s-a parcurs urmatoarea etapa: a) alegerea surselor de informatii; 62. Elaborarea propunerii (ofertei) de cercetare arc loc imediat dupa ce a fost finalizata: c) stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetarii; 63. Din perspectiva procesului cercetarii de marketing, situatia critica pe care trebuie sa o rezolve decidentul sau ocazia favorabila pe care doreste sa o cunoasca mai bine si sa o valorifice este denumita: d) problema decizionala. 64. In cazul unei cercetari de marketing, problema decizionala este descrisa de urmatoarea intrebare: c) Ce ar trebui sa faca dccidentul in conditiile date? 65. In privinta definirii problemei decizionale reale, analogia cu principiul iccberg-ului esle considerata relevanta deoarece: c) in absenta unor infonna|ii suficiente, 90% din problema decizionala este necunoscuta si implicit omisa; 66. In cazul definirii problemei decizionale, se considera ca: b) este necesara indicarea arici decizionale specifice, care va fi clarificata cu ajutorul informatilor obtinute din cercetare: 67. In privinta problemei decizionale si scopului cercetarii de marketing, se poale spune ca: c) scopul cercetarii poate indica informatiile necesare decidenrului pentru alegerea unei variante de actiune adecvate; 68. In clapa de stabilire a scopului cercetarii, se considera urmatoarea recomandare: d) definirea scopului in functie de problema decizionali 69. Precizarea la nivel operational a informatiilor necesare pentru alegerea variantei decizionale optime se realizeaza prin intermediul: d) obiectivelor cercetarii. 70. fn privinta numarului de obiective, se poate afirma ca: b) unui scop de cercetare ii corespund mai multe obiective; 71. In etapa de formulare a obiectivelor, este necesara considerarea urmatoarei recomandari: d) evitarea tentatiei de a culege infonna|ii suplimentare, ca urmare a sindromului "ar fi bine daca am afla 72. Obiectivele sunt considerate centrale sau secundare in functie de urmatorul criteriu: a) importanta lor in raport cu scopul cercetarii; 73. Despre ipotezele formulate in cercetarile de marketing, se poate afirma ca: a) sunt propozitii nedovedite, referitoare la un factor sau un fenomen care prezinta i nteres pentru cercetator; 74. Pentru fiecare obiectiv al unei cercetari de marketing, se considera ca: d) este necesara formularea doar a unei singure ipoteze. 75. Gradul de formalizare si cxplicitare a unei ipoteze este mai mare cu cat: a) complexitatea cercetarii este mai redusa 76. Etapa de estimare prealabila a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetare raspunde la urmatoarea intrebare majora:

b) Merita sa desfasuram cercetarea? 77. Valoarea informatiilor obtinute cu ajutorul cercetarilor de marketing tinde sa scada odata cu: d) scaderea masurii in care decidentii apeleaza la cercetarile de marketing pentru fundamentarea procesului de alegere a unei variante de acliunc. 78. Masura in care informatia descrie corect realitatea este reflectata de criteriul denumit: b) acuratetea informatiilor 79. In procesul de evaluare a contributiei informatici la procesul decizional, masura in care volumul de informatii obtinute face posibila adoptarea deciziei corecte este reflectata de criteriul denumit: c) suficienta informatiilor; 80. In procesul de evaluare a contributiei informatiei la procesul decizional, pertinenta si aplicabilitatea informatiei, in raport cu situatia dccizionala considerata este reflectata de criteriul denumit: at acuratetea informatiilor; c) actualitatea informatiilor; b) disponibilitatea informatiilor; d) relevanta informatiilor. 81. Metoda de estimare a valorii unei cercetari de marketing, care ofera o imagine despre eficienta tuturor eforturilor de cercetare intreprinse de specialistii proprii si/sau de firmele la care s-a apelat, pe baze comerciale, pentru furnizarea de servicii de cercetare, este urmatoarea: d) metoda randamentului cercetarii. 82. In cazul utilizarii analizei baycsiene pentru stabilirea valorii economice a informatei de marketing, modul de stabilire a probabilitatilor baycsiene are urmatoarea caracteristica majora: a) Subiectivitatea 83. In cadrul analizei baycsiene, analiza a priori are ca scop sa determinare: a) valoarea anticipata a deciziei, respectiv valoarea deciziei adoptate pe baza datelor disponibile, fara ca firma sa realizeze o cercetare de marketing; 84. Utilizarea metodelor ce decurg din analiza bayesiana presupune din partea dccidentilor si a cercetatorilor: c) identificarea clara a variantelor decizionale si formularea lor astfel incat sa se excluda reciproc; 85- Documentul oficial, utilizat In cadrul firmei, in care sunt prezentate necesitatile specifice de informatii, ce presupun desiasurarca unei cercetari, avantajele pe care le ofera organizatiei, eventualele restrictii temporale si banesti este denumit: b) cerere de cercetare de marketing; 86, In cererea de cercetare de marketing, se precizeaza intotdeauna: a) problema decizionala care trebuie sa fie solutionata; 87. Printre sectiunile componente ale cererii de cercetare de marketing, se inscriu urmatoarele: a) modul de utilizare a rezultatelor cercetarii, colectivitatea tinta; 88. Cererea de cercetare de marketing are urmatorul rol: b) clarificarea naturii problemei pentru echipa de cercetare; 89. in functie de criteriul '"felul informatiilor furnizate", tipologia surselor de informatii ce pot fi utilizate in cercetarile de marketing este urmatoarea: b) surse de informatii primare si surse de informatii secundare; 90. Exemple de surse de informatii primare sunt urmatoarele: c) populatia, un anumit segment de consumatori potentiali; 91. Exemple de surse de informatii secundare sunt urmatoarele: at specialistii firmelor de consultanta; b) rapoartele unor organisme internationale; 92. In privinta selectarii surselor de informatii, cercetatorii considera urmatoarea recomandare: c) sursele de informatii secundare sunt preferabile sub aspectul timpului mai scurt necesar pentru obtinere, a costului convenabil si eforturilor mai mici, comparativ cu informatiile primare; 93. Variabilele categoriale sunt cele care: d) pol avea doar un numar limitai de valori distincte.

94. Exemplu de variabila categoriala esle urmatoarea: a) mediul de resedinta (urban/rural); 95. O variabila continua este o variabila care: c) poate lua valori dintr-o gama practic infinita; 96. Un exemplu de variabila contimia este urmatorul; a) profitul organizatiei 97. in etapa de selectare a modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor, se desfasoara urmatoarele actiuni: a) definirea conceptuala si operationala a variabilelor cercetarii, clasificarea variabilelor in dependente si independente; 98- Exemple de metode de cercetare directa la care poate recurge cercetatorul, in etapa de selectare a modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor, sunt urmatoarele: b) interviuri ie in profunzime, observarea; 99. Exemple de instrumente de culegere a informatiilor, care suni pregatite in eiapa de selectare a modalitatilor de culegere $i sistematizare a informatiilor sunt urmatoarele: a) chestionarul, grila de observare; 100. Stabilirea modalitatii de sistematizare a informatiilor consta in elaborarea: a) machetei tabelelor care vor fi utilizate pentru prezentarea datelor culese; 101. Exemple de costuri .fixe. 'componente .ale costului total al unei cercetari cantitative, sunt cele generate de urmatoarele aspecte: a) clarificarea problemei decizionale, redactarea propunerii de cercetare; 102. Exemple de costuri variabile, componente ale costului total al unei cercetari cantitative, sunt cele generate de urmatoarele aspecte; a) editarea rezultatelor cercetarii, controlul modului de reeollarc a informatiilor; 103. In structura costurilor totale, in cazul unei cercetari calitative, comparativ cu o cercetare cantitativa: a) costul analizei datelor este mai mare; 104. Pe piata romaneasca, tariful pentru proiectarea ghidului de interviu, de firme specializate in oferirea de servicii de cercetari de marketing, la standarde internationale, este adesea echivalent cu: a) aproximativ 500 USD 105. Metoda folosita pentru programarea desfasurarii in timp a procesului de cercetare, care presupune identificarea tuturor activitatilor desfasurate cu ocazia unei anumite cercetari, stabilirea succesiunii acestor activitau! si estimarea timpului necesar pcnlra fiecare activitate este: d) drumul critic. 106. Tehnica de programare a desfasurarii in timp a procesului de cercetare, care considera deopotriva costurile de realizare a activitatilor si costurile acestora este: c) evaluarea si revizuirea grafica: 107. Pentru programarea in timp a activitatilor de cercetare, tehnicile PERT si GERT, comparativ cu metoda drumului critic sunt: b) mai avansate; 108. Exemple de metode/tehnici utilizabile pentru programarea in timp a procesului de cercetare sunt urmatoarele: a) CPM, PERT, GERT 109. Documentul oficial care prezinta modul concret de desfasurare a cercetarii de marketing si care este supus aprobarii managementului de specialistii Urmei- in cazul realizarii cercetarii eu forte proprii, sau de reprezentantii firmelor specializate in proiectarea si realizarea de cercetari de marketing, la care firma solicitanta a apelai este denumit: c) oferta (propunere) de cercetare de marketing; 110. Propunerea de cercetare de marketing este: c) o descriere sistematica a metodologiei cercetarii; 111. Procesul de elaborare si aprobare a propunerii de cercetare este declansat de urmatoarea etapa:

d) briefmg-ul prealabil112. In cadrul procesului de elaborare a propunerii de cercetare, briefing-ul prealabil consta in: b) discutia dintre solicitantul si realizatorul cercetarii, care arc ca scop clarificarea problemei de marketing care impune efectuarea cercetarii de marketing, a restrictiilor temporale si banesti; 113. Propunerea de cercetare de marketing elaborata de o firma specializata este evaluata de solicitantul cercetarii in fractie de urmatoarele criterii: a) masura in care raspunde necesila|ilor firmei de a rezolva o anumita problema decizionala, informatiile ce vor fi obtinute, resursele banesti si temporale implicate; 114. Propunerea de cercetare de marketing este un document util: c) deopotriva pentru solicitantul si realizatorul cercetarii; 115. Propunerea de cercetare de marketing nu include: d) concluziile si recomandarile formulate pe baza cercetarii. 116. Propunerea de cercetare nu indeplineste functia de: d) comunicare a rezultatelor cercetarii de marketing. 117. In sectiunea intitulata "Contextul elaborarii propunerii de cercetare", componenta a unei propuneri de cercetare de marketing, este oferit raspunsul la urmatoarea intrebare: b) Care este situatia generala a firmei solicitante a cercetarii? 118. in cadrul propunerii de cercetare de marketing, sectiunea in care este precizata populatia tinta este urmatoarea: c) metodologia cercetarii; 119. In cadrul propunerii de cercetare de marketing, sectiunea in care este precizat modul de control al activitatii operatorilor de interviu este urmatoarea: d) culegerea datelor. 120. Sectiunea "Raportul de cercetare" a unei propuneri de cercetare de marketing nu specifica: a) modul in care vor fi analizate si interpretate informatiile; 121. Recoltarea informatiilor are loc in urmatoarea faza a procesului cercetarii de marketing: d) de realizare a cercetarii. 122. Recoltarea informatiilor presupune desfasurarea urmatoarelor activitati; a) constituirea, pregatirea si evaluarea fortelor de teren; 123. in fa/a de realizare a cercetarii, pregatirea fortelor de teren presupune: a) furnizarea de informatii si recomandari referitoare la modul de stabilire a contactului initial cu respondentul, formularea intrebarilor si inregistrarea raspunsurilor; 124. in etapa de recoltare a informatiilor, evaluarea operatorilor consta in: a) identificarea operatorilor care au desfasurat o activitate corespunzatoare si la care se va putea apela si in cadrul altor proiecte de cercetare; 125. in etapa de recoltare a informatiilor, constituirea fortelor de teren presupune: c) stabilirea caracteristicilor pe care trebuie sa Ic aiba operatorii; 126. Verificarea si. acolo unde este necesar, corectarea datelor care au fost culese reprezinta continutul activitatii de: b) editare a datelor 127. Editarea informatiilor arc Ioc in etapa de: b) prelucrare, analiza si interpretare a informatiilor; 128. Editarea de teren a informatiilor presupune: d) inlaturarea deficientelor din activitatea fortei de teren, datorate neintelegerii corespunzatoare a procedurii de culegere a datelor, de persoana responsabila de controlul fortei de teren. 129. Editarea de teren presupune desfasurarea urmatoarei operatiuni: b) validarea activitatii fortei de teren; 130. Editarea de birou este realizata de: a) o persoana care cunoaste scopul si obiectivele cercetarii, precum si metoda utilizata pentru culegerea informatiilor; 131. Procesul de editare nu presupune:

d) completarea chestionarelor in care exista nonraspunsuri. 132. Activitatea care consta in asocierea de simboluri, conform unui procedeu prestabilit, datelor culese este denumita: b) codificare; 133. In procesul cercetarii de marketing, codificarea datelor cslc o activitate realizata imediat: b) dupa editarea datelor; 134. Codificarea consta in utilizarea de simboluri: c) preponderent numerice; 135. In situatia unui sondaj, in cazul intrebarilor incinse, modul de codificare a raspunsurilor este stabilit: b) cu ocazia proiectarii instrumentului de culegere a datelor; 136. In situatia unui sondaj, in cazul intrebarilor deschise, stabilirea modului de codificare a raspunsurilor se realizeaza: a) dupa primirea chestionarelor completate si stabilirea categoriilor; 137. Activitatea care consta in calcularea numarului total al cazurilor care se inscriu in fiecare categorie dintre cele considerate si prezentarea lor sinoptica este cunoscuta sub urmatoarea denumire: d)tabulare. 138. Pentru alegerea metodelor de analiza a informatiilor se poale utiliza urmatorul criteriu: a) tipul de scala utilizata pentru masurarea variabilelor; 139. Printre obiectivele urmarite in procesul de analiza a datelor, se inscrie urmatorul: a) realizarea de estimari si previziuni; 140. Desprinderea concluziilor din datele culese, prelucrate si analizate este continutul urmatoarei activitati: c) interpretarea informatiilor; 141. in principiu, ultima elapa a procesului de cercetare este: b) elaborarea raportului de cercetare; 142. Prezentarea orala si/sau documentul scris, avand ca rol comunicarea rezultatelor cercetarii, a concluziilor si recomandarilor reprezinta: d) raportul de cercetare. 143. Raportul de cercetare nu indeplineste urmatoarea functie: c) supunerea spre aprobare a metodologiei cercetarii; 144. In raportul de cercetare, nu sunt specificate: d) costurile totale implicate de cercetare. 145. In privinta unui raport de cercetare nu se poate afirma ca: d) este independent de problema decizionala a solicitantului cercetarii. 146. In pagina de titlu a raportului unei cercetari se specifica: a) denumirea organizatiei pentru care a fost elaborat raportul; 147. Rezumatul inserat intr-un raport de cercetare nu include: a) o prezentare detaliata a metodologiei cercetarii 148. Documenlul prin care se prezinta oficial, beneficiarului cercetarii, raportul de cercetare si care este parte componenta a raportului este: b) scrisoarea de inaintare; 149. Introducerea unui raport de cercetare se refera la urmatoarele aspecte: a) problema decizionala, scopul, obiectivele si ipotezele cercetarii; 150. in cadrul unui raport de cercetare, in sectiunea referitoare la recomandari, sunt nientionate: c) propunerile de decizii si actiuni ce trebuie sfi fie intreprinse de beneficiarul cercetarii; 151. In anexele unui raport de cercetare nu se prezinta: d) titlurile diviziunilor si subdiviziunilor raportului. 152. Cuprinsul raportului de cercetare arc urmatorul rol: a) indicarea continutului raportului; 153- Includerea in raportul de cercetare a unei sectiuni privind limitele cercetarii are urmatorul rol: a) avertizarea beneficiarului cercetarii de eventualele puncte slabe ale acesteia;

154. in sectiunea referitoare la metodologia cercetarii. in cadrul unui raport de cercetare, nu sunt incluse informatii despre: c) concluziile cercetarii; 155 In sectiunea privind limitele cercetarii, nu suni mentionate riscurile privind: c) alegerea furnizorului extern de servicii de cercetari de marketing; 156. In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta: b) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica a gradului in care un obiecl sau un fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate; 157. In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta: b) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica, a gradului in care un obiect sau fenomen poseda o anumita cnracleristica sau proprietate; 158. in cercetarea de marketing, scalarea reprezinta: b) activitatea de construire a scalelor; 159. In construirea scalelor trebuie respectate mai multe conditii: (I) sa fie inteligibila de catre subiectii de la care se culeg informatiile; (2) sa presupuna in mod obligatoriu existenta unui instrument fizic care sa permita masurarea; (3) nivelele scalei sa constituie o reprezentare numerica sau nenumerica a intensitatii caracteristicii masurate; (4) sa diferentieze nivelele de intensitate ale caracteristicii cercetate: b)1.4; 160. Una din conditiile care trebuie respectate in construirea scalelor o constituie: b) sa fie inteligibile de catre subiectii de la care se culeg informarile; 161. In cercetarea de marketing, scala reprezinta: a) instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza masurarea; 162. Scala preferata de respondenti este: a) scala nominala 163. In cercetarea de marketing, scalarea multidimensionala reprezinta: b) metoda de masurare simultana a mai multor caracteristici sau proprietati; 164. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la scala nominala nu este adevarata: c) grupele constituite nu trebuie sa se excluda reciproc din punct de vedere al proprietatii scalate; 165. Ordonarea variantelor cercetate in functie de un anumit criteriu este posibila in cazul scalei; a> ordinale; 166. Scalele care permit ordonari sunt urmatoarele: I) scalele nominale; 2) scalele interval; 3) scalele neparametnce; 4) scalele proportionale; 5) scalele ordinale; 6) scalele nemetrice; 7) scalele unidimensionale; 8) scalele multidimensionale: b)2,4,5; 167. Multiplicarea sau divizarea unui numar de pe scala Ia altul se pot realiza in cazul unei scale: d) proportionale 168. Una dintre urmatoarele metode de scalare nu permite cumparatii intre stimuli: b) scala lui Likert; 169. Una dintre urmatoarele metode de scalare nu permite comparatii: c) scala lui Slapel; 170. Una dintre urmatoarele metode de scalare permite comparatii: c) metoda ordonarii rangurilor; 171. Care dintre urmatoarele variabile - I) lungimea; 2) cifra de afaceri; 3) sexul; 4) starea civila; 5) greutatea; 6) statutul socio-profesional; 7) vanzarile; 8) temperatura -pot li exprimate doar sub forma categoriala? b) 3,4,6; 172. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor- I) testul X": 2) mediana; 3) testul p'ishcr: 4) testul U: 5) coeficientul de contingenta; 6) grupul modal; 7) coeficientul de corelatie a rangurilor; 8) media armonica - corespund scalei nominale? a) 1,5,6; 173. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei nominale:

d) coeficientul de contingenta, grupul modal, testul X2. 174. Testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei nominale se realizeaza utilizam): a) testul neparametric McNemar 175. Scala nominala are una din urmatoarele caracteristici: c) permite clasificari; 176. Scala nominala arc una din urmatoarele caracteristici: c) permite clasificari; 177. in caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei nominale, se utilizeaza: d) grupul modal. 178. Masurarea corelatiei in cazul informatiilor corespunzatoare scalei nominale se realizeaza cu ajutorul: b) coeficientului de contingenta; 179. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei ordinale: a) coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman. mediana, testul U; 180. in caracterizarea tendintei centrale. in caziil informatiilor masurate cu ajutorul scalei ordinate, se utilizeaza; a) mediana 181. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei ordinale: a) coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Kendnll. mediana, testul U; 182. Evaluarea corelatiei, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei ordinale se realizeaza utilizand: a) coeficientul de corelatie al lui Kendall; 183- Testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei ordinale se realizeaza utilizand: d) testul H-Kruskal-Walis. 184- Scala ordinala are una din urmatoarele caracteristici: c) nu permite evaluarea distantelor; 185. Scala ordinala are urmatoarele caracteristici: 1) origine unica; 2) intervale egale; 3) nu permite clasificari; 4) nu permite ordonari; 5) este o scala parametrica; 6} iiu arc oricine unica; 7) permite clasificari; 8) nu arc intervale egale d) 6.7.8. 186. Mediana poate fi utilizata pentru: a) determinarea tendintei centrale in cazul scalelor ordinale; 187. Masurarea corelatiei, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval Se realizeaza utilizand: a) coeficientul de corelatie al lui Pearson; 188. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor - 1J coeficientul de corelatie; 2) grupul modal; 3) media aritmetica; 4) testul Student; 5) mediana; 6) iestul x i ?) coeficientul de variatie; 8) testul U corespund scalei interval? b) 1,3,4 189. Care diritre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei interval: d) testul Fisher. coeficientul de corelatie, testul Student. 190. in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval, caracterizarea tendintei centrale se face cu indicatorul statistic: a) media aritmetica;

191. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei interval: d) testul Fislier, media aritmetica, coeficientul de corelatie Pearson. 192. Pentru testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri, in cazui informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval se utilizeaza: c) testul Student; 193. Scala interval are una din urmatoarele caracteristici: a) nu are origine unica 194. Multiplicarea unui numar de pe scala la altul se poate realiza numai in cazul scalei: c) proportionala 195. Multiplicarea unui numar de pe scala cu o constanta pozitiva se realizeaza numai in cazul scalelor: c) interval si proportionala; 196. Transformarile de tipul f(x) = ax + b sun. posibile numai in cazul scalelor d) interval si proportionalitate 197. Care dintre minatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei proportionale: b) testul Student, media geometrica, coeficientul de variatie; 198 Evaluarea corelatiei in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei proportionale se realizeaza utilizand: c) coeficientul de varia|ic: 199. Testul pentru semnificatia statica a diferenteleor dintre grupuri in cazul innformatilor masurate cu ajutorul scalei proportionale se realizeaza utilizand: d) testul T 200. Scala proportionala arc una din urmatoarele caracteristici; d) nu este preferata de respondenti. 201Scala proportionala are urmatoarele caracteristici 1) permite clasificari; 2) nu are ongme umca; 3 permite ordonari; 4) nu are intervale egale; 5) u permite clasificari; 6)are origine unica; 7, nu permite ordonari; 8) este o stalaneparamS a)1,3,6, 202 In caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei proportionale, J se utilizeaza; d) media geometrici 203 Bazele metodei de scalar, diferentiala semantica au fost puse inca din anul; c)1957; 204. Metoda de scalare diferentiala semantica, frecvent utilizata in prezent, a fost propusa in forma sa initiala de: d) Charles E. Osgood. 205.O scala de tipul urmator: Foarte favorabil Foarte nefavorabil este denumita: c) diferentiala semantica; 206. in cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 1000 de persoane, opinia utilizatorilor unui anumit promis despre pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei diferentiale semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea: Care este scorul mediu exprimand opinia esantionului despre pretul produsului respectiv? c)4,05; 207. In cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 2000 de persoane, opinia utilizatorilor despre gustul bauturii racoritoare ROCO, masurata cu ajutorul unei diferentiale semantice cu cinci trepte a fost urmatoarea:_____ b) 3,325;

208. in cadrul unei anchete efectuate pe un esantion de 1000 de persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs despre gustul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei diferentiale semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea: Care este scorul mediu exprimand opinia esantionului despre gustul produsului respectiv? c)4,l; 209. In cadrul unei cercetari selective efectuate pe un esantion de 1500 persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs privind pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul diferentialei semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea: espectiv? c)2,6I; 210. Diferentiala .semantica conduce Is obtinerea informatilor specifice scalei: c) interval; 211 O scala de tipul urmator; acord total: acord : indiferent : dezacord : dezacord total este denumita: a) scala lui Likert; 212. in cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 2000 de persoane, privind preferintele subiectilor cercetati pentru produsul ZOKOKO, masurata cu ajutorul scalei lui Likert. raspunsurile au fost: Produsul ZOKOKO are gust placut: Care cate scorul mediu realizat IA nivelul esantionului? c) 0,175; 213. Scala lui Likert conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei: a) ordinale; 214. Scala lui Stapt'l conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei: c) interval; 215. in randul metodelor comparative de scalare, se inscriu: I) metoda comparatiilor perechi; 2) scala Likert; 3) scala Stanei; 4) metoda ordonarii rangurilor; 5) scala interval; 6) scala proportionala; 7) scala cu suma constanta; 8) diferentiala semantica b) 1,4,7; 216. Aplicarea metodei comparatiilor perechi, pentru un numar de n stimuli, presupune realizarea urmatorului numar de comparatii: d)(n2-n)2. 217. Metoda ordonarii rangurilor conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei: b) ordinale; 218. O ancheta realizata pe un esantion de 1000 de persoane a solicitat subiectilor intervievati sa indice ordinea de importanta (locul I, II, in, IV) a patm atribute (fiabilitate, pret, usurinta in utilizare, silentiozilate) in decizia de cumparare a unei masini de spahii. Rezultatele obtinute au fost urmatoarele: Care este ierarhia celor pairii atribute iu decizia de cumparare (de la cel mai important la cel mai putin important)? d) fiabilitate, pret, usurinta in utilizare, silentiozitate. 219. Pentru determinarea atitudinii subiectului X fata de trei marci de televizoare, notate A, B, C, se utilizeaza scula cu suni constanta. Rcspondcntul repartizeaza 100 de puncte, in functie de preferintele sale, astfel: 1. Marca A 70 Marca B 30 2. Marca B 60 Marca C 40 3. Marca A 80 Marca C 20 Scorul calculat, pentru fiecare marca, in ordinea A, B. C, este; d) (50,30, 20). 220. intr-o cercetare selectiva ce urmareste studierea preferintelor consumatorilor fata de trei marci de berc (A, B. C). celor 1000 de subiecti intervievati li s-a cerut sa repartizeze 100 de puncte la nivelul

fiecarei perechi de marci, in functie de modul de apreciere a acestora. Rezultatele obtinute au fost urmatoarele: Numarul mediu de puncte obtinut de marcile A, B, C este: c) 37; 39,5; 23,5; 221. Scala cu suma constanta bazata pe compararea perechilor conduce la obtinerea de informatii specifice scalei: c) interval; 222. Care dintre urmatoarele variabile sunt considerate in aplicarea modelului r'ishbein-Rosenberg, de evaluare a atitudinii? I) atitudinea individului fata de un anumit stimul; 2) probabilitatea de garantare a rezultatelor; 3) numarul nonrespondentilor; 4) masura in care stimulul considerat indeplineste exigentele individului, in privinta unui anumit atribut; 5) numarul tumulilor neconsidcrati de individ; 6) importanta fiecarui stimul pentru fiecare subiect cercetat; 7) importanta fiecarui atribut al stimulului considerai; 8) evaluarea facuta de individ importantei relative a unui ;tnumii atribut al stimulului considerat : b) 1,4,8; 223. Modelul Fi-slibein-Rosenbcrg este o metoda scalara utilizata pentru: a) evaluarea atitudinii 224. Intr-o cercetare selectiva efectuata pe un esantion de persoane din intervalul de varsta 25-35 ani, s-a apelat la modelul Fishbein-Kosenbcrg, pentru determinarea atitudinii fata de trei marci ale unui anumit produs (A;B;C)- Evaluarea produselor din punctul de vedere al fiecarui atribui :i fosi urmatoarea' Nota: Oy reprezinta masura in care marca j ii satisface pe subiectii chestionati, in privinta atributului i. Distributia opiniilor subiectilor cercetati referitoare la importanta acordata fiecarui atribui al produsului, masurate cu ajutorul diferentialei semantice, esie prezentata in urmatorul tabel. Care este ierarhia celor trei marci in preferintele subiectilor cercetati? b)BAC; 225. paca intr-o cercetare de marketing simbolul numeric I va reprezenta in toale cazurile tui barbat iar 2 o femeie se poate afirma ca se respecta principiul: c) nedegc-nerarii; 226. Daca inir-o cercetare de marketing un barbat va fi reprezentat intotdeauna cu I si o femeie cu 2 se poate afirma ca se respecta principiul: b) izomorfismului; 227. Atunci cand intr-o cercetare de marketing toti indivizii clasificati inlr-un anumit grup au aceeasi opinie despre proprietatea obiectului sau fenomenului cercetat se poate afirma ca se respecta relatia de: d) echivalenta. 228. Multiplicarea cu sau divizarea unui numar de pe scala la altul sunt posibile in cazul: c) scalei proportionale; 229. Q - sort este o metoda comparativa de scalare propusa initial de: c) Willian Stcplicnson; 230. Prezenta altor persoane reprezinta o sursa posibila a erorii totale in activitatea de masurare, care se incadreaza in randul: c) factorilor situationali; 231. Lipsa spatiului pentru inregistrarea raspunsurilor reprezinta o sursa posibila a erorii totale in activitatea de masurare, care se incadreaza in randul: b) factorilor de natura mecanica; 232. Gradul in care masurarile nu poseda eroare aleatoare si, deci, ofera date consecvente in timp este cunoscut sub denumirea de: a) exactitate; 233. Capacitatea unui instrument de masurare de a produce rezultate consecvente atunci cand este folosit din nou in conditii cat se poate de asemanatoare poarta denumirea de:

a) exactitatea testare - retestare; 234. Capacitatea de a produce rezultate similare folosind doua instrumente cat mai asemanatoare cu putinta pentru a masura acelasi obiect sau fenomen este cunoscuta sub denumirea de: c) exactitatea consecventa interna; 235. Abilitatea de a produce rezultate similare folosind esantioane diferite pentru a masura fenomenul de-a lungul aceleiasi perioade de timp poarta denumirea de: c) exactitatea consecventa interna; 236. Tehnica denumita Cronbach - Alpha poale fi utilizata pentru evaluarea exactitatii: c) consecventa interna; 237. Gradul in care instrumentul si procedura de masurare nu genereaza eroare sistematica si / sau aleatoare poarta denumirea de: b) validitate; 238. Gradul in cafe o masurare pare sfi masoare ceea ce s-a presupus ca trebuie sa masoitre csie denumit: a) validitate de aspect exterior; 239. Gradul in care itemurile instrumentului de masura sunt reprezentative pentru universul care defineste conceptul investigat poarta denumirea de: b) validitate Jccontinut 240. Abilitatea instrumentului de masurare de a previziona o variabila, care este desemnata drept criteriu este cunoscuta sub denumirea de: c) validitate bazata pe relatia cu un criteriu; 241. Calitatea variabilei masurate din punct de vedere al fundamentarii ci printr-o teorie riguroasa si al relatiei cu alte variabile este cunoscuta sub denumirea de: d) validitate mod de construire. 242. Masura in care o masurare cu o scala se coreleaza pozitiv cu masurari ale aceluiasi stimul realizate cu alte scale poarta denumirea de: a)validitate convergenta; 243. Masura in care o masurare a unui stimul cu ajutorul unei scale nu se coreleaza CU masurari ale altor slimuli care se presupun a ti diferiti poarta denumirea de: b) va liditate discriminanta; 244. Gradul in cant masurarea unui stimul cu o anumita scala se coreleaza intr-un mod previzibil cu masurari ale altor stnnuli aflati intr-o relatie cu acesta poarta denumirea de: c) validitate nomologica; 245. Capacitatea unei scale de a masura cu precizie variatia slimulilor sau raspunsurilor se numeste: d) senzitivitate. 246. Informatiile secundare reprezinta: c) informatii obtinute pentru alte scopuri decat cel al cercetarii in cauza; 247. Unul dintre avantajele comparative ale informatiilor primare in raport cu cele secundare este: b) relevanta informatiilor in raport cu problema cercetata; 248. Printre dezavantajele utilizarii informatiilor secundare nu se numara: b) costul informatiilor 249. In vederea evaluarii acuratetei informatiilor secundare se urmareste stabilirea: d) toate variantele de la a)-b) 250. Verificarea informatiilor secundare din mai multe surse reprezinta o modalitate Ic evaluare a: b) acuratetei informatiilor; 251. Pentru informatiile secundare, sursa statistica origiuala reprezinta: a) organizatia care a obtinut initial informatiile; 253- Cea mai importanta sursa in mediu natural; 288. Un exemplu de observare in mediu natural eslc urmatorul: d) identificarea produselor concurente existente in diferite puncte de vanzare. 289. Nu constituie un exemplu de observare in mediul natural: d) evaluarea eficacitatii unui anumit mesaj publicitar printr-un test de marketing simulat. 290. Un exemplu de observare in mediul natural este urmatorul: a) identificarea transelor orare carora le corespunde cea mai mare audienta TV; 291. Principalul avantaj al observarii in mediul natural este urmatorul: b) gradul inalt de acuratete a reflectarii comportamentului, fenomenului sau situatiei studiate: 292. Principalul dezavantaj al observarii in mediul natural este urmatorul: c) costul datorat faptului ca cercetatorul trebuie sa astepte producerea fenomenului sau manifestarea comportamentului investigat;

293. Identificati succesiunea corecta a urmatoarelor etape ale unui test de marketing simulat: (1) contactarea dupa cateva saptamani a persoanelor care au primit esantioane, pentru a determina atitudinea fata de noul produs, gradul de utilizare a produsului, gradul de satisfactie, intentia de recumparare; (2) identificarea unui numar de 30-40 de cumparatori care au caracteristicile segmentului tinta; (3) chestionarea subieclilor despre motivele de cumparare sau necumparare a produselor din categor analizata; (4) invitarea persoanelor selectate de a vizualiza diferite mesaje publicita TV sau tiparite, dintre care unele bine cunoscute, iar altele noi. printre care se inclu< si mesajul despre noul produs; (5) chestionarea subiectilor in privinta gradului c cunoaftere a diferitelor marci din categoria de produse studiata si a preferintelor i cadrul categoriei; (f?) acordarea de mostre gratuite din noul produs; (7) oferirea um sume de bani fiecarui participant la test si adresarea invitatiei de a cumpara produs dintr-un magazin simulat d)2,5,4, 7,3,6, I. 294. Comparativ cu observarea in mediu natural, observarea in mediu Simulat ar urmatoarea caracteristica: d) desfasurarea cercetarii intr-un mediu special creat. 295. Un avantaj major al observarii simulate este; c) gradul mare de control al cercetatorului asupra factorilor ce influenteaza comportamentul sau interpretarea lui; 296. Un dezavantaj major al observarii in mediu simulai este urmatorul: d) fenomenul sau comportamentul investigat pot fi diferite de cele care au loc in conditii reale. 297. Printre dezavantajele observarii in mediu simulat, se inscrie urmatorul: b) subiectii sunt constienti, intr-o masura mai mare sau mai mica, de faptul ca participa la o cercetare si comportamentul lor este studiat; 298. Nu este un exemplu de observare disimulata urmatorul: d) cercetarea de tip "retail audit". 299. Cumparatorul misterios este o metoda de observare: d) disimulata. 300. Exemple de observare disimulata sunt urmatoarele: c) observarea realizata cu ajutorul oglinzilor unidirectionale si metoda cumparatorului misterios; 301. Printre avantajele observarii disimulate, se inscrie urmatorul: a) studierea reactiei reale a subiectilor; 302. Principalul dezavantaj al observarii nedisimulate este urmatorul: c) modificarea comportamentului persoanei investigate, care se autocenzureaza; 303. Gradul de structurare a unei observari reflecta: d) masura in care cercetatorul specifica ceea ce trebuie sa fie observat si modul in care trebuie sa fie realizata inregistrarea datelor culese prin observare. 304. O observare structurala nu are urmatoarea caracteristica: d) inregistrarea in mod liber de observator, a tuturor elementelor pe care le considera relevante in raport cu scopul cercetarii. 305. in pianul unei observari structurale nu se specifica: d) ce se observa si cum se prelucreaza datele. 306. O caracteristica a observarii strucluraie este: d) desfasurarea pe baza unor proceduri standardizate, stabilite de proiectantii cercetarii. 307. Un exemplu de observare structurata este: d) cercetarea de top "retail audit". 308. Observarea restructurata permite obtinerea de informatii specifice unei cercetari: a) exploratorii; 309. Observarea nestructurata este utilizata iu situatiile in care: d) este necesara identificarea problemei. 310. Printre caracteristicile observarii structurate se inscrie: c) costul mai mic, in comparatie cu observarea nestructurala;

311. Tipul de observare care consta in studierea fenomenului sau comportamentului in timpul manifestarii sale este denumita: b) observare directa; 312. Observarea directa are urmatoarea caracteristica: a) pune accentul mai degraba pe caracteristicile fenomenului/comportamenlului investigat, decat pe consecintele lui; 313. Nu este un exemplu de observare directa urmatorul: d) studierea gradului de uzura a dalelor din pardoseala unui magazin. 314. Tipul de observare care consta in inregistrarea informatiilor despre un anumit fenomen/comportament dupa manifestarea acestuia este observarea: a) indirecta; 315. Nu constituie un exemplu de observare indirecta: d) studierea comportamentului nonverbal al participantilor la o negociere. 316. Comparativ cu observarea directa, observarea indirecta are urmatoarea caracteristica: d) eficienta mai mare, comparativ cu observarea directa, in cazul in care fenomenul/comportamentul studiai se manifesta pe parcursul unei perioade de timp indelungate. 317. In privinta observarii personale se pot face urmatoarele afirmatii: b) este denumita st observare umana; 318. Nn constituie un exemplu de observare personala: c) observarea cu ajutorul unei camere video; 319. Cumparatorul misterios este un tip de observare: a) personala, disimulata, directa, in mediu natural, cu un grad mai marc sau mai mic de structurare; 320. Despre metoda de observare "cumparatorul misterios", se poate afirma ca; d) observatorul poate aduce la cunostinta persoanei studiate, faptul c3 a fost observata si poate pune la dispozitia acesteia un raport care prezinta concluziile. 321. Observarea realizara prin oglinda unidirectionala este un tip de observare: a) personala, disimulata, directa; 322. Rezultatul observarii traseului cumparatorilor in magazin eSle: i b) o diagrama ce prezinta succesiunea pasilor cumparatorilor, in spatiul de vanzare al magazinului; 323. Comparativ cu observarea personala, observarea bazata pe echipamente are urmatoarele caracteristici: c) inlocuieste total sau partial factorul uman in etapa de culegere a datelor; 324. Intensitatea fluxului de persoane/obiecte se poate determina cu ajutorul: a) contoarelor de trafic; 325. Informatiile obtinute cu ajutorul contoarelor de trafic nu pot fi ulili/aie pentru: d) studierea emotiilor generate de diferite variante de mesaje publicitare. 326. Analizorul perceptiv este un tip de echipament care permite: a) observarea continua a gradului de satisfactie sau de multumire a unui individ sau a unui grup. fata de anumiti stimuli; 327. Analizorul perceptiv nu poate fi utilizat pentru: d) identificarea cauzelor gradului de satisfactie exprimat cu ajutorul telecomenzii de fiecare persoana. 328. Intensitatea preferintei se poate masura cu ajutorul: a) dispozitivelor de masurare a latentei raspunsului; 329. Apelarea la dispozitivele de masurare a latentei raspunsului se bazeaza pe urmatorul considerent: a) timpul de raspuns se afla in relatie directa cu incertitudinea; 330. Reactiile fiziologice ale organismului uman pol fi observate cu ajutorul unor echipamente cum sunt: a) dispozitivele de urmarire a miscarilor ochilor

331- Observarea realizata cu ajutorul eitcefalografului are urmatoarele caracteristici: c) permite determinarea reactiilor emotionale generate de anumite aspecte ale publicitatii; 332. Oculomctrul este un echipament care face posibila: a) urmarirea miscarii ochilor subiectilor care urmaresc publicitatea TV; 333. Premisa pe care se bazeaza utilizarea pupilomeirului este urmatoarea: b) dilatarea si contractia pupilei sunt rezultatul modificarii activitatii cognitive datorate stimulului considerat; 334. Echipamentul care masoara reactia galvanica a pielii, ca urmare a expunerii la un anumit stimul este: b) psihogalvanomctrul; 335. Observarea reali2ata cu ajutorul psihogalvanometrului are urmatoarele caracteristici: c) permite maturarea deopotriva a gradului in care ti a frecventei cu care un mesaj promotional activeaza reactiile emotionale; 336. Analizorul vocii permite efectuarea unei observari: a) intr-un mediu real; 337. Utilizarea majoritatii echipamentelor de masurare a reactiilor fiziologice are urmatorul dezavantaj: c) existenta problemelor legate de calibrarca (sensibilitatea) echipamentelor; 338. Observarea bazata pe echipamentele de masurare a reactiilor Fiziologice arc urmatorul avanlaj: a) posibilitatea de a identifica chiar modificari de mica intensitate, generate de expunerea In sttmuli; 339. Utilizarea dispozitivului "people meter" in vederea masurarii audientei TV arc urmatoarea limita: a) nu sunt luate in calcul anumite segmente de populatie care urmaresc programele TV in afara gospodariei; 340. Observarea bazata pe "people meter" are urmatorul avantaj: a) informatiile pol fi culese in mod continuu; 341. Impactul publicitatii asupra vanzarilor se poate masura cu ajutorul: a) sistemelor de tip sursa unica; 342. Apelarea la tehnologia cablului/semnalului divizai se bazeaza pe faptul ca: b) semnalul TV este interceptai inainte sa ajunga la gospodariile din panelul studiat; 343. In cetinii unui sondaj, persoana de la care se culeg dalele este denumita: c) unitate de sondaj; 344. fu cazul unui sondaj, unitatea de cercetare este d) persoana, grupul de persoane sau organizatia despre care se culeg informatii. 345. in majoritate cazurilor, sondajele se incadreaza in categoria cercetarilor de tip: c) descriptiv; 346. In privinta metodei sondajului, este adevarata urmatoarea afirmatie: a) spre deosebire de alte metode, presupune comunicarea cu respondcntul; 347. Printre avantajele sondajului nu se inscrie urmatorul: d) absenta erorilor sistematice datorate respondentulut. 348. Sondajul asistat de calculator este un tip de sondaj definit in functie de urmatorul criteriu: b) modul de comunicare cu respondentii 349- Sondajul personal este un tip de cercetare selectiva care presupune culegerea informatiilor: a) in mod nemijlocit, prin comunicarea directa, fata in fata, cu respondentii; 350. In functie de modul de comunicare cu respondentii, in categoria sondajelor clasice, pot fi incluse urmatoarele: a) sondajele personale, sondajele telefonice; 351. Din categoria sondajelor personale, fac parte urmatoarele tipuri: c) sondajul la domiciliu, sondajul in zone publice cu trafic intens: 352. Avantajele oferite de sondajele personale se refera la: a) feedback-ul operatorului; 353. Un dezavantaj major al sondajului personal este:

d) reticenta subiectilor fata de intrebarile sensibile sau de aspectele legate de dezirabilitatea sociala. 354. Pentru diminuarea erorii de raspuns datorate caracterului sensibil al aspectelor investigate, se apeleaza la: d) toate modalitatile enumerate. 355. Punctele forte ale sondajului la domiciliu se refera la urmatoarele aspecte: a) locul de desfasurare, durata, lungimea si complexitatea chestionarului; 356. Un dezavantaj major al sondajului la domiciliu este: d) recontactarile. 357. Sondajele prin interceptare se pot desfasura: b) in spatii comerciale; 358. Avantaje ale sondajului prin interceptare pol II urmatoarele: a) costurile mici. eficienta sporita, comparativ cu sondajul la domiciliu; 359. Dezavantajele sondajului prin interceptare in spatii comerciale sunt legate de urmatoarele aspecte: a) durata sondajului si rata refuzuri Ier; 360. Spre deosebire de sondajul prin interceptare in spatii comerciale, sondajul prin interceptare pe strada arc urmatoarele limite: b) gama limitata de mijloace vizuale ce pot fi utilizate si de demonstratii ce pot fi icalizatc. monitorizarea mai dificila a operatorilor de interviu; 361. Ordonati conform succesiunii reale, urmatoarele etape implicate de desfasurarea unui sondaj in randul organizatiilor; (1) stabilirea persoanei sau persoanelor care vor fi chestionate; (2) obtinerea acordului persoanelor vizate, de a participa la sondaj; (3) deplasarea operatorului la sediul sau o unitate componenta a organizatiei vizate; (4) programarea intalnirii: (5) identificarea organizatiilor care corespund scopului si obiectivelor cercetarii. d) 5, 1,2, 4, 3. 362. Un avantaj important al sondajului efectuat in randul organizatiilor este legat de: b) obtinerea de informatii specializate, direct de la universul tinta care este vizat de scopul cercetarii; 363. Comparativ cu sondajul telefonic realizat de la domiciliul operatorului de interviu, sondajul telefonic realizat de la un amplasament central are urmatoarea caracteristica: b) asigura obtinerea unor date de calitate mai inalta; 364. In cazul sondajului telefonic, pentru a reusi o introducere adecvata, operatorii trebuie sa respecte urmatoarele recomandari: a) prezentarea numelui sau, stare relaxata; 365. Un avantaj at sondajului telefonic clasic este urmatorul: a) costurile relativ mici, comparativ cu sondajele personale; 366. Printre avantajele sondajului telefonic clasic, se inscriu urmatoarele: d) rapiditatea, natura imperativa a telefonului. 367. Printre dezavantajele sondajului telefonic clasic, se inscriu urmatoarele: d) necesitatea recontactarii, reticenta respondenti lor de a furniza anumite informatii368. Pentru sondajele telefonice clasice se recomanda utilizarea urmatoarelor scale: a) scale cu 10 niveluri: 369. in cazul unui sondaj postal ad hoc, reexpedierea chestionarelor, persoanelor care nu au raspuns initial: b) nu schimba natura transversala a cercetarii; 370. Sondajul postal arc urmatoarea caracteristica: c) comoditatea pentru respondent; 371. Printre ciraci erisl ici le sondajului postail. se inscrie urmatoarea: a) absenta asistentei din partea operatorului; 372. Un avantaj al sondajului postal este cel legat de; d) gama larga a informatiilor oblenahile.

373. Un alt avantaj al sondajului postal se refera la: a) costul cercetarii, comparativ cu sondajul personal si cel telefonic; 374. Dintre dezavantajele sondajului postal, fac parte urmatoarele: b) imposibilitatea clarificarii sau detalierii de operator, rata de raspuns mica; 375. Sondajul postal poate fi utilizat pentru: d) toate cele de mai sus. 376. in cazul sondajului prin posta, explicarea scopului studiului si a continutului mesajului, precum si motivarea respoiidcntului in vederea furnizarii de informatii se realizeaza prin: b) scrisoarea de insotire; 377. In privinta chestionarului cercetarii, cresterea ratei de raspuns, in cazul sondajelor postale, este posibila prin: a) adaugarea in chestionar a onor intrebari interesante (in afara celor care permit obtinerea informatiilor necesare), cu scopul Je a capta atentia respondentului ti de a-i oferi un moliv sa raspunda; 378. in cazul sondajului prin posta, o metoda de crestere a ratei de raspuns, referitoare la plicul de rcturnare este urmatoarea: a) tiparirea pe plic a adresei ta care trebuie sa fie expediat plicul; 379. Pentru cresterea ratei de raspuns. in cazul sondajului prin posta, se recomanda, in privinta comunicarii cu respondcnlul; c) notificarea telefonica prealabila, in cazul chestionarelor de mari dimensiuni, care prezinta putin interes pentru persoanele tinta; 380. in sondajele postale, cointeresarea respondentului se poate realiza prin: d) toate modalitatile de mai sus. 381. Cresterea ratei de raspuns. in cazul unui sondaj postal, se poate realiza prin: a) mentionarea numelui organizatiei specializate in cercetari de marketing, care efectueaza sondajul, atunci cand aceasta este cunoscuta si apreciata; 382. Specialistii considera ca, in cazul unui sondaj prin posta, reexpedierea chestionarului, persoanelor care nu au raspuns cu ocazia primului val de chestionare, trebuie sa se realizeze, in raport cu prima expediere, la un interval de: c) 3-4 saptamani 383. In cazul sondajului prin posta, informarea respondentului despre cercetare si despre sosirea in scurt timp a chestionarului este cunoscuta sub denumirea urmatoare: C) notificare prealabila; 384. Notificarea prealabila a respondcntilor nu se realizeaza, in sondajele postale, prin; d) vizite la sediul organizatiilor sau domiciliul persoanelor vizate. 385. Se recomanda ca notificarea prealabila a respondentilor, referitoare la sondajul postal, sa fie realizeaza, in raport cu sosirea chestionarelor, inlr-un interval de: b) trei zile; 386. Pentru cresterea ratei de raspuns, in cazul unui sondaj postal, se pot utiliza in vederea cointeresarii respondentilor: d) stimulente incluse in plic si/sau stimulente posl-completare. 387. in cazul sondajelor postale, in privinta chestionarului se recomanda: d) un grad de structurare cat mai mare. 388. in sondajele jwstale, cresterea ratei de raspuns se poate realiza prin apelarea la modalitati care vjzeaza urmatoarele aspecte: d) toate cele de mai sus. 389. Alegerea unei anumite modalitati de crestere a ratei de raspuns, in cazul sondajului postal, se bareaza pe urmatorul criteriu: b) masura in care costurile implicate de metoda aleasa sunt justificate de cresterea ratei de raspuns;

390. Exemple de sondaje bazate pe chestionare autoadministrate suni urmatoarele: c) sondajul postal si sondajul realizat in randul cititorilor, prin inserarea chcstionarulu in reviste; 391. in cazul sondajelor bazate pe chestionare autoadministrate, cercetatorii se confrunta cu urmatorul dezavantaj: d) eroarea marc de nonraspuns datorita autoselecjiei respondcntilor. 392. Sondajul personal asistat de calculator este cunoscut si sub denumirea urmatoare: b) sondaj interactiv; 393. in privinta sondajului personal asistat de calculator, nu se poate spune ca: c) operatorul arc rolul de a adresa intrebarile din chestionar si de a consemna raspunsurile; 394. In cazul sondajului personal asistat de calculator, curacierul personal este determinat de: d) rolul de asistenta si clarificare indeplinit de operator. 395. Sondajul personal asistat de calculator are urmatorul avantaj: a) usurinta inregistrarii raspunsurilor; 396. Unul dintre avantajele sondajului personal asistat de calculator este urmatorul* a) absenta intervievarii personale directe; 397. Printre avantajele sondajului personal asistat de calculator se inscriu urmatoarele b) durata scurta si evitarea erorilor de inregistrare, pe baza sofiwnrc-ului utilizai; 398. in cazul sondajului [wrsonal asistat de calculator, structura flexibila a chestionarului este asigurata de: c)prczenta intrebarilor filtm; 399. Iu cazul sondajului personal asistat ,0. 0,707); 663. Pentru testarea gradului de sentuifientie a diferentelor de opinie intre mai mull ele doua subesiinlioane independente, se poate utiliza: a) testul x3'. 664. Pentru un tabel de contingenta, de tipul 2x2, coeficientul de contingenta maxim poate fi: c)0,707; 665. Pentru un tabel de contingenta, de lipul 3x3, coeficientul de corelatie l'carsoo calculat poate lua valori in intervalul: a) M. +IJ; 666. Pentru un tabel de contingenta, de lipul 3x3. coeficientul de corelatie a rangurilor a! lui .Spearniiin calculat poale lua valori in intervalul: c)[A,+1]; 667. Pentru un tabel de contingenta, de lipul 2x2, coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Kendall calculat poale lua valori in intervalul: a) [-1, +IJ; 668. Pentru un tabel de contingenta, de lipul 2x2. coeficientul a lui Oumcr poate lua valori in intervalul: c)[-l, +1]; 669. Cu ocazia lansarii pe piata Bucurosi itdui a produsului ROCOCO, s-a cfeciual un sondaj in randul consumatorilor, pe un esantion de 1200 de persoane. in urma centralizarii rezultatelor, s-a stabilit urmatoarea repartizare a subiectilor investigati, pe grupe de varsla, in functie de modul de apreciere a noului produs supus investigarii: Aprecieri Grupa de varsta Sub 25 ani 25-60 ani pcslc 60 ani -Favorabile 193 232 139 -Nefavorabile 230 241 165

Pentru evaluarea semnificatiei diferentelor intre subgrupele esantionului s-a folosit lestul x2. Care este valoarea calculata a Iui X2 a) 2,503; b) 1,457; c) 1,401; d)-1,403. 670. Valoarea 0 (zero) a unui coeficient rph) indica: c) lipsa corelatiei; 671. in conditia aplicarii testului ?/', pentru studierea semnificatiei statistice a diferentei de opinie dintre subiectii cuprinsi in trei subesantioanc ( sub 18 ani. 18-45 ani, peste 45 ani) asupra preferintelor fata de un produs electronic (prefera, nu prefera, nedecisi). numarul de grade de libertate aferente valorii tabelate a lui - este: b)4; 672. intr-o cercetare de piata ce urmareste studierea modului de apreciere a dcodorantului Roua in functie de varsta, s-a utilizat testul x\Valoarea calculata a lui X2 este 5.995, iar cea tabelata pentru un nivel de semnificatie de 0,05 si 2 grade de libertate este tot 5,995.in acest coz: c) ipoteza nula nu se accepta; 673. Care din urmatoarele metode statistice multivariale este utilizata pcnlru studierea interdependentelor, in cazul in care variabilele suni masurate cu o scala nemetrica: d) analiza structurilor latente. 674. Care dintre urmatoarele metode statistice multivariale este utilizata pentru studierea interdependentelor, in cazul in care variabilele sunt masurate cu ajutorul scalei metrice? a) analiza grupurilor; 675. Care din urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru studierea interdependentelor. in cazul in care" variabilele suni masurate cu o Scala metrica: c) analiza factoriala; 676. Care din urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru studierea interdependentelor. in cazul in care variabilele Mint masurate cu o scala nemetrica: a) analiza nemetrica multidimensionala; 677. Care din urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru studierea dependentelor, in cazul in cart' exista o singura variabila dependenta, masurata cu o geala metrica: a) regresia multipla; 678. Metoda statistica multivariata care permite, prin experimente, sa controleze variatia influentei factorilor independenti si sa estimeze efectele acestor variatii asupra variabilei dependente poarta numele de: c) analiza multivariata a variatiei; 679. Care din urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru studierea dependentelor, in cazul in care variabilele dependente sunt masurate ou o scala metricab) analiza multivariata a variatiei; 680. Metoda statistica multivariata de cercetare a relatiei dintre o variabila dependenta, masurata cu ajutorul unei scale metrice si doua sau mai multe variabile independente poarta numele de: a) metoda regresiei multiple; 681. Care din urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru studierea dependentelor, in cazul in care exista o singura variabila dependentii, masurata eu o scala nemetrica: b) analiza discriminantului liniar multiplu 682. Care dintre urmatoarele metode statistice multivariate cslc utilizata pentru studierea dependentelor, in cazul mai multor variabile dependente masurate in scala ncmetrica? a) analiza canonica: 683. Care dintre urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru studierea interdependentelor, in cazul in care variabilele sunt masurate cu ajutorul unei scale metrice? a) scalarea metrica multidimensionala;

684. Metoda statistica mullivariata de cercetare a relatiei dintre un grup de variabile dependente si un grup de variabile independente, care pot Fi masurate cu ajutorul unor scale metrice sau nemetrice, poarta numele de: a) analiza canonica; 685. Metoda statistica mullivariata de estimare a relatiei dintre o variabila dependenta de tip dihotomic sau multiliotomic si combinatii liniare a doua sau mai multe variabile independente, masurate cu ajutorul unei scale metrice poarta numele de: a) metoda discriminantului liniar multiplu; 686. O diferenta intre metoda regresiei multiple si metoda discriminantului liniar multiplu este data de: b) tipul de scala utilizat pentru masurarea variabilei dependente; 687. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la analiza canonica este adevarata: c) atat variabilele independente cat si cele dependente pot fi masurate cu scale metrice sau nemetrice; 688. Domeniul in wire s-a consacrat analiza grupurilor este: c) segmentarea pietei; 689. fn cazul analizei structurilor latente, nu este valabila afirmatia: d) variabilele supuse analizei sunt masurate pe o scala metrica. 690. Construirea unui spatiu perccplual in care sunt reprezentati stimulii in functie de modul in care sunt perceputi de catre subiectii cercetati este un demers specific: a) regresiei multiple; 691. Unul din indicatorii tendin|ci centrale - media geometrica - se poate calcula in cazul datelor provenite din scale: d) proportionale. 692. Valoarea modala - primul indicator al tendintei centrale - se poale calcula in cazul datelor provenite numai din scale: c) metrice si nemetrice; 693. Al doilea indicator al tendintei centrale - mediana - se poate calcula in cazul dalelor provenite din scale: d) toate cele de mai sus. 694. in cazul dalelor provenite din scale interval si proportionale pol fi calculati urmatorii indicatori ai tendintei centrale: d) toti cei de mai sus. 695. Care dintre cei patru indicatori nu caracterizeaza tendinta cenirala? b) cuartilele; 696. in cazul scalelor nominale pentru caraclerizarea variatiei pot fi utilizati urmatorii indicatori; c) distribu|ia de frecvente, procentele; 697- Masurarea gradului de asociere a doua variabile se face sub aspectul: d) toate cele de mai sus. 698. Corelatia phi se poate folosi pentru a caracteriza gradul de asociere intre doua variabile: a) nominale; 699. Semnul coeficientului de corelatie rph, caracterizeaza: a) directia (natura) asocierii intre doua variabile; 700. Pentru testarea gradului de semnificatie a doua variabile nominale, in cazul a doua esantioane independente se poate utiliza testul: d) X2. 701. Corectia pentru continuitate" care se aplica unor date in forma discreta, pentru a obtine o mai mare exactitate este cunoscuta sub numele de: b) corectia lui Yates; 702. Daca suma frecventelor unui labei de contingenta, N < 20, gradul de semnificatie a asocierii dintre doua variabile nominale se evalueaza cu ajutorul lestului: c) probabilitatii exacte a lui Fisher:

703. Pentru testarea gradului de semnificatie a asocierii dintre variabile nominale provenind de la mai mult de doua subesantioane independente se apeleaza la: d) testul X2 704. Pentru masurarea gradului de asociere intre variabilele unui tabel de contingenta cu orice numar de randuri sau coloane se poate uliliza: c) coeficientul de contingenta C; 705. In cazul a doua esantioane dependente, pentru a evalua semnificatia schimbarilor de opinie de la o masurare la alta, inamic si dupa aplicarea (actorului experimental, este necesara utilizarea testului: c) McNemar; 706. In cazul a doua esantioane dependente, daca frecventa care se asteapta sa rezulte conform ipotezei nule. respectiv '/;(a + d) are valoarea < 5 in locul lestului McNemar se va utiliza: c) lestul binomial; 707. Pentru masurarea gradului de asociere dintre rangurile alternativelor considerate pentru doua variabile ordinale se poate utiliza: c) coeficientul