205. Pluralitatea constituită de infractori există atunci cand:a) mai multe persoane se asociază in vederea săvarşirii de infracţiuni, iar legea consideră o

astfei de asociere ca fiind infractiune206. Pluralitatea naturală de infractori există atunci când:b) prin natura faptei prevăzute de legea penală, ea nu poate fi comisă decăt prin participarea a doua sau mai multor persoane;207. Pluralitatea ocazională de infractori există:

c) ori de câte ori, o faptă prevăzută de legea penală a fost săvarşită de un număr mai mare de persoane decât ar fi fost necesar, potrivit cu natura acelei fapte.

208. Concepţia unităţii de infracţiune in materia participaţiei penale presupune:b) că activităţile desfăşurate de participantii la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea

penală, nu au autonomie proprie, ci ele se integrează toate in fapta penala comisă;209. Concepţia tezei pluraliste in materia participatiei penale presupune:a) ca vom avea tot atătea fapte prevăzute de legea penală savarsite, cati participanţi au cooperat la săvârşirea ei;210. După criteriul atitudinii psihice a participantilor fată de rezultatul faptei comise prin cooperare, participatila penaiă se clasifică in:

c) proprie şi improprie211. Participaţia penală este principală atunci când:

a) prin contributiile participantilor este realizat elementul material al laturii obiective a infractiunii la care au participat;

212. Participaţia penală este secundară atunci când:c) unii dintre participanţi prin aportul ce şi-l aduc, nu contribuie la realizarea elementului material al laturii obiective a infracţiunii.213. Contributia directa şi nemijlocită la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală este specificâ:

a) autorului;b) coautorului;

214. Contributia de inlesnire sau ajutorare la săvârşirea faptei prevăzute de legea penala este specifica:

c)complicelui.

215. Contributia persoanei care promite inainte de savarsirea faptei ca va tainui bunurile provenite din aceasta constituie:

a) complicitate

216. Contributia persoanei care promite in timpul savarsirii faptei prevazute de legea penala ca va tainui bunurile provenite din aceasta constituie:

a) complicitate

217. Contributia de inlesnire a valorificarii unui bun despre care persoana cunoaste ca provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala constituie:

c) infractiunea de tainuire

218. Contribuţia constand in primirea unui bun de către o persoana care cunoaşte ca acesta provine din săvărşirea unei fapte prevăzute de legea penală constituie:

b) infractiunea de tăinuire de bunuri;219. Dobândirea unui bun, cunoscând că acesta provine din săvarşirea unei fapte prevazute de legea penală, constituie:a) infracţiunea de tăinuire de bunuri;220. Fapta persoanei care promite, inainte de săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, că va tăinui bunurile provenite din aceasta, dar după savărşirea ei nu-şi mai tine promisiunea:b) constituie complicitate;221. Fapta persoanei care, inainte de săvârşirea faptei prevăzute de legea penala, promite făptuitorului că il va favorizat constitule:c) complicitate.222. Activitatea persoanei care in timpul săvărşirii faptei prevăzute de legea penală, promite făptuitorului că il va favoriza, constituie:

a) complicitate;223. Ajutorul dat unui făptuitor, în scopul impiedicării sau ingreunării cercetărilor într-o cauză penală, după săvârşirea faptei prevazute de legea penală, constituie:

b) favorizarea făptuitorului;224. Autorul este persoana care:c) săvârşeşte în mod nemijlocit o faptă prevăzută de legea penală.225. Coautori sunt:

c) persoanele care săvârşesc nemijlocit aceeaşi faptă prevăzută de legea penală.226. Care din categoriile de infractiuni rnai jos menţionate nu pot fi savarsite in coautorat de către persoanele fizice:a) infracţiunile omisive;b) infracţiunile comise în persoană proprie 227. In cazul în care un instigator a luat parte şi la comiterea faptei prevăzute de legea penală săvârşind acte de complicitate el va răspunde: a) numai în calitate de instigator, complicitatea fiind abosrbita în instigare;228. Coinstigarea: b) este situaţia când mai multe persoane, în baza unei intelegeri prealabile, au determinat concomitent sau succesiv pe instigat sa săvârşească o faptă prevăzută de legea penală 229. Există concurs de instigări:c) atunci când mai multe persoane, fără o inţelegere prealabila şi independent una de cealaltă au determinat aceeaşi persoana sa săvârşească o faptă prevăzută de legea penală230. Cum se sancţionează coautoratul la o infracţiune savărşită cu intentie: b) cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea savârşita de autor; 231. Cum se sancţionează instigatorul la o infractiune săvărsita cu intentie: b) cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita de autor232. Instigatorul şi complicele la săvărşirea unei infracţiuni intenţionate de catre autor se sancţionează:c) cu o pedeapsa prevazuta de lege pentru infracţiunea savarsita de autor, instanţa la stabilirea ei, ţinând însă seama, de contributia fiecăruia săvărşirea infracţiunii şi criteriile generale de individualizare a pedepsei233. Circumstanţele privitoare la persoana autorului sau a unui participant la savarşirea infracţiunii: a) nu se rasfrang asupra autorului si celorlalti participanti

234. Circumstantele, privitoare la fapta săvârşită, prevăzută de legea penala: c) se răsfrang asupra autorului şi a celorlalţi participanţi, numai in măsura in care aceştia le-au cunoscut sau le-au prevăzut. 235. In care din situatiile de mai jos participantul la săvărşirea unei infractiuni este aparat de pedeapsă:c) atunci cănd, inainte de descoperirea infracţiunii, denunta savarsirea infractiunii, astfel încăt consumarea acesteia sa poate fi impiedicată sau dacă impiedică el insusi consumarea infractiunii236. Participaţia improprie exista:b) atunci cănd autorul lucreaza cu intentie, iar ceilalti participanti acţonează din culpa c) atunci cănd autorul lucreaza cu intentie, iar ceilalti participanti acţonează fără vinovăţie. 237. In care din situaţiile de mai jos suntem in prezenta participaţiei improprii sub forma instigarii:a) atunci cand o persoana determina cu intentie o alta persoana sa savarseasa din culpa o fapta prevazuta de legea penalab)atunci cand o persoana cu intentie determina savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie238. In care din situaţiile de mai jos suntem in prezenta participaţiei improprii sub forma complicitatii: b) atunci când o persoană inlesneste, cu intentie, săvârşirea din culpă de către o altă persoană a unei fapte prevazute de legea penală; c) atunci cand o persoană ajută in orice mod, cu intenţie, la săvărşirea unei fapte prevăzute de legea penala, de catre o persoană care săvârşeşte acea faptă fara vinovatie. 1. Sanctiunile de drept penal sunt masuri:c) de constrangere si reeducare2. Care din sancţiunile mai jos menţionate sunt sanctiuni de drept penal:a) detenţiunea pe viaţă; b) închisoarea, amenda penală şi măsurile educative; 3. Ce se inţelege prin funcţia de exemplaritate a pedepsei:b) influenţa pe care o pedeapsă aplicată unui condamnat o are asupra altor persoane, care astfel sunt puse in situaţia de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni4. La ce data a fost abolită pedeapsa cu moartea in ţara noastră:b) 10 ianuarie 1990; 5. Detenţiunea pe viaţă este o pedeapsă: a) absolut determinată; 6. In cazul în care un minor care răspunde penal săvârşeşte o intractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viată, instanţa judecă fapta şi va dispune: c) executarea unei măsuri educative privative de libertate. 7. In care din situatiile mai jos menţionate nu se poate aplica pedeapsa detenţiunii pe viaţă: a) când inculpatul este minor; c) când inculpatul ce urma să fie condamnat la pedeapsa detentiunii pe viaţă, la data pronunţării hotărârii de condamnare a implinit vârsta de 65 de ani.8. In care din cazurlie de mai jos, în condiţille prevăzute de lege, se poate dispune inlocuirea pedepseî detenţiunii pe vIată cu pedeapsa inchisorii:b) în cazul în care cel condamnat la pedeapsa detenţiunii pe viaţă a implinit vârsta de 65 de ani in timpul executării pedepsei; c) în cazul comutării pedepsei detenţiunii pe viaţă.

9. Limitele legale ale pedepsei inchisoril sunt:c) intre 15 zile şi 30 de ani. 10. Suma corespunzătoare unei zile amendă pentru persoana fizică este cuprinsă intre:c) 10 şi 500 lei11. Care sunt limitele generale ale zilelor amenda prevăzute de lege pentru persoana fizică: c) 30 de zile 400 de zile.12. Instanţa, cănd stabileşte numărul zilelor amendă intr-un caz concret, ţine seama de criterille generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile amendă se stabileşte tot ţinând seama de unele criterii. Care dintre imprejurările menţionate mai jos constituie criterii, nominalizate de lege pentru instanţă, in vederea sumei corespunzătoare uneli zile amendă: a) situaţia materială a condamatuluic) obligatiile legale ale condamnatului faţă de persoanele aflate in intreţinerea sa. 13. Care sunt limitele speciale între care sunt cuprinse zilele amendă, atunci când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită numai pedeapsa amenzii: b) 60 şi 180 de zile-amendă; 14. Care sunt limitele speciale între care sunt cuprinse zilele-amendă, atunci când pentru infracţiunea săvărşită legea prevede pedeapsa amenzii alternativă cu pedeapsa inchisorii de cel mult doi ani: a) 120 şi 240 de zile-amendă; 15. Care sunt limitele speciale între care sunt cuprinse zilele-amenda atunci când pentru infracţiunea săvărşită legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani:c) 180 şi 300 de zile-amendă16. In care din situaţiie de mai jos, limitele speciale ale zilelor-amendă se pot majora cu o treime:a) atunci când prin infracţiunea săvărşită s-a umarit obtinerea unui folos patrimoniar, iar pedeapsa prevazută de lege este numai amenda; b) atunci când prin infracţiunea savârşită s-a urmărit obtinerea unui folos patrimonial, iar pedeapsa prevăzută. de lege este amenda alternativă cu pedeapsa inchisorii, iar instanţa optează aplicarea amenzii; 17. Potrivit legii, pe lângă pedeapsa inchisorii se poate aplica şi pedeapsa amenzii, cumulativ. In care din situaţiite de mai jos, amenda poate insoţi pedeapsa inchisorii:b) dacă prin infracţiunea săvârşită s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, 18. In ipoteza aplicării pedepsei amenzii pe lângă pedeapsa inchisorii instanţa trebuie să ţină seama de anumite criterii pentru stabillrea cuantumului sumei corespunzătoare unei zile-amendă. Care din imprejurările menţionate mai jos sunt prevăzute de legiuitor în mod expres drept criterii pentru stabilirea cuantumului amenzii:a) valoarea folosului patrimonial obtinut prin săvârşirea infracţiunii;b) valoarea folosului patrimonial urmărit prin săvârşirea infractiunii 19. In care din situatiile de mai jos este posibilă inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii:c) in cazul in care pedeapsa amenzii nu a fost executata cu rea-credinta de catre persoana condamnata.20. Dacă amenda care a insotit pedeapsa inchisorii nu a fost executată cu rea-credinţă, cum va proceda instanta pentru inlocuirea acesteia:

c) instanţa va inlocuii numărul zilelor-amendă neexecutate cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea, care se adaugă la pedeapsa inchisorii; pedeapsa astfel rezultată fiind considerată o singură pedeapsă. 21. In care din situaţlile mai jos menţionate, instanţa inlocuieşte obligaţia de plată a amenzIi cu obligaţia condamnatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii:c) in cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte, din motive neimputabile persoanei condamnate. 22. In cazul în care pedeapsa amenzii care a însoţit pedeapsa inchisorii nu a putut fi executată, în tot sau în parte, din motive neimputabile persoanei condamnate, cum se va proceda in vederea executării ei: c) după inlocuirea amenzii cu obligaţia unei munci neremunerate in folosul comunitătii, condamnatul va executa pedeapsa inchisorii, iar dupa eliberare va executa munca neremunerată in folosul comunitatii. 23. Coordonarea executării obligaţiei de muncă neremunerată in folosul comunitii se face:a) de serviciul de probaţiune; 24. După inceperea executarii muncii neremunerate în folosul comunităţii care a inlocuit amenda ce a insoţit pedeapsa inchisorii:b) incetarea muncii este posibilă prin plata de către condamnat a amenzii corespunzătoare zilelor-amenda rămase neexecutate; 25. In care din situatille de mai jos, instanţa inlocuieste zilele-amendă neexecutate in folosul comunităţii cu un număr corespunzător de zile cu inchisoarea: a) atunci cand condamnatul nu execută obligaţia de muncă in folosul comunităţii in condiţille stabilite; b) atunci când persoana condamnată săvârşeşte o nouă infracţiune descopertă inainte de executarea integrală a obligaţiei de muncă in folosul cornunităţii: 26. Cum procedează instanta in ipoteza in care o persoană condamnată la plata unei amenzi care a insoţit pedeapsa inchisorii din motive neimputablie nu o poate plăti, dar nici nu işi da consimţământut pentru ca amenda să fie inlocuită cu prestarea unei munci in folosul comunitătii: b) va inlocui amenda cu pedeapsa inchisorii cu executarea, in conforrnitate cu prevederile art. 63 C. pen.27. Pedeapsa accesorie: c) constă in interzicerea exercitării unor drepturi prevăzute de lege. 28. Interzicerea executării unor drepturi prevăzute de lege in cazul pedepsei accesorie: b) nu operează ope legis, Instanţa trebuie să menţioneze in hotăriărea de condamnare exercitarea căror drepturi vor fii interzise ca pedeapsă accesorie (ope judicia), ca urmare a faptului că au fost interzise ca pedeapsă complementară29. Potrivit legiii, interzicerea exercitării căror drepturi poate constitui pedeapsă accesorie: b) toate drepturile a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară; 30. In cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă, pedeapsa accesorie constă: b) in interzicerea de către instanţă (ope judicia) a exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 C. penal sau a unora dintre acestea: 31. Inceperea executării pedepsei accesorii se produce din mornentul:c) in care hotărârea de condamnare a rămas definitivă, 32. Pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi se executăb) din momentul rămânerii definitive a hotărarii de condamnare şi până când pedeapsa principaiă privativă de libertate a fost executată;

c) din momentui rămânerii definitive a hotararii de condamnare şi pana când pedeapsa principală privativă de libertate a fost considerată ca executată 33. in cazul când un străin care execută in ţara noastră pedeapsa detenţiunii pe viaţă este liberat condiţionat, punerea in executare a pedepsei accesorii a „interzicerii dreptului străinului de a se afia pe teritoriul Românlei, are loc": b) imediat, la data liberării condiţionate; 34. Interzicerea exercitării unor drepturi: a) este o pedeapsă complementară; 35. Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi se poate dispune pe o perioadă cuprinsă: c) intre unu şi 5 ani. 36. in cazul pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi, instanţa: a) poate interzice exercitarea doar a unui singur drept; b) poate interzice exercitarea mai multor drepturi dintre cele prevăzute de art. 66 C. pen; 37. Atunci când se săvărşeşte o infracţiune pentru care legea prevede ca se aplică in mod obligatoriu pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o functie publică, instanţa: c) interzice atât exerciţiul dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau in orice alte funcţii publice, cât şi exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţil de stat, in mod cumulativ. 38. Potrivit legii, în care din situaţille de mai jos nu se poate dispune expulzarea străinului ca pedeapsă complementară: a) atunci când există motive intemeiate de a crede că viaţa persoanei este pusă în pericol, în statul în care va fi expulzată; c) atunci când există motive întemeiate de a crede că persoana va fi supusă la tortură sau la alte tratamente inumane ori degradante în statul în care va fi expulzată. 39. Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi potrivit legii estec) atât obligatorie, cât şi facultativă pentru instanţă40. Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată de instanţă numai dacă: b) s-a pronuntat o pedeapsă cu inchisoarea, indiferent de durată; c) s-a pronunţat o pedeapsă cu amenda, indiferent de cuantum.41. Masura complementară a interzicerii exercitarii unor drepturi nu se aplica: c) atunci cand instanta constată că faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, irnprejurările cauzei şi persoana infractorului, aceasta pedeapsa nu este necesara42. interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul Romăniei nu se poate dispune de către instanţă atunci căndc) a pronuntat in cauzâ o pedeapsă cu inchisoarea şi a dispus executarea ei si sub supraveghere. 43. Executarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi atunci cănd instanţa a pronunţat în cauză pedeapsa amenzii incepec) de la data când hotărărea de condamnare la plata amenzii a rămas definitivă. 44. De cănd incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi, atunci când instanţa a dispus suspendarea executării pedepsei inchisorii sub supraveghere. b) de la data rămănerii definitive a hotărârii la executare a pedepsei sub supraveghere; 45, in cazul in care pedeapsa interzicerii exercitării unor drepturi s-a pronunţat pe lângă pedeapsa principală a inchisorii, executarea pedepsei complementare incepe

b) dupa executarea pedepsei închisorii; c) dupa gratierea totala...46 pedeapsa interzicerii exercitării unor drepturi in cazul condamnatului liberat conditionat: a) dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate; 47. Interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, ca pedeapsă complementară, în cazul în care s-a dispus liberarea condiţionată, se execută: b) la data liberării condiţionate; 48. Degradarea militară este: c) o pedeapsă complementară. 49. Pedeapsa complementară a degradării militare constă in: a) pierderea gradului militar; b)pierderea dreptului de a purta uniforma militară; 50. Degradarea militară, potrivit legii: c) este atât obligatorie, cât şi facultativă.51. in care din situaţiile de mai jos, degradarea militară este obligatorie: b) atunci când pedeapsa principală aplicată condamnatutui militar in activitate, in rezervă sau in retragere este inchisonrea mai mare de 10 ani; c) atunci când pedeapsa principală aplicată condamnatului militar în activitate, rezervă sau in retragere este detenţiunea pe viaţă. 52. Degradarea militară poate fi aplicată (facultativ) condamnaţilor militari in activitate, in rezervă sau in retragere, numai daca pedeapsa aplicată este inchisoarea de cel puţin 5 ani şi de cel mult 10 ani, iar infracţiunea a fost săvârşită: a) cu intentie; 53. Publicarea hotărarii de condamnare ca pedeapsă complementară trebuîe făcută potrivit legii: a) intr-un cotidian localc) intr-un cotidian naţional 54. Potrivit legii, hotărârea de condamnare, in extras, in forma stabilită de instanţă, ca pedeapsă complementară trebuie publicată intr-un cotidian local sau naţional: a) o singură dată; 55.in executarea pedepsei privative de libertate se socotestea) atât ziva în care Incepe executarea pedepsei, cât şi ziua in care executarea incetează; 56. in durata executarii pedepsei se ia în calcul: a) perioada in care condamnatul in cursul executării pedepsei a fost internat in spital; b) perioada cuprinzând permisiunile de ieşire din penitenciar acordate de comandantul penitenciarului conform legii de executare a pedepselor privative de libertate; 57. in dreptul penal prin computare se înţelege: c) că perioada în care o persoană a fost supusă unei mâsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei pronunţate. 58. În cazul în care, o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate şi a fost condamnată atât la Pedeapsa inchisorii, cât şi Ia pedeapsa amenzii cumulativ, cum se va face computarea duratei masurei preventiveb) se poate face, prin scaderea duratei masurii preventive din durata inchisorii pronunţate; 59. Computarea măsurilor privative de libertate in conceptia Codului penal se face: c) atât pentru măsurile privative de libertate dispuse de instantele române, cât şi de cele străine. 60. in cazul in care o persoana a fost supusa unei măsuri preventive privative de libertate in final a fost condamnată la plata unei amenzi, computarea:

c) poate avea loc, prin inlăturarea in totul sau in parte a zilelor de amendă. 61. Individualizarea legală a pedepselor se realizează de către:a) legiuitor in faza de, elaborare a legii penale incriminatoare; 62. Individualizarea judiciară a pedepsei se realizează de cătreb) instanţa de judecată, rnomentul soluţionării cauzei penale cu care a fost investită63. Individuaiizarea administrativă a pedepsei se realizează de cătreb) adrninistraţia locului de deţinere prin întermediul institutiei liberării condiţionate; c) administraţia locului de deţinere prin punerea in aplicare a unei legi de graţiere a pedepselor 64. Individualizarea răspunderii penale ia sfarşitc) odată cu rămânerea definitivă a hotărarii de condamnare. 65. Stabilirea duratei pedepsei penţru săvârşirea unei infractiuni se face: b) in raport cu gravitatea infracţiunii săvărşite de infractor; c) in raport cu periculozitatea infractorului. 66. Stabilirea cuantumului amenzii pentru săvârşirea unei infracţiuni se face: b) in raport cu gravitatea infracţiunii săvărşite de infractor; c) raport cu periculozitatea infractorului.67. Care din situatille de mai jos sunt menţionate de legiuitor in mod expres fiind criterii generale de individualizare a pedepsei: a)imprejurările şi modul de comitere a infracţiuni, precum şi mijloacele folosite; c) starea de pericol creată pentru valorea 68. Care din situatiile de mai jos sunt menţionate de legiuitor in mod expres ca fiind criterii generale de individualizare b) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infracţiunii; c) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit. 69. Care din situaţille de mai jos sunt menţionate de legiuitor in mod expres ca fiind criterii generale de individualizare a pedepsei: a) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; c) starea de sănătate a inculpatului. 70. Care din situaţiile de mai jos sunt menţionate de legiuitor în mod expres ca fiind criterii generale de individualizare a pedepsei: c) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a infractorului. 71. Care din imprejurările mai jos menţionate constituie circumstanţe atenuante legale: b) depăşirea limitei legitimei apărări; c) depăşirea stării de necesitate. 72. Care din situaţiile de mai jos menţionate constituie circumstanţă atenuantă legală: a) provocarea; 73. Care din situaţiile de mai jos, enumerate exemplificativ de legiuitor, pot constitui circumstanţe atenuante judiciare: c) eforturile depuse de infractor pentru inlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii. 74, Care din situaţille de mai jos, enumerate exemplificativ de legiuitor, pot constitui circumstanţe atenuante judiciare: a) împrejurările legate de fapta comisă care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului; 75. Care din situaţiile de mai jos, exemplificativ enumerate de legiuitor, constituie circumstanţe atenuante judecătoreşti: a) eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii;

b) împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului; 76. Efectele circumstanţelor atenuante constau în: c) reducerea limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de Iege pentru infracţiunea săvârşită cu o treime. 77. Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă, în cazul reţinerii circumstanţelor atenuante se aplică pedeapsa închisorii: a) de la 10 la 20 de ani; 78. Concursul de circumstanţe atenuante reţinute in favoarea unui inculpat provoacăc) o singură atenuare, indiferent câte se reţin favoarea lui.79. Stările de atenuare a pedepsei sunt: a) tentativa; 80. Care din împrejurările mai jos menţionate constituie o circumstantă agravantă legală generală: b) săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună; 81. Care din imprejurările mai jos menţionate constitule o circumstanţă agravantă legală generală: a) săvârşirea infracţiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente degradante; 82. Care din împrejurările mai jos menţionate constituie o circumstanţă agravantă legală generalăb) săvârşirea infracţiunii prin metode sau mijloace de natură pună în pericol alte persoane ori bunuri; c) săvârşirea infracţiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor. 83. Care din împrejurările mai jos menţionate constituie o circumstanţă agravantă legală generală c) săvârşirea infracţiunii profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorită vârstei, stării de sănătate, infirmităţii sau altor cauze. 84. Care din împrejurările mai jos menţionate constituie o circumstanţă agravantă legală generală: a) săvârşirea infractiunii în stare de intoxicaţie voluntară cu a1cool sau cu alte substante psihoactive, când a fost provocată în vederea comiterii infractiunii; b) săvârşirea infracţiunli de către o persoană care a profitat dP situaţia prilejuită de o calamitate, de stare de asediu sau de stare urgenta85, Efectele circumstanţelor agravante, atunci când instanta le retine in sarcina inculpatului, constau in: a) faptui că instanţa poate aplica o pedeapsă până la maximul special prevăzut ce lege pentru infracţiunea săvârşită; b) faptul că dacă maximul special este neindestulător, in cazul inchisorii, se poate adăuga un spor de până la 2 ani, care nu poate depăşi o treime din acest maxim, iar în cazul amenzii se poate aplica un spor de cel muit o treime din maximul special; 86, in cazul in care o persoană săvârşeşte o infracţiune pentru care legea prevede numai pedeapsa Inchisorii, iar in sarcina acesteia se reţin rnai multe circumstanţe agravante legale generale, cum va da efect instanţa de judecată acestora: b) majorarea limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infractlunea săykşită se va face o singură dată, indiferent de nurnărul circumstanţelor agravante reţinute;

87. Când în cazul aceleiaşi infractiuni judecate de instanţă sunt coincidente două sau mai multe dispoziţii care au ca efect reducerea pedepsei în mod succesiv, în ce ordine prevăzută de lege se vor reduce limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infractiunea săvârşită:b) tentativa, circumstanţele agravante şi cazurile speciale de reducere a pedepsei; 88. Când în cazul judecării aceielaşi infractiuni sunt incidente a fi aplicate succesiv dispoziţii de agravare a raspunderii penale, în ce ordine prevăzută de lege le va aplica instanţa: a) dispoziţiile privitoare ia circumstanţele agravante. Infracţiunea continuată, concurs de infracţiuni sau recidiva89. Când in cazul judecării aceleasi infractiuni, sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei şi una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei care este ordinea lor de aplicare: c) mai întâi instanţa va proceda la aplicarea cauzelor de atenuare prin reducerea limitelor speciale ale pedepsei după care limitele de pedeapsa rezultate vor fi majorate conform art 79 alin. (2) C. Pen. 90.in care din situatiile de mai jos nu se poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei: a) cand infractorui a mai suferit o condamnare Penalac) faţă de acelaşi infractor s-a renuntarea la aPlicarea pedepsei 1n ultirnii 2 ani anteriori datei Infractiunii pentru care este judecat91. In care din situaţiile de mai jos nu se poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei:b) cand infractorul s-a sustras de la urmarirea penala sau judecatac) cand infractorul a incercat zadarnicirea aflarii adevarului ori a identificarii si tragerea la raspundere penala a autorului sau a participantilor. 92. care din situaţiile de mai jos reprezintă conditii prevăute de lege a căror indeplinire permite dispunerea renunţării la aplicarea pedepsei: a)instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportuna din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei judecate: b) infractiunea săvârşită prezintă o gravitate redusă; 93, Renunţarea la aplicarea pedepsei se poate dispune în cazul săvarşirii unui concurs de infracţiuni: a) atât in cazul săvârşirii unei singure infracţiuni, cât şi în concurs de infracţiuni, dacă sunt întrunite cerinţele prevazute de lege; 94. Când dispune renuntarea la aplicarea pedepsei, instanţa aplică infractorului: c) un avertisment. 95. Renuntarea la aplicarea pedepsei are ca efect c) faptul că persoana faţă de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei nu este supusă niciunei decăderi, interdictii sau incapacităţi ce ar putea decurge din infracţiunea săvârşită. 96. Renunţarea la aplicarea pedepsei nu produce efecte, b) asupra executării măsurilor de siguranţă; c) asupra obligatiilor civile prevăzute în hotărârea de condamnare. 97. În care din situaţiile de mai jos sunt indeplinite cerintele legale cu privire la natura pedepsei şi cuantumul acesteia pentru ca instanţa sa poata dispuna amânarea aplicarii pedepsei: a) pedeapsa stabilită de instanţă In cauza supusă judecătii inclusiv în cazul concursului de infracţiuni este amenda sau inchisoarea de cel mult 2 ani98. in care din situaţiile de mai jos sunt indeplinite cerinţele legale cu privire Ia persoana infractorului pentru ca instanţa să poată dispuna amânarea aplicării pedepsei:

c) infractorul să nu mai fi fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) şi lit. b) C. pen. sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a implinit termenul de reabilitare. 99. În care din situatille de mai jos, instanţa nu pune amânarea pedepsei: b) pedeapsa stabilita de instanta pentru infractiunea săvărşită este închisoarea mai mare de 2 ani; c) infractorul a mai suferit o condamnare pentru săvârşirea unei infractiuni, in privinţa căreia nu a intervenit reabilitarea şi nici nu s-a implinit termenul de reabilitare100. Instanţa nu poate dispune amănarea aplicării pedepsei: b) atunci când infractorui nu şi-a dat acordul pentru prestarea unei munci neremunerate in comunităţii; c) atunci când pedeapsa pentru infracţiunea săvârşită este de 7 ani sau mai mare. 101. La care din institutiile mai jos mentionate in solutionarea cauzei, legea stabileste un termen de supraveghere: a) in cazul liberării condiţrinac) în cazul amânărli aplicarii pedepsei102. in cazul unei pedepse cu inchisoare insoţite de aplicarea unei amenzi, când instanţa dispune amănarea aplicării pedepsei, cum se rezolvă executarea amenziic) amânarea aplicării pE:depsei inchisorii atrage şi amânarea amenzii care o Insoţeşte. 103. Care din situatiile mai jos menţionate, reprezintă conditii pozitive pentru ca instanţa să poată dispune amânarea aplicării pedepsei: a) infractorul si-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul cornunitătiib) convingerea instanteî aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei infractorului pe o perioadă deterrninată104. Termenul de supraveghere in cazul amânării aplicării pedepsei este: c) de 2 ani. 105. Care din situaţiile de mai jos reprezintă măsuri de supraveghere pe care cel faţa de care s-a dispus amânarea pedepsei trebuie să le respecte: a) sâ primească vizitele consillerului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa106. Care din situaţiiie de mai jos reprezintă obiigatii prevăzute de lege, ce pot fi impuse de instanţă persoanei faţă de care s-a dispus amânarea pedepsei: a) să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice; c) să nu părăsească teritoriul României, 107. in care din situaţille mai jos menţionate revocarea amanării aplicării pedepsei este obligatorie: a) persoana supravegheată cu reacredinţă nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse; b) când până la expirarea termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţille civile stabilite prin hotărâre, afară de cazul când persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le indeplinească; 108. in care din situaţiile de maii jos, amânarea aplicării pedepsei dispusă de instanţă se anulează: c) atunci când pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana supravegheată mai săvărşise o infracţiunet pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisori. 109. Efectele amânării aplicării pedepsei constă in aceea căa) persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu I se mai aplică pedeapsa;

b) persoana fată de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu este supusă niciunei decaderi interdictii sau incapacitati ce ar putea decurge din infractiunea savarsita110. Amanarea aplicarea pedepsei, nu produce efecte: b) asupra executării măsurilor de siguranţă; c) asupra obligaţillor civile prevăzute în hotărârea de amânare a aplicării pedepsei. 111. Care din situaţiile de mai jos, reprezintă condiţii pozitive prevăzute de lege şi instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere: a) pedeapsa aplicată, inclusiv in caz de concurs de infracţiuni este închisoarea de cel mult 3 ani; c) infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată in folosul comunitătii112. Care din situatille de mai jos reprezintă condiţii pozitive prevăzute de lege si instanta poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere: b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsaa inchisorii mai mare de un an cu exceptia cazurilor prevăzute in. t• 42 C. pen. sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a implinit termenul de reabilitare;c) in raport de persoana intractorului instanta apreciaza ca aplicarea pedepsei este suficientă char fărâ. executarea acesteia condarnnatui nu va comite alte infracţiuni, insă este necesara: supravegherea conduitei sale pentru o perioada" determinată. 113. in prezenţa cărora din imprejurările mai jos nu se poate dispune suspendarea executaariipedepsei sub supraveghere: a) când pedeapsa aplicată in cauză este nurnai amendac) in cazul in care faţă de o persoanâ s-a dispus initial amanarea aplicarii pedepsei dar ulterior aceasta a fost revocata, iar persoana comite o infracţiune pentru care care primeste o condamnare de 3 ani inchisoare. 114. Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu se poate dispune: a) atunci când pedeapsa aplicată este nurnai amendac) infractorul şi-a manifestat dezacordui de a presta o muncă neromunerată in folosul comunităţii. 115. Când pedeapsa inchisorii pronunţata de instanţă, susceptibilă de a fi suspendata sub supraveghere, este insoţita de pedeapsa amenzii in condiţille art. 62 C. pen., cum se soluţionează executarea amenzii, atunci când instanţa dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere: b) amenda se va executa, ca orice arnendă penală, chia.r clacă executarea pedepsei inchisorii a fost suspendată sub supraveghere; 116. Nu se poate dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere: b) atunci ctind pedeapsa aplicată este nurnai arnenda; c) atunci când infractorul s-a sustras de ia urmărire penală juciecată sau a încercat zădărnicirea afiă.rii adevărului. 117 Durata suspendării pedepsei sub supraveghere constituie termen de supraveghere pentru condamnat şi cuprInde c) un termen lăsat la aprecierea instanţei cuprins intre 2 şi 4 ani, rep fără ca durata termenului de supraveghere să fie mai mică decât durata pedepsei inchisorii aplicate. 118. Termenul de supraveghere, atunci când instanta a dispus executarea pedepsei închisorii sub supraveghere, se calculează: b) de la data când hotărârea prin care s-a pronunţat suspen-darea executării pedepsei sub supraveghere a rămas definitivă;

119. Pe parcursul termenului de supraveghere, instanţa, cu acordul condamnatului la executarea pedepsei inchisorii sub supraveghere, poate impune acestuia să presteze muncă neremunerată în folosul comunitătii. Care sunt limitele prevăzute de lege între care instanţa poate dispune munca neremunerată în folosul comunitătiib) o perioadă cuprinsă între 60 şi 120 de zile; 120. Pe durata termenului de supraveghere a condamnatului cu suspendarea executării pedepsei inchisorii sub supraveghere, potrivit legii, serviciul de probaţiune are obligaţia să sesizeze instanţa atunci când: b) au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor imPuse de instantă, fie încetarea executării unora dintre acestea;c) persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraghere sau nu execută, 'in condiţitie stabilite Cat nyjir 121, in care din situaţille de mai jos, revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere este facultativă pentru instanţăb) atunci când pe parcursul termenului de supravoghoro condamnat săvârşeşte o nouă infracţiune din culpă; 122. Dacă pe parcursul termenului de supraveghere in cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, cel condamnat săvârşeşte o nouă infracţiune, pedeapsa principală pentru noua infracţiune se stabileşte şi execută: b) potrivit regulilor referitoare la recidivă.; c) potrivit regulilor referitoare la pluralitatea intermediară. 123. Anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere are loc: a) atunci când pe parcursul termenului de supraveghere se des-coperă că persoana condamnată a mai săvârşit o infracţiune pânâ la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus suspenda-rea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii;124. Care din situatille mai jos rnentionate constituie efecte ale executării pedepsei sub supraveghere: a) pedeapsa aplicată. se consideră executată; 125. Liberarea condiţionată cazul pedepsei detenţiunii pe viată poate fi dispusă daca:b)cel condamnat a avut o bună conduită pe toată duras ta execui-podepsel; c) instanţa are convingerea persoana condamnată s-a dwptat şi se poate reintegra societatet 126. Termenul de supraveghere in cazul liberarii conditionate din pedeapsa detenţiunii pe viaţă este de: c) 10 ani. 127. in cazul in care un condamnat are de executat o pedeapsă cu inchisoarea ce nu a depăşit 10 ani, pentru a putea fi liberat condiţionat, trebuie să execute: a) cel puţin dou'ă trelmi din durata pedepsei128. in cazul în care un condamnat are de executat o pedeapsă cu inchisoarea mai mare de 10 ani, dar nu mai mult de 20 de ani,pentru a putea fi liberat condiţionat, trebuie să execute: c) cel puţin trei pătrimi din durata peclepsei. 129, in cazul condamnatului care a implinit vârsta de 60 de ani şi are de executat o pedeapsă ce nu depăşeşte 10 ani, liberarea conditionată se poate dispune după: b) executarea efectivă, a jumătate din durata pedepseie 130. in cazul in care un condamnat are de executat o pedeapsă cu inchisoarea ce nu depăşeşte 10 ani, iar in calculul fractiei de pedeapsă ce trebuie executată se tine seama de partea din durata

pedepsei ce poate fii considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate pentru a putea fi liberat condiţionat el trebule să execute:a) cel puţin jumătatea din durata pedepsei inchisorii; 131 in cazul in care condamnatul are de executat o pedeapsă cu Inchisoarea mai mare de 10 ani, iar in calculul fractiei de pedeapsă ce trebuie executată se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate, pentru a putea fi liberat condiţionat el trebuie să execute: c) cel puţin două treimi din durata pedepsei 132, in cazul in care un condamnat care a implinit vârsta de 60 de ani, are de executat o pedeapsă cu inchisoarea ce nu depăşeşte 10 ani, iar calculul fracţiei de pedeapsă ce trebuie executată se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate, pentru a putea fi liberat condiţionat el trebuie să execute:a) cel puţin o treime din durata pedepsei 133, in cazui care un condamnat care a implinit vârsta de 60 de ani, are de executat o pedeapsă cu inchisoarea mai mare de 10 ani, iar calculul fractiei de pedeapsă ce trebuie executată se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate, pentru a putea fi liberat conditionat el trebuie să execute b) iumătate din durata pedepsei inchisorii; 134, intervalul cuprins intre data liberării conditionate şi implinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat. Pe durata termenului de supraveghere liberatul condiţionat trebuie sa respecte măsurile de supraveghere prevăzute de lege, cât şi obligaţiile impuse de instantă pe această perioadă. in care din situaţiile de mai jos, condamnatului liberat condiţionat, instanţa nu poate să-i impună respectarea măsurilor de supraveghere prevăzute de lege şi nici nu poate impună îndeplinirea unor obiigaţii prevăzute de lege: a) atunci când condamnatul a fost liberat condiţionat din execu-lic* tarea unei pedepse de 3 ani kichisoare; b) atunci când condamnatul a fost liberat condiţionat din execu-tialk# tarea unei pedepse de 4 ani inchisoare; 135. În care din regimurile de executarea pedepsei trebuie să se afle un condamnat pentru a putea beneficia de liberare condiţionată: b) regimul semideschis; c) regimul deschis. 136. Condamnatului liberat condiţionat, instanţa poate să-i impună sa respecte pe durata termenului de supraveghere măsurile de supraveghere şi obligatiile impuse de aceasta numai atunci când: b) restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării este de 2 ani sau mai mare c) restui de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării este de 3 ani sau mai mare.137. Pe durata termenului de supraveghere, liberatul conditionat este obligat sa comunice serviclului de probatiune: a) schirnbarea locului de muncă; c) orice schirnbare a locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, 138. Care din obtigaţiiie mai jos menţionate, impuse de Instantă liberatului condiţionat pe perioada de supraveghere, sunt date în competenţa de probaţiune pentru a urmării dacă sunt indeplinite: b) să urmeze un curs sau mai multe programe de reintegrare socială ori calificare profesională; c) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organiz colaborare cu institutii din comunitate.

139. Care din situaţiile de mai jos, dacă intervin pe perioada de supraveghere a liberatului condiţionat incumba obligaţia serviciului de probaţiune să sesizeze instanţa: c) persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraves ghere sau nu execută în condiţiîle stabilite obilgaţilie ce revin. 140. Care din situatiile de mai jos, dacă intervin pe perioada de supraveghere a liberatului condiţionat, incumba obligaţia serviciului de probaţiune să sesizeze instanţa: a) au intervenit motive care justifică modificarea obligaţillor imu-puse de instanţk fie incetarea executării unora dintre acestea;141. In care din situaţiile de mai jos, instanţa dispune revocarea liberării condiţionate: a) atunci când pe durata supravegherii liberatui co nu a respectat măsurile de supraveghere sa urgiant re redinţă recutat obligaţille impuse de instanţăr; b) atunci când după acordarea condiţionate cei o nouă infracţiune, care a fost descoperită 1n termes-daes5svuâprrşaivt eghere şi pentru care saa pronunţat o condamnare la pedeapsa inchisorii, chlar şi după expirarea acestui termen; 142. in care din situaţiile de mai jos, instanţa nu poate reavoca liberarea condiţionată: a)atunci când după acordarea liberărli condiţionate cel con,a damnata a săvarşit o nouă infracţiune care a fost desooper?-tă după implinirea termenului de supraveghere şi pentru care sea pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii; b) atunct când după acordarea liberăril cei condamnat a să.rvâ-rş-o nouă infracţiune care a fost descoperită termenul de suprae veghere şi pentru care sna pronunţat o condamnare la pedeapsa arnenzU chiar după. expirarea acestui termen; 143. in cazul in care pe durata supravegherii liberatutui condiţionat, acesta săvârşeşte o nouă infracţiune, pedeapsa Pentru noua infracţiune se stabileşte şi se execută potrivit dispozitiilor de lab) recidivă; c) pluralitatea intermediară4 144.Anularea liberării condiţionate are loc atunci când a) Pe Parcursul termenului de supraveghere se descoperă a liberărti pentru care scea aplicat pedeapsa np-Pănăt la acora darttrescaria condarnnată mal săvârşeşte o infracţune P rarea acestui termen 145. Care din situaţiile mai jos menţionate constituie efecte ale liberării condiţionate, atunci când până la expirarea termenului de supraveghere condamnatul nu a săvarşit din nou o infracţiune, nu s-a dispus revocarea liberării condiţionate şi nu s-a descoperit o cauză de anulare: a) pedeapsa se consideră executată; 1.măsurile de siguranţă au ca scop principal: b) inlăturarea unei stări de pericol; c)preintâmpinarea săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală. 2.Măsurile de siguranţă prevăzute de legea penală au în subsidiar: a) un caracter coercitiv; 3. Care este natura juridică a măsurilor de siguranţă: c) sunt sancţiuni de drept penale 4. Măsurile de siguranţă sunt: ac) sancţiuni de drept penal. 5. Ce se înţelege prin principiul legalităţii măsurilor de siguranţă: a) că ele se pot lua numal în cazurile şi în condiţilie prevăzute de lege6. Măsurile de siguranţă de natură medicală sunt: b) revocabile;

7• Măsurile de sigurantă se iau: a) faţă de persoana care a comis o faptă prevăzută de iegea Penală nejustificată;c) şi In situati in care faptuitorul8• Arataţi care din măsurile de mai jos sunt măsuri de siguranţă: a) obbgarea la tratarnerţi rfo, iţ( b) internarea medic;11:1 9. Care din măsurile mai jos mentionate sunt măsuri de siguranţa: a) interzicerea ocupărli unoi funcţli sau a exorcităril unel profesii; 10. Care din măsurile mai jos menţionate sunt masuri de siguranţă privative de bunuri: a) confiscarea specîală; b) confîscarea extinsă; 11. Obligarea la tratament medical se dispune de instanţă in cazul în care sursa stării de pericol pentru societate provine de la făptuitor din cauza:a) unei boii, inclusiv cea provocată de consumul cronic de alcool, b) unei boll, inclusiv cea provocată de consumui cronic de substanţe psihoactive; 12. Obligarea la tratament medical se dispune: b) până Ia insănătoşire; c) până la obţinerea unei amehorări care inlăture starea de pericol. 13. măsura de sigurenţa a obligării la tratament medical se poate lua in mod provizoriu b)da, in faza de urmarire penalac)da, in faza de judecata14. Cine pune in executare măsura de siguranţă a tratament medical, luată printr-o hotatrare judecătorească rămasă definitivac) utoriţaţea publică, din judeţul pe teritoriul căreia .uleste perriana fal» de, care samar luat aceasta masură. 15. Unitatea sanitară la care făptuitorui a fost repartizat pentru efectuarea tratamentului medical este obligată sâ comunice instantei unele date legate de tratamentul efectuat de acesta. Potrivit legii, care din situaţille menţionate mai jos trebuie comunicate instanţei: a) dacă din cauza inrăutăţirii stării de sănătate a persoanei faţă care ssa luat rru;sura ia tra.tament medical este necesară riternarea rnedicală; b) daţcal. riatorită arnetiorării stătil de sănătate a persoanei faţă de care ssa. luat măsura. ia trata.ment medical efectuarea tratamentului nu se mal impune; 16.in cazul dispunerii măsurii de siguranţă a internării medicale starea de pericol pentru societate a făptuitorului derivă: b) din cauza unet boti p ori consumului cronic de substanţe psthoacetile.c) din cauză făptuitorui suferă de o boală infecto-contagioasă. 17. masura internătii se dispune: b) păn. insănălfiŞţre;c) pâtiă la obţinerea unei ameliorări care să." inlăture starea de pericol. 18. Măsura de siguranţă a internării medicale se poate lua in mod provizoriu: a) în faza de urmărire penală;b) in faza de judecată; 19. Care este cauza care generează starea de pericol, datorită căreia se dispune măsura de siguranţă a interzicerii ocupării unei funcţii sau a exercitării unei profesiic) lipsa aptitudinii de care a dat dovadă persoana care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, de a efectua potrivit exigentelor cuvenite activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta.

20. Măsura de siguranţă a interzicerii ocupării unei funcţii sau a exercităriî unei profesii se ia: c) pe o perioadă nedeterminată. 21. Măsura de siguranţă a interzicerii ocupării unei funcţi sau a exercitării unei profesii poate fi revocată ia cererea celui interesat după trecerea unui termen de: b) un an de ia luarea măsurii; 22. Dacă cererea de revocare a măsurii de siguranţă a interzicerii ocupării unei functii sau a exercitării unei profesii a fost respinsă, o noua cerere poate fi făcută după trecerea unui termen de: a) un an; 23. Care din categoriile de bunuri menţionate mai jos sunt supuse confiscării speciale: - .,a) bunurile produse prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală;c) bunurile care au fost date pentru a determina săvârşirea unei Ir)1, fapte prevăzute de legea penală sau pentru a răsplăti pe făptuitor. v izifi 24. Care din categoriile de bunuri menţionate mai jos sunt supuse confiscării specialeb) bunurile a căror deţinere este interzisă de legea penală; c) bunurile produse prin săvârşirea faptei prevăzute de iegea penală. 25. Care din categoriile de bunuri menţionate mai jos nu sunt supuse confiscării speciale: a) bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, ce urmează a fi restituite persoanei vătămate; b) bunurile folosite de făptuitor la săvârşirea unei fapte prevăzute de iegea penală, aparţinând unei alte persoane care nu a cunoscut scopui folosirii lor26. În cazul căror categorii de bunuri supuse confiscării speciale, mai jos mentionate, atunci când valoarea bunurilor Puse confiscării este vădit disproportionată faţă de natura şi gravitatea faptei, se dispune confiscarea in parte prin echivalent bănesc: c) bunurile folosite imediat după stlyţtr, t $ 1) Intţ ti asim gura scăParea făptuilorului sau păstrat $.1 frito!zt 111 f► On obtinut, dacă sunt ale răptultorului* 27. in cazul caror categorii de bunuri supuse confiscării speciale, mal jos menţionate, atunci cand valoarea bunurilor supuse confiscării este vădit disproporţionată faţa de natura şi gravitatea faptei, se dispune confiscarea in parte, prin echivalent banesc: a) bunurile folosite imediat după săvărşirei;1 iiiptoi, pontru a asi-oura scăparea făptuitorului sau păstraron folosului ori produsului o4-btinut, dacă aparţinând altei persoane, acoastacunoscut scopul folosirii lor28. in cazul căror categorii de bunuri supuse confiscării speciale, maî jos menţionate, atunci cănd valoarea •bunurilor supuse confiscării este vădit disproporţionată faţă de natura şi gravitatea faptei, se dispune confiscarea in parte, prin •echivalent bănesc: a) bunurile care au fost folosite, in orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârşirea unei fapte prevăzuto de logea ponală dacă sunt ale făptuitorului; 29. . in cazul căror categorii de bunuri supuse confiscării speciale, maî jos menţionate, atunci cănd valoarea •bunurilor supuse confiscării este vădit disproporţionată faţă de natura şi gravitatea faptei, se dispune confiscarea in parte, prin •echivalent bănesc: c)bunurilo care au lost folosite in orice mod, sau •destinate a fi lojsite la săvârşirea unel rapte prevăzute de legea penală, dacă af°partinănd persoaţie, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. 30, . in cazul căror categorii de bunuri supuse confiscării speciale, maî jos menţionate, atunci cănd valoarea •bunurilor supuse confiscării este vădit disproporţionată faţă de natura şi gravitatea faptei, se dispune confiscarea in parte, prin •echivalent bănesc:

b) bunurile care au fost folosite in orice mod, sau destinate a fi folosite la săvarşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptultorului sau dacă aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii Ior; c) bunurile folosite imediat după săvârşirea faptei, pentru a asi. gura scăparea făptuitorului sau păstrarea folosului ori produsului obtinut, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă aparţinând altei per-soas ne, aceasta a cunoscut scopul folosirii ior. 31. În cazul căror categorii de bunuri supuse confiscării in parte sau prin echivalent bănesc, menţionate mai jos, totuşi legea prevede că ele vor fi confiscate in intregimeb) bunurile produse in scopul săvârşirii faptel prevăzute de legea penală;c) bunurile modificate sau adaptate in scopul săvârşirii faptei. 32. Dacă bunurile nu pot fi confiscate intrucât nu aparţin faptuitorului, iar persoana căreia aparţine nu a cunoscut scopul folosirii lor, care este calea legală de urmat: b) se va confisca echivalentui in bani a acestora33. •Bunurile care au fost folosite, in orice mod, sau destinate a fii folosite la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală sunt supuse confiscării in cazul faptelor săvârşite:c) prin presă. 34. Dacă categoriile de bunuri supuse confiscării speciale cu exceptia bunurilor produse prin săvarşirea faptei prevătute de legea penală, nu se găsesc, care este calea legală de urmatc) în locul lor se confiscă bani şi bunuri până la concurenta acestora. 35. Legea mai prevede că în cazul bunurilor supuse confiscarii se mai confiscă şi: a) bunurile şi banii obţinuţi din exploatarea bunurilor supuse confiscării; b) bunurile produse de bunurile supuse confiscării; 36. Confiscarea extinsă se dispune în cazul: b) infracţiunilor menţionate de legiuitor, dacă fapta săvârşită este susceptibilă să îi procure un folos material şi pedeapsa pre-văzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare; 37. Care este perioada prevăzută de lege ce se ia în calcul, pentru a se dispune confiscarea extinsă: a) o perioadă de 5 ani înainte de săvârşirea infracţiunii, când valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată depăşeşte in mod vădit veniturile obtinute de aceasta în mod licit; b) dacă este cazul, se ias calcul şi valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată după momentul săvârşirii infracţiunii şi până la data emiterii actului de sesizare a instanţei; 38. La stabilirea valorii bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte de săvârşirea infracţiunii, în cazul confiscării extinse se ţine seama: b) şi de valoarea bunurilor transferate de persoana condamnată în patrimoniul altei persoane; c) şi de valoarea bunuri(or transferate de un terţ unui membru de familie a persoanei condamnate. 39. La stabilirea valorii bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte de săvârşirea infracţiunii, în cazul confiscării extinse se ţine seama: a) şi de valoarea bunurilor transferate de către persoana con-damnată unui membru al familiei; b) şi de valoarea bunurilor transferate unei persoane juridice asupra cărora persoana condamnată deţine controlui; 1. Faţa de minorul care răspunde penal: c) cand are vârsta cuprinsă intre 14 şi 18 ani, faţă ce 3..ces a se ia o măsură educativă neprivativă de libertate. fie o rnăsur-educativă privafivă de libertate, in funcţe de gravitatea şi periculozitatea făptuitorului minor,

2. Faţă de minorul care la data săvârşirii infractiunii cu varsta cuprinsă intre 14 şi 18 ani, in care din situaţilie Mai jOS menţionate se poate lua faţa de acesta o masură educativă privativă de libertate: a) dacă a mai săvârşit o infracţiune, pentru care i ssaa aplicat o măsură oducativă ce a fost executată ori a cărei executare ..ţ inceput, inainte de comiterea infracţiunii pentru care este judecat: b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este inchisoar-ea de ani sau mai mare: 3. Care din măsurile mai jos menţionate, sunt măsuri educative neprivative de libertate ce pot fi luate faţa de infractori: c) libertatea supravegheată.4. care din măsurile mai jos menţionate sunt măsuri educative neprivative de libertate ce pot fi luate fată de minorii infractori :a)consemnarea la sfârşit de săptămănă5, Care din măsurile mai jos menţionate sunt măsuri educative neprivative de libertate ce pot fi luate faţă de minorii infractorib) asistarea zilnică; 6. Măsura educativă neprivativă de libertate a stagiului de formare civică cerută constă in: b) obligaţia minorului de a participa ţa un program de consiliere psihologică pe o durată de lunit pentru a*al ajuta inţeleagă consecinţele legale şi sociale ia care se expune fn cazul săvârşirii de infractiuni7.Organizarea şi supravegherea minorului pe durata cursului de formare revine potrivit legii: b) serviciului de probatiune; 8. Măsura educativă a supravegherii constă: a) în controlarea şi indrumarea minorului în cadrui prograr său zilnic, pe perioada Intregului an şcolar; 9. Scopul măsurii educative a supravegherii minorului este acela dec) resocializarea minorului. 10. Măsura educativă a supravegherii minorului este coordonată de:a) serviciuI de probaţiune11. Măsura educativă a consemnării la stârşit de săptămâna constă in: b) obligaţia minorului de a nu părăsi locuinţa 14n ziiele de sâmbăta şi duminica mai mult de 3 ore12. Durata măsurii educative a consemnării la sfarşit de săptămâna potrivit legii, este cuprinsă: a) intre şi 10 săptămâni;13.supravegherea măsurii educative a consemnării la sfâr-săptămână se face sub coordonarea: b) serviciului de probaţiune; 14. Măsura educativă a asistării zilnice constă in obligatia minorului de a respecta: c) un program stabilit de serviciul de probaţiune simpreună cu părinţii minorului. 15. Măsura educativă a asistării zilnice se ia pe o perioadă cuprinsă intre:a) 6 luni şi 12 luni; 16. Supravegherea măsurii educative a asistării zilnice se face: b) de către părinţi; 17. Care dintre obligatiiie de mai jos pot fi impuse de instanţă minorului pe perioada executării măsurilor educative neprivative de libertate:

b) frecventeze unui sau mal multe programe de reintegrare socială derulate de către.) serviclui de probaţiune sau organizate in colaborare CLI institutli comunitare18. Care din măsurile de mai jos pot fi impuse de instantă minorului ca pe durata executării măsurilor educative neprivative de libertate: a) să nu se aproprie şi să nu comunice cu victima sau cu membrii familiej ai acesteia, cu participanţis la săvârşirea infracţiunii ori cu alte persoane stabilite de instanţă19. Care din măsurile de mai jos pot fi impuse de instanţă minorului pe durata executării măsurilor neprivative de libertate: a) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţil din comunitate; 20. Pe durata executării măsurii educative neprivative libertate serviciul de probaţiune are obligaţia să sesizeze instanţa, dacă: a) au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor impuse de instanţă, fie incetarea executării unora dintre acestea; c) persoana supravegheată nu respectă condiţiile de executare a măsuril educative sau nu executa, în condiţiile stabilite, obligaţiile ce î i revins 21. După aplicarea unei măsuri educative neprivative de libertate pentru săvârşirea unei infracţiuni şi impunerea unor obligatii minorului pe durata măsurii educative, instanţa: a) nu mai poate impune minorului alte obligaţii, deoarece există autoritatea lucrului judecat; b) nu mai poate dispune modificarea obligaţiilor stabilite iniţial, 22 Daca minorul nu respectă, cu rea-credinţă, conditille de executare a măsurii educative neprivative de libertate sau a obligatiilor impuse, instanţa dispune: c) inlocuirea măsurii luate cu internarea 'intreun centru de detentie cazul in care, iniţial, sea luat măsura educativă neprivative tcik ilbertate cea mal severă pe durata sa maximă. 23. Dacă minorul aflat în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate este judecat pentru o infracţiune concurentă săvârşita anterior, instanţa dispune: b) înlocuirea măsurii educative neprivative de libertate luată ini-tiall cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă; 24. Măsura educativă privativă de libertate a internării intr-un centru educativ se dispune pe o perioadă cuprinsă intre: c) un an şi 3 anie 25. Dacă perioada internării intr-un centru educativ minorul săvârşeşte o nouă infractiune, ce poate dispune instanţa: c)Poate iniocui măsura internării intri-un centru educativ, cu rnasura internării intristun centru de detenţie.26. Dacă in perioada internării intr-un centru educativ, minorul este judecat pentru o infracţiune concurenta săvârşită anterior, instanţa•a) inlocuieşte rnăsura rTternării Tn centrul educativ cu măsura educativă neprivatIvă de kertate a asistării ziinice care este mai severă dintre rnăsunie neprivative de libertate; b)poate menţine măsura internăril in centrul educativ, prefuns gind durata acesteia, fără a depăşt maximul prevăzut de leges 27. În cazul în care pe durata internării intr-un centru educativ mInorul a dovedit interes constant pentru insuşirea cunoştinţelor şcolare profesionale şi a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale, instanţa poate dispune liberarea acestuia din centrul educativ, când persoana internată nu a implinit vârsta de 18 ani, numai: a) după executarea a cei puţin jumătate din durata internării;

c) după executarea a cel puţin 1/4 din durata internării. 28. in cazul în care pe durata internării într-un centru educativ, minorul care nu a implinit 18 ani a dovedit interes constant pentru însuşirea cunoştinţelor şcolare şî profesionale şi ,a făcut progrese evidente in vederea reintegrării sociale, după executarea a cel puţin a jumătate din durata internării, instanţa poate dispune: b) linlocuirea măsurii internării cu măsura educativă a consems nării la sfârşit de săptămână, pe o perioadă egală cu durata inter-năril neexecutate;c) inlocuirea măsurii internării cu măsura educativă a asistării zilnice, pe o perioadă egală cu durata internării neexecutate, dar nu mai mult de 6 Iuni. 29. In cazul minorului fată de care instanta a dispus inlocuirea măsurii educative a internării sau liberarea din centrul educatîv, acesta nu respectă cu rea-credintă măsurile de executare sau obligaţiiie impuse pana ia implinirea duratei măsurii intenării, instanţa: b) revine asupra sau şi dispune executarea rpstului rămas neexecutat din clurata intomăriă intrieun centru educativ, 30. in cazul savarsirii până la implinirea duratei internării intr-un centru educativ a unei noi infracţiuni de către o persoană care nu a implinit varsta de 18 ani şi faţă de care s-a dispus inlocuirea măsurii internării intr-un centru educativ cu măsura asistării zilnice, instanţa revine asupra inlocuirii şi dîspune: b) executarea restuluî rămas din durata măsurii internării ini ţiale, cu posibilitatea prelungiriă duratei acesteia până la maximul prevăzut de lege; 31. când minorul care răspunde penal săvârşeşte o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 20 de ani sau mai mare ori detentiunea pe viaţa, internarea intr-un centru de detenţie se ia de instantă pe o perioadă cuprinsă intre: a) 10 şi 20 de ani; b) 5 şi 15 ani; 32. Când minorul care răspunde penal săvârşeşte o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii sub 20 ani, internarea intr-un centru de detenţie se dispune pe o Perioada cuprinsă: a) între 2 şi 5 ani* c)Intre 5 si 7 anî: