TEST ORTOPEDIE FRACTURI-GENERALITATI

1. Fractura reprezinta : A. o solutie de continuitate pe un os bolnavB. o solutie de continuitate pe un os fragilizatC. o solutie de continuitate la nivelul unui os normal sau bolnav D. o solutie de continuitate pe un os cu osteita

2. Dupa prognostic fracturile pot fi :A. inchiseB. stabile si instabile C. deschise D. cominutive

3. Etiologia unei fracturi este de natura :A. chimica B. traumatica C. electrica D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

4. Fracturile apar mai fracvent in intervalul de virsta cuprins intre :A. 10-30 aniB. 20-40 ani C. 30-50 aniD. nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

5. Fracturile se pot produce prin :A. fle ie e agerata B. tractiune C. compresiune si torsiune D. e plozie

6. Fracturile complete pot avea un traiect :A. transversal si oblicB. spiroid si longitudinalC. in “T”,”Y”,”V” si “fluture”D. toate variantele de mai sus sunt corecte.

7. Fractura in “lemn verde” reprezinta:A. deformarea in grosime a osuluiB. infundarea trabeculelor osoaseC. infle iunea osoasa D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

8. A onotmesis reprezinta:A. contuzia unui nervB. sectionarea completa a unui nervC. sectionarea incompleta a unui nerv cu pastrarea tecii Schwann D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

9. Dintre semnele de probabilitate a unei fracturi fac parte:A. durerea B. mobilitatea anormalaC. impotenta functionala D. deformarea regiunii

10. Dintre semnele de certitudine (siguranta) pentru diagnosticul unei fracturi fac parte: A. crepitatia osoasa B. mobilitatea anormala C. deformarea regiunii D. transmisibilitatea miscarii

11. Carei faze din formarea calusului îi sunt caracteristici blastii :A. faza calusului fibrosB. faza calusului osos C. faza calusului definitivD. faza hemoragica si hiperemica.

12. Faza calusului osos definitiv se caracterizeaza prin:A. remodelare B. rezorbtie C. apozitie osoasa

1

D. osteoliza

13. Dintre complicatiile generale imediate fac parte:A. socul traumatic, tulburarile urinare si embolia grasoasa B. fractura deschisaC. calusul viciosD. toate variantele de mai sus sunt corecte.

14. Infectia impiedica sau intirzie consolidarea prin:A. inhibarea fosfatazei alcalineB. blocarea fi arii sarurilor fosfo-calcice pe substanta fundamentalaC. topirea calusului fibrino-proteicD. toate variantele de mai sus sunt corecte.

15. Calusul vicios apare datorita :A. fracturilor incorect reduse B. evacuarii hematomului fracturarC. nediferentierii celulareD. toate variantele de mai sus sunt corecte.

16. Complicatiile locale tardive in cazul unei fracturi sunt urmatoarele , cu e ceptia : A. pseudartroza B. calus vicios C. fractura deschisa D. embolia grasoasa 17. Redoarea articulara este o complicatie tardiva datorata :A. fibrozei periarticulare si atrofiei musculare B. fracturilor deschiseC. calusului viciosD. nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

18. Intirzierea in consolidare a fracturii apare ca urmare a :A. reducerii imperfecte si tarelor asociate B. alterarilor cartilajuluiC. fibrozei periarticulareD. nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

19. Pseudartroza reprezinta :A. o reducere imperfectaB. neconsolidarea definitiva a fracturii C. consolidarea fracturii dupa 3-6 luniD. toate variantele de mai sus sunt corecte

20. Pseudartroza se datoreaza :A. unei reduceri imperfecte B. unei imobilizari inadecvate C. unei tehnici chirurgicale defectuoase D. anomaliilor vasculare

21. Tratamentul osteoporozei algice (Südeck- Leriche) consta in :A. bai caldeB. masaje C. antihistaminice, vitamine, hormoni anabolizanti D. toate variantele de mai sus sunt corecte

22. Tratamentul ortopedic al unei fracturi consta in :A. reducere, imobilizare si recuperare functionalaB. e tensie continua C. aparat gipsatD. toate variantele de mai sus sunt corecte.

23. Dintre indicatiile tratamentului chirurgical al fracturilor sunt adevarate: A. fracturi instabile B. fractura deschisa C. asocierea cu leziuni vasculo-nervoase D. toate variantele de mai sus sunt corecte.

24. Tratamentului chirurgical al unei fracturi consta in :A. deschiderea focarului, reducere si osteosinteza B. aplicarea unei e tensii transosoaseC. mobilizarea precoce a pacientului D. toate variantele de mai sus sunt corecte

2

25. Fractura deschisa se caracterizeaza prin:A. solutie de continuitate la nivelul osuluiB. comunicarea focarului de fractura cu e teriorul C. afectarea tegumentelor si celorlalte tesuturiD. toate variantele de mai sus sunt corecte

26. Primul ajutor in fractura deschisa se realizeaza prin :A. e tensie continuaB. tractiune in a si imobilizare provizorie C. spalarea plagii cu apa o igenataD. toaleta plagii si sutura

27. Ce trebuie precizat pe biletul care insoteste un pacient cu fractura deschisa in drumul catre spital :A. ora accidentului si a instalarii garouluiB. administrarea de ser antitetanicC. tratamentul administratD. toate variantele de mai sus sunt corecte

28. In serviciul de ortopedie tratamentul fracturilor deschise consta in :A. imobilizare in atela Kramer B. tratamentul socului si osteosinteza C. hemostaza prin garouE. toate variantele de mai sus sunt corecte

29. Bandajul in « 8 » se foloseste pentru tratamentul :A. lu atiei acromio-claviculareB. fracturii 1/3 medie clavicula cu deplasare C. fracturii col chirurgical omoplatD. fracturii 1/3 interne clavicula fara deplasare.E. lu atiei sterno-claviculare.

30. In fracturile cu deplasare ale colului chirurgical de scapula se intilneste urmatorul semn patognomonic :A. echimoza a ilaraB. crepitatia osoasa sub spina scapuleiC. deplasarea concomitenta a coracoidei la miscarile bratului D. deformarea in « epolet » a umaruluiE. aparitia unei depresiuni subacromiale

31. In fractura colului chirurgical al humerusului nu este adevarata afirmatia :A. este fractura e traarticularaB. este fractura intraarticulara C. este localizata la e tremitatea pro imala a humerusuluiD. poate fi fara deplasareF. poate fi fractura deschisa

32. In fractura tip III Mason a capului radial la adult se face :A. rezectia capului radial B. ortopedic – imobilizare cu cotul la 120°C. osteosinteza cu broseD. tratament functionalE. tratament ortopedic : imobilizare cu cotul la 90°

33. La un tanar cu fractura de diafiza ambe oase antebrat in 1/3 medie cu deplasare se face :A. osteosinteza cu placi si suruburi B. osteosinteza cu fi ator e ternC. imobilizare in aparat gipsat brahio-palmarD. imobilizare in aparat gipsat antebrahio-palmarE. imobilizare in aparat gipsat brahio-palmar cu epolet

34. In tratamentul fracturii de olecran cu deplasare nu se foloseste :A. surubB. hobanajC. sutura osoasaD. hemicerclajE. tija Rush

35. In care situatie nu apare sindrom Volkmann :A. lu atie cotB. fractura paleta humeralaC. fracturi oase antebratD. aparat gipsat brahio-antebrahial stransE. fractura diafiza humerala

36. Fractura lu atie Monteggia-Stanciulescu tipica reprezinta :A. fractrura diafizei cubitale la unirea 1/3 pro imale cu 1/3 medie asociata cu lu atia anterioara a capului radial B. fractura diafizei radiale in 1/3 distala asociata cu lu atia posterioara a capului cubitalC. fractura 1/3 medie diafiza cubitus asociata cu lu atia anterioara a capului radialD. fractura 1/3 medie diafiza cubitus asociata cu lu atia posterioara a capului radialE. fractura 1/3 superioare a diafizei cubitusului asociata cu lu atia posterioara a capului radial

3

37. In reducerea ortopedica a fracturii Pouteau – Colles nu se face :A. inclinatie palmara a mainiiB. inclinatie cubitala a mainiiC. tractiune de policeD. contrae tensie pe bratE. tractiune degete II – III – IV mana

38. In fractura de scafoid durata imobilizarii gipsate este :A. 4 saptamaniB. 2 saptamaniC. doua luni D. 6 saptamaniE. 3 saptamani

39. Bandajul Dessault nu este folosit pentru tratamentul :A. contuziei forte de umarB. fracturii colului chirurgical de humerusC. fracturii 1/3 medie clavicula cu deplasare D. entorsei de umarE. disjunctiei acromio-claviculare

40. Referitor la fractura Pouteau-Coles una dintre urmatoarele afirmatii este falsa :A. imobilizarea gipsata se mentine 6 saptamaniB. osteosinteza se face numai cu brose C. mana trebuie mentinuta in pozitie proclivaD. poate fi fractura deschisaE. reducerea ortopedica se face cu anestezie locala.

41. Patognomonic pentru sindromul de canal carpian este :A. durere sau parestezii la compresiunea nervului median in canalul carpian B. dureri nocturne iradiate in toate degetele C. diminuarea pana la pierdere a fortei de prehensiuneD. senzatia de arsura la nivelul degetelorE. tulburari vasomotorii si trofice cutanate : piele neteda, lucioasa, edematiata

42. In fractura de olecran cu deplasare :A. este necesar tratamentul chirurgical B. se imobilizeaza cotul in atela gipsata brahio-palmara cu un unghi de 90°C. se imobilizeaza cotul in atela gipsata brahio-palmara cu un unghi de 110°D. se poate face tratament functionalE. dupa interventia chirurgicala se mentine imobilizarea gipsata 6 saptamani.

43. Aparatul gipsat toraco-brahial se foloseste pentru tratamentul :A. lu atiei scapulo-humerale inferioareB. fracturii supracondiliene de humerusC. fracturii de diafiza de humerus D. fracturii de corp de omoplat cu deplasareE. fracturii de 1/3 e terna de clavicula

44. La fractura din 1/3 medie a claviculei cu deplasare, fragmentul e tern se deplaseaza :A. in sus si inapoiB. in jos, inauntru si inainte C. in jos si inapoiD. in jos si inainteE. in sus si inainte

45. Leziunea domului pleural si a pleurei vicerale poate apare ca o complicatie dupa :A. fractura 1/3 medie clavicula B. fractura omoplatC. fractura col anatomic humerusD. lu atie scapulo-humerala antero-internaE. lu atie sterno-claviculara

46. Durata imobilizarii gipsate in fractura cominutiva de epifiza distala radius cu deplasare este :A. 4 saptamaniB. 3 saptamaniC. doua luni

4

D. 10 saptamaniE. 6 saptamani

47. Dupa reducerea ortopedica la o fractura cominutiva de epifiza distala radius cu traiect intraarticular, imobilizarea gipsata are urmatoarele caracteristici :A. este atela brahio-palmara in « V » B. este aparat gipsat antebrahio-palmarC. este atela gipsata antebrahio-palmara in « V »D. este aparat gipsat brahio-palmarE. este atela gipsata antebrahio-palmara dorsala.

48. La fractura de epifiza distala radius cu deplasare semnul Laugier reprezinta :A. deformarea in « dos de furculita » a pumnului B. unghiulatia a ului mainii « in baioneta »C. ascensionarea stiloidei radiale cu orizontalizarea liniei bistiloidiene D. ascensionarea stiloidei cubitaleE. crepitatia osoasa la nivelul pumnului

49. La care dintre urmatoarele elemente NU se face referire in clasificarea Gustillo-Andersen :A. deschiderea cutanataB. leziunile musculareC. leziunile periosticeD. sediul fracturii

50. Care dintre urmatoarele elemente este specific tipului I din clasificarea Gustillo :A. leziunea cutanata este o plaga poluataB. fractura nu este cominutivaC. leziunile de parti moi sunt importanteD. leziunea cutanata este sub 2 cm

51. Caracteristica pentru fractura deschisa tip III A este :A. leziune cutanata sub 5 cmB. leziuni musculo-periostice mediiC. posibilitatea acoperirii primare a focarului D. leziune vasculara si nervoasa

52. Care dintre urmatoarele tipuri de fracturi se incadreaza in tipul III (Gustillo) indiferent de marimea deschiderii cutanate :A. fractura deschisa produsa prin accident autoB. fractura deschisa produsa prin precipitareC. fractura deschisa produsa prin arme de foc D. toate fracturile la care deschiderea se face dinspre interior spre e terior, intrucat aceasta semnifica o energie mare a agentului traumatic.

53. Care dintre urmatoarele elemente este specific fracturii deschise tip III C (Gustillo) :A. leziunea arteriala majora, care necesita reparare chirurgicala pentru pastrarea segmentului de membru B. leziunea venoasa majora, cu cianoza segmentului distalC. leziunea mi ta, arteriala si venoasaD. limfedemul

54. Elementul terapeutic esential in cazul fracturii deschise este :A. antibioterapia cu spectru larg, inceputa de la prima unitate spitaliceascaB. toaleta chirurgicala precoce si completa C. acoperirea focarului cu pieleD. refacerea musculo-tendinoasa.

55. La fracturile deschise tip III B, acoperirea focarului de fractura :A. este obligatoriu de facut cat mai curand fata de momentul producerii fracturii, altfel aceasta se va infectaB. se face intotdeauna prin sutura primaraC. nu se face niciodata per primam D. se face la ma imum 48 de ore de la producerea fracturii

56. La prima unitate medicala la care este tratata o fractura deschisa NU trebuie efectuat unul dintre urmatoarele gesturi :A. tratament analgetic cu derivate morfinice, deoarece stimulii durerosi accentueaza reactia sistemica post-agresiva B. vaccinarea anti-tetanicaC. toaleta chimica a focaruluiD. imobilizarea segmentului fracturat

57. Elementul local cel mai important pentru vindecarea unei fracturi deschise este : A. integrarea periostului, deoarece periostul contine celulele necesare vindecarii B. reducerea perfecta a fracturii, deoarece orice deza are conduce spre pseudartroza

5

C. e istenta, in focarul de fractura, doar a unor tesuturi viabile, care sa asigure aportul de o igen necesar D. acoperirea cu tegument, deoarece altfel persista sindromul de e punere

58. Tratamentul unei fracturi deschise la un politraumatizat se face : A. inainte de rezolvarea celorlalte leziuni, deoarece trecerea timpului mareste riscul de infectie a focarului de fractura B. inainte de rezolvarea celorlalte leziuni, deoarece sangerarea din focar contribuie la instalarea socului hemoragic C. dupa ce s-au vindecat toate celalte leziuni, deoarece se considera ca o fractura nu pune in pericol viata pacientului D. stabilirea ordinii gesturilor terapeutice se face dupa ierarhizarea leziunilor si a potentialului letal al acestora.

59. E cizia musculara in focarul de fractura deschisa se face : A. pana in zona unde muschiul este sangerand si contractil B. fara sa lase defecte musculare sau cutanate, care sa lase descoperit focarul de fractura C. cat mai economic, pentru a nu produce ulterior deficite functionale musculare D. de la limita superioara a focarului pana la cea distala

60. Stabilizarea unui focar de fractura diafizara deschisa tip III B se face, de preferinta prin : A. osteosinteza centromedulara, care asigura ma imum de stabilitate B. osteosinteza paracorticala, deoarece este bine ca material metalic sa e iste doar in focar C. imobilizare gipsata, deoarece prezenta oricarui material metalic in focar e pune la risc septic D. fi ator e tern, de preferinta in mai multe planuri, pentru a asigura ma imum de stabilitate

61. Daca la un pacient cu fractura deschisa tip III B la care s-a practicat toaleta chimica si chirurgicala initiala, cu stabilizarea optima a focarului, se constata, la cateva zile dupa aceasta, ca au aparut zone de necroze, se apreciaza ca :

A. tratamentul initial a fost incorect, dar nu se mai reintervine, lasand organismul sa vindece leziunea, pentru a nu supune pacientul la multiple interventii chirurgicale

B. tratamentul initial a fost corect, dar procesele de tromboza in vasele mici au progresat si se impune realuarea chirurgicala a focarului, cu e cizia zonelor necrozate

C. pacientul are un spasm arterial si se administreaza vasodilatatoare periferice, care sigur vor ameliora aspectul D. pansamentul a fost compresiv, producand afectare circulatorie

62. In cazul unei fracturi deschise tip III, la care, la prima unitate medicala (care nu este un serviciu de traumatologie) se constata ca unul dintre capetele fragmentelor fracturare este e teriorizat sau poluat teluric, se va proceda la :

A. reducerea fracturii si introducerea fragmentului sub tegument, in continuitate cu celalalt, pentru a minimaliza efectele sindromului de e punere

B. acoperirea focarului cu pulbere de antibiotic, pentru a reduce riscul septic C. toaleta chimica a focarului, pansament steril si imobilizare gipsata eficienta, fara a repune osul poluat in continuitate cu

celalalt fragment, dupa care pacientul este trimis la un serviciu de traumatologie cu o ambulanta medicalizata D. interventie chirurgicala de urgenta, chiar daca nu e ista toate mijloacele, deoarece fractura deschisa este urgenta chirurgicala

absoluta

63. Care dintre urmatoarele semne NU face parte din tabloul clinic al ischemiei periferice severe : A. absenta pulsului B. paliditatea tegumentelor C. tumefierea segmentului distal D. scaderea temperaturii cutanate E. tulburari neurologice

64. Tratamentul antibiotic in fractura deschisa NU va fi inceput cu : A. cefalosporine B. peneme C. chinolone D. aminoglicozide

65. La un pacient cu fractura deschisa tip III B supra si intercondiliana de femur, pe o parte, si fractura cominutiva de diafiza femurala, pe cealalta parte, apreciati ca : A. va fi necesara reechilibrarea volemica, dar numai cu solutii saline (ser fiziologic, Ringer), deoarece reactia sistemica post-

agresiva se insoteste de hiperglicemie B. va fi necesara reechilibrarea volemica cu solutii saline + glucoza C. nu este necesara administrarea de supliment volemic, deoarece e ista riscul de supraincarcare volemica D. reechilibrarea trebuie sa fi adresata tuturor dezechilibrelor produse de traumatism, fiind necesara administrarea de solutii

saline, glucoza, dar si singe pentru combaterea anemiei secundara celor doua fracturi.

66. In cazul unei fracturi de diafiza femurala deschisa tip III C, cu intreruperea arterei si venei femurale, succesiunea gesturilor terapeutice este :

A. refacerea arterei, apoi a venei, apoi stabilizarea fracturii B. refacerea venei (cat mai rapid cu putinta), apoi a arterei, apoi stabilizarea femurului C. stabilizarea femurului, refacerea venei (acestea in cel mai scurt timp), apoi refacerea arterei D. refacerea arterei, stabilizarea femurului, apoi refacerea venei

67. Fracturile deschise produse de unelte agricole se clasifica, dupa Gustillo : A. in functie de defectul cutanat B. in functie de traiectul de fractura

6

C. totdeauna se incadreaza in tipul III D. in functie de marirea distrugerii musculare

68. Care dintre urmatoarele variante NU reprezinta optiune terapeutica intr-o fractura deschisa tip III A, intr-un serviciu de traumatologie :

A. tratamentul chirurgical in urgenta, in echipa pluridisciplinara B. stabilizarea in STI, daca dupa consultul interdisciplinar se considera necesara aceasta etapa, apoi interventie chirurgicala de

urgenta C. pansament, imobilizare gipsata si supravegherea in sectia de ortopedie, pana cand pacientul va putea suporta interventia

chirurgicala D. evaluarea completa a leziunilor, in sala de operatie.

69. Spondilita ankilopoietica se caracterizeaza prin : A. afectarea valvei mitrale, cu stenoza mitrala B. dezlipire de retina C. proces inflamator cronic, urmat de fibroza, la insertia osoasa a fasciilor, tendoanelor, ligamentelor D. hepatomegalie

70. Care dintre urmatoarele elemente NU caracterizeaza spondilita ankilopoietica : A. debuteaza la articulatiile sacro-iliace B. evolueaza ascendent pe coloana vertebrala C. afecteaza femeile peste 40 ani D. este afectata insertia calcaneana a tendonului achilian

71. Afectarea cardiaca in spondilita este cel mai frecvent : A. la nivel atrial B. la nivelul septului interventricular C. la nivelul valvei aortice D. la nivelul valvei mitrale

72. Care dintre urmatoarele elemente NU caracterizeaza radiografia de coloana vertebrala in spondilita : A. stergerea aspectului biconcav al vertebrelor B. zone de osteoliza vertebrala C. aparitia puntilor intervertebrale D. stergerea lordozei lombare

73. Spondilita afecteaza cel mai frecvent : A. articulatia tibio-tarsiana B. articulatia co o-femurala C. articulatia astragalo-calcaneeana D. articulatia tibio-peroniera distala

74. In spondilita anchilozanta, factorul reumatoid este, de obicei : A. cu valori mai mici decat in poliartrita reumatoida B. cu valori mai mari decat in poliartrita reumatoida C. absent D. decelabil inca de la debutul bolii

75. Care dintre urmatoarele elemente ce trebuiesc avute in vedere la elaborarea planning-ului operator NU este valabil pentru spondilita :A.pacientii au disfunctie respiratorie secundar afectarii articulatiilor sterno-costale si costo-vertebraleB.limitarea mobilitatii coloanei vertebrale ingreuneaza manevrele operatoriiC.pacientii au totdeauna testele hepatice modificate D.fragilitatea osoasa predispune la fracturi iatrogene

76. Data fiind epidemiologia caracteristica spondilitei, co artroza secundara acesteia se trateaza cel mai frecvent prin :A. artroplastie cu proteza totala necimentata B. hemiartroplastie cu proteza bipolaraC. osteotomie de corectieD. artrodeza de sold

77. Debutul poliartritei reumatoide este, de obicei :A.la nivelul articulatiilor interfalangiene pro imale ale mainii si metacarpo-falangiene B.la nivelul cotuluiC.la nivelul articulatiilor cotuluiD.la nivelul articulatiilor co o-femurale 78. Procesele patologice din poliartrita reumatoida debuteaza la nivelul :A.cartilajuluiB.sinovialei C.capsulei articulareD.metafizei

79. Ragocitele provin din :A.limfocite T helperB.limfocite BC.polimorfonucleare neutrofile

7

D.eozinofile

80. Factorul reumatoid este, cel mai frecvent :A.Ig AB.Ig EC.Ig M D.Ig G

81. In prezent se considera ca elementul cel mai important in declansarea poliartritei reumatoide este :A.o infectie virala cu Paramy ovirusB.o Ig G anormala, cu defect de glicozilare C.o infectie bacteriana cu ChlamidiaD.o infectie parazitara82. Valoarea complementului seric in poliatrita reumatoida este :A.crescuta in toate formele boliiB.scazuta in toate formele de boalaC.scazuta in formele cu comple e imune circulante in cantitate mare D.dependenta doar de severitatea manifestarilor articulare

83. Care dintre urmatoarele modificari radiologice NU caracterizeaza poliartrita reumatoida :A.ingustarea spatiului articularB.osteoporozaC.geode subcondraleD.incurbarea diafizei

84. Care dintre urmatoarele aspecte ale mainii NU este specific pentru poliartrita reumatoida :A.deviatia cubitala a mainiiB.mana cazuta, in « gat de lebada » C.degete in baionetaD.mana cu noduli reumatoizi

85. Panusul este :A.capsula ingrosataB.sinoviala hipertrofica, hipervascularizata C.tesut de reactie fata de modificarile osului subcondralD.tesut fibros care realizeaza aderentele intraarticulare

86. Factorul reumatoid din lichidul articular provine din :A.polimorfonuclearele neutrofile activateB.limfocitele T helperC.limfocitele B transformate in plasmocite D.macrofage

87. Pacientii cu poliartrita reumatoida in tratament cortizonic au :A.risc septic crescut, datorita depresiei imunitare B.contraindicatie de heparino-terapieC.indicatie de supliment proteic, datorita carentei proteice induse de cortizonD.indicatie de tratament tonicardiac, datorita inhibitiei miocardice induse de cortizon

88. Fractura tip Malgaigne reprezinta :A. fractura arc anterior bilateralB. fractura arc anterior si posterior prin sacruC. fractura arc anterior si posterior prin aripa iliaca D. fractura cominutiva de co al

89. Fractura dubla verticala anterioara reprezinta :A. fractura ram ilio-pubian bilateralB. fractura ram ilio-ischio pubian bilateral C. fractura ram ilio-ischio pubian de o parteD. fractura ram ilio-pubian unilateral90. Ruptura uretrei in traumatismul bazinului se caracterizeaza prin :A. globul vezical B. iritatie peritonealaC. hematom retroperitonealD. abdomen de lemn

91. Ruptura vezicii urinare in traumatismul bazinului se caracterizeaza prin:A. glob vezicalB. impastare suprapubiana C. uretroragie D. abdomen de lemn

92. In traumatismele bazinului poate fi lezat: A n. femural

8

B n. rusinosC n. sciatic D n. musculo-cutan

93. Tratamentul ortopedic NU poate fi indicat in :A.scoliozele medii B.scoliozele grave C.scoliozele foarte grave D.scolioze usoare

94. Corsetul Milwaukee este indicat in :A.scoliozele usoareB.scoliozele medii C.scoliozele graveD.scolioze grave si foarte grave

95. Tratamentul chirurgical este indicat in :A.scolioze mediiB.scolioze grave C.scolioze usoare si mediiD.cifoscolioze

96. Cifoza juvenila Scheuermann are :A.spate rotund B.spate dureros C.gibus ascutit D. spondilartroza

97. Nodulii lui Schmorl reprezinta :A.modificari artrozice specifice cifozeiB.hernii intraspongioase C.degenerari ale discului intervertebralD.hernii ale maduvei spinarii

98. Primul timp al tratamentului ortopedic al cifozei urmareste :A.corectarea rotatiei vertebraleB.corectarea cifozei dorsaleC.corectarea lordozei de compensatie D.elongarea vertebrala

99. Fractura cotilului se produce cel mai frecvent prin :A.traumatism directB.mecanismul tabloului de bord C.mecanism de infundareD.mecanism de torsiune

100. In fractura peretelui posterior al cotilului pot apare :A.leziuni ale nervului sciatic B.leziuni ale arterei hipogastriceC.lu atii posterioare de sold D.leziuni ale n. femural

101. In fractura cu deplasare a cotilului tratamentul este :A.ortopedic (aparat gipsat)B.e tensie continuaC.chirurgical D.e tensie urmata de gips

102. Scolioza antalgica din sciatica vertebrala este :A.scolioza congenitalaB.scolioza de cauza neuro-muscularaC.scolioza functionala D.scolioza esentila

103. Scoliozele functionale se caracterizeaza prin :A.modificari morfologice ale vertebrelorB.absenta modificarilor morfologice C.modificari morfologice si neurologiceD.deformatii costale

104. Scoliozele structurale sunt :A.progresive de la aparitie pana la terminarea cresterii B.stationareC.progresive numai in puseul pubertar

9

D.toate variantele de mai sus sunt false

105. Scoliozele determinate de hemivertebre sunt :A.scolioze congenitale B.scolioze functionaleC.scolioze esentialeD.scolioze neuro-musculare

106. Cea mai frecventa si mai grava este :A.scolioza dorsala B.scolioza cervicalaC.scolioza lombaraD.scolioza dorso-lombara

107. Scolioza grava se incadreaza intre :A.30 - 50ºB.50 - 90º C.50 - 70ºD.90 – 120

108. Cea mai grava este :A.scolioza juvenilaB.scolioza infantila C.scolioza adultuluiD.scolioza adolescentului

109. Scolioza adultuluiA.are evolutie spre agravareB.se amelioreaza cu varstaC.este stationara D.are evolutie oscilanta

110. Toracele este asimetric si bombat datorita :A.musculaturii hipertrofiate pe conve itateB.rotatiei vertebrale C.vertebrelor cuneiforme D.cifozei dorsale.

111 . Fracturile parcelare de cap femural:A. intereseaza peste 1/3 din suprafata capului femural;B. intereseaza mai putin de 1/3 din suprafata capului femural; C. sunt cominutive;D. necesita hemiartroplastie;

112. NU poate fi o complicatie a artroplastiei totale de sold:A. mobilizarea protezei;B. supuratia;C. cotiloidita; D. boala trombo- embolica;E. fractura pe implant;

113. Cea mai grava complicatie care poate aparea dupa protezarea de sold este:A) mobilizarea protezei;B) supuratia;C) cotiloidita;D) boala trombo-embolica; E) fractura pe implant;

114. Pentru stabilirea corecta a sediului fracturilor de col femural cel mai bun procedeu este:A. radiografia de profil;B. radiografia in rotatie interna ; C. radiografia in rotatie e terna;D. scintigrafia;E. echografia;

115. O fractura de col femural al carei traiect face cu orizontala un unghi de 45º are gradul:A. Pauwels I;B. Pauwels II; C. Pauwels III;D. Pauwels IV;E. nu e incadrabila in clasificarea Pauwels;

10

116. Are risc mai mic de necroza aseptica de cap femural:A. fractura de col femural cu cioc distal; B. fractura de col femural cu cioc pro imal;C. fractura de grad Garden IV;D. fractura cominutiva de col femural;E. fractura de col femural cu deplasare mare;

117. In care din urmatoarele afectiuni traveele osoase NU mai sunt paralele:A. lu atia de sold;B. fracturile de col femural fara deplasare;C. fracturi Garden II;D. fracturi Garden III; E. fracturi Garden IV;

118. In fracturile de col femural NU apare:A. impotenta functionala;B. rotatie e terna a membrului pelvin;C. scurtarea membrului pelvin;D. abductie; E. adductie;

119. In fracturile de masiv trohanterian NU se poate folosi pentru osteosinteza:A. gamma nail (cui gamma);B. lama placa;C. DHS;D. tija Ender;E.Placa si suruburi 120. Reprezinta osteosinteza paracorticala:A. DHS; B. fi atorul e tern;C. tijele Ender;D. gamma nail (cui gamma);E. tija zavorata;

121. In fracturile de masiv trohanterian unghiul cervico-diafizar femural sufera procesul de:A. varizare ; B. valgizare;C. rotatie e terna;D. rotatie interna;E. ramane nemodificat;

122. “Fractura schiorilor” are traiect:A. transversal;B. oblic;C. spiroid ; D. traiect in “T”;E. traiect in “V”;

123. Reprezinta complicatie locala imediata a fracturii diafizare femurale:A. fractura deschisa dinauntru in afara; B. embolia grasoasa;C. socul hemoragic si traumatic;D. accidentele trombo embolice;E. redoarea de genunchi;

124. In fractura de diafiza femurala, cea mai eficienta metoda de tratament chirurgical este cu:A. tija zavorata; B. placa cu suruburi;C. lama placa;D. aparat gipsat;E. DHS;

125. La nivelul e tremitatii distale a femurului, fracturi e traarticulare sunt:A. fracturile condiliene;B. fracturile diafizare joase; C. fracturile supra si intercondiliene;D. fracturile diafizo-metafizo-epifizare;E. toate fracturile sunt intraarticulare;

126. In fracturile epifizei distale a femurului fragmentul distal se deplaseaza mai frecvent:A. anterior;B. posterior; C. medial;D. lateral;E. nu se deplaseaza;

127. Fracturile de rotula NU se trateaza chirurgical prin:A. hobanaj;B. cerclaj;

11

C. hemicerclaj;D. placa cu suruburi; E. cadraj;

128. Fracturile de platou tibial se produc mai rar prin:A. mecanism direct; B. mecanism indirect;C. miscari de varus;D. miscari de valgus;E. soc vertical;

129. Fracturile dia-epifizare tibiale se produc mai frecvent prin:A. mecanism direct; B. mecanism indirect;C. miscari de varus;D. miscari de valgus;E. soc vertical;

130. NU reprezinta fracturi comple e ale ambelor oase ale gambei:A. fracturile cu al treilea fragment;B. fracturile bifocale;C. fracturile spiroide; D. fracturile cominutive;E. toate fracturile de ambe oase ale gambei sunt comple e;

131. Fracturile supramaleolare tibiale:A. sunt fracturi ale epifizei pro imale tibiale;B. sunt fracturi e traarticulare; C. sunt fracturi ale diafizei tibiale;D. sunt fracturi ale platoului tibial;E. sunt fracturi greu de redus ortopedic;

132. Alegeti raspunsul corect referitor la fracturile de diafiza tibiala:A. apar numai pe os patologic;B. apar mult mai des decat cele de ambe oase ale gambei;C. cea mai frecventa localizare este la “zona de trecere”; D. pentru cele cu deplasare, o imobilizare de 4 saptamani este suficienta;E. se intervine prin montarea unei proteze bipolare;

133. Deplasarea fragmentelor in fractura de diafiza tibiala se face prin urmatoarele mecanisme, CU E CEPTIA:A. translatie laterala;B. decalaj;C. deplasare longitudinala;D. angulare;E. hobanaj;

134. Cele mai frecvente complicatii imediate in fractura de diafiza tibiala sunt:A. edemele;B. echimozele;C. septice generale;D. pseudartrozele;E. tegumentare;

135. Fractura trimaleolara este:A. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei metatarsianului V;B. asocierea de fracturi maleolare ale ambelor membre pelvine;C. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii posterioare a pilonului tibial, D. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii anterioare a pilonului tibial;E. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei osului navicular;

136. Fractura bazei metatarsianului V:A. se imobilizeaza 3 saptamani, B. e componenta a fracturii trimaleolare;C. nu are e presie clinica;D. determina sindrom de compartiment;E. nu se vede decat la CT;

137. Proteza Moore:A. e o proteza bipolara;B. inlocuieste epifiza pro imala tibiala;C. e alcatuita dintr-o parte ce inlocuieste cotilul si alta ce inlocuieste capul femural;

12

D. se foloseste pentru hemiartropalstia de sold, E. este confectionata din polietilena;

138. Entorsele se caracterizeaza prin urmatoarele, CU E CEPTIA:A. suprafetele articulare raman la locul lor;B. durere;C. la itate articulara;D. pacientul descopera afectiunea la un control radiografic de rutina, E. repere osoase normale;

139. Entorsa neglijata se manifesta prin urmatoarele, CU E CEPTIA:A. osificari periarticulare;B. smulgeri osoase;C. artroze;D. osteoporoza localizata;E. trombembolii,

140. Entorsele:A. implica modificarea raporturilor dintre suprafetele articulare;B. implica leziuni osoase;C. pot implica smulgerea insertiei osoase a ligamentelor, D. apar frecvent la copii;E. implica deformarea articulatiei respective;

141. Cel mai frecvent entorsele sunt localizate la nivelul:A. gleznei, B. genunchiului;C. soldului;D. cotului;E. degetelor;

142. Entorsa de gradul II presupune:A. elongatie ligamentara;B. o simpla distorsiune a terminatiilor nervoase;C. ruptura partiala a ligamentului, D. ruptura ligamentara totala;E. smulgerea insertiei osoase a ligamentului;

143. La e amenul clinic al unei entorse NU apare:A. tumefierea articulatiei;B. stergerea reliefurilor osoase;C. crepitatie osoasa, D. edem;E. miscare anormala in articulatie;

144. Impotenta functionala totala apare in:A. entorsa usoara;B. entorsa moderata;C. entorsa grava, D. toate entorsele;E. nu apare in nici un tip de entorsa;

145. In entorsele genunchiului, cel mai frecvent e interesat:A. ligamentul colateral e tern;B. aparatul ligamentar intern, C. ligamentele incrucisate;D. tendonul cvadricepsului;E. toate ligamentele, cu aceeasi frecventa;

146. Cea mai mare valoare diagnostica in entorsa genunchiului o are:A. tumefierea;B. echimoza;C. durerea;D. impotenta functionala;E. miscarile articulare anormale,

147. Miscarea anormala in articulatia genunchiului specifica pentru leziunea ligamentului colateral intern este:A. abductia gambei, B. adductia gambei;C. mobilitatea anterioara accentuata a tibiei pe femur;D. mobilitatea posterioara anormala a tibiei pe femur;E. rotatia e terna a tibiei;

148. Apar in entorsa de genunchi, CU E CEPTIA:A. gamba in semifle ie;B. fund de sac cvadricipital destins;C. durere localizata odata cu trecerea timpului, D. echimoza;

13

E. durerea din momentul traumatismului creste in intensitate o data cu tumefierea genunchiuilui;

149. In tratamentul leziunilor ligamentare ale genunchiului se are in vedere in primul rand:A. suprimarea durerii;B. stabilitatea articulatiei, C. suprimarea refle elor nociceptive;D. fortarea genunchiului in valg;E. fi area cu fi ator e tern;

150. In stabilitatea articulatiei gleznei rolul fundamental il au:A. ligamentele;B. muschii, C. tibia;D. peroneul;E. capsula articulara;

151. In entorsa tibio-tarsiana prin inversiunea (supinatie + adductie) piciorului, semnele clinice predomina:A. inferior, submaleolar intern;B. pe planta;C. pe fata dorsala a piciorului;D. pe fata interna a gleznei;E. pe fata e terna a gleznei,

152. In entorsa tibio-tarsiana prin eversiune (pronatie + abductie) a piciorului, semnele clinice predomina:A. inferior, submaleolar e tern;B. pe planta;C. pe fata dorsala a piciorului;D. pe fata interna a gleznei, E. pe fata e terna a gleznei;

153. In entorsele medio-tarsiene semnele clinice predomina:A. inferior, submaleolar;B. pe planta;C. pe fata dorsala a piciorului, D. pe fata interna a gleznei;E. pe fata e terna a gleznei;

154. In entorsele subastragaliene semnele clinice predomina:A. inferior, submaleolar, B. pe planta;C. pe fata dorsala a piciorului;D. pe fata interna a gleznei;E. pe fata e terna a gleznei;

155. Entorsele membrului superior:A. sunt mai frecvente decat cele ale membului inferior; B. sunt mai grave decat cele ale membrului inferior;C. intereseaza mai frecvent articulatia radio-carpiana, D. dau hemoragii importante;E. necesita frecvent tratament chirurgical;

156. Politraumatismele presupun:A. doua sau mai multe traumatisme de orice fel;B. doua sau mai multe traumatisme dintre care minim unul cu risc vital, C. o leziune localizata, dar cu risc vital;D. asocierea dintre contuzii si fracturi fara risc vital;E. doar tratament ortopedic;

157. In accidentele rutiere cele mai frecvente leziuni apar la nivelul:A. capului, B. toracelui;C. bazinului;D. membrelor superioare;E. membrelor inferioare;

158. Politraumatismele cu dominanta cranio-spinala dau:A. agitatie;B. dezorientare temporo-spatiala;C. tulburari cardiace prin lezarea nervilor cranio-spinali;D. coma, E. somnolenta;

159. Sindromul hemoragic apare cel mai rar in:A. traumatisme toracice;B. traumatisme abdominale;C. traumatismele membrelor superioare;D. traumatismele membrelor inferioare;E. traumatismele cu dominanta cranio-spinala,

14

160. In evolutia clinica si terapeutica a unui pacient politraumatizat NU apare urmatoarea perioada:A. initiala sau de stupefactie, B. acuta sau de resuscitare;C. primara sau de stabilizare;D. secundara sau de regenerare;E. tertiara sau de recuperare;

161. Degajarea victimei unui accident rutier din vehicul se face:A. de catre 2 persoane, tractionand brusc de membrele superioare si inferioare;B. de catre o singura persoana, echipata cu manusi de protectie;C. cu manevre blande, in sensul tractiunii a iale, D. cu manevre blande, asigurand fle iunea a ului cranio-cervical;E. cu manevre blande, asigurand fle iunea a ului dorso-lombar;

162. In prezenta unei plagi cu leziuni ale vaselor, garoul se poate mentine ma im:A. 5 minute;B. o ora si jumatate, C. 5 ore;D. o zi;E. o saptamana;

163. Cel mai frecvent germen implicat in aparitia osteomielitei este :A.stafilococul auriu B.stafilococul albC. streptococulD. bacilii gram-negativiE. anaerobiiF. toti cei enumeratiG. nici unul

164. La sugar, osteomielita este produsa, cel mai frecvent de :A. KlebsiellaB. PneumococC. Streptococ D. E. ColliE. Anaerobi

165. Frecventa ma ima de aparitie a osteomielitei este :A. intre 5-15 ani B. la baieti C. la fete D. la sugariE. la varstniciF. la imunosupresati G. la toate categoriile enumerate H.la nici unii de mai sus

166. Osteomielita este o boala :A. generala, a intregului organismB. locala, a aparatului locomotorC. nici o varianta nu este corectaD. ambele variante sunt corecte

167. In prima faza a bolii, osteomielita se prezinta ca :A. o boala cu localizare osteoarticularaB. o boala generala de tip infectios C. o boala digestivaD. o boala respiratorieE. toate variantele sunt corecteF. nici o varianta nu este corecta

168. In faza a doua a bolii, tabloul osteomielitei este al :A. unei boli infectioase generalizateB. unei boli digestiveC. unei boli respiratorii graveD. unei boli a aparatului locomotor E. nici unaF. toate la un loc

169. In faza a doua (de localizare) a osteomielitei, leziunea caracteristica este :A. abcesul subperiostic B. artrita septicaC. geoda osoasaD. fistule

15

F. toateG. nici una

170. In faza initiala a osteomielitei, leziunea caracteristica este :A. abcesul subperiosticB. medulohaversita C. sechestrul ososD. edemul si hiperemia locala E. ulceratia compresiva Lannelongue

171. Tratamentul general al osteomielitei cu antibiotice, are eficienta :A.in faza initiala a osteomielitei B.in faza locala, de abcedare si fistulizareC.in tot timpul evolutiei boliiD.in tratamentul complicatiilorE.ca adjuvant al tratamentului chirurgical

172. Tratamentul chirurgical in osteomielita este indicat :A. in faza initiala a bolii (infectie generalizata) B. in faza localizarii bolii la aparatul locomotor C. in tratamentul complicatiilor D. in tratamentul formelor de boala care nu raspund la antibioterapie H. in tot cursul evolutiei boliiI. nu este recomandat

173. Tratamentul ortopedic (repaus si imobilizare) al osteomielitei, este recomandat :A. doar la inceputul bolii (infectie sistemica)B. doar in faza a doua a bolii (localizare)C. niciodataD. in tot cursul evolutiei bolii

174. La bolnavii cu osteomielita modificarea osoasa, la e amenul radiologic,apare :A. de la debutul boliiB. la 3-5 zile de la debutC. la circa 2 saptamani de la debut D. dupa 3 luni de la debut

175. La bolnavii cu osteomielita, in primele doua saptamani de evolutie a bolii, pe imaginile radiologice se pot vedea :A. geode osoaseB. sechestreC. abcese superiosticeD. modificari ale partilor moi inconjuratoare E. toate leziunile enumerateF. nici una

176. La e amenele de laborator, in caz de osteomielita, apare :A. VSH moderat crescuta (50-60 mm/1h)B. VSH mult crescuta (100-120mm/1h) C. leucocitoza marcata (peste 12-15.000/mm3) D. leucocitoza moderata (10-12.000/mm3)E. imfocitoza (in formula leucocitara)F. neutrofilie (in formula leucocitara) G. anemie H. nici una din aceste modificariI. toate aceste modificari

177. Cel mai frecvent germen implicat in aparitia TBC-OA (tuberculozei osteoarticulare), in epoca actuala, este :A. Bacilul tuberculos uman B. Bacilul tuberculos bovinC. Ambii de mai susD.Alte mycobacterii

178. Calea cea mai frecventa de transmitere a infectiei tuberculoase este :A. aeriana B. digestivaC. alte cai

179. Varsta la care apare cel mai frecvent TBC osteoarticulara este :A. copilariaB. adultul tanar (20-40 ani) C. sugarulD. batranulE. nu are importanta

16

F. toate grupele de varsta (in mod egal)

180. Se ul cel mai frecvent afectat de TBC osteoarticulara este cel :A.femininB.masculin C.ambele se e in mod egal

181. Tuberculoza este o boala :A.locala, a aparatului locomotorB.generala, a intregului organismC.ambele variante sunt corecte D.nici o varianta nu este corecta

182. In osteomielita, afectarea articulara apare :A.la copil si adolescent (5 – 16 ani)B.adult C.sugar D.toate grupele de varstaE.in nici o situatie

183. Cartilajul de crestere este prezent :A.de la nastere, pana la incheierea cresteriiB.dupa varsta de 18 luni, pana la incheierea cresterii C.la adultD.la orice varsta

184. Leziunea caracteristica in TBC osteoarticulara este :A.Foliculul AschoffB.Granulom (folicul) eozinofilC.Folicul Koster D.Granulom de corp strainE.Toate leziunile se pot intilniF.Nici unul

185. In aparitia foliculului tuberculos, rolul esential este al :A.Genomului B.KochB.Membranei B.KochC.Proteinelor din peretele B.KochD.Substantelor grase din peretele B.Koch E.Toate aceste elemente contribuie

186.Bacilul Koch creste pe medii de cultura :A.La 2-3 saptamaniB.La 4-6 saptamani (dupa o luna) C.Dupa 3 luniD.Nu se izoleaza in culturiE.La 3 zile

187. Coloratia specifica pentru Bacilul tuberculos este :A.Gram-pozitivaB.Gram-negativaC.Ambele de mai susD.Ziehl-Nielsen E.Toate cele de mai sus (A, B, D)F.Nici una

188. Inoculat la animale de laborator, Bacilul tuberculos produce leziunea caracteristica dupa :A.3 zileB.2-3 saptamani C.4-6 saptamani (dupa o luna si peste) D.4-6 luniE.Nu produce leziuni

189. Raspandirea infectiei tuberculoase, de la poarta de intrare in organism, se face :A. Pe cale sanguinaB. Pe cale limfaticaC. Prin contiguitate D. Nici o varianta nu este corectaE. Toate variantele (A,B,C) sunt corecte

190. In TBC osteoarticulara, semnele radiologice specifice apar :A. Dupa 2-3 saptamaniB. Dupa apro imativ 3 luni de la debut

17

C. La 6-12 luni de la debut

191.Tumorile osoase cu grad scazut de malignitate se caracterizeaza prin:A. Prezenta pseudocapsuleiB. Prezenta nodulilor tumorali in zona reactivaC. Metastazare la distantaD. Se trateaza prin rezectia in totalitate a tumorii, impreuna cu zona reactiva, pana intesut sanatosE. Toate cele de mai sus

192.Tumorile osoase cu grad crescut de malignitate se caracterizeaza prin A. Crestere e trem de rapidaB. Metastazare precoce -prezenta nodulilor tumorali si in afara zonei reactive (skip metastaze)C. Tratament – e cizia in totalitate a compartimentului in care s-a dezvoltat sau pe care l-a invadat + terapie pentru prevenirea

metastazelorD. toate cele de mai sus

193.In clasificarea Enneking a tumorilor osoase, T 1 are urmatoarea semnificatie:A. Tumora cu grad crescut de malignitateB. Tumora cu grad scazut de malignitateC. Tumora intracompartimentala D. Tumora e tracompartimentala E. Tumora cu metastaze

194.In cadrul clasificarii GTM – Enneking a tumorilor osoase, o formatiune tumorala incadrata in stadiul II A este caracterizata prin:A. Tumora cu grad crescut de malignitate, intracompartimentala, fara metastaze ( G2 T1 M0) B. Tumora cu grad scazut de malignitate, intracompartimentala, fara metastaze ( G1 T1 M0)C. Tumora cu grad scazut de malignitate, e tracompartimentala, fara metastaze ( G1 T2 M0)D. Tumora cu grad crescut de malignitate, e tracompartimentala, fara metastaze ( G2 T2 M0)

195. In cadrul clasificarii GTM – Enneking a tumorilor osoase, o formatiune tumorala incadrata in stadiul II B este caracterizata prin:A. Tumora cu grad crescut de malignitate, intracompartimentala, fara metastaze ( G2 T1 M0)B. Tumora cu grad scazut de malignitate, intracompartimentala, fara metastaze ( G1 T1 M0)C. Tumora cu grad scazut de malignitate, e tracompartimentala, fara metastaze ( G1 T2 M0)D. Tumora cu grad crescut de malignitate, e tracompartimentala, fara metastaze ( G2 T2 M0)

196. In perioada de debut a TBC osteoarticulare, semnele radiologice caracteristice sunt :A. Geoda osoasaB. Sechestrul ososC. Rarefierea osoasa difuza D. Deformarea epifizelor (e tremitatilor osoase)E. Pensarea spatiului articular F. Largirea spatiului articular G. Nici una

197. In perioada de stare (evolutie) a TBC osteoarticulare, semnele radiologice caracteristice sunt :A.Rarefierea osoasaB. Pensarea spatiului articularC. Prezenta de geode D. Prezenta unor caverne, cu/fara sechestre osoase E. Disparitia spatiului articular F. Deformarea epifizelor (ulceratii trofice Lannelongue) G. Pozitiile vicioase H. Umbrele abceselor reci I. Lu atiile patologice J. Chenarul de doliu Menard

198. In perioada de reparare/remisiune a TBC osteoarticulare, elementele radiologice caracteristice sunt :A. Umbrele abceselor reciB. Remineralizarea leziunilor (cavernelor)C. Revenirea la aspectul normal a e tremitatilor osoaseD. Remineralizarea, cu scleroza osoasa perilezionala (chenar doliu Menard) E. Ankilozele in pozitii vicioase

F. Se pastreaza deformarea e tremitatii osoase

199. Elementele componente ale triadei lui Pott sunt :A. Gibozitatea B. Abcesele reci C. Paraplegia (complicatii neurologice) D. Semnul geambasului (Marjolin)E. Semnul plicii tegumentare (Ale androv)

18

F. Rigiditatea coloanei cervicale.G. Nici unul

200. Triada lui Pott, apare :A. In osteomielita cronica sclerozanta si eburnanta B. In osteomielita acuta forma rezolutivaC.In tumoarea alba de genunchi (gonalgie)D. In TBC vertebrala

201. Dintre paraliziile Pott-ice, sunt mai benigne (au prognostic mai bun) :A. Cele aparute precoce in evolutia bolii B. Cele aparute tardiv in evolutia boliiC. Cele instalate brusc in evolutia bolii D.Cele instalate lent E. ToateF. Nici unele

202. Din punct de vedere clinic, TBC osteoarticulara in perioada de stare se caracterizeaza prin :A. Aparitia abceselor reci B. Agravarea starii generale a pacientului C. Ameliorarea starii generale a bolnavuluiD. Aparitia pozitiilor vicioase E. Instalarea anchilozelorF. Revenirea la normal a functiei articulare.

203. Din punct de vedere clinic, TBC osteoarticulara in perioada de debut se caracterizeaza prin :A. Prezenta sindromului de impregnarea bacilara (suferinta generala) B. Abcese reciC. Pozitii vicioaseD. Instalarea anchilozelorE. Remisiunea simptomatologieiF. Semne locale prezente, dar mai putin zgomotoase

204. TBC osteoarticulara in perioada de reparare/remisiune se caracterizeaza, din punct de vedere clinic, prin :A. Acutizarea simptomatologieiB. Aparitia pozitiilor vicioaseC. Fistulizarea abceselor reciD. Lu atii patologiceE. Remisiunea simptomelor si ameliorarea starii pacientului

205. Prima atitudine vicioasa in co algie este :A. Fle ie + abductie + rotatie e terna B. Fle ie + adductie + rotatie internaC. Fle ie + adductieD. E tensie + rotatie e ternaE. Nici una

206. A doua atitudine vicioasa in co algie este :A. Nu e ista pozitie vicioasaB. E tensieC. Fle ie + adductieD. Fle ie + abductie + rotatie e ternaE. Fle ie + adductie + rotatie interna

207. Una din urmatoarele situatii NU face parte din etiopatogenia traumatismelor vertebro-medulare :A.Boli convulsivanteB.Electroterapia C.Boli neurologice progresive D.Accidente rutiere

208. Curburile fiziologice maresc rezistenta la presiunea fata de o coloana drepta :A.de 2 B.de 10 C.de 20 D.de 50 209. Regiunea afectata cel mai frecvent de traumatisme vertebre medulare este :A.regiunea cervicala B.jonctiunea cervico toracicaC.regiunea toracalaD.jonctiunea dorso-lombara

210. Una din urmatoarele categorii nu face parte din fracturile arcului vertebral posterior :A.fractura istmuluiB.fractura apofizelor spinoaseC.fracturile apofizelor articulareD.tasarile cuneiforme anterioare

211. Simptomatologia traumatizatului vertebral include :

19

A.durere localizata B.redoarea segmentului C.gibusul D. pareze

212. Una dintre investigatii NU este uzuala in evaluarea paraclinica a traumatizatului vertebral :A.punctia lombaraB.radiografie in incidente obliceC.T.C.D.Scintigrafia

213. Unul din urmatoarele gesturi NU face parte din atitudinea de prim-ajutor in traumatismele vertebro-medulare :A.prevenirea agravarii leziunilorB.aplicarea capastrului Glisson C.degajarea cu comple ul cranio-vertebral in rectitudineD.transportul in decubit dorsal cu rulou cervical si lombar.

214. Una din urmatoarele variante NU face parte din tratamentul ortopedic al traumatismelor vertebro-medulare :A. laminectomia B.potcoava CrutchfieldC.MinervaD.Gulere Schanz

215. Una din urmatoarele leziuni nu face parte din fracturile atlasului :A.fractura arcului anteriorB.fractura odontoidei C.fractura arcului posteriorD.fractura maselor laterale

216. In cazul unei fracturi de odontoida, o fractura concomitenta a arcului posterior al atlasului :A.duce la decesB.duce la tetraplegieC.este salvatoare D.nu are nici o influenta

217. Rahisinteza coloanei toraco-lombare este indicata in :A.toate tipurile de fracturaB.tasarile mai mici de 1 cmC.fracturile instabile D.niciodata

218. Urmatoarele afirmatii privitoare la fracturile mielice sunt adevarate ;A.comotia medulara reprezinta abolirea temporara a functiilor medulare B.contuzia medulara reprezinta o compromitere partiala a functiilor medulare C.compresiunea medulara progresiva apare in urma lu atiei secundare D.compresiunea medulara acuta nu are indicatie chirurgicala

219. Ingrijirea bolnavului paraplegic cuprinde :A.profila ia escarelorB.prevenirea retentiei de urinaC.gimnastica medicalaD.toate variantele de mai sus sunt corecte.

220.Toate afirmatiile urmatoare despre artroza sunt adevarate  cu e ceptia :A.Este o afectiune degenerativa care se caracterizeaza prin imbatranirea prematura a cartilajului articular si proliferarea aberanta a tesutului osos subiacent.B.Se insoteste de diminuarea amplitudinii miscarilor in articulatie care sunt dureroaseC.Reprezinta, de fapt, o “adaptare” a articulatiei la conditii mecanice anormale - presiune e cesivaD.Este echivalenta cu leziunile de senescenta, de imbatranire a cartilajului articular. E.Poate fi primitiva sau idiopatica si secundara.

221. Despre cartilajul articular urmatoarea afirmatie este falsa :A. se modifica in timpul vietii (se poate regenera) B. in zona I sunt fibre de colagen de tip IIIC. in zona III predomina condrocitele si fibre de colagen perpendiculare pe suprafata articularaD. glicozaminoglicanii sunt puternic hidrofili si au rol de « burete molecular»E. datorita capacitatii de a sechestra apa, cartilajul are o rezistenta crescuta la compresiune

222. In artroza, cartilajul articular sufera urmatoarele modificari:

20

A.condrocitele sufera un proces de imbatranire, sunt mai putine si continutul de apa scadeB.dezorganizarea si/sau disparitia structurii fibrilare a colagenului C.-fracturi de oboseala in stratul III D.imbibarea cu apa a stratului III (fibrele de colagen rupte nu se mai opun hidrofiliei spontane a GAG) ce va determina umflarea str.III, fibrilarea str. I, demascarea str. II E. e ista o invazie vasculara spre osul subcondral si Tide Mark ramane intacta intotdeauna.

223. Particularitatile anatomo-patologice ale artrozei fata de imbatranire (senescenta) sunt urmatoarele :A.in artroza se inregistreaza atrofia cartilajuluiB.in senescenta sediul leziunii este pe toata suprafata articulara C.in artroza e ista un proces de intinerire cu condrocite care se activeaza. D.Initial, in artroza leziunile sunt doar pe suprafata portanta E.In artroza condrocitele sunt mici, putine, inactive

224.Semnele clinice ale co artrozei pot fi :A.mobilitatea articulara este diminuata prin scaderea adductiei, rotatiei e terne a soldului.B.Semnul Trendelenburg de insuficienta a fesierului mijlociu inseamna ca bolnavul se poate incalta numai pe la spate.C.Durerea are sediul cel mai frecvent la nivelul soldului dar poate iradia posterior in lomba sau la nivelul genunchiului. D.In fazele initiale durerea apare dimineata, la primii pasi, diminua ulterior, apoi reapare catre a doua parte a zilei. E.Perimetrul de mers pana la aparitia durerii scade treptat, se poate ajunge la mers cu durere permanenta.

225. Semnele radiologice, in co artroza, sunt:A.Osteoporoza in zona de sprijin.B.Geode la nivelul capului femural si cotilului. C.Osteofite ale cotilului si capului femural. D.Largirea spatiului articular polar superior.E.Cap femural turtit (in tampon de vagon) si cotil ovalizat.

226. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul co artrozei sunt corecte:A.Tratamentul igienodietetic presupune si mersul cu descarcarea membrului prin utilizarea bastonului in mana de partea soldului afectat.B.Tratamentul chirurgical urmareste scaderea suprafetei portante (suprafata de contact cap femural-cotil).C.Interventiile chirurgicale de reconstructie articulara presupun si osteotomii de reorientare femurala sau acetabulara D. Artropalstia totala a soldului presupune inlocuirea capului si metafizei femurale si protezarea cavitatii cotiloidiene E.In unele cazuri se poate inlocui doar capul femural cu prezervarea cavitatii cotiloidiene

227. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la aspectele clinice in gonartroza: A.Anamneza dezvaluie frecvent traumatisme in antecedente, entorse de genunchi sau leziuni de menisc B.Diminuarea amplitudinii miscarilor de fle ie si mai ales e tensie C.Amiotrofia importanta, mai ales a cvadricepsului femural, determina o scadere a diametrului coapsei D.Stabilitatea genunchiului nu este afectata de scaderile de masa musculara de la nivelul coapsei E.Deviatia a ului genunchiului este mai frecvent in valgus decat in varus.

228. Care dintre afirmatiile referitoare la evaluarea radiologica, in gonartroza sunt corecte:A.pensarea spatiului articular in compartimentul afectat si largirea in partea opusa B.osteoporoza in zonele suprasolicitateC.osteofitoza marginala D.largirea spatiului articular in compartimentul afectat si pensarea in partea opusaE.pentru o apreciere completa si corecta se realizeaza pangonograma cu trasarea a ului biomecanic

229.Tratamentul gonartrozei poate fi:A.tratament igienodietetic si de recuperare, presupunand scaderea in greutate, protectie articulara cu orteze, gimnastica medicala pentru combaterea amiotrofiei, fizioterapie B.tratament antiinflamator steoidian intraarticular, cu efect benefic pe termen lung, prin hipertrofia sinoviala secundara C.refacerea a ului biomecanic prin osteotomii de rea are, la nivelul tibiei D.artroplastia genunchiului presupune inlocuirea atat a componentei tibiale cat si a celei femurale, cu sau fara protezarea rotulei E.artrodeza articulatiei sacrifica mobilitatea genunchiului in favoarea disparitiei durerilor atat in repaus cat si in timpul mersului dar nu este indicata in afectiunile bilaterale.

230. Lu atia:A.reprezinta o leziune incompleta cu pastrarea contactului dintre doua suprafete articulareB.este insotita frecvent de leziuni asociate C.nu este insotita de atitudinea vicioasa a membrului afectatD.nu trebuie intotdeauna sa fie insotita de e aminarea radiologica pentru ca e amenul clinic este patognomonic.E.Este insotita uneori de leziuni vasculo-nervoase care trebuiesc cautate amanuntit inainte de reducere

231. Semnele clinice de certitudine caracteristice unei lu atii sunt:A.tumefactie, edem, impotenta functionala si durereB.atitudine vicioasa a membrului afectat C.pierderea reliefului normal si a pozitiei relative a reperelor osoase D.miscarea articulara este prezenta in majoritatea cazurilor, mobilitatea activa si pasiva fiind pastrateE.leziunile asociate nefiind frecvente, nu trebuiesc cautate inainte de manevrele de reducere.

232. Despre lu atia de cot sunt adevarate urmatoarele afirmatii:A.incidenta ma ima este la copii sub 10 ani si la adultii activi

21

B.majoritatea lu atiilor acute sunt anterioare.C.majoritatea lu atiilor sunt posterioare. D.manevrele de reducere se pot efectua de mai multe ori si cu toata energia pentru a debloca olecranul de paleta.E.osificarile heterotopice sunt o complicatie rara si este reversibila.

233. Tratamentul lu atiei de cot are urmatoarele etape:A. Manevrele de reducere se pot incepe si inainte de cautarea unei eventuale leziuni vasculo-nervoase, pozitia de lu atie fiind foarte dureroasa. B. Pulsul prezent la a. radiala arata ca membrul superior este compensat si nu mai este necesara monitorizarea ulterioara C. Daca lu atia este insotita de durere in repaus sau la e tensia pasiva a degetelor se pot administra antalgice majore pentru ca prezenta pulsului este un argument suficient pentru perfuzia adecvata a antebratuluiD. Durerea in repaus sau la e tensia pasiva, lenta a degetelor este uneori cel mai important indicator precoce al unui eventual sindrom de compartiment E. Fasciotomia este rareori indicata pentru ca este urmata de cicatrici cheloide retractile.

234. Despre lu atia de umar sunt adevarate urmatoarele afirmatii:A.recidiva este foarte rara, e istand mecanisme de contentie active si pasive, musculare si ligamentareB.capul humeral se deplaseaza cel mai frecvent anterior de glena unde se formeaza o punga subscapulara dupa detasarea labrumului si capsulei C.mecanismul de producere este frecvent direct prin actiune direct pe umarD.cea mai frecventa este varianta anterioara si intern de procesul coracoid E.atitudinea “umila” este cu bratul lipit de trunchi si in rotatie interna ma imala

235. Complicatiile lu atiei de umar sunt:A.leziuni vasculo-nervoase B.fracturile asociate sunt foarte rareC.aparitia unui sant la nivelul capului humeral (leziunea Hill –Sachs) D.lu atia recidivanta E.instabilitate anterioara a umarului

236. Despre manevrele de reducere ale lu atiei de umar sunt adevarate urmatoarele afirmatii:A.reducere ortopedica se realizeaza cat mai rapid si cu manevre cat mai blande B.reducerea chirurgicala este aproape intotdeauna necesara pentru ca e ista interpozitie de parti moiC.manevrele de reducere sunt cunoscute inca din antichitate D.manevrele constau in general, in deplasarea membrului superior in sens opus pozitiei vicioase in care se aflaE.manevra hipocratica consta in tractiunea membrului superior cu un calcai in a ila si accentuarea pozitiei vicioase.

237. Despre lu atia de sold sunt adevarate urmatoarele afirmatii:A.cea mai frecventa este varietatea anterioaraB.necroza de cap femural este frecventa, vascularizatia fiind de tip terminal la acest nivel C.fracturile asociate sunt rare, lu atia producandu-se intotdeauna in pozitia vulnerabila in care congruenta articulara este minimaD.cel mai frecvent mecanism de producere este prin accident de sportE.elongatia de nerv sciatic este regula in varietatea anterioara

238. Atitudinea vicioasa a membrului inferior in varietatea posterioara a lu atiei de sold este :A.rotatie interna, e tensie, abductieB.rotatie e terna, adductie, fle ieC.rotatie interna, fle ie, adductie D.rotatie e terna, adductie, e tensieE.rotatie interna, e tensie, adductie

239. Atitudinea vicioasa a membrului inferior in varietatea anterioara a lu atiei de sold este:A.rotatie interna, e tensie, abductieB.rotatie e terna, abductie, fle ie C.rotatie interna, fle ie, adductieD.rotatie e terna, adductie, e tensieE.rotatie interna, e tensie, adductie

240. Tratamentul chirurgical intr-o fractura trohanteriana este :A. Reducere si osteosinteza cu tije elastice Ender B. Reducere si osteosinteza cu tija zavorataC. Reducere si osteosinteza cu DHS D. Reducere si osteosinteza cu Gamma Nail D. Toate de mai sus.

241. Complicatiile fracturii de col femural Garden IV sunt :A. Calusul vicios in co a varaB. Pseudartroza C. Necroza aseptica de cap femural D. Co artroza posttraumatica

22

242. Tratamentul chirurgical in fractura de col femural :A. D.C.S. B. D.H.S. si surub anterotator C. 3 suruburi paralele D. Toate de mai sus

243. In cadrul traiectului de fractura supracondiliana :A. Capatul distal al focarului de fractura poate sa perforeze fundul de sac subcvadricipital.B. Capatul pro imal al focarului de fractura poate perfora tendonul m.cvadriceps C. Capatul distal al fracturii este basculat de actiunea mm.gemeni

244. Fractura tip Dupuytren (bimaleolara) este :A. Fractura maleolei interne asociata cu fractura bazei maleolei laterale B. Fractura maleolei interne + fractura maleolei laterale la 7-8 cm de varful maleolei C. Fractura maleolei interne asociata cu fractura colului fibuleiD. Fractura maleolei interne asociata cu fractura fibulei la orice nivel.

245. Care dintre urmatoarele afirmatii privind poliartrita reumatoida NU sunt adevarate : A. Afecteaza mai frecvent barbatii tineri B. Nu afecteaza niciodata genunchii ; C. Markerul serologic este factorul reumatoidD. Sinoviala devine hipervascularizata si edematiataE. Nu afecteaza niciodata comple ul pleuro-pulmonar

246. Spondilita ankilopoetica se caracterizeaza prin :A. Afectarea articulatiilor sacroiliace B. Afectarea articulatiilor coloanei lombare C. Afectarea articulatiilor co o-femurale D. Afectarea mucoasei intenstinale in faza de debut a boliiE. Afectarea straturilor tegumentului inca de la debutul bolii

247. Fractura deschisa tip I se caracterizeaza prin :A. Plaga sub 2 cm B. Poluare minora C. Distructii masive de parti moi si periostD. Posibilitatea acoperirii primare a focarului de fractura E. Se poate practica tratamentul chirurgical in urgenta F. Osteosinteza se poate face ca la o fractura inchisa cu aceeasi localizare G. Obligatoriu la sfarsitul interventiei chirurgicale se va practica fasciotomia decompresiva

248. Care dintre urmatoarele tipuri de fracturi deschise sunt tip III (dupa Gustillo – Andersen) :A. Fractura cominutiva cu deschidere cutanata sub 2 cm cu distructii minore de parti moiB. Fractura cominutiva cu deschidere cutanata sub 2 cm produsa prin arma de foc C. Fractura transversa cu deschidere cutanata cca 2 cm produsa prin unealta agricola D. Fractura spiroida cu distructii importante de parti moi si periost, cu poluare importanta, dar cu deschidere initiala de 0,8 cm

249. Tratamentul general in fractura deschisa vizeaza, in prima etapa :A. Combaterea dezechilibrelor post-traumatice hemo-reologice si metabolice B. Stimularea consolidarii osoaseC. Profila ia infectiei D. Profila ia sindromului algoneuro-distrofic

250. Care dintre urmatoarele elemente clinice caracterizeaza ischemia periferica acuta severa :A. Paloarea tegumentului B. Absenta pulsului C. Raceala tegumentului D. Tulburari de sensibilitate cutanata in teritoriul distal E. Tumefactia membruluiF. Cianoza unghiilorG. Durerea instalata distal, care avanseaza pro imal.

251. In fractura de col chirurgical de humerus cu deplasare se pot intalni urmatoarele complicatii imediate :A. Paralizia nerv a ilar B. Leziune artera a ilara. C. Paralizie nerv radialD. Leziune dom pleuralE. Fractura deschisa

252. Calusul comun al oaselor antebratului :A. Apare numai in 1/3 medie a antebratului ;

23

B. Apare numai dupa fracturi deschise la acest nivelC. Poate apare in cazul in care fracturile ambelor oase sunt la acelasi nivel D. Poate apare in urma tratamentului ortopedic E. Apare numai dupa tratament chirurgical

253. Fasciotomia de decompresiune a lojei anterioare a antebratului :A. Se face in faza initiala a sindromului Volkmann B. Se face in faza tardiva (a complicatiilor) a sindromului Volkmann.C. Are o lungime de ma imum 10 cm.D. Se intinde de la nivelul cotului la nivelul pumnului. E.Se poate sutura secundar dupa 7 – 10 zile.

254. La e amenul clinic al pacientului cu fractura parcelara cu deplasare de cap radial :A. Apar dureri la miscarile de prono – supinatie B. Apar dureri la miscarile de fle ie – e tensie ale antebratului pe brat C. Cotul este latit in plan frontalD. Cotul este deformat in « valgus »E. Se observa echimoza la nivelul umarului si bratului

255. In legatura cu structura cartilajului articular (Collins-1949), urmatoarele afirmatii sunt adevarate;A.in zona III (proliferativa) fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu suprafata articulara;B. in zona II(de tranzitie ) GAG sunt in cantitate crescuta fata de zona I; C.in zona I fibrele de colagen sunt dispuse perpendicular pe suprafata articulara;D.in zona I condrocitele sunt putine la numar si turtite; E.in zona IV se gasesc condrocite alfa-mari dispuse in grupuri columnare;

256. In legatura cu fiziopatologia artrozei , urmatoarele afirmatii sunt adevarate:A.condrocitele devin inactive;B. creste cantitatea de apa din structura cartilajului articular; C. scade cantitatea de GAG predominand condroitin-SO4; D. colagenul devine solubil predominand tipul II;E. la nivelul osului apare conul de uzura Trueta( dupa invazia vasculara);

24